topurileﬁnmedia avocati - piata financiara...topurileﬁnmedia avocati publicaȚie editatÃ de...

topurilefinmedia

avocatiw w w. f i n m e d i a . r o

PublicaȚie editatÃ de finMedia, ediȚia a Xiii-a, iulie 2015, PreȚ 35 lei

topu

rilef

inm

edia

a

vo

ca

ţi

Pu

bli

caȚ

ie e

dit

atÃ

de

fin

med

ia,

ediȚ

iaa

Xiii

-a, i

uli

e 20

15w

ww

.fin

me

dia

.ro

dosarlegea insolvenţei

persoanelorfizice trage românia

pe nisipuri mişcătoare

COVERPiaţa avocaturii de business stagnează.sPeranţele merg mai deParte

gabriel biriş:desPre noul

cod fiscalşi de Procedură

fiscală

brand Historyonv law:

funcţionăm ca un ceaselveţian – fiecare

„rotiţă” are rolul său

www.piatafinanciara.ro

PIAtA FINANCIARÅ

avocaŢi I topurilefinmedia I ediŢia a xiii-a, iulie 2015 I 1

Estimările celor mai mulţidintre specialiştii înservicii profesionale de

asistenţă juridică pentru businessprivind valoarea pieţei avocaturiipentru afaceri în 2014 şi 2015sunt cumva contradictorii. Opti -miştii – puţini la număr –avansează un volum maximal de400 milioane euro al cifrei deafaceri, însă cei mai mulţi cred căvaloarea realistă şi corectă estesub jumătate, de circa 160-180milioane euro. În oricare dintresituaţii, cifrele sunt modestepentru cei aproximativ 24.000 de„combatanţi” licenţiaţi de pe acest„front” din România, unde doarindustria de retail a învârtit, deexemplu, în 2014, nu mai puţin de8,4 miliarde de euro.

Greu de descifrat „misterul”valorii adevărate după ce, la sfâr -şitul anului 2013, Uniunea Naţio -nală a Barourilor din România(UNBR), organismul care regle -men tează profesia de avocat, amodificat statutul profesiei şi aschimbat regulile „jocului”. Dupăacel moment, firmele de avoca -tură şi cabinetele de avocatură nuau mai avut voie să comunicepublic date despre clienţi, chiar şicu acordul acestora – nimicdespre rezultatele financiare saudosarele în care sunt implicate,măsură ce a „amuţit” jucătorii dinpiaţă.

După exit-ul de pe piaţa locală dela începutul anului trecut al unorjucători globali, precum GideWhite & Case, piaţa a părut şimai amorţită şi mai apatică, deşiluptele pentru supravieţuire şicote de piaţă au fost necruţătoareîn off.

Dacă valoarea pieţei estediscutabilă şi/sau disputată, toţicei care activează în branşă cad deacord asupra unor tendinţe cărorali s-a aliniat activitatea de profil.Cu toţii admit că atâta vreme câteconomia nu are o creştere suste -nabilă, constantă şi riguroasă,proiectele şi tranzacţiile în careavocaţii de business sunt impli -caţi urmează tempo-ul creşteriieconomice. Aşadar, dacă PIB-ulRomâniei a crescut într-un an cu4,8%, piaţa avocaturii nu adepăşit această rată de creştere.

Altfel spus, într-o piaţă mică, încare proiectele sunt puţine şiinvestiţiile au încălţat ciuboteroşii, atmosfera a devenit maigreu respirabilă. Clienţii vor să-şioptimizeze costurile şi solicită unrandament maxim cu un minimde aport. Presiunea pe onorarii aajuns mare, pe alocuri umilitoare.Avocaţii deplâng „înţepenirea înproiect” a sectorului public, schim -barea regulilor jocului în timpuljocului, conjunctura georegionalănefastă, impredictibilitatea din

zona politică şi fiscală, lipsa depriorităţi şi strategii.

Mai mult, avocaţii cred că existăun „ecart” periculos între contrac -tele numeroase şi de mică valoareşi proiectele foarte mari, adeseadureros de rare. Zona de mijlocapare prea puţin „acoperită”,fiindcă e la fel de absentă ca şiade vărata „clasă de mijloc”despre care se vorbeşte mereu.

Piaţa va creşte marginal şi în2015, cred specialiştii intervie -vaţi, la unison. Rămân de interesspeţele din aria litigiilor, dar urcăîn top fuziunile şi achiziţiile,domeniul real-estate, tranzacţiilefinanciare. Surprinzător sau nu,avântul DNA şi/sau DIICOTîntinde o pâine albă (dacă nu uncozonac!) caselor de avocatură,chemate, mai nou, să facă perfor -manţă şi în domeniul dreptuluipenal.

Vine un 2016 complicat – cu uneventual nou Cod Fiscal, cu ale -geri locale şi legislative, cu alţiposibili lideri la nivel de guvernşi partide, cu o Ucraină vecinăprinsă ca-ntr-o menghină, la est şivest, o Grecie în clocot şi oUniune Europeană ameninţată cuamputarea. În babilonia viitoare,avocaţii vor fi chemaţi să aducăun atât de necesar plus deechilibru, echitate şi rigoare!

creşteri marginale în 2015

De Cristian Pavel, editor coordonator

e d i t o r i a l

i n t e r v i u l e d i } i e i

8 avocatura din românia este un corP omogen,cu valori comune, care trebuie Promovate şi aPărateIntervIu cu Ion Dragne, ManagIng Partner Dragne & asocIaţII, Decanul BarouluI BucureştI.

