Undele Seismice

Undele seismice

Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele seismice. Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe tot mai multe particule efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale.

Producerea undelor seismice

Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde seismice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale unde Love (unde L) si unde Rayleigh (unde R) sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata.

Ound de soceste un tip de perturbatie propagat. Ca si oundobisnuit, ea transport energie si se poate propaga printr-un mediu (solid,lichid,gazsauplasm) sau, n unele cazuri, prin vid, printr-uncmpcum ar ficel electromagnetic. Undele de soc sunt caracterizate de o schimbare brusc, aproape discontinu a caracteristicilor mediului.

n momentul n care se declaneaz cutremurul, din epicentru, adic din punctul situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de soc. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propag asemntor cu undele sonore: produc miscri n sens nainte napoi, n directia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafat, provoac unduirea solului si accentueaz efectul distrugator al undelor secundare.

Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare:

1. Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

2. Unde secundare (transversale), denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre deosebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului.

Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri, atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti, ei sunt de foarte multe ori confundati.

Magnitudinea unui cutremur, exprimata de obicei pe scara Richter, este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o marime specifica unui cutremur, si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele inregistrate.Intensitatea, exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata , este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat.

Scara MERCALLI

Intensitatea seismelor se apreciaz dup gravitatea distrugerii cldirilor, construciilor, dup tipul i amploarea deformrilor suprafeei terestre i dup reaciile populaiei la ocul seismic. Efectele ocului se diminueaz proporional cu creterea distanei fa de epicentru.

Scarile de intensitate seismica descriu efectele cutremurului asupra obiectelor aflate n zona cutremurului.

In majoritatea arilor pentru aprecierea intensitaii unui cutremur se foloseste Scara MERCALLI M, care n anul 1931 a fost mbunataita de W. Wood si F. Neumann (scara MM) si cuprinde 12 grade de intensitate descrise in continuare.

GRADDESCRIEREMAGNITUDINE (pe scara Richter)

I - InstrumentalNu este simit, psrile i animalele sunt nelinitite. nregistrat doar de seismografe.ntre 1 i 2 grade

II - Slab sesizabilEste simit numai de ctre puine persoane care se gsesc n repaus, n special la etajele superioare.ntre 2 i 3 grade

III - PerceptibilEste simit de ctre unele persoane din interiorul cldirilor.ntre 3 i 4 grade

IV - ModeratEste simit de ctre mai multe persoane din interiorul cldirilor i de unele aflate n exterior.4 grade

V - SeriosEste simit de ctre aproape de toat lumea, muli sunt sculai din somn.ntre 4 i 5 grade

VI - PuternicEste simit de ctre toat lumea, muli se sperie i fug din locuine, unele mobile grele se deplaseaz.ntre 5 i 6 grade

VII - Foarte puternicCei mai muli oameni prsesc locuinele. Este perceput i de persoanele aflate la volan. Stricciuni considerabile n cldiri prost construite.6 grade

VIII - DestructivCasele se deplaseaz pe fundaiile lor, pereii uori sunt aruncai n afar, unii perei de crmid se prbuesc.ntre 6 i 7 grade

IX - RuintorPanic general, stricciuni considerabile i n structuri special construite. Crpturi mari n teren.7 grade

X - DezastruosSunt distruse cele mai multe structuri din crmid. Mari alunecri de teren.ntre 7 i 8 grade

XI - Foarte dezastruosPuine cldiri din crmid rmn n picioare. Sunt distruse poduri. inele de cale ferat sunt ndoite puternic.8 grade

XII - CatastroficDistrugerea este aproape total. Obiectele sunt azvrlite n sus. Au loc modificri ale reliefului.Mai mare de 8 grade

Scara Richter - ine cont de energia eliberata de cutremur si a fost elaborata dupa construirea unor instrumente evoluate din punct de vedere tehnologic, apte sa masoare aceasta energie. Scara este mparita n noua gradaii, fiecare dintre ele indicnd efectele de 10 ori mai mari dect ale seismului de grad imediat inferior. Un cutremur de gradul doi pe scara Richter este abia perceput, unul de gradul cinci produce daune minore, unul de

gradul sapte este grav, iar unul de gradul opt este violent.

Intre energia eliberata de cutremur (masurata n ergi) si valoarea magnitudinii aceluiasi cutremur se poate stabili (empiric, n urma unui mare numar de observaii) o relaie de tipul unei funcii de gradul unu (funcie de tipul ax*b=c, unde "x" reprezinta magnitudinea, iar "c" reprezinta o valoare derivata din energie).

Magnitudinea este o marime utilizata n seismologie pentru caracterizarea cutremurelor de pamnt pe baza datelor instrumentale, indiferent de informaiile la nivel macroscopic (observabile direct fara utilizarea de instrumente de masura).

Cutremurele

Natura este o sursa inepuizabila de fenomene.

Inca de la aparitia Pamantului ca planeta si-a fcut aparitia acest fenomen natural de neoprit, cutremurul. El s-a fcut simtit, in proportii mai mari sau mai mici, de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Pangaea si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia Pamantului ca planeta. Cu totii am vzut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor, nu numai materiale dar si omenesti. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor.

Astfel, a venit in informarea si ajutorul populaiei de a nelege acest fenomen natural distrugtor, seismologia (din greaca seismos = cutremur si logos = tiina), reprezentnd studiul tiinific al cutremurelor si al propagrii undelor prin scoara terestra.O definiie mai exacta a seismologiei ar suna in felul urmator: Seismologia este stiinta care studiaza undele elastice seismice. Aceasta inseamna ca se ocupa cu:

-studierea surselor undelor seismice(cutremure, explozii, etc. ).

-propagarea undelor seismice prin interiorul pamantului.

-inregistrarea undelor seismice si interpretarea inregistrarilor realizate.

Pentru a cunoaste mai bine modul cum se produc cutremurele de pamant , se construiesc diferite aparate cu ajutorul carora se inregistreaza miscarile scoartei terestre.

Inca acum peste 1700 de ani, cercetatorul chinez Cijan-Hen a inventat cel mai simplu instrument pentru studierea cutremurelor. El se compune dintr-o greutate suspendata la capatul unui fir ; la capatul greutatii se gaseste un varf ascutit, care atinge un strat de nisip . In timpul cutremurului, greutatea incepe sa se balanseze si sa zgarie cu varful ascutit suprafata nisipului.

Cu ajutorul acestui instrument simplu se poate inregistra astfel directia de miscare a scoartei terestre. El poarta numele de seismoscop.

In timpurile noastre, pentru inregistrarea miscarilor provocate de cutremure se folosesc aparate mai perfectionate, numite seismografe.

Placile tectoniceCea mai mare descoperire stiintifica din istoria seismologiei stiinta care studiaza cutremurele a fost facuta la mijlocul secolului XX, o data cu dezvoltarea teoriei placilor tectonice. Oamenii de stiinta au propus ideea placilor tectonice pentru a explica mai multe fenomene ciudate ce se produc pe pamant, ca de exemplu aparenta miscare a continentelor de-a lungul timpului, concentrarea activitatii vulcanice in anumite zone si prezenta unor cute imense pe fundul oceanului.

In esenta, teoria consta in aceea ca stratul superior al pamantului litosfera este compusa din numeroase placi care aluneca de-a lungul unui strat lubrifiant astenosfera. Intre aceste placi imense de pamant si roca, se pot produce trei fenomene diferite:

1. Placile se pot indeparta una de alta Daca doua placi se indeparteaza una de alta, roca incandescenta si topita izbucneste din straturile mantalei aflate sub litosfera. Aceasta magma iese la suprafata (mai ales pe fundul oceanului), din acest moment fiind numita lava. Pe masura ce lava se raceste, aceasta se si intareste, integrandu-se in litosfera si umpland golurile. Acestea se numesc limite de divergenta a placilor.

2. Placile se pot apropia una de alta In cazul in care cele doua placi se misca una spre alta, una dintre placi de obicei patrunde sub cealalta. Aceasta placa de subductie se scufunda in straturile inferioare ale mantalei, unde se topeste. In anumite locuri in care se intalnesc cele doua placi, niciuna dintre placi nu poate sa patrunda sub cealalta, astfel ca se imping una pe alta, dand nastere la munti. Locurile in care placile se apropie una de alta sunt denumite limite de convergenta a placilor.

3. Placile aluneca una pe langa cealalta In alte locuri, placile tectonice pur si simplu aluneca una pe langa cealalta una se misca spre nord si una spre sud, spre exemplu. Desi placile nu se deplaseaza direct una spre cealalta, la aceste limite de transformare, sunt impinse una in alta. Astfel, se creeaza o mare tensiune in zona de contact.Suprafata de exterior a Pamantului este sparta in placi imense de scoarta terestra ,care sunt mobile si se misca pe o manta elastica si fierbinte care imprejmuieste nucleul Pamantului.

Miscarea acestor placi este treptata si neuniforma.Uneori aceste placi se bloceaza la limita dintre ele ,aceste zone purtand numele de falii.In zona faliilor se acumuleaza presiuni uriase care se elibereaza sub forma unui cutremur.in imagine este aratat "Cercul de Foc",cu epicentrele cutremurelor la limite.

In California, placa Nord Americana si placa Pacificului aluneca una sub cealalta de-a lungul sistemului de falii San Andreas.

Miscarea acestor placi este dramatic evidenta in unele locuri.

Locurile pe unde au fost eliberati aburii sunt bine expuse de-a lungul Campiei Carrizo,intindere a faliei San Andreas. Crapaturile scoartei terestre din imagine au aproximativ 130m.

Miscarea placilor si ruperea mecanica pot fi demonstrate cu ajutorul diagramelor. Placile tectonice adiacente sau bucati de placi asupra carora nu se exercita deloc o presiune sau aceasta este foarte mica pot caracteriza o falie inactiva, una cu continue subductii, una in care energia a fost recent eliberata intr-un cutremur.

De-a lungul timpului de la decenii la milenii, presiunea se strange de-a lungul faliei pana cand ajunge la un punct in care cedeaza.

Alunecarea brusca apare cand presiunea este eliberata creand o miscare asemenea unui cutremur.

Miscarea placii Pacificului de-a lungul faliei San Andreas cara un segment al Californiei costale spre nord-vest, si anume ramasitele Californiei si a zonei de coasta a continentului Nord-American.

