Particularităţile stilurilor

funcţionale

Prof. Adriana Benchea Şcoala Superioară Comercială “N.Kretzulescu”

Stilul funcţional

= o variantă a limbii care îndeplineşte funcţia de comunicare într-un domeniu de activitate determinat.

în accepţie lingvistică înseamnă modul particular de folosire a resurselor limbii în diferite domenii ale activităţii sociale

1. Recunoaşte stilul funcţional

Particularităţile stilulului artistic: limbajul conotativ

vocabularul bogat (conţine arhaisme, neologisme, elemente de argou şi jargon)

ambiguitate şi echivoc structură gramaticală variată se adresează sensibilităţii, intelectului şi

generează emoţii estetice expresivitate foarte mare caracter subiectiv uneori apar abateri de la normele limbii

literare funcţia poetică şi expresivă (emotivă).

Recunoaşte stilul funcţional Legile fundamentale ale opticii geometrice au fost determinate in urma

numeroaselor experimente si observatii. Impactul unei raze de lumina asupra unui obiect determina reflexie, refractie si absorbtie, in proportii diferite, dependente de mediul imergent si de mediul emergent.

Au fost identificate:

a) Legea propagarii rectilinii a luminii in medii omogene - demonstrata prin fenomenul de umbra. Segmentul de dreapta de-a lungul caruia se propaga lumina poarta numele de raza de lumina. Un grup de raze de lumina formeaza un fascicul de lumina. Daca toate razele de lumina se intalnesc intr-un punct, fasciculul este denumit convergent. Daca, invers, toate razele de lumina emerg dintr-un punct, fasciculul este divergent. Daca, in schmib, razele de lumina sunt paralele intre ele, fasciculul se numeste cilindric.

c) Legile reflexiei stabilesc comportamentul unei raze de lumina care ajunge la limita de separare dintre doua medii de propagare diferite, iar o parte din lumina se intoarce in mediul din care a venit (eveniment denumit reflexie). Punctul in care raza luminoasa atinge suprafata de separare poarta numele de punct de incidenta, in care raza incidenta vine sub un unghi (denumit unghi de incidenta) cu perpendiculara locului, iar raza intoarsa in mediul din care a venit poarta numele de raza reflectata.

Particularităţile stilulului ştiinţific

obiectivitatea , claritatea, precizia impersonalitatea, expresivitate zero specializarea lexicală: termeni din tehnică şi ştiinţă limbajul denotativ, neologic (datorită înnoirii tehnicii şi a

ştiinţei) limbaj de specialitate greu de înţeles de către nespecialişti sintaxă simplă scop informativ absenţa ambiguităţii, echivocului şi a figurilor de stil funcţia exclusiv referenţială (cognitivă), transmiţând

informaţii, raţionamente, idei

Recunoaşte stilul funcţional în care se încadrează textele

Particularităţile stilulului publicistic

destinat unui public eterogen (variat), cu o pregătire profesională diferită sau cu diferite niveluri de cultură

are scopul de a informa publicul, de a comenta fapte de viaţă socială, de interes economic, politic pe înţelesul tuturor

vocabularul divers acumulând inovaţii şi clişee varietatea şi bogăţia vocabularului determinate de

diversitatea tematicii abordate limbaj accesibil publicului variat folosirea citatului şi a mijloacelor extralingvistice (fotografii,

filme) utilizarea limbii literare alături de formulări specifice limbajului

cotidian amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri

funcţionale pentru a capta atenţia cititorilor apelează la titluri şi subtitluri

incitante, imagini, ilustraţii grafice, culoare funcţia refernţială, conativă, expresivă

CAP. III – DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Art. 9 - Accesul la educaţie şi formare profesională(1) Cetăţenii României, ai celorlalte statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând

Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au drepturi egale de acces la educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap precum şi de orice alt criteriu.

Art. 10 - Învăţământul obligatoriu(1) În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi formării profesionale prin sistemul naţional de

învăţământ, se generalizează învăţământul de 13 clase, cuprinzând grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi nivelurile de învăţământ primar şi secundar.