2 I ediŢia a xiii-a, iulie 2015 I topurilefinmedia I avocaŢi

Publicație anual\ editată de FiNmEDia SRL

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[ti

Str. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1

Tel.: 021.315.79.26

021.315.79.13

www.finmedia.roiSSN 1843-3375

Tiparul: aRTPRiNTwww.artprint.ro

Nota redac]ieiNiciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. Conform legii, inves ti ]iile efec tuate `n urma

lectur\rii revistei implic\ responsa bilitatea exclusiv\ a investitorilor. Este interzis\, conform legii, repro ducerea

integral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris al conducerii

redac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, `n exclusivitate, colaborato rilor responsa bilitatea

privind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. Opi niile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile

[i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii con tractuale de orice fel.

Departament comercial:021.310.09.83Abonamente ([email protected]): 021.317.08.66Difuzare: Publicitate: 021.317.08.66 021.310.09.83

021.315.79.26

Director General:

Mihai S\ndoiu

Director evenimente: Adrian Alexandru

Director publicitateeditur\: Marius Ștefan

avocaŢi {ef departament:

Georgeta Clinca [email protected]

Editor coordonator:

Cristian Pavel [email protected]

Foto:

Septimiu {licaru [email protected]

Corectur\:

Irina Fr\]il\ [email protected]

Graphic designer:

Marius Filipoiu [email protected]

s u m a r

s p e c i a l

10 nestor nestor diculescu KingstonPetersen: un sfert de veac de marş

forţat în românia

12 muşat & asociaţii –o „şcoală” ctitorită

acum 25 de ani

c o v e r

14 valoarea Pieţei avocaturii de business stagnează. sPeranţele merg mai deParte

i n s o lv e n } |

26 fără norme metodologice clare,legea insolvenţei Persoanelorfizice va fi dificil de aPlicatinterviU CU av. Diana rizea, senior assoCiate noerr şi av. alexanDrU ene, assoCiateD Partner noerr

28 Piaţa de insolvenţă a scăzutcu aProximativ 30% în 2014. trendul continuă!interviU CU elena CosMa, Co-Managing Partner zrP insolvenCy

b r a n d H i s t o r y

e x c l u s i v i tat e

37 business criminality –o altă faţă a insolvenţeiDe av. gheorghe PiPerea,fonDatorUl sCa „PiPerea & asoCiaŢii”

H o t t o p i c

31 firmele vor Putea fi dizolvate dinoficiu în cazul nedePunerii în termena situaţiilor financiare anuale

p r o f i l

32 creştem din litigii,insolvenţe şi din„războaiele”firmelor cu fisculinterviU CU CosMin viDiCan, Co-fonDator şi Partener al Casei De avoCatUră „viDiCan, Morgovan şi asoCiaŢii“

p i a } a d e c a p i ta l

42 desPre obligaţiuni, listări şi delistări Pe Piaţa de caPitalinterviU CU av. narCisa oPrea, Partener sChoenherr şiasoCiaŢii

r e a l e s tat e

44 Piaţa de real estate urcă din nou Pe schele

46 legislaţia mai are încă de Prinsdin urmă sofisticarea Pieţei de real estateinterviU CU ralUCa năstase, avoCat Partener al Casei DeavoCatUră biriş goran

m & a

48 băncile ţin caPul de afişal tranzacţiilor şi în 2014 şi în 2015

52 creşterea consumului şi încrederea în viitorPot ajuta mediul de afaceriinterviU CU anDa rojansChi, Partener, heaD of CorPorateM&a, D&b DaviD şi baias

54 restructurarea Portofoliilor bancare – vedetacelui mai activ jucător din m&a, ţuca zbârcea & asociaţii

f i s c a l i tat e

55 desPre noul codfiscal şi de

Procedură fiscalăDe gabriel biriş, avoCat

d r e p t p e n a lc e d o

58 cedo – cel mai eficientinstrument de Punere în Practică a drePturilorşi libertăţilorfundamentaleDe av. Diana elena DragoMir

62 suPraveghereatehnică, suPraveghereatuturorDe ana PoPesCU, avoCat DeDrePt Penal în CaDrUl ŢUCazbârCea & asoCiaŢii


s u m a r

d o s a r

20 legea insolvenţei Persoanelorfizice trage românia Pe nisiPuri mişcătoare

34 onv law:funcţionăm ca un ceas

elveţian – fiecare„rotiţă” are rolul său

Recent, Casa de Avocatură Dragne& Asociaţii a sărbătorit, alături departeneri, clienţi şi prieteni, cinciani de la fondare, cinci ani derezistenţă şi performanţă pe piaţabucureşteană a serviciilor deasistenţă profesională juridicăpentru business.„Astăzi, Dragne & Asociaţii este,prin efortul întregii echipe deavocaţi care o compun sau care aufăcut parte din ea, una dintresocietăţile despre care se spune căeste printre cele mai renumite dinRomânia. Oameni talentaţi, binepregătiţi şi motivaţi au făcut posibilacest succes în cei 5 ani deactivitate. Ne-am păstrat entuziasmul şioptimismul în tot ceea ce facem şine propunem să asigurăm livrareade strategii creative în procedurileîn care ne reprezentăm clienţii,strategii orientate spre business şiadaptate la contextul şi specificulfiecărui proiect, pentru protejarea