Aceasta miscare de alunecare orizontala ,care caracterizeaza falia San Andreas,este numai una din cele trei tipuri de miscari ale faliilor.Celelalte doua sunt miscari de alunecare normala si alunecare inversa.

In imagine se poate observa o miscare de alunecare normala a faliilor.

In aceasta fotografie se poate observa cum arata la suprafata scoartei terestre o miscare de alunecare normala.

Aceasta diagrama reprezinta o miscare de alunecare inversa a faliilor.

In locul in care aceste placi tectonice se intalnesc, pot fi gasite falii fisuri in scoarta pamantului acolo unde blocurile de roca de pe fiecare parte se misca in directii diferite. Cutremurele apar mult mai frecvent de-a lungul faliilor, decat in alte locuri de pe planeta.

Faliile

Faliile sunt fisuri in scoarta pamantului , formate acolo unde blocurile de roca de pe fiecare parte se misca in directii diferite. Cutremurele apar mult mai frecvent de-a lungul faliilor, decat in alte locuri de pe planeta.

O falie poate avea orice lungime, de la centimetri pana la mii de kilometri.Cum ne dam seama de existenta unei falii?

Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de-a lungul faliei. Alteori, cand cutremurele se produc la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode speciale.

Cum apare o falie la suprafata?

Ruperile de suprafata se produc in timpul unui cutremur , pe zonele mai slabe de la suprafata pamantului, aflate in prelungirea unei falii din interiorul pamantului.

De cate tipuri sunt faliile?

Faliile sunt caracterizate de pozitia in care se gaseste suprafata cu falii, fisura din roca si miscarea celor doua blocuri de roca.

Sunt trei tipuri de falii principale:

Falii normale- in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala.

Falii inverse-in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei.

Falii de decrosare-in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt.

Intr-o falie normala, suprafata cu falii are o pozitie aproape verticala. Peretele suspendat, blocul de roca pozitionat deasupra suprafetei cu falii, este impins in jos de-a lungul peretelui inferior, care este blocul de roca aflata sub suprafata cu falii. La randul lui, peretele inferior este impins inspre peretele suspendat. Faliile apar in momentul in care scoarta este despartita, fiind trasa de limitele de divergenta a placilor.Suprafata cu falii intr-o falie inversa este de asemenea aproape verticala, insa peretele suspendat este impins in sus iar peretele inferior este impins in jos. Acest fel de falie se produce in locul in care o placa tectonica este comprimata.

O falie comprimata se produce in acelasi fel ca o imperfectiune inversa, insa suprafata cu falii este aproape orizontala. In ceea ce priveste aceste falii, cauzate de comprimare, roca din peretele suspendat este impinsa pana in varful peretelui inferior. Aceasta imperfectiune are loc in cadrul limitelor de convergenta a placilor tectonice.

Intr-o falie "lovire-alunecare, blocurile de roca se misca pe orizontala in directii opuse. Aceste falii apar atunci cand bucatile de scoarta aluneca una inspre cealalta, ca si in cazul limitelor de transformare.In toate aceste tipuri de falii, blocurile de roca sunt impinse foarte mult una in alta, creand o frictiune puternica in timp ce se misca. Daca nivelul de frictiune este suficient de ridicat, cele doua blocuri sunt inlantuite frictiunea le impiedica alunecarea una pe langa cealalta. Atunci cand acest lucru se intampla, fortele din placi continua sa impinga roca, marind presiunea aplicata suprafetei cu falii.

In cazul in care presiunea atinge un nivel suficient de ridicat, aceasta va invinge forta de frecare, iar blocurile vor tasni brusc inainte. Cu alte cuvinte, pe masura ce fortele tectonice imping blocurile inlantuite, se creeaza energie potentiala. Cand placile se misca in sfarsit, aceasta energie creata devine energie cinetica. Anumite deplasari ale suprafetelor cu falii creeaza schimbari vizibile la suprafata pamantului, insa alte deplasari se produc in roca la adancimi foarte mari, astfel incat nu se produc rupturi la suprafata.Fisura initiala care creaza falia, impreuna cu aceste deplasari bruste ale suprafetelor cu falii deja formate reprezinta principala sursa a cutremurelor. Majoritatea cutremurelor se produc in zonele ce delimiteaza placile tectonice, deoarece acestea sunt locurile in care forta declansata prin miscarile placilor este resimtita cel mai intens, dand nastere la zone cu falii, grupuri de falii, aflate in interconexiune. Intr-o zona cu falii, eliberarea de energie cinetica la nivelul unei falii poate augmenta energia potentiala intr-o falie apropiata, conducand la aparitia altor cutremure. Acesta este unul dintre motivele pentru care se pot produce mai multe cutremure in acelasi loc intr-o scurta perioada de timp.

Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur?

Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. In timpul unui cutremur, roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta . Suprafata faliei poate fi verticala, orizontala sau oblica in raport cu suprafata pamantului. Directia de alunecare difera si ea. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in:

Strike-slip: cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa aceasta.

Dip-slip: cutremurele se produc pe un plan de falie care face un ung diferit de zero cu suprafata pamantului , iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directa de inclinare a faliei.

Din cand in cand, au loc cutremure si la mijlocul placilor tectonice. Chiar una dintre cele mai puternice serii de cutremure inregistrata vreodata in Statele Unite a avut loc in mijlocul placii continentale nord-americane. Aceste cutremure, care au zguduit cateva state in 1811 si 1812, a avut epicentrul in Missouri. In anii 1970, oamenii de stiinta au descoperit sursa posibila a acestui cutremur: o falie veche de 600 de milioane de ani, ingropata sub multe straturi de roca.

Cutremurul

Relieful planetei noastre este rezultatul unei ndelungate evoluii care continua si n prezent cu intensitai si trasaturi variabile. Apreciata la scara vieii omului, cea mai mare parte a reliefului pare neschimbata sau afectata de schimbari nesemnificative, greu de sesizat .

Exista dovezi sigure ca fiecare parte a munilor, dealurilor si cmpiilor se modifica nencetat, unele modificari pot sa dureze sute de mii de ani , iar altele numai cteva secunde.

Un cutremur puternic declanseaza alunecari si avalanse de roci care modifica relieful n cteva clipe.

Fenomenele catastrofale se petrec pe neasteptat la intervale diferite, altele se petrec sezonier.

Marimea fenomenelor care afecteaza relieful planetei este variabil. Dintre pericolele naturale ce amenina omenirea, cutremurele de pamnt sunt cele mai ameninatoare si cele mai distrugatoare, pagubele materiale si pierderile de viei omenesti sunt deosebit de mari si afecteaza psihologic restul populaiei.

Cutremurele zguduie pamntul si sunt miscari bruste care produc unde elastice si trepidaii. Se mpart n: cutremure tectonice si cutremure vulcanice. Unele cutremure pot fi produse de: caderea unor meteorii , de alunecari de teren de mare amploare sau prin explozii si prin distrugerea unor stocuri de explozibil. Continentele si oceanele se afla dispuse pe 12 placi litosferice. Miscarea este constanta si este provocata de fore interne.

Miscarile bruste elibereaza mari cantitai de energie care se propaga sub forma de unda de soc.

Locul de declansare a cutremurului poarta numele de hipocentru iar proiecia acestui punct pe suprafaa pamntului se numeste epicentru.

Cutremurele de pamnt sunt caracterizate prin:

a) tipul de origine n funcie de meridianul Greenwich;

b) durata : reprezinta timpul de propagare a undelor elastice;

c) energia totala eliberata, exprimata prin ergi.

Originea cutremurelor

Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete explicaia n teoria plcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de convecie din manta se deplaseaz extrem de lent, cu o vitez de pn la 12 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, iar n anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte unde se topete consumndu-se. Altele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. Unele blocuri imense de crust terestr alunec unul fa de altul.

La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care intr in contact se rup sau alunec brusc, se produce o degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor.

Cauzele unui cutremur

Pe timpul vechilor greci, cutremurele se asociau cu vulcanii din Marea Egee. Dar odata cu trecerea timpului a devenit clar ca cele mai devasatoare cutremure nu aveau legatura cu activitatea vulcanica. O explicatie destul de satisfacatoare referitoare la majoritatea cutremurelor sunt asa numitele placi tectonice. Ideea principala este ca partea cea mai tare a pamantului (numita litosfera) este compusa din niste bucati mari si instabile numite placi. Placile, care se misca, explica un numar mare de activitati seismice din lume. Marile cutremure devastatoare din Chile, Peru, America centrala, Mexicul de Sud, California, Alaska de Sud, Japonia, Taiwan, Filipine, Indonezia, Noaua Zeelanda si lantul Alpino-Carpato-Hymalaian, sunt de tip tectonic.Pe timp ce mecanismul placilor tectonice a fost inteles mai bine, se pot face predictii despre urmatoarele activitati seismice.

Cutremurele pot fi produse de detonarile subterane a dispozitivelor chimice sau nucleare, acest lucru ducand la eliberarea unei mari cantitati de energie. In ultimele decade astfel de detonari au produs cutremure cu magnitudinea de pana la 6. Undele seismice rezultate au calatorit prin interiorul pamantului fiind inregistrate de diferite statii seismografice.

Acestea sunt cutremure mai mici ce se produc in mine si caverne subterane. Cauza principala este prabusirea acoperisului minei sau pesterii. Un lucru de observat este asa-numita "explozie a minei" care produce valuri seismice. Astfel de cazuri s-au intalnit in Canada si mai ales in Africa de Sud.

Cutremurele de prabusire se produc uneori si datorita alunecarilor masive de pamant.

Poate fi prevenit un asemenea fenomen?

Raspunsul este categoric nu, insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii.

Semnale de avertisment:

Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. Caini scheauna, caii se sperie, pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al animalelor, parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati, structura lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice, radonul ajungand si in fantani.

Cresterea concentratiei radonului in apele de fantana, poate fi un semn de avertizare al cutremurului. Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: lumini seismice. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur, concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie.

Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de cativa km, la suprafata pamantului sau in profunzime. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari, urmaresc miscarile produse la suprafata pamantului. Aparatele de masura a alunecarii-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie, semnaleaza miscarile laterale. Insa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur.

Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic. Din citirea diagramei, seismologii pot observa imediat cea mai mica tensiune produsa in roci.

O alta metoda de observare a miscarii pamantului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie.

Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. Dupa unii cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta, slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice. In cateva locuri au injectat apa in liniile de refractie, provocand cutremure mai mici.

Evaluarea riscului seismic

Este necesar pentru unele constructii din regiunile populate sa se alcatuiasca de catre ingineri o serie de studii pentru fiecare zona in parte, in scopul estimarii riscurilor seismice. In zonele locuite este mult mai probabil sa apara probleme la cutremure de genul distrugerea unui baraj sau stricarea unui reactor nuclear, de exemplu, decat de la stricarea unei tevi de petrol.

Factorii necesari evaluarii riscului seismic

Acesti factori sunt:

-Realizarea unei harti structurale geologice a regiunii si un studiu a celor mai recente miscari tectonice;

-Selectia faliilor active din regiune si tipul deplasarilor (lateral-stanga etc.). In plus sunt necesare criteriile geologice pentru miscarile faliilor in holocen (acum 10 mii de ani);

-Realizarea unei harti a structurii geologice a locului respectiv si a imprejurimilor, cu o atentie marita asupra stratului superficial de roca. Astfel de harti arata tipul de roca, structura suprafetei faliilor si incude evaluari ale unor lungimi probabile, continuitatea si tipul miscarilor unor asfel de falii. In cazul unor falii care se misca de la sine, explorarile geofizice sunt folosite pentru a defini si afla locatia celor mai recente rupturi de falii. Probele geofizice se gasesc uneori incluse in masuratorile rezistentei si a gravitatii in lungul profilului normal al faliei.

-Verificarea nivelului de apa din pamant in vecinatate, pentru a determina daca barierele de apa din pamant sunt prezente, ceea ce poate fi asociat cu falia, si afecteaza solul in urma zguduirii.

-O detaliata documentare istorica privind cutremurele din zona si din jurul acesteia. Cataloagele seismice ale evenimentelor de-a lungul timpului sunt necesare pentru prepararea listelor cu posibilele cutremure. -Lista trebuie sa prezinte locatia, magnitudinea si maximul de modificare a intensitatii Mercalli pentru fiecare cutremur .

-Constructia, daca intregistrarile o permit a curbei de recurenta a frecventei cutremurelor regionale, chiar si pana la cele mai mici magnitudini.

-O revedere a inregistrarilor disponibile, in legsatura cu zguduirile de pamant, pagube si alte informatii legate de intensitatea din apropierea acestei zone.

-Estimarea maximului de intensitate Mercalli, in apropierea zonei prin intermediul rapoartelor cu previziuni.

-Dovezile geologice si seismologice reunite intr-o singura sectiune pot fi folositen pentru a prezice un cutremur care va fi cea mai puternica zguduire a pamantului in acea zona. Unde este posibil, sa se specifice faliile unde ruptura se poate produce. De obicei adancimea focarului,lungimea rupturii si estimarea deplasariilor faliilor poate fi determinate dar cu unele incertitudini.

Aceste evaluari sunt folositoare pentru a exprima magnitudinea posibila a pagubelor cutremurelor in intermediul curbei standard.

-Studierea propietatilor fundamentului, pana la extinderea cautarii tipului de cladire.

-Masuratori(densitate, continut de apa, valorile atenuante) a propietatilor fizice ale solului prin teste de laborator.

-Determinarea valurilor P sau S, viteza lor si atenuarea valurilor Q, in paturile joase prin metode geofizice.

Unde se produc cele mai dese si mai puternice cutremure de pamant

Zguduiturile produse de cutremur se resimt pe toata suprafata continentelor, precum si pe fundul oceanelor. Ele insa sunt mult mai puternice in apropierea focarelor si din ce in ce mai slabe la departari mai mari.

Observatiile facute de oameni in diferite regiuni de pe glob au aratat ca focarele cutremurelor se afla in special in regiunile cu munti tineri, care sufera si in prezent miscari de ridicare, precum si in regiunile unde exista rupturi mari si adanci ale scoartei Pamantului.

Pe suprafata globului pamantesc se cunosc doua fasii in care se produc cele mai multe si mai puternice cutremure de pamant, si anume: fasia care se intinde in lungul tarmurilor Oceanului Pacific sau marele cerc circumpacific si fasia sau zona mediteraneana, care se intinde din regiunea Muntilor Alpi, prin Carpati, Balcani si Caucaz pana in Muntii Himalaya. Un numar mai mic de cutremure se produc in lungul marilor linii de ruptura ale scoartei terestre, cum sunt cele care marginesc marea groapa din partea de rasarit a Africii, groapa in lungul careia s-au format lacurile Tanganica, Nyasa, Victoria si altele.

Zona mediteraneana cuprinde tarile din partea de sud a Europei, si anume Portugalia, Spania, Italia si tarile balcanice, precum si partea de mijloc a Asiei, si in special Iranul, partea de nord a Indiei si Republica Populara Mongola.

In general, in zona mediteraneana se produc circa 21% din numarul total de cutremure inregistrate pe glob.

Cele mai numeroase cutremure si anume circa 68 % din cutremurele de pe suprafata pamantului, se produc insa in lungul Marelui cerc circumpacific. Cel mai mult au avut insa de suferit de pe urma acestor cutremure locuitorii din Japonia, unde s-au produs cele mai puternice si mai numeroase cutremure cunoscute pe suprafata pamantului, apoi locuitorii din Kamceatka; de asemenea cei din Chile, California si Alaska.

Cutremurele puternice au loc si in regiunile acoperite de apele oceanelor; cele mai numeroase se produc in lungul unor creste submarine(cum este creasta centrala a Atlanticului) si ele provoaca distrugeri in special pe insulele care se gasesc in lungul acestor creste.

Este interesant de observat ca regiunile in care au loc cele mai multe cutremure de pamant sunt in acelasi timp regiuni in care au loc si eruptii ale vulcanilor.

Cutremurele de pamant de pe teritoriul tarii noastre

Romnia se caracterizeaza printr-o seismicitate moderata n comparaie cu alte ari ca Grecia, Turcia, Italia, Japonia, China, S.U.A., Mexic. Dupa caracteristicile seismologice si tectonice, Romnia a fost divizata n 10 regiuni seismice, active fiind cele din Vrancea, la curbura arcului munilor Carpai si n Banat. Cutremurele din zona Vrancei reprezinta cea mai mare pondere din cele simite pe teritoriul arii, unele avnd intensitai ce ating M=7,0-7,4. Astfel s-au negistrat 99 cutremure cu magnitudinea mai mare de 5, n timp ce n celelalte zone s-au nregistrat 9.

Tara noastra se gaseste la hotarul dintre zona seismica mediteraneana si regiunea aseismica a Campiei Ruse. Din aceasta cauza, cutremure mai puternice se produc la noi destul de rar.

Cutremurele de pamant care au avut loc pe teritoriul tarii noastre au fost cercetate de oameni de stiinta ca Grigore Stefanescu , Matei Draghiceanu, Ion Atanasiu, Gheorghe Petrescu si altii.

Date asupra cutremurelor mai vechi se gasesc inscrise in cronici si in alte lucrari de istorie.

Intre cutremurele cele mai puternice cunoscute in trecut in tara noastra se pot aminti urmatoarele:

- cutremurul din anul 1472, care a provocat mari stricaciuni Manastirii Neamtului ;

- cutremurul din 9 august 1683, care a avut epicentrul in partea de nord a Moldovei si a daramat numeroase case si biserici din regiunea Suceava.

- cutremurul din 1802 din regiunea Bucuresti, care a daramat Turnul Coltei si a fost insotit de formarea unor crapaturi prin care au tasnit apa, petrol si gaze.

- cutremurele din anii 1894, 1912 si 1940, care au avut epicentrul in regiunea Vrancea si au fost insotite de zgomote si de fenomene luminoase.

Dupa locul unde se produc, cutremurele care au loc in tara noastra au fost impartite de cercetatorul Ion Atanasiu in urmatoarele categorii: dunarene (danubiene), fagarasene, pontice (din vecinatatea Marii Negre), moldavice (Vrancea), transilvanice, prebalcanice (din partea de nord a Muntilor Balcani) si banatice.

Datele cele mai amanuntite asupra felului in care se produc si a tariei cutremurelor din tara noastra au fost obtinute prin cercetarea distrugerilor provocate de cutremurul din 1940 cu epicentrul in Muntii Vrancei.

Pe baza acestor date a fost intocmita, de Ion Atanasiu si Th. Krauntner, o harta a tarii noastre cu regiunile la care cutremurul a avut diferite grade de intensitate.

Cutremure si tsunami in Dobrogea

n ciuda a ceea ce s-a crezut pn acum, pericolul cutremului pndete n regiunea Dobrogei poate mai mult dect n alte zone ale rii.

Cercettorii au ajuns la concluzia c Dobrogea nu este o zon aseismic", dei, iniial,

s-ar putea crea o asemenea impresie.

De la bun nceput trebuie menionat faptul c, de-a lungul timpului, cele mai importante seisme s-au nregistrat n zona Dobrogei de Nord i zona litoral din sudul Dobrogei, la sud de Mangalia, pn n zona de la est de capul Shabla, din Bulgaria. n ceea ce privete zona litoral a Dobrogei de sud, este demn de remarcat c situaia nu este deloc roz, cutremurele atingnd, uneori, magnitudini de pn la 7 sau 7,5 grade pe scara Richter i avnd efecte devastatoare. De pild, cutremurul din 31 martie 1901 a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter i a fost urmat de valuri seismice tsunami, cu nlimi de pn la patru metri.

Urmrile au fost nspimnttoare: mai multe sate au fost practic mturate de pe faa pmntului, iar malurile au fost dislocate. La momentul respectiv, n Romnia, seismul a fost resimit nu numai n toat Dobrogea, dar i n Oltenia i Muntenia, i chiar i n sudul Moldovei. Iar, de parc asta nu ar fi fost de ajuns, replicile i seismele secundare locale care au urmat cutremurului s-au ntins pe o durat de circa patru ani, cele mai puternice replici atingnd magnitudini de pn la 6 grade pe scara Richter i fiind simite chiar pn la Bucureti. Urmtorul cutremur despre care s-ar putea spune c a zguduit Dobrogea a avut loc pe 30 iunie 1956 i a avut o intensitate de 5,5 grade pe scara Richter. Dei s-a produs n zona Shabla, la sud de Mangalia, a fost resimit n toat Dobrogea, dar i n sud-estul Munteniei. Din fericire, nu s-au produs pagube materiale.