(2) Învăţământul obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi clasele I-X

Art. 11 - Gratuitatea învăţământului(1) Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi şi programe de studii se pot percepe taxe în condiţiile stabilite de prezenta lege. (2) Finanţarea învăţământului de stat şi finanţarea de bază a învăţământului obligatoriu organizat prin învăţământul particular acreditat se fac de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din alte surse, conform prevederilor prezentei legi. Fondurile destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale

Recunoaşte stilul funcţional

Particularităţile stilulului oficial-administrativ absenţa oricărei nuanţe afective caracter obiectiv, impersonal, lipsit de afectivitate vocabular sărac limbaj denotativ accesibilitate, precizie, claritate formule stereotipe exprimare neutră, rigidă, obiectivă, impersonală absenţa termenilor familiari, a cuvintelor populare, a

argoului coordonarea este preferată subordonării respectă normele limbii literare funcţia referenţială, conativă

Cererea -model

Procesul-verbal act cu caracter oficial, în care se

consemnează un fapt, o situaţie sau în care se notează, pe scurt, discuţiile şi hotărârile unei adunări constituite

Tipuri de procese-verbale:

de constatare (a unui eveniment, aunei fapte/întâmplări etc.)

de consemnare (a unei şedinţe / întâlniri/ adunări )

Structură proces-verbal Proces-verbal de constatare

Clişeu introductiv (proces-verbal )

Informaţii referitoare la data şi locul întocmirii , funcţia celui care întocmeşte actul (Încheiat azi...de către...)

Relatarea exactă, impersonală a evenimentului (Am constatat că...)

Formula de încheiere (Drept pentu care am încheiat prezentul proces-verbal )

Semnătura celui care a constatat

Proces-verbal de consemnare Clişeu introductiv (proces-verbal )

Informaţii referitoare la data şi locul întocmirii, numele participanţilor, scopul întâlnirii (Încheiat azi...de către...)

Menţionarea ordinii de zi, prezentarea succintă a desfăşurării întâlnirii, a celor prezentate/discutate/a propunerilor luate, concluziile conducătorilor şedinţei (Pe ordinea de zi se află...)

Formula de încheiere (Drept pentu care am încheiat prezentul proces-verbal )

Semnătura celui care a întocmit procesul-verbal, însoţită de semnăturile participanţilor

Proces-verbal model Proces-verbal,

Încheiat azi, 20.03.2011, cu ocazia şedinţei colectivului de redacţie a revistei Ramuri Şedinţa este deschisă de prezentarea ordinii de zi, realizată de redactorul-şef al

revistei Ramuri, elevul Mircea Pop. La şedinţă iau parte redactorii tuturor rubricilor, precum şi profesorul-coordonator,

domnul George Ivan. Ordinea de zi este următoarea: 1. Analiza rezultatelor obţinute în urma apariţiei primului număr al revistei 2 Îmbunătăţiri în ceea ce priveşte conţinutul şi numărul rubricilor 3 Diverse La primul punct al ordinii de zi ia cuvântul domnul profesor, subliniind efectul

benefic pe care l-a avut apariţia revistei în rândul elevilor. Apoi, Mircea Pop prezintă rezultatele obţinute în urma apariţiei revistei: impactul asupra colegilor e bun, s-au primit sugestii din partea cititorilor

La al doilea punct al ordinii de zi, ia cuvântul Rareş Mureşan, propunând o serie de îmbunătăţiri care impun: schimbarea titulrilor unor rubrici, îmbogăţirea rubricii culturale.

La “Diverse”, elevul Marian Albu propune o nouă formulă de copertă, mai atractivă. Propunerile făcute la ultimele două puncte sunt supuse la vot. Ele sunt aprobate cu

unanimitate de voturi. Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

Prof. coordonator, George Ivan (semnătura)Redactor-şef, Mircea Pop (semnătura)Secretar, Mirela Ivănescu (semnătura)

Domnule, director

Subsemnatul Popescu, Ion, elev în clasa a X-a B din Şcoala superioara Comercială N. Kretzulescu, domiciliat în Bucureşti pe str. Mare nr.4. Vă rog să-mi aprobaţi eliberarea unei adeverinţe care mio cere medicul de familie. Eu, urmează să îmi fac o serie de analize şi doctorul numi dă trimitere daca n-ui duc adeverinţa. Vă mulţumesc din suflet!

Popescu Ion