drepturilor şi intereselor clienţilornoştri”, a spus, la recepţiaaniversară, Ion Dragne (foto),Avocat Asociat CoordonatorDragne & Asociaţii, recent ales înfuncţia de Decan al BarouluiBucureşti.La ceas sărbătoresc, echipa Dragne& Asociaţii numără 30 de avocaţispecializaţi în cele opt arii depractică: Litigii & Arbitraj, Dreptcomercial, M&A, Drept fiscal, Dreptbancar, Restructurare şi Insolvenţă,Drept imobiliar, Construcţii,Dreptul muncii, Proprietateintelectuală, Concurenţă &Antitrust.Dragne & Asociaţii s-a înfiinţat îndata de 1 iulie 2010 şi este condusăde şase avocaţi asociaţi: IonDragne, în prezent Decan alBaroului Bucureşti, Stelian Garofil,Delia Boşman, Oana-AndreiaDumitrescu, Daniel Cîrstea şi IoanaOprea, avocaţi cu o vastăexperienţă în ariile de practică

Dragne & Asociaţii a sărbătorit primul „cincinal”

Gala „Chambers Europe2015” – PeliFilip, „firma

anului în România”

PeliFilip a fost desemnată „Firma deavocatură a anului” în România, în cadrul

Galei Chambers Europe Awards, care a avutloc la hotelul Okura din Amsterdam

(Olanda), pe 24 aprilie a.c.. Prestigiosulpremiu de excelenţă european din

domeniul avocaturii i-a fost acordat echipeiPeliFilip pentru rezultatele obţinute în 2014

pe piaţa din România.„Principalele atuuri care ne-au adus acest

premiu sunt echipa PeliFilip, formatăexclusiv din reprezentanţi ai unei noi

generaţii de avocaţi, şi abordarea noastrăconcentrată pe aducerea de valoare

adăugată clienţilor şi pieţei pe careactivăm”, a declarat Francisc Peli (foto),

Managing Partner al PeliFilip.PeliFilip fusese selectată de către Chambers

Europe, în luna martie, pe lista scurtă denominalizări pentru cea mai bună casă de

avocatură din România, alături de alte cincifirme de top din piaţa locală. Chambers

Europe reprezintă versiunea europeană aghidului internaţional de prestigiu

Chambers and Partners, care premiază înfiecare an casele de avocatură cu cele mai

bune perfomanţe la nivel naţional şiregional.

Publicaţia Chambers and Partnersrealizează topurile celor mai bune case deavocatură şi ale celor mai buni avocaţi din

peste 185 jurisdicţii din lume, pe bazacercetărilor realizate de propria echipă,

care intervievează avocaţii şi clienţii.

{ t i r i


ANAF invocă prejudicii de peste 1 miliard de euro de pe urma sesizărilorpenale

Inspecţia Fiscală din cadrul ANAF afăcut publică valoarea globală peprimele cinci luni ale anului 2015 aprejudiciilor constatate în urmasesizărilor penale din aceastăperioadă: 4,86 miliarde lei, adicăpeste 1 miliard de euro.Potrivit comunicatului de presă alANAF, raportate la primele 5 luni aleanului trecut, rezultatele indică ocreştere cu 87% a acestui indicator.„Hărnicia” şi rigoarea muncii ANAF sereflectă şi în ceilalţi indicatori care auînregistrat, de asemenea, niveluri încreştere susţinută faţă de perioadasimilară a anului anterior.Astfel, diferenţele de impozite(obligaţii principale şi accesorii)stabilite suplimentar s-au cifrat la7,87 miliarde lei, în creştere cu cca122%. În acelaşi interval, am asistat lao diminuare a pierderii fiscale cu 867milioane lei, în creştere cu cca 61%. Însfârşit, valoarea măsurilorasigurătorii instituite a ajuns la 2,5miliarde lei, în creştere cu cca 133%!De notat viteza de reacţie crescută aANAF: în primele 5 luni ale anului,Inspecţia Fiscală a efectuat 26.280de controale la contribuabilipersoane juridice şi fizice.

Fostul ministru delegat al energiei,Răzvan Nicolescu, s-a alăturat laînceputul acestui an echipei Deloitte încalitate de Executive Lead Advisor,urmând să contribuie astfel la îmbu nă -tă ţirea practicii firmei în domeniul Ener -giei. Din această funcţie, Nicolescu îşiva concentra activitatea asupra Româ -niei, dar şi a Europei Centrale si de Est.„Într-un moment în care piaţa cereconstant servicii integrate deconsultanţă, ne bucurăm că Răzvan nis-a alăturat. Cariera lui solidă de pânăacum, împreună cu o capacitateextraordinară de a reuşi, sunt atuuriimportante pentru echipa noastră şisunt convins că vor adăuga valoareserviciilor pe care le oferim, spre bene -ficiul clienţilor noştri”, a spus FarrukhKhan, Partener Deloitte România.La rândul său, Răzvan Nicolescu a spus:„Sunt bucuros să mă alătur uneiorganizaţii mari, care oferă servicii deînaltă calitate şi soluţii inovatoare. Credcă experienţa şi valorile mele sepotrivesc cu echipa solidă pe careDeloitte o are”.Cariera lui Răzvan Nicolescu a fostdintotdeauna legată de sectorul ener -ge tic, întrucât a lucrat atât pentru com -panii private, cât şi de stat. Ca ataşat laUE pe probleme în domeniul energieidin partea României, Nicolescu a fostim pli cat în negocieri favorabile privind