Foarte interesant este faptul c cercettorii au stabilit c seismele pontice cu caracter distrugtor, similare celui din 1901, se repet la intervale medii de 300 - 500 de ani, iar, n acest sens istoria, a nregistrat efectele devastatoare ale cutremurului din 1444, pe cele ale seismului din jurul anului 800 i, respectiv, haosul creat de cutremurul din anul 543. n ceea ce privete Dobrogea Central, cutremurele sunt mai rare i de magnitudini mici, care nu depesc 4 sau 4,5 grade pe scara Richter.

Tulcea, zguduit din temelii

La captul opus, ns, pare s se situeze seismele locale din Dobrogea de Nord care, dei au intensiti de pn la 5,5 grade pe scara Richter, se resimt destul de puternic din cauza adncimilor focale mici. Cele mai afectate zone sunt Tulcea i mprejurimile sale. Seismele din ultimii ani care au atras atenia cercettorilor s-au produs pe 11 septembrie 1980, 13 noiembrie 1981, 3 octombrie 2004 i 7 mai 2008. Pe 11 septembrie 1980, n zona Galai - Brila s-a produs un cutremur de o magnitudine de 4,6 grade pe scara Richter. La scurt timp, acesta a fost urmat de seismul din 13 noiembrie 1981, din zona Tulcea - Mahmudia - Bestepe, cu o magnitudine de 5,2 grade pe scara Richter, care a fost resimit la Tulcea cu intensitatea de circa V - VI pe scara Mercalli. Dup aceste dou cutremure, activitatea seismic din zon s-a pstrat la un nivel relativ sczut, pentru ca, pe 3 octombrie 2004, dobrogenii din zona Tulcea - Mahmudia s fie zguduii de un cutremur de 5,4 grade pe scara Richter. Seismul s-a resimit n estul Moldovei, al Munteniei, dar i n Basarabia, inclusiv la Chiinu. Trei ani mai trziu, pe 7 mai 2008, un cutremur de o magnitudine de 5,2 grade pe scara Richter s-a produs n apropiere de Insula erpilor, dar a fost simit i n sudul Ucrainei, n Basarabia la Chiinu, dar i n estul Moldovei, mai ales n Dobrogea, la Tulcea, Constana i n alte localiti din partea de est a Romniei.

Predictia cutremurelor

Predictia unui cutremur inseamna determinarea: locului unde se va produce, a intensitatii, si a momentului cand se va produce. Multe persoane considera ca predictia este legata numai de prezicerea timpului cand va avea loc cutremurul. Prin studii seismice realizate pe baza observatiilor se poate prezice, de obicei, zona in care se petrec deobicei cutremure. Pot fi stabilite limitele unui cutremur intr-o anumita zona prin intermediul relatiei dintre magnitudine si lungimea faliei observate. Alta schema se bazeaza pe detectarea seismicitatii in regiunea tectonica. In 1973, in urma predictiilor oferite de U. S. Geological Survy, se spunea ca un cutremur cu o magnitudine de 4,5 se va produce in lungul faliei San Andreas in urmatoarele 6 luni. Predictia se baza pe principalele zguduiri care se petrecusera in ultimii 3 ani in regiunea San Andreas. Presupunerile facute spuneau ca sectiunile din mijloc se afla inca sub presiune si sunt gata sa elibereze aceasta energie printr-un cutremur; insa nici un cutremur nu s-a produs in urmatoarele 6 luni.Cel mai promitator experiment s-a petrecut in California unde datele depind de detectarea periodicitatii de 22 de ani a magnitudinii moderate(ML=5,5) a cutremurelor cu centrul in apropierea faliei San Andreas. Seismogramele disponibile au fost comparate cu mecanismul sursei celor din 1922, 1934 si 1988, acestea includ schimbarile in masa de apa din pamant si deplasarea faliilor. A fost de multe ori semnalat, ca pe langa abilitatea de a prezice timpul si marimea unui cutremur apar si unele probleme care nu pot fi rezolvate.

Necesitatea si scopul educaiei antiseismice

Cutremurele se pot produce brusc, fara nici un semn de avertizare. Efectele sale pot fi considerabil diminuate, din punct de vedere material, dar si din punct de vedere al stresului printr-o pregatire adecvata. O buna pregatire n acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale si a pierderilor de viei omenesti.

Prin instruirea populaiei asupra modului de a aciona n caz de cutremur se urmareste atingerea urmatoarelor scopuri eseniale:

-Crearea unui mod de comportare calm, care sa asigure un maxim de eficiena n desfasurarea activitailor impuse de o astfel de situaie;

-Asigurarea realizarii unor deprinderi corecte de aciune n propria locuina si n imediata vecinatate n caz de cutremur;

-Crearea unui climat de disciplina si calm n caz de dezastru;

-Dimiminuarea prin toate mijloacele a daunelor materiale si pierderilor de viei omenesti.

Originea si manifestarile cutremurelor de pamnt

Cutremurele reprezinta o ruptura brusca a continuitaii si echilibrului unui fenomen mai mult sau mai puin ntins din scoara terestra sau mantaua terestra ( n funcie la adncimea la care are loc deplasarea placilor tectonice sau a modificarilor geologice de adncime). Declansate brusc, cutremurele reprezinta factorul de risc cel mai greu de urmarit si de prevenit.

Ce trebuie sa faci nainte de producerea unui cutremur?

Sai nsusesti regulile minimale de a-i salva viaa;

Sa nu depozitezi materiale explozibile si toxice;

Sa fixezi mobilierul;

Sa ai la ndemna un aparat de radio, baterie si trusa de prim ajutor;

Sa cunosti cele mai apropiate dispensare medicale si alte adrese utile;

Sa stabilesti clar un loc cu actele familiei.

RASPUNSURI SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE CUTREMURE

*Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor?Nu. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua, cat si noaptea, atat dimineata cat si dupa amiaza.

*Exista vreo legatura intre vreme, anotimp si cutremure?Nu. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. De fapt, nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure, deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme.

*Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona?Care este distanta in ani intre doua cutremure?Nu. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile, variaza foarte mult. De exemplu, cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802, 1829, 1838, 1893, 1894, 1940, 1977, 1986. Din insiruirea acestor ani se observa, totodata, ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800.

*Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000?Nu. Numarul cutremurelor mari, de magnitudine peste 7, a ramas aproximativ constant de-a lungul timpului, crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut, datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob, spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile, temporare.

*Ce este o falie?O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri, care poate avea orice lungime, de la centimetri pana la mii de kilometri.Falia este o fractura in crusta Pamantului, de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp.

*De cate tipuri sunt faliile?Sunt trei tipuri principale de falii:Falii normale - in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala;Falii inverse - in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei;Falii de decrosare - in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt.

*Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur?Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. In timpul unui cutremur, roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. Suprafata faliei poate fi verticala, orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. Directia de alunecare difera si ea. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in:1. "Strike-slip" - cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta.2. "Dip-slip" - cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului, iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei.

*Cum ne dam seama de existenta unei falii?Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de-a lungul faliei. Alteori, cand cutremurele se produc la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode speciale.

*Cum apare o falie la suprafata?Ruperile de suprafata se produc, in timpul unui cutremur, pe zonele mai slabe de la suprafata Pamantului, aflate in prelungirea unei falii din interiorul Pamantului.

*Cum sunt prezentate cutremurele in mass-media?Presa, televiziunea, radioul primesc informatiile de la institutele de specialitate ( I.R.S.A. - Institutul Roman de Seismologie Aplicata; INCDFP - Institutul National pentru Fizica Pamantului - in cazul Romaniei) si le transmit prompt, mai departe, catre populatie.

*Cate cutremure sunt raportate de centrele internationale anual pe glob?De exemplu NEIC (National Earthquake Information Center - SUA) localizeaza circa 12000-14000 cutremure pe zi (cu magnitudini care sa permita localizarea, adica sa fie inregistrate de cel putin 2-3 statii). Se produc, in medie, circa 18 cutremure cu magnitudinea intre 7 si 7,9 si unul cu magnitudinea mai mare sau egala cu 8 pe an .

*Cate cutremure se produc pe luna, pe zi, pe ora ...?Folosind datele din tabelul mantionat mai sus, constatam ca:- se produc, in medie, aproximativ 80.000 de cutremure pe luna;- se produc, in medie, aproximativ 2.600 pe zi;- se produc, in medie, aproximativ 2 pe minut, deci, la aproximativ 30 de secunde se produce un cutremur de pamant.

*Ce pagube produc cutremurele?Casele afectate reprezinta 98% din pagubele produse de cutremure. Restul pagubelor se produc la poduri, sosele, linii de tensiune, de cale ferata, terenuri, etc.

*Care este cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremur?Cutremurul din China din 1556 a ucis aproximativ 830.000 de oameni.

*Ce marimi sunt folosite cel mai frecvent pentru caracterizarea severitatii miscarii seismice?- acceleratia maxima a solului, exprimata de cele mai multe ori in procente din acceleratia datorata fortei gravitationale;- intensitatea macroseismica.

*Ce este o harta cu izoseiste?Este o harta care da intensitatea macroseismica in diferite puncte. Punctele caracterizate de aceeasi intensitate pot fi unite prin izolinii pentru a da o reprezentare a variatiilor miscarilor pe suprafata care inconjoara epicentrul unui cutremur.

*Cum putem masura miscarile pe care le simtim in timpul unui cutremur?Ceea ce simtim este foarte complex: miscari puternice, slabe, lente, lungi, scurte, de leganare, de aruncare, de rotire, de rostogolire. Acestea nu pot fi descrise printr-un numar. Miscarea solului este descrisa de mai multe marimi: deplasarea, viteza de oscilatie si acceleratia maxima ale particulelor solului, frecventa de oscilatie, durata miscarii.