ener gia în Europa şi schimbărileclimatice.În calitate de ministru, Nicolescu amarcat câteva reuşite importante,printre care elaborarea unei analizeprivind revizuirea strategiei dinsectorul energetic românesc 2015-2035, finali zarea unor proiectestrategice pentru sectorul energetic(cum ar fi moder nizarea şi creştereacapacităţii de depozitare de gazenaturale a Romgaz de la Urziceni şiîncheierea primei faze ainterconectorului de gaz Iaşi-Ungheni)şi redefinirea rolului Statului caacţionar în companiile energetice, princreşterea transparenţei şi prinîncurajarea managementului privat. Totodată, a contribuit la cea mai marelistare de pe piaţa de capitalromânească de până acum – listarea cusucces a companiei Electrica. Nicolescueste preşedintele Consiliului deAdministraţie al Agenţiei Europene deReglementare în Energie, nominalizatfiind de Consiliul Uniunii Europene în2009 şi, timp de aproape cinci ani, afost director în cadrul celui mai mareproducător de petrol şi gaze din Sud-Estul Europei, OMV Petrom. Esteabsolvent al Facultăţii de Energetică dincadrul Universităţii PolitehnicaBucureşti şi deţine o diplomă MBA laSolvay Business School.

Fostul ministru delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, s-a alăturat echipei Deloitte

Gheorghe Florea, reales preşedinte al UNBRGheorghe Florea a fostreales, la început de iuniea.c., în funcţia depreşedinte al UniuniiNaţionale a Barourilor dinRomânia (UNBR) cu 67 devoturi pentru, dintr-untotal de 106 votanţi.În cadrul aceleiaşireuniuni, au fost aleşimembrii ConsiliuluiUNBR, cei stabiliţi încadrul CongresuluiAvocaţilor din aceeaşi zi.La rândul lor, membrii auales preşedintele UNBR,vicepreşedinţii şi membrii

Comisiei permanente aU.N.B.R., avocaţi cu oexperienţă de peste 10 aniîn profesie, cu un mandatde 4 ani.

Astfel, Av. Dr. GheorgheFlorea (foto) a fost alespentru un nou mandat,cel de-al treilea, acestafiind ales pentru primadată în 2007 ca Preşedinteal UNBR. Cei 5 vicepre şe -dinţi sunt: Av. BriciuTraian Cornel (BaroulBucureşti), Av. CiobanuM. Petruţ (Baroul

Bucureşti), Av. GheorgheCristina (Baroul Braşov),Av. Turculeanu Ion (BaroulDolj), Av. Chelaru Ioan(Baroul Neamţ).Potrivit Statutului profe -siei de avocat, Congresulavocaţilor se convoacăanual de către ConsiliulUNBR, prin preşedinteleUNBR. Din congres facparte şi delegaţii aleşi deadunările generale alebarourilor, conformnormei de reprezentarede 1 delegat la 200 deavocaţi.

{ t i r i


{ t i r i

Casa de Avocatură Ionescu şiSava a atins la începutul veriipragul de un deceniu de laînfiinţare. Rezultatele celor10 de ani de prestaţiiprofesionale se dovedesc,potrivit oficialilor firmei, pedeplin relevante. Veniturileorganizaţiei au crescut într-undeceniu de la 60.000 europână la 1,8 milioane euro anultrecut, adică de 30 de ori! Nuîntâmplător, Casa deAvocatură Ionescu şi Sava sesituează la acest momentîntre primii 20 de jucători depe piaţa avocaturii debusiness din România, avândpeste 50 de clienţi.După primii 10 ani deactivitate, casa de avocaturădispune de o echipă de 21

avocaţi experimentaţi, peste1.500 de cazuri câştigate îninstanţă şi o Şcoală de Varăprivată ce a asigurat până înprezent trainingul unoradintre cei mai talentaţi 80 destudenţi la Drept din toatăţara.Firma a fost înfiinţată în2005 de partenerii RaduIonescu (foto), George AlbertIonescu, Otilia Sava şi AlinaNeagu. Pe lângă aceştiparteneri, Casa de AvocaturăIonescu şi Sava se bucură deaportul a 17 avocaţi, iar ariilede expertiză ale echipeiacoperă litigiile, insolvenţa,dreptul fiscal, dreptul bancar,dreptul concurenţei, fuziunileşi achiziţiile. De la momentul înfiinţării,

Ionescu şi Sava a asistat şicontinuă să asiste clienţi dindomenii ca industria

farmaceutică, auto, bănci şiservicii financiare, dezvoltareimobiliară sau producţieindustrială – în portofoliul declienţi Ionescu şi Savaregăsindu-se companiiprecum Mercedes-Benz,Novartis, Angelini, Grupo Lar.„Am evoluat odată cueconomia românească şi cuclienţii noştri. Într-o perioadărelativ scurtă de timp ne-amconstruit o reputaţie solidă înpiaţă – prin livrarea de serviciijuridice de calitate, înţelegereprofundă a nevoilor şibusiness-ului clienţilor, darmai ales prin disponibilitateaşi eficienţa echipei”, declarăRadu Ionescu, partenerfondator al Casei deAvocatură Ionescu şi Sava.

Ionescu şi Sava a aniversat 10 ani de existenţă

Numirea avocateiCrenguţa Leaua (foto)a fost decisă de Con si -liul Mondial al Camereide Comerţ Intern a -ţionale („ICC Paris”) cuocazia congresuluianual care a avut loc laTorino, în perioada 09-11 iunie 2015.Curtea Internaţionalăde Arbitraj este

condusă de unpreşedinte, sprijinit deun număr de 17vicepreşedinţi,acoperind teritorialtoate continentele.Pentru mandatul 2015-2018, la conducereainstituţiei a fostdesemnat AlexisMourre, din Franţa.„Este pentru prima

dată când în listavicepreşedinţilor CurţiiInternaţionale deArbitraj ICC Paris seregăseşte un juristdintr-o ţară din Europade Est, alta decâtRusia. Această numirevine după încheiereaunui mandat de 3 anica membru al Curţii,perioadă în care m-am

străduit să am oimplicare concretă şisemnificativă înactivitatea acesteiinstituţii arbitrale”, adeclarat, după înves -tire, Crenguţa Leaua.Curtea Internaţionalăde Arbitraj ICC Pariseste cea maiimportantă instituţiearbitrală la nivelglobal. Organizaţiaare sediul la Paris şibirouri teritoriale înNew York şi Singapore,însă permiteorganizarea deproceduri pe teritoriuloricărui stat. Unnumăr semnificativ deproceduri arbitrale ICCau loc anual şi peteritoriul Românieisau cu participareajuriştilor români.În componenţa Curţiise regăsesc membrinumiţi dintrecandidaţii desemnaţide peste 80 de statereprezentate în cadrul

ICC Paris. Rolulprincipal al Curţii estede a asigura adminis -trarea arbitrajului înbune condiţii, curespectareadrepturilor părţilor şicu scopul asigurăriirecunoaşterii şiexecutării hotărârilorpronunţate detribunalele arbitrale.Crenguţa Leaua esteconferenţiar titular laASE Bucureşti şi cadrudidactic asociat încadrul programului demasterat în ArbitrajComercial organizatde Facultatea de Drepta Universităţii dinBucureşti. Are funcţiade Managing Partneral Casei de Avocatură„Leaua & Asociaţii”,fiind specializată îndomeniul arbitrajuluicomercialinternaţional, cuexperienţă amplă şi înarbitrajul privindinvestiţiile străine.


Grupaj realizat de Cristian Pavel

Crenguţa Leaua – desemnată vicepreşedinte al Curţii Internaţionale de Arbitraj


aţi fost ales recent decanulBaroului Bucureşti, aşa cumde altfel anticipau multesondaje făcute în prealabil depublicaţiile specializate. V-aţiaşteptat la acestdeznodământ? Care au fostmotivele care v-au făcut săconcuraţi pentru aceastăfuncţie alături de alţi 15avocaţi?

Nu am cunoscut vreun sondajde opinie înaintea alegerilor,aşa că am ştiut că am fost sus -ţinut (şi votat) de majoritateaavocaţilor, care s-au prezentatla alegeri pe 24 mai, doar atuncicând s-a întocmit procesul ver -bal care a consemnat votu rile.Am aflat de la colegii contra -candidaţi (la funcţia de decansau de consilier), care urmăreaudesfăşurarea procesului de nu -mărare a voturilor (fiindcă s-adecis a fi prezenţi la numă ra re,pentru a nu exista sus piciuni defraudă – noua modă la oricealegeri…), că am cel mai marenumăr de voturi, însă doar când„judecătorul votului”, comisiade votare, a afişat rezultatele,am ştiut că am câştigat com -

petiţia electorală şi că începemunca... Despre motivele pentru care amcandidat, spun ce am mai zis:sunt suficient de tânăr încât săîmi pese de profesia în care îmipetrec o parte bună din viaţă şisuficient de matur ca să pot săo sprijin cu experienţa mea,astfel încât să sper ca avoca -ţilor, deci şi mie, să le fie maibine în baroul din care fac parteacum, precum şi peste un timp.

Ce veţi aduce nou în conduce -rea baroului? Care vor fi prin -cipalele căi prin care credeţi căveţi reuşi să îndepliniţi obiecti -vele stabilite?

Sunt lucruri bune care s-auîntâmplat în Baroul Bucureştiîn ultimii ani, dincolo de nerea -lizările care-i deranjează pe toţiavocaţii, inclusiv pe mine. Ampornit prin a încerca să fac maiprietenoasă, mai uşoară, relaţiaavocaţilor cu „birocraţia barou -lui”; sper ca oamenii care auavut de lucru la sediul barouluiîn ultima perioadă să fi văzutdeja efectele. Dialogul, deschi -derea, cooperarea cu avocaţii,

pe care baroul trebuie să îiservească, sunt principaleledirecţii pe care, împreună cuconsiliul (în care am colegi şiprieteni buni), le urmăresc.