*Care sunt cei mai importanti factori care determina ce simtim in timpul unui cutremur?1. Magnitudinea;2. Distanta epicentrala (sau hipocentrala);3. Conditiile locale de teren: anumite soluri pot sa amplifice puternic anumite frecvente si sa atenueze sau chiar sa anuleze alte frecvente ale miscarilor seismice. Undele seismice se propaga cu viteze diferite in tipuri diferite de roci. La trecerea de la roca de baza la sol "moale", viteza undelor scade, dar amplitudinea lor creste. Un sol "moale" se va misca mai intens decat o roca tare, chiar daca se afla la distante epicentrale egale.

*Care sunt factorii care se iau in considerare la asigurarea impotriva cutremurelor?

apropierea de zone seismic active;

istoria seismica a zonei (frecventa de producere a cutremurelor, timpul trecut de la producerea ultimului cutremur);

tipul constructiei ce urmeaza a fi asigurata:tipul fundatiei, materialele folosite, proiectul arhitectonic, calitatea lucrului efectuat;

conditiile locale.

*Cum sunt inregistrate cutremurele?Cutremurele sunt inregistrate de retele de statii seismice. Fiecare statie seismica din retea masoara miscarea solului in locul in care ea este instalata.

*Ce este un seismograf ?Seismografele sunt instrumente folosite pentru inregistrarea miscarii solului in timpul unui cutremur.Acestea sunt instalate pe/in pamant, in locuri special amenajate pe glob.

*Ce sunt seismogramele?Seismogramele sunt inregistrarile (pe hartie sau pe suport magnetic) produse de seismografe. Pe axa x este timpul (secunde) si pe axa y este deplasarea solului (mm) sau viteza miscarii solului (mm/s). Intre doua cutremure, pe seismograma se inregistreaza o linie dreapta, exceptie facand micile onduleuri produse de zgomotul local.

*Ce este un seismometru?Seismometrul este partea interna a unui seismograf, senzorul, care este, de obicei, un pendul sau o masa montata pe un arc.

*Cand a fost inventat primul instrument de masurat cutremure?In 132 I.C., filozoful chinez Zhang Heng a inventat un instrument ce avea la baza un pendul. Acest instrument putea simti cutremure mici, care nu erau percepute de oameni.

*Ce este magnitudinea moment, despre care se vorbeste atat in prezent?Momentul este o cantitate fizica proportionala cu marimea alunecarii pe falie, inmultita cu aria suprafetei portiunii de falie pe care are loc alunecarea. Este legata de energia totala eliberata de un cutremur.

*Care este cantitatea de energie eliberata in timpul unui cutremur?In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de trinitrotoluen (TNT) necesare pentru a produce o explozie echivalenta unei magnitudini date:

MagnitudineTone de TNT

4,05,06,07,08,09,061996.270199.0006.270.00099.000.000

*Putem prevedea un cutremur?Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. Pagubele, distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei, a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major.

*Pot fi prezise cutremurele?Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice.

*Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur?Da. Cainii, pisicile, serpii, caii, vitele, pestii, etc., se comporta ciudat inaintea unui cutremur. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor.

*Apar anomalii inainte de un seism puternic?Da. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic, ale curentilor magneto-telurici si a emisiei de radon.

*Pot fi prevenite cutremurele?Se poate micsora impactul unui cutremur asupra oamenilor si constructiilor prin imbunatatirea structurilor, prin folosirea proiectarii antiseismice, prin aranjarea mai sigura a interiorului caselor si prin educarea populatiei.

*Care este diferenta intre o predictie si o prognoza a unui cutremur?Predictia unui cutremur implica determinarea unei date, a unui loc si a unei magnitudini pentru un cutremur viitor. Prognoza asociaza o serie de probabilitati, un interval de timp si unul de magnitudine cu o regiune data.

*Pot fi cutremurele produse sau cauzate de om?Exista cazuri cand activitatea umana a indus cutremure. Cauza a fost injectia de fluide in foraje adanci, pentru recuperarea secundara a petrolului si folosirea acestora ca rezerve de apa. Majoritatea acestor cutremure au fost minore. Cel mai mare s-a produs in 1967 in Colorado si a avut magnitudinea de 5,5. Acesta a fost urmat de o serie de alte cutremure mici. Barajele, lacurile de acumulare, haldele gigantice de steril etc. pot cauza cutremure. Este vorba de ceea ce se cheama "seismicitate indusa". Exploziile subterane foarte puternice (nucleare) pot declansa cutremure in zone in care este deja acumulat stres tectonic, cu conditia ca exploziile sa aiba loc chiar in zonele tectonice respective.

*Cat de adanc se produc cutremurele?Cutremurele se produc in crusta si in mantaua superioara, de la suprafata si pana la 700 km adancime.

*Se deschide Pamantul in timpul cutremurelor, inghitind oameni, animale si constructii?Nu. Aparitia crapaturilor si fisurilor de la suprafata Pamantului este un efect caracteristic cutremurelor. Dar majoritatea acestora sunt mici si putin adanci. Doar in cazul cutremurelor foarte mari pot aparea schimbari ale nivelului si formei solului, putand rezulta fisuri mai mari, ce pot cauza distrugeri ale cladirilor, soselelor, etc. Dar oamenii si casele nu sunt "inghititi" de Pamant. Faliile nu se deschid in timpul unui cutremur. Miscarile se produc de-a lungul planului de falie si nu perpendicular pe el. In teren se pot vedea aceste deplasari, de-a lungul faliei.

*Ce hazarde sunt asociate cu producerea unui cutremur?Hazardele cele mai intalnite sunt: miscare puternica a solului, falierea de suprafata, lichefierea solului, alunecari si curgeri ale solului.

*Ce inseamna lichefierea solului in timpul unui cutremur?Lichefierea terenului este procesul fizic de scadere a tensiunilor interne si transformare a solului solid in unul vascos, sub actiunea undelor seismice de o anumita frecventa.

*Pot cutremurele sa produca vulcani?Nu. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste, sau are loc o eruptie vulcanica, aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie.

*Cum este reprezentata probabilitatea de depasire?De exemplu: pe o harta a probabilitatilor sunt reprezentate probabilitatile de producere a unei acceleratii maxime a solului mai mare de 0,2g in 50 de ani.

*Ce este acceleratia solului si ce este acceleratia maxima a solului?Matematic vorbind, acceleratia este rata de crestere sau de scadere a vitezei sau cat de mult se schimba viteza in unitatea de timp. Acceleratia, la randul ei, poate sa nu fie constanta in timp, variind de la o valoare mai mica la una mai mare si invers. Valoarea cea mai mare atinsa de acceleratie este acceleratia maxima. O particula a solului se va misca neregulat in timpul unui cutremur. Aceasta miscare poate fi reprezentata in mai multe feluri: prin schimbarea pozitiei, a vitezei sau a acceleratiei ca functie de timp. In proiectarea antiseismica sunt alese acceleratiile, deoarece in codurile de construire a cladirilor sunt date fortele (deci implicit acceleratiile) orizontale pe care le poate suporta o cladire in timpul unui cutremur.

*Ce este % g?De obicei, in seismologie, acceleratia se masoara in unitati g, (unde g este acceleratia datorata gravitatii). De exemplu, o acceleratie de 335cm/s2=335/980=0,34g=34%g (g=980cm/s2).

*Care tari au cele mai multe si mai mari cutremure?Aproximativ 75% din energia seismica este eliberata in Pacific, in locul unde placa oceanica mai subtire intra sub crusta continentala mai groasa, de-a lungul zonelor de subductie. Aceasta banda de seismicitate are o lungime de 40.000 km si se intinde de la coastele vestice ale Americii de Sud si Centrale, America de Nord, Alaska, pana la Insulele Aleutine, Japonia, China, Filipine, Indonezia si Australia. 15% din energia seismica este eliberata in locul unde se intalnesc placile Eurasiatica si Africana, banda de seismicitate intinzandu-se de la Burma spre vest spre Himalaia si Caucaz pana in Marea Mediterana.

*Care este cel mai mare cutremur cunoscut?Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile, din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9,5 (circa 8,5-8,7 magnitudine Gutenberg-Richter). Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure.

*Care este cel mai mare cutremur posibil?In teorie scara magnitudinilor cutremurelor nu este limitata superior sau inferior. In realitate, insa, marimea unui cutremur este limitata de tensiunile ce se pot acumula in roci pana la limita de rupere si, mai ales, de volumul in care sunt acumulate tensiuni pana la limita de rupere.

*In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii?Da, dar doar daca locuiti in case mai vechi, de caramida. In casele moderne, zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. In plus, usile se pot balansa si va pot lovi. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus, de adapostire sub o piesa de mobilier.

*Ce lucruri nu trebuie facute in timpul si dupa un cutremur?- nu incercati sa porniti gazul, in cazul in care l-ati oprit dvs. sau a fost oprit automat. Lasati compania de gaze sa o faca;- nu folositi chibrituri, brichete, echipamente electrice, pana nu sunteti siguri ca nu exista scurgeri de gaze;- nu folositi telefoanele decat in caz de urgenta, pentru a nu tine liniile ocupate in timp ce altii chiar au nevoie de ele;- nu asteptati pompierii, medicii sau politia sa va ajute, deoarece s-ar putea sa fie ocupati in alta parte.

Iata o scurta istorie a celor mai devastatoare cutremure cunoscute din istoria omenirii20 mai 526-Siria

Un cutremur devastator de aproximativ 7 grade/Richer s-a produs in jurul orei 18.Acest cutremur a fost cel mai puternic resimtit in metropola, religioasa si culturala infloritoare in lumea antica, Antiohia. Aproape toate cladirile din oras s-au prabusit astfel fiind ucisi aproximativ jumatate din populatia orasului adica 250000 de oameni .Imediat dupa o replica in oras s-a produs un puternic incediu care i-a ars de vii pe cei aflati sub daramaturi.In urma cutremurului Marea Biserica nu s-a prabusit oamenii astfel crezand ca Dumnezeu ii apara, dar acest sentiment a disparut imediat cu inceperea incediului, astfel biserica arzand din temelii.

856-Iran

Iranul este amplasat intre doua placi tectonice majore, astfel el este deseori lovit de cutremure. In locul unde este astazi Iranul a avut loc un cutremur de aproximativ 8 grade/Richer care a lovit capitala, Damghan , dar si numeroase asezari pe o raza de aproximativ 350 de km. Numarul victemelor se ridica la aproximativ 200000 de oameni

11 octombrie 1138 Siria

Cutremurul care s-a produs in ziua de 11 octombrie 1138 in Siria si a adus dupa sine moartea a nu mai putin de 230 000 de persoane (conform cronicarului Ibn Taghribirdi). Cutremurul a avut o mangnitudine de 8.5 grade/Richter. Efectele sale s-au raspandit la o distanta de aproximativ 350 de km fata de epicentru. Orasul Alep, cunoascut astazi sub numele arab de Halab, a fost foarte afectat, iar unda de soc s-a simtit si la Damasc. Fortareata Harim, ridicata de curciati, s-a prabusit, la fel si fortul musulman de la Al-Atarib.

23 ianuarie 1556 China

Seismul, cu epicentrul in provincia Shaanxi, a avut o magnitudine de 8 grade/Richter. Numarul victimelor se ridica la peste 830 000. Pe portiuni de sute de kilometrii patrati, totul a fost devastat; crevase de peste 20 de metri s-au cascat in pamant. Conform unor relatari ale supravietuitorilor, ramase in cronici, in unele locuri pamantul a tasnit in sus, formand dealuri ori s-a prabusit pe neasteptate, dand nastere unor vai.

1 noimbrie 1755 Portugalia

Cutremurul, al carui epicentru a fost la cca. 200 km in largul Oceanului Atlantic a lovit Lisabona in dimineata zilei de 1 noiembrie 1755 (Ziua Tuturor Sfintilor). Seismul, cu o magnitudine de 9 grade/Richter a fost urmat de un urias val tsunami. Numarul victimelor s-a ridicat la peste 100 000, in timp ce peste 85% din cladirile din oras au fost daramate. Ceea ce nu a fost distrus de seism a cazut prada flacarilor, deoarece incendii devastatoare au izbucnit in toata Lisabona. Opere arhitectonice deosebite, biblioteci, biserici si catedrale, care adaposteau comori culturale nepretuite au fost distruse.

18 aprilie 1906 SUA

Orasul San Francisco a fost lovit de un seism cu magnitudinea de 7,8 grade/Richter,epicentrul cutremurului fiind la doar 3 kilometri fata de oras, in ziua de 18 aprilie 1906.Cutremurul s-a manifestat de-a lungul faliei San Andreas.Seismul s-a resimit pana in Oregon si Nevada. Numarul victimelor s-a ridicat la peste 3000, iar aproximativ 350000 de oameni au ramas fara un acoperis deasupra capului.Pagubele materiale au insumat peste 6 miliarde de dolari in zilele noastre. La aceste pagube se adauga si faptul ca San Francisco a pierdut pozitia de motor economic a zonei California. Efectele acestui cutremur au fost agravate de un puternic incediu care a devastat tot. O alta urmare a acestui cutremur a fost faptul ca raul Salinas si-a deviat cursul ce cativa kilometri.

28 decembrie 1908 Italia(Sicilia)

Seismul, cu magnitudinea de 7.2 grade/Richter, a avut loc in Reggio Calabria. Cutremurul s-a resimtit cel mai bine in orasul Messina.Unda de soc s-a propagat si in Malta, Muntenegru, Albania si Insulele Ioniene. Numarul total al victimelor in urma seismului, a valului tsunami si a incendiilor a depasit 160 000.

16 decembrie 1920 China

Seismul care a avut loc pe 16 decembrie 1920 in regiunea Haiyuan este considerat unul dintre cele mai devastatoare cataclisme naturale ale secolului XX. Cutremurul a avut o magnitudine de 7.8 grade/Richter, facand 234 000 de victime. Unde de soc a fost resimtita pana in Norvegia.

1-3 septembrie 1923 Japonia

Pe 1 septembrie 1923, in regiunea Kanto din Japonia, a avut loc un cutremur de 8.3 grade/Richter. Numarul victimelor variaza intre 100 000 si 156 000. Cele mai multe pierderi umane si materiale s-au produs in urma incendiilor care au izbucnit dupa producerea seismului. Cutremurul a fost urmat si de un tsunami care a maturat coastele peninsului Izu.

15 ianuarie 1934 India

Un cutremur cu o magnitudine de 8.4 grade/Richter a lovit provincia indiana Bihar, in ziua de 15 ianuarie 1934. Seismul a avut epicentrul in estul Nepalului si a distrus complet orasele Munger si Muzaffarpur. Numarul victimelor a fost de aprox. 30 000.

27 decembrie 1939 Turcia

Pe 27 decembrie 1939, provincia Erzincan din Turcia, a fost devastata de o serie de cutremure, cel mai puternic avand o magnitudine de 8.2 grade/Richter. Numarul victimelor a fost de 50 000.Acest cutremur a afectat deasemea si provinciile Samson si Sivas.

10 noiembrie 1940-Romania

S-a produs in jurul orei 3:39, avand o magnitudine de 7.4 grade pe scara Richter.Epicentrul cutremului a fost in zona Vrancea la o adancime de aproximativ 133 km. Acesta a fost primul cutremul mare din Romania Contemporana.Efectele sale s-au resimtit in special in centrul si sudul Moldovei dar si in Muntenia unde a provacat numeroase pagube. Numarul victimelor a fost de aproximativ 1000 de morti si 4000 de ranati, insa numarul exact nu a putut fi aflat din cauza razboiului.

Acest cutremur s-a resimtit si in Bucuresti unde au existat aproximativ 300 de morti , in special in urma prabusirii blocului Carlton, o strucutura moderna de 12 etaje din beton armat.

29 februarie 1960 Maroc

Desi nu a avut decat 5.7 grade/Richter, cutremurul din noaptea de 29 februarie 1960 a distrus orasul Agadir si a facut aprox. 15 000 de victime. Alte cateva mii au fost ranite si zeci de mii au ramas fara adapost.

31 mai 1970 Peru

Seismul a avut 7.9 grade/Richter, iar epicentrul s-a situat la circa 30 km de orasul-port Cimbote. Peste un milion de oameni au ramas fara locuinte. Pierderile umane nu au fost niciodata pe deplin stabilite, ultima cifra fiind de 70 000 de victime.Numarul victimelor a fost atat de mare deoarece cutremurul s-a produs la ora 15:24, cand foarte multa lume se afla in fata televizoarelor pentru a vedea relatarile de meciurile din Campionatul mondial de fotbal.Pagubele materiale au fost de aproximativ 250 de milioane de dolari.

22 decembrie 1972-Nicaragua

Doua socuri seismice minore au trezit orasul in jurul orei 22, dupa care un soc violent a provocat panica. Focarul cutremurul se afla la 8 km sub centrul orasului Managua.Deplasarile pe orizontala ale unor falii a dus la fisurarea si spargerea a numeroase conducte de gaz astfel iscandu-se numereroase incendii. Numarul victimelor este de aproximativ 6000 de persoane, iar numarul oamenilor evacuati din oras este de peste 300000.

28 iulie 1976 China

In dimineata zilei de 28 iulie 1976, in provincia Hebei din China, s-a produs un cutremur de 7.8 8.2 grade/Richter,in jurul ore 3:43, cea mai puternica replica avand la randul ei o intensitate de 7.8 grade/Richter. Epicentrul acestui cutremur a fost la Tangshan.Aproximativ 85% din toate cladirile orasului s-au prabusit. Unda seismica a fos resimtita si la Beijing, iar numarul victimelor s-a ridicat la 240 250 000.

4 martie 1977-Romania

A fost cel mai puternic cutremur din Romania din secolul XX, aducand tarii mai multe pagube materiale si mai multe pierderi omenesti decat orice alt cutremur petrecut in Romania. A fost printre singurele cutremure care a afectat Romania pe o zona foarte intinsa fiind afectate numeroase centre urbane, cele mai afectate judete fiind Ilfov, Dolj, Iasi, Prahova si Teleorman.

Marea amploare geografica, precum si faptul ca au fost afectate numeroase centre urbane in special zonele cu o densitate ridicata a facut acest cutremur sa ramana in mintea oamenilor ca cel mai dezastros cutremur din Romania. Un numar memorabil a fost cel al mortilor.Printre regretatele victeme se numara si numerosi artisti de mare clasa precum Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafita, Doina Badea, Veronica Porumbacu, Mihai Petroveanu.

Pagubele materiale s-au ridicat , la nivelul de atunci al dolarului, la peste 2 miliarde de dolari.S-au inregistrat de asemenea peste 11000 de raniti si 30000 de locuinte avariate sau distruse complet.

Cutremurul s-a produs la ora 21:22 avand o magnitudine de 7.3 grade pe Scara Richter si a durat aproximativ 55 de secunde. Cutremurul a fost de asemea resimtit si in Bulgaria, si acolo numarandu-se 100 de victime si numeroase pagube materiale. Epicentrul cutremurul a fost in Vrancea, aceasta fiind cea mai activa zona seismica din Romania , la o adancime de aproximativ 10 km.Unda de soc s-a simtit in toti Balcanii.

Acest cutremur a afectat si numeroase monumente de arhitectura. Biserica Ienei a fost demolata. Din pacata o data cu demolarea nu au putut fii salvate nici picturile murale facute de Gheorghe Tatarescu.Victime cutremurului au mai cazut si blocul Dunarea si blocul Patria, dar din fericire acestea au fost reconstruite dupa numeroasele avarii suferite. Majoritatea cladirilor au fost reconstruite dar nu a fost pastrata structura arhitectonica de dinainte.

Un martor al acestui cutremur a spus caCt vedeam cu ochii, toate blocurile se cltinau. i toate cldirile se nclinau de-o parte i de cealalt ca i copacii pe furtun. Prima und a fost pe vertical. Cteva fraciuni de secund a prut s nceteze, dar apoi a renceput pe orizontal. Cerul a crpat brusc, de parc sttea s se frng n dou. Am auzit detunturi ndeprtate, apoi un zgomot nfundat, care parc venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vnt puternic, de era s m azvrle jos. S-a dus, dar apoi s-a i ntors napoi, de data asta cu miros greu de ars. i p-orm s-au stins toate luminile... pe cer era un uria arc de foc, ca i cum s-a produs un scurtcircuit n tot oraul... i atunci am zis: Gata, cred c-i gata oraul!19 septembrie 1985-Mexic

Pe 19 septembrie a avut loc un cutremur marin cu o magnitudine de 8,1 grade/Richter, in estul Pacificului, in fata litoralului vestic al Mexicului.A fost grav afectata deasemenea, in afara de localitatile de pe litoral, si capitala Ciudad de Mexico, situata la 400 de km.Blocurile s-au prabusit, anumite urme fiind vizibile si azi, si conductele de apa si gaze au plesnit. Orasul a fost distrus in proportie de peste 35%. Au fost inregistrati aproximativ 20000 de morti.Dupa cateva replici minore pe data de 20 septembrie un alt cutremur cu o magnitudine de 7,5 grade/Richter a provocat prabusirea altor cladiri,deja incercate de primul cutremur.