Îmi propun să facilitezcontactul avocaţilor cu organelede conducere şi cu serviciileadministrative, atât direct, pringrupurile de lucru pe care nestrăduim să le organizăm, cuavocaţi voluntari, cât şi indi -rect, prin intermediul interne -tului, pentru că este esenţial săfim prezenţi şi în această formăîn viaţa profesională a avo -caţilor. Formarea profesională conti -nuă, integrarea tinerilor avocaţi,sprijinirea formelor de exer -citare a profesiei, colaborareacu alte barouri din ţară şi dinstrăinătate, cooperarea cuUNBR, sprijinirea instituţieicare asigură calitatea avocaturii– INPPA – sunt la fel deimportante.Protecţia profesiei de avocatfaţă de „atacurile” statului sauale altor actori ai vieţii sociale,protejarea secretului profe sio -nal, publicitatea (cu măsură)formelor de exercitare a pro -fesiei – pentru ca publicul săpoată alege în cunoştinţă decauză – constituie şi ele di -recţii de acţiune. La fel,îmbunătăţirea condiţiilor de

avocatura din românia este un corP omogen, cu valori comune, care trebuiePromovate şi aPărate

Ion Dragne este membru al consiliului Baroului Bucureşti, deţinând funcţia de prodecan al BarouluiBucureşti încă din anul 2007, fiind totodată membru al consiliului uniunii naţionale a Barourilor dinromânia (unBr) din anul 2011. la finele lunii mai 2015 a fost ales decan a Baroului Bucureşti. Ion Dragne este şi fondatorul firmei Dragne & asociaţii, înfiinţată în iunie 2010 împreună cu alţi 5 colegi debreaslă, cu toţii având o bogată experienţă profesională. în prezent, echipa Dragne & asociaţii acoperă opt ariide practică şi dispune de 30 de avocaţi specializaţi, dintre care şase sunt avocaţi asociaţi.

Interviu cu Ion Dragne, Managing Partner Dragne & asociaţii, Decanul Baroului Bucureşti.De gabriela Ţinteanu/Cristian Pavel

„Pentru a porni sau dezvolta

proiecte este nevoiede răbdare –

şi din partea celorcare m-au votat

(sau nu), detenacitate dinpartea mea, de

sprijinul avoca ţilordin consiliul

Baroului Bucureştişi din întregul

Barou Bucureşti,precum şi, desigur,

de bani.”



acordare a asistenţei judiciare şiun tratament onorabil al avo -caţilor care prestează acesteservicii profesionale sunt pro -vocări de-ale mele, ca decan, şide-ale consiliului din care facparte. Pentru a porni sau dezvoltaproiecte este nevoie de răbdare– şi din partea celor care m-auvotat (sau nu), de tenacitate dinpartea mea, de sprijinul avoca -ţilor din Consiliul BarouluiBucureşti şi din întregul BarouBucureşti, precum şi, desigur,de bani. Sper să existe cel puţin unmoment fericit în care să le ampe toate deodată la dispoziţie,ca să pot bifa cât mai multedintre punctele programuluipropus colegilor din BaroulBucureşti.

În ultimii ani, cel puţin atuncicând divorţul cu acordulambelor părţi şi fără partaj afost trecut şi în competenţelenotarilor publici, foarte mulţiavocaţi acuzau Baroul că nu seimplică suficient în reprezen -tarea avocaţilor în relaţia cuautorităţile statului. Ce veţiface pentru a îmbunătăţiaceastă colaborare?

Ca decan, preiau mesajul şinemulţumirile, le transform înmesaj instituţional, cer inter -venţia celor care au responsa -bilitatea faţă de profesie la nivelnaţional, pentru ca tuturor să nise audă vocea şi să propunemdecidenţilor – Guvern şiParlament – măsurile necesarepentru protecţia profesiei deavocat şi a avocaţilor. Inclusivîn procedurile de care aţi vorbiteste, în continuare, nevoie desprijinul avocaţilor, dar estecert că extinderea activităţilorîn care se pot implica avocaţiiar fi benefică pentru public şipentru avocaţi, deopotrivă.Recent-adoptata lege a insol -venţei persoanei fizice dăposibilitatea avocaţilor să aibăcalităţi specifice în procedurilecare vor începe după imple -mentarea sa, e un bun început.

Poate vom reuşi să mai extin -dem activităţile avocaţilor.

Congresul avocaţilor din 6-7iunie a reales noua structurăde conducere a Uniunii naţio -nale a Barourilor din românia(UnBr), unde sunteţi şidumneavoastră prezent. Ceurmează nou în acest context?

Da, am fost ales membru alComisiei Permanente a UNBR,e un mijloc bun de a expune şiîn forul operativ de conducereal avocaturii române cerinţele şiaşteptările avocaţilor bucure ş -teni, dar şi de a colabora cuavocaţii din celelalte barouri,pentru realizarea unor obiectivecomune. Avocatura din Româ -nia este un corp omogen, cuvalori comune, care pot fi şi

trebuie să fie promovate şiapărate, la nivel naţional, dar şila Bucureşti, Craiova sau TârguMureş. La nivelul Uniunii suntpreocupări importante pentruîmbunătăţirea legislaţiei profe -siei de avocat, pentru preveni -rea asimilării avocaţilor cuan ga jaţii, pentru înlăturareaunor dispoziţii legale care ex -pun avocaţii oneşti la abuzuri.În concluzie, avem de muncă!

Ce modificări consideraţi că armai trebui aduse la statutulmeseriei de avocat pentru a seîmbunătăţi activitatea înbreaslă?

Cred că nu statutul este cel„responsabil” cel mai mult deneîmplinirile profesiei deavocat. Statul are prima răspun -

dere, pentru că până acum nu aavut curajul să recunoască rolulavocatului ca instrument optimde protejare a drepturilor funda -mentale ale cetăţenilor. În sălilede judecată există încă o dife -renţă de tratament între avocaţiistatului şi avocaţii cetăţenilor,iar această diferenţiere derivăchiar din lege. Mai este mult de lucru şi însocietate, fiindcă cei mai mulţidintre cei care se plâng acum căau fost înşelaţi la încheiereaunui contract de orice fel s-arafla într-o situaţie incomparabilmai bună dacă ar fi apelat la unavocat înainte de încheierearespectivului contract. Nu în ultimul rând, în interiorulprofesiei este mult de lucru,pentru a reface imaginea avoca -turii, de multe ori pe nedreptafectată de existenţa unor situa -ţii neprofesionale, mediatizateîn exces. Oricum, cât de rare arfi astfel de cazuri, ele afecteazăprestigiul profesiei, iar eu credcă pentru a pretinde şi altorprofesii sau autorităţi, publicu -lui în general, să ne respecte,este necesar să facem curăţenie„în casă”.

Cum veţi îmbunătăţi relaţiadintre corpul profesoral, careasigură partea teoretică aviitorilor avocaţi, şi casele deavocatură propriu-zise, careîşi recrutează din facultăţiviitorii colaboratori?

Foarte mulţi profesori suntexcelenţi avocaţi, mulţi avocaţisunt excelenţi formatori detineri de calitate. Avem uncontact foarte bun cu facultăţilede profil, suntem beneficiariimuncii lor. Faptul că suntsocietăţi de avocaţi care îşi alegtineri de valoare încă de pebăncile şcolii nu este un lucrurău, dacă aceasta permitetinerilor să se formeze, dar şi săîşi continue studiile la nivelînalt de performanţă. Chiar amfacilitat practica unui număr destudenţi în cabinete şi societăţişi am văzut deschidere pentruintegrarea tinerilor.



Firma a fost înfiinţată în1990 prin asocierea avo -ca ţilor români Ion şi

Manuela Nestor cu doi avocaţiamericani, Andrew Kingston şiPatricia Petersen. În 2001,acestui parteneriat al fondato -rilor s-a alăturat şi Ana Di -culescu-Şova, cea care conducedepartamentul de litigii dincadrul firmei.

NNDKP s-a numărat printrepionierii unanim recunoscuţi aipieţei de avocatură de afaceridin România. În 2004, NNDKPa deschis biroul de la Timi şoa -ra, moment ce a marcat debutulpoliticii de extindere teritorială.Trei ani mai târziu, a urmatdeschiderea unui nou birouregional, la Braşov. Strategia deextindere a urmat un curs firesc,prin deschiderea a încă douăbirouri, la Craiova (în 2010) şila Cluj, în 2011, prin preluareafirmei de avocatură corespon -dente Casei de InsolvenţăTransilvania.

În cei 25 de ani de activitate,firma a devenit una dintre celemai mari din piaţa locală deprofil după numărul de avocaţişi după venituri. Acoperă ogamă largă de servicii deconsultanţă juridică, de lafuziuni şi achiziţii, finanţări,tranzacţii pe piaţa de capital,tranzacţii imobiliare, propri -etate intelectuală, drept cor po -

rativ, energie, telecomunicaţii,infrastructură, până la IT,concu renţă, litigii şi consultanţăfiscală.

A asistat numeroşi investitoriinternaţionali la intrarea pe pia -ţa românească, dar şi ulte rior,având în portofoliu clienţi pre -cum Lafarge, Ford sau fondulde investiţii Global worth. A fostimplicată în cele mai mariprivatizări – BCR (unde aasistat statul român), Petrom(unde a reprezentat OMV),companii globale specializate

pe distribuţia de electricitate şigaze – dar şi în mari tranzacţiiprivate, precum vânzarea Băn -cii Comerciale Ion Ţiriac,apariţia UniCredit Ţiriac Banksau achiziţiile americanilor dela Smithfield din industria deprocesare a cărnii de porc.

La ceas aniversar, NNDKP are20 de parteneri (19 avocaţi şidoi consultanţi fiscali) şi 100 deavocaţi, cărora li se adaugă 18specialişti în fiscalitate şi alţi 70de angajaţi în departamenteleadministrative.

În anii din urmă, ca probă amaturităţii în business, strategiade dezvoltare a NNDKP s-aconcentrat pe consolidareaechi pei partenerilor şi pregă -tirea profesională continuă aavocaţilor pentru a dobândi unînalt grad de specializare lanivelul fiecărei arii de practică,pe îmbunătăţirea continuă acalităţii serviciilor juridice şipreocuparea constantă pentrusatisfacţia clienţilor, pe dezvol -tarea unui sistem de knowledgemanagement, programe de men -torat şi de promovare a ta len -telor, pe consolidarea parte ne- riatelor cu asociaţiile juridiceinternaţionale de prestigiu, darşi pe cultivarea atentă şi mi -nuţioasă a brand-ului, devenitun capital nepreţuit.