7 decembrie 1988 URSS

Pe 7 decembrie 1988, regiunea Spitak din URSS Armenia a fost devastata de un cutremur de 6.9 grade/Richter. Seismul a ucis 55 000 de oameni si a provocat daune de peste 4 miliarde de dolari.

17 august 1999 Turcia

In ziua de 17 august 1999, un cutremur de 7.6 grade/Richter a devastat provincia Kokaeli si in special orasul Izmit. Peste 600 000 de persoane au ramas fara locuinte, iar numarul oficial al victimelor a fost de cca. 17 000. La cateva saptamani dupa acest cutremur, in ziua de 7 septembrie 1999, un cutremur cu magnitudinea 5,9 a afectat capitala Greciei, Atena, sugerand faptul ca seismul din 17 august a avut o influenta orientata catre Marea Egee (prin deplasarea placii Anatoliei catre microplaca Egeica).26 decembrie 2004 - IndoneziaSeismul submarin cu o magnitudine de 9 grade pe scara Richter, a avut epicentrul ,in ocean la o adancime de 160 de km, in aproaprierea coastei de nord a insulei Sumatra, provocnd o serie de tsunami-uri, fiind considerat al cincilea cel mai puternic cutremur din istorie.Acest cutremur s-a produs la ora locala 07:58 Regiunile devastate de ctre seism au fost: insula Phuket, Thailanda, Aceh (Indonezia), coasta de est a insulei Sri Lanka, zonele de coast ale satului indian Tamil Nadu, precum i Somalia, dei se afla la 4.100 km est de epicentru. In urma acestui cutremur placa continentala a Indiei s-a deplasat cu aproximativ 15 m sub cea a Burmei. Alunecarea insa nu s-a produs instantaneu ci a avut loc in doua faze. Datele seismografice au indicat faptul ca in prima faza s-a produs o rupere de 400 de km lungime si 100 de km adancime, localizata la 30 de km sub fundul marii, aceasta ruptura desfasurandu-se cu o viteza de 2 km/s.In a doua faza presiunea acumalata de placa Indiei si a Burmei , determina producerea cutremurelor si implicit a valurilor tsunami. Energia eliberata de acest cutremur a fost de 2 exajouli(2 * 1018jouli) suficienta cat sa fiarba 150 de litrii de apa cat pentru fiecare om de pe planeta. Energia degajata de valurile tsunami a fost asemanatoare cu explozia a 5 megatone de dinamita.

Numrul de victime se estimeaz la peste 150 000. Peste un milion de gospodrii au fost distruse.Mai mult dect att, guvernele se temeau la acea vreme de izbucnirea unor epidemii, precum cele de holer, dizenterie sau malarie, care ar fi putut dubla numarul victimelor.

Cifra morilor este una foarte mare i pentru c au trecut peste 100 de ani de cnd un tsunami din Oceanul Indian a afectat coastele, fapt pentru care rile afectate nu erau pregtite pentru un astfel de seism i nici populaia civil nu a tiut s recunoasc semnalele care avertizau cutremurul. Ultimul tsunami aprut n aceast zon s-a datorat erupiei vulcanuluiKrakatoan1883. De obicei, seisme maritime apar pe coastele "Inelului Focului din Oceanul Pacific, regiune n care guvernele i populaia sunt mai bine pregtite i unde exist sisteme de alert.

In Sumatra zeci de localitati au fost rase de pe fata Pamantului.Pe lng numrul mare de btinai, s-au nregistrat victime i dintre turitii care i petreceau srbtorile de iarn n regiune.

8 octombrie 2005 Pakistan

Zona Muzaffarabad Kashmir a fost lovita de un seism cu magnitudinea de 7.6 grade/Richter, care a facut cel putin 86 000 de victime. Alte 69 000 de persoane au fost ranite si aprox. 4 milioane au ramas pe drumuri. Pagube materiale au fost inregistrate inclusiv in capitala tarii, Islamabad, dar si in India, China, Afganistan si Tadjikistan. Desi foarte puternic, cutremurul nu a fost resimtit la o amploare deosebita datorita faptului ca s-a produs la o adancime de 84 de kilometri.12 mai 2008 China

Un seism cu magnitudinea de 7.9 grade/Richter a devastat zona Chengdu Lixuan Guangyuan. S-au inregistrat peste 87 000 de victime, iar pagubele materiale s-au ridicat la 86 miliarde de dolari. Orasele Beichuan, Dujiangyan, Wuolong, Yingxiu au fost complet distruse.

Acest cutremur a avut loc inainte cu 3 luni fata de Jocurile Olimpice de la Beijing. n semn de doliu naional,organizatorii Jocurilor Olimpice au decis s reduc la minim festivitilecare nsoesc periplul flcrii olimpice.

6 aprilie 2009-ItaliaAproximativ 300 de persoane au murit, dupa ce un seism a avut loc in orasul italian L'Aquila.A avut o magnitudine de 6, 3 grade/Richter, epicentrul sau fiind in Italia centrala.Seismul a declansat prabusirea a numeroaselor cladiri medievale.

12 ianuarie 2010-Haiti

In jurul orei locale 16:53 s-a produs un cutremur cu o magnitudine de 7 grade/Richter, epicentrul aflandu-se in aproprierea capitalei Port-au Prince.Cele mai mare pagube inregistrandu-se tot in capitala. Numarul mortilor este de 230000 de oameni, a ranitilor este de 300000 de oameni si peste 1 million de oameni au ramas fara adapost.Una din principalele consecinte au fost in octombrie 2010 atunci cand s-a declansat o epidemie de holera 27 februarie 2010-Chile

Pe data de 27 februarie la ora 6:34 a avut loc un cutremur devastator cu o magnitudine de aproximativ 8,8 grade/Richter, la aproximativ 92 de km de Conception.Epicentrul acestui cutremur se afla la o adancime de aproximativ 35 de km, unda de soc fiind resimtita la o distanta de aproximativ 200 de km.Cele mai afectate localitati sunt Talcahuano, Arauco, Lota, Chiguavante, Canete dar si Santiago de Chile.Acesta a fost unul dintre cele mai intense cutremure care au avut loc n ultimii 50 de ani n Chile, fiind clasat pe locul cinci dup intensitate pe glob.In urma declaratiilor oficiale peste 2 milioane de oameni au avut de suferit direct sau indirect.Numarul oamenilor ucisi se ridica la 720.In urma acestui cutremur. In urma acestui cutremur s-a produs si o alerta de tsunami.

11 martie 2011-JaponiaIn cursul zilei de 11 martie 2011 la ora 5:46 a avut loc un cutremur cu o magnitudine de peste 9 grade/Richter.Epicentrul acestui cutremur a avut loc la 130 de km in largul coastei de est a Peninsulei Oshika, langa Tohoku Sendai, hipocentrul fiind la o adancime de 32 de km.Cutremurul a declansat de asemenea si numeroase valuri tsunami cu o inaltime de peste 10 metrii.Cel mai mare pericol insa l-au constituit centralele nucleare, in special centrala nucleara Fukushima.In urma intreruperii de curent si a tsunami-ului sistemele de racire are reactoarelor s-au defectat acesta ducand la doua explozii la Fukushima 1 astfel rezultand scurgerea unor materiale radioactive.In urma altor scurgeri si a norului format in urma exploziei s-a aflat ca nivelul radiatiilor la Tokyo este de 20 de ori peste limita normala. Acest cutremur a avut si consecinte economice Bursa de la Tokyo scanzand, si dupa o scadere semnificativa a yenului a urmat o crestere alarmanta a acestuia.Tot in urma cutremurului si a intreruperii de curent numeroase fabrici si-au inchis portile astfel blocand intreaga piata mondiala.Banca Mondial a raportat ca pentru a putea fii refacuta Japonia este nevoie de aproximativ 235 de miliarde de dolari.Numarul victimelor, pana in acest moment, este de aproximativ 19000 de victime si aproximativ 13000 de disparuti.

Cele mai grave cutremure ale secolului XX

DataTaraIntensitate(Richter)Victime

18.04.1906SUA8.3452

16.08.1906Chile8.620000

28.12.1908Italia7.583000

13.01.1915Italia7.530000

16.12.1920China8.6180000

01.09.1923Japonia8.3143000

22.05.1927China8.3200000

26.12.1932China7.670000

02.03.1933Japonia8.93000

15.01.1934India8.411000

31.05.1935India7.560000

24.01.1939Chile8.328000

26.12.1939Turcia7.923000

21.12.1946Japonia8.42000

28.06.1948Japonia7.35000

05.08.1949Ecuador8.66000

15.08.1950India8.71500

18.03.1953Turcia7.21200

10/17.10.1956Afganistan7.72000

02.07.1957Iran7.42500

13.12.1957Iran7.12000

29.02.1960Maroc5.820000

21/30.05.1960Chile8.35000

01.09.1962Iran7.112000

26.07.1963Iugoslavia61100

19.08.1966Turcia6.92500

31.08.1968Iran7.412000

28.03.1970Turcia7.41100

31.05.1970Peru7.767000

10.04.1972Iran6.95100

23.12.1972Nicaragua6.25000

28.12.1974Pakistan6.35200

06.09.1975Turcia6.82300

04.02.1976Guatemala7.523000

06.05.1976Italia(Friuli)6.51000

31.05.1976Chile7.350000

28.06.1976Noua Guinee7.110000

28.07.1976China8.3800000

17.08.1976Filipine7.88000

15.09.2076Italia(Friuli)6.6100

24/27.11.1976Turcia7.94000

04.03.1977Romania7.51500

06.04.1977Iran6.5900

16.09.1978Iran7.715000

15.04.1979Iugoslavia7.2200

13.10.1979Columbia7.8150

10.10.1980Algeria7.550000

23.11.1980Italia7.25000

13.12.1982Yemenul de Nord62800

30.10.1983Turcia7.11300

19.09.1985Mexic8.135000

10.10.1986El Salvador7.5?

21.08.1988India/Nepal6.7600

07.12.1988Armenia925000

23.01.1989Tadjikistan7.510000

17.10.1989SUA(San Francisco)6.9271

21.06.1990Iran7.350000

13.03.1992Turcia6.84000

13.10.1992Egipt(Cairo)7.2400

13.12.1992Indonezia6.81500

Tsunami

Tsunamiul sau valul mareic, reprezinta o unda energetica de tip mecanic ce se propaga prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor eruptii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coasta foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

Valul tsunami se propaga in toata masa apei (pe toata adancimea oceanului), nu doar la suprafata ca valul obisnuit creat de vanturi. Inaltimea lui variaza de la cateva zeci de metri, la cativa metri. El se inalta spre coasta, capatand aspectul unui mal tesit, maturand in continuare fundul oceanului, pentru ca la mal sa se manifeste ca un zid de apa care navaleste pe uscat. Un tsunami poate provoca pe tarm in cateva minute victime umane numeroase si pagube majore.

Fenomenul numit tsunami este n general urmarea unui seism: apa deplasat brusc de micrile crustei, poate produce valuri cu o nlime de 30 m . Aa se explic faptul c Japonia, ar cu o seismicitate foarte puternic, este n mod special expus acestui risc.

Seismele submarine i toate deplasrile importante care au loc pe fundul oceanului au ca efect mpingerea brusc a coloanei de ap de deasupra. Micarea se propag n ocean sub forma unei unde care are o vitez de 700-800 km/h.

n larg, aceast und poate trece neobservat, fiindc valurile pe care le produce nu ating mai mult de un metru. Dar cnd unda ajunge n apropierea rmurilor, datorit adncimii reduse, valurile sunt din ce n ce mai nalte i se abat asupra malurilor, mturnd tot ce le st n cale. Uneori, marea se retrage, apoi revine n for. Valurile succesive strivesc sau mping spre interiorul uscatului oameni i vite, ambarcaiuni i case, apoi, cnd se retrag, aspir victimile i drmturile.

Un tsunami produce multe victime: n 1755, n Portugalia, un seism urmat de un tsunami a provocat 20000 de mori. n Alaska, n 1964, un seism a spart rezervoarele de petrol, care au luat foc. Un val imens, plin de petrol arznd, s-a npustit asupra unui sat, nghiind cldiri de trei etaje. n faa unui tsunami singura scpare este fuga. Navele se deprteaz de rmuri, iar populaia se refugiaz spre locuri nalte.

Valurile marine, cunoscute sub denumirea japoneza tsunami (tsu= port; nami= val), sunt produse atat de cutremure, cat si de explozii vulcanice sau alunecari submarine. Informatiile cu privire la efectele acestora coboara in timp catre sfarsitul secolului 15 i.e.n, cand eruptia vulcanului Santorin din arhipelagul Cicladelor din Marea Egee a produs un imens tsunami, care a devastat orasul Knosos din insula Creta si a determinat disparitia civilzatiei minoice. Cele mai multe valuri marine, (circa 90% din total), se produc in Oceanul Pacific, iar cel mai mare numar de morti si cele mai mari pierderi materiale s-au inregistrat in Japonia.

Incepand din anul 684 e.n, s-au produs in arhipelagul nipon 62 de tsunami distrugatoare, care au facut 66 000 de victim omenesti. Dintre aceastea se detaseaza prin numarul victimelor cel din 15 iunie 1896 (27 122 morti). Tsunami din 1896 avand 25-35 m inaltime, a distrus, numai pe coasta insulei Honshu, 10 000de locuinte. Spre est, valurile au strabatut Oceanul Pacific si au ajuns in insulele Hawaii, unde au masurat 3 m inaltime, apoi au atins coastele Americii, Noii Zeelande si Australiei. Tsunami din 1933 a facut 3 000 de victim. Chiar si mai recent, tsunami din 26 mai 1983 a luat viata a peste 100 de persoane, cu toate ca, dupa cum se va vedea, in present exista in functiune un sistem de avertizare foarte bine pus la punct. Tsunami-ul produs de cutremurul din 26 mai 1983 (M=7,7) s-a caracterizat prin valuri avand 10-14 m inaltime. Pe langa victime omenesti, acest tsunami a provocat pagube materiale foarte mari: au fost distruse numeroase facilitate portuare, case de locuit si peste 1900 de vase pescaresti. A devastat de asemena intinse suprafete de teren agricol, de-a lungul coastei de la Hokaido la Shiwane.

In mod obisnuit, un tsunami nu depaseste un metru in largul oceanului, in vreme ce in apropierea tarmului poate ajunge sau chiar depasi 35 m. Inaltimea sa depinde de topografia fundului marin si a platoului continental precum si de forma liniei de tarm. In golfuri si estuare se poate forma uneori un perete vertical de apa avand o forta de distrugere colosala.

In ultimele decenii, multe arii de coasta ale tarilor din regiunea Pacificului au cunoscut o dezvoltare economica si sociala deosebita. Acest lucru a fost determinat de cresterea populatiei, de dezvoltarea instalatiilor portuare care sa asigure o sustinuta activitate comerciala, de extinderea santierelor navale, de amplasarea centralelor electrice, a rafinariilor, a altor industrii si structuri importante. In unele tari de pe tarmul Pacificului cunosc o mare dezvoltare industrii bazate pe acvacultura. Acesti factori economici si sociali fac ca tarile din aceste regiuni sa fie deosebit de vulnerabile in fata amenintarii tsunamis-urilor, fapt ce explica interesul crescand pentru protectia zonelor de tarm impotriva efectelor devastatoare ale valurilor marine. Strategia protectiei acestor regiuni se bazeaza pe diferenta dintre momentul producerii cutremurului si cel al aparitiei valului distrugator intr-o anumita zona de interes. Dupa catastrofalul tsunami din Aleutine de la 1 aprilie 1946 a fost creat un serviciu de detectare si avertizare tsunami, al carui cartier general a fost stability la Honolulul (Hawai). Sistemul detecteaza si localizeaza rapid cutremurele din regiunea Pacificului, iar in cazul in care s-a produs un tsunami, stabileste destul de exact timpul de sosire a acestuia in diferite puncte de pe tarmul Oceanului. Si alte tari ale caror tarmuri sunt scaldate de apele Pacificului, cum sunt URSS, Japonia, Chile au sisteme nationale de avertizare tsunami.

Sistemul de avertizare tsunami. Cercurile concentric care pornesc din Hawaii arata timpul necesar valului marin pentru a ajunge la Honolulu, centrul de avertizare tsunami.

Dupa devastatorul tsunami produs de cutremurul din Chile din 1960, numeroase tari si teritorii s-au alaturat sistemului de avertizare din Pacific, iar dupa marele cutremur din Alaska din 1964 s-au pus bazele unui Sistem International de Avertizare Tsunami; in 1965, Comisia Oceanografica Internationala din cadrul UNESCO a acceptat oferta facuta de SUA ca central existent in Honolulu sa devina cartierul general al acestuia. Acest sistem a fost integrat cu sistemele nationale, astfel ca in prezent sunt membre ale acestuia un numar de 23 de natiuni. Alte teritorii si state care nu sunt membre, mentin in functiune statii seismic care furnizeaza date sistemului ce dispune in total de 69 statii seismice, 65 de puncte in care sunt masurate mareele si 101 puncte de emitere a avertizarilor raspandite in intreaga arie pacifica. In acelasi timp s-a dezvoltat un program de pregatire a populatiei pentru a raspunde pozitiv la avertizarile tsunami, s-au elaborat planuri de urgent pentru toate localitatile amenintate, s-au marcat rute de evacuare, arii sigure si s-a evaluat timpul necesar pentru evacuarea zonelor primejdioase.

Cum lucreaza sistemul? Sistemul incepe sa functioneze odata cu declansarea alarmei cu care este inzestrat fiecare seismograf din dotarea statiilor seismice. Alarma este astfel calibrata incat sa fie declansata de orice cutremur avand magnitudinea egala sau mai mare de 6,5. Personalul statiei prelucreaza si interpreteaza imediat seismogramele si transmit rezultatele la cartierul general. La receptarea unui raport de la unul din observatoarele din sistem, sau pe baza declansarii propriului sistem de alarma, sunt trimise mesaje, cerandu-se date de la toate observatoarele sistemului. Cand s-au receptionat suficiente date se localizeaza cutremurul, i se calculeaza magnitudinea si se iau decizii cu privire la actiunile viitoare. Daca cutremurul este suficient de puternic pentru a produce un tsunami se cere ca statiile mareegrafice sa urmareasca cresterea nicelului apei. Cand rapoartele primite de la aceste statii arata ca tsunami-ul reprezinta o amenintare pentru o anumita zona sau pentru intreaga coasta a Pacificului este alertata populatia din zonele respective. Sunt insa cunoscute situatii in care avertizarea tsunami nu a avut efectul scontat. Astfel, valul marin produs de cutremurul din Chile 1960 a facut numeroase victim omenesti in Hawai si pe coastele insulelor japoneze Honshu si Hokaido. Ancheta a dovedit ca desi s-au emis doua alarme succesive, acestea au fost ignorate de mai bine de trei sferturi din populatie. Alteori, desi se stia ca cele mai multe tsunami-uri constau intr-o serie de valuri succesive, iar primul val poate sa nu fie si cel mai puternic, curiozitatea si nerabdarea s-au dovedit a fi fatale multor oameni. Dar, chiar si cu aceste insuccese, sistemul de prevenire tsunami reprezinta unul dintre cele mai remarcabile programe international, implicand o multitudine de actiuni cu responsabilitati directe in scopul reducerii efectelor tsunami, al salvarii vietilor omenesti si al prezervarii bunurilor materiale. Este un program operativ avand un obiectiv umanitar direct: protejarea vietilor oamenilor din ariile de coasta ale Pacificului