Ce mai urmează? Casa deavocatură NNDKP se va mutacurând în clădirea de birouriBucharest One, situată peşoseaua Barbu Văcărescu dinBucureşti, turnul de birouri carela finalizare va deveni a douaclădire ca înălţime din Capitală.NNDKP va închiria o suprafaţăde circa 5.700 mp, situată petrei etaje. Acolo, sus, va primavederea de ansamblu. Nişteavocaţi serioşi, dedicaţi, vor fila înălţimea pe care şi-auasumat-o, lângă clienţii proprii,în marşul societăţii sprenormalitate.

nestor nestor diculescu KingstonPetersen: un sfert de veac de marş forţat în românia

în luna mai, firma de avocatură nestor nestor Diculescu Kingston Petersen (nnDKP) a marcat 25 de ani deexistenţă în peisajul accidentat al societăţii româneşti. este una dintre organizaţiile rarisime din ţară ce se potlăuda cu supravieţuirea şi creşterea neîntreruptă din toată perioada postcomunistă, dar şi cu o longevitate-record în analele registrului comerţului.

De Cristian Pavel

s p e c i a l


Cei 25 de ani de activitateneîntreruptă au însem -nat o perioadă în care

firma s-a dedicat unei clienteleimpresionante, formate dinbănci şi instituţii financiare,fonduri de investiţii, multina -ţionale, companii locale publiceşi private, instituţii guverna men -tale, agenţii de reglementare.

Casa de Avocatură Muşat &Asociaţii a acordat asistenţăjuridică pentru multe dintreproiectele şi tranzacţiile de an -vergură, finalizate cu succes înultimii ani în România, servi -ciile sale avocaţiale fiind solici -tate fie de Guvern şi instituţiilede stat, fie de numeroşi clienţiprivaţi. Firma a reprezentat, deasemenea, interesele statuluiromân şi ale unor importantecompanii comerciale locale înnumeroase arbitraje internaţio -nale, inclusiv la Centrul ICSIDdin Washington.

„Aceşti 25 de ani au fost, pentrunoi toţi, ani frumoşi, plini desuccese, deşi nu au fost lipsiţi dedificultăţi. Au fost ani fru moşipentru că, în anul 1990, ampornit la drum cu câţiva tineriabsolvenţi de drept, iar astăziMuşat & Asociaţii a ajuns la 19parteneri şi peste 100 deavocaţi, toţi fiind formaţi aici, la«Şcoala Muşat & Asociaţii». Au fost ani plini de succese,pentru că multe dintre proiectele

şi tranzacţiile importante dinRomânia au fost finalizate cuparticiparea avocaţilor noştri.Este pentru noi un motiv demândrie că aceste tranzacţii aufost apreciate de specialişti casuccese de referinţă pentru me -diul de afaceri din Româ nia“, asubliniat Gheorghe Muşat, fonda -tor şi Senior Partner al Casei deAvocatură Muşat & Asociaţii.

„În aceşti ani, am întâmpinat,desigur, şi dificultăţi. În primulrând, pentru că într-o ţară«emergentă», precum România,şi noi, avocaţii, ne-am con frun -

tat cu greutăţile inerentetranziţiei de la comunism lademocraţie şi economie depiaţă liberă. Apoi, pe o piaţăavocaţială în care îşi desfăşoarăactivitatea peste 30 de firmestrăine de avocaţi, competitivi -tatea este extrem de dinamică,iar succesul nu ţine o veşnicie“,a adăugat acesta.

Cu ocazia acestei aniversări, afost lansat totodată şi ghidul„Doing Business in Romania“,ediţia 2015. Disponibil în limbaengleză, acest ghid conţine oanaliză a cadrului legislativ ro -

mân, pe domenii şi arii de inte -res. O echipă de peste 20 deavocaţi din cadrul Muşat &Aso ciaţii a contribuit la elabo -rarea noii ediţii „Doing Busi -ness in Romania“.

La recepţia organizată la sediulMuşat & Asociaţii au participatnumeroşi clienţi, reprezentanţiiunor companii publice şiprivate, oameni politici de vază,reprezentanţi ai unor instituţii şiagenţii guvernamentale, jurna -lişti. Evenimentul a fost onoratchiar cu prezenţa preşedinteluiRomâniei, Klaus Iohannis.

muşat & asociaţii – o „şcoală” ctitorită acum 25 de ani

la finalul lunii mai, casa de avocatură Muşat & asociaţii a celebrat 25 de ani de „excelenţă avocaţială”,marcând, în cadrul unui eveniment select de la sediul firmei, parcursul său de succes, proiectele şi tranzacţiileimportante din românia finalizate cu aportul direct al acestei firme, dar şi perspectivele pe termen scurt şimediu.

De georgeta Clinca

s p e c i a l


Rezultatele macro-eco no -mice la nivelul anului2013, pe de o parte, şi

perspectiva redemarării unorproiecte publice de anvergură,pe de altă parte, au dat speranţaunei creşteri în piaţă în 2014.

Calculele de început s-au potri -vit doar într-o mică măsură curezultatele din final, conformdeclaraţiilor jucătorilor din pia -ţă. Mulţi dintre interlocutori aufost de părere că valoarea pieţeide specialitate a flotat în 2014

în intervalul 150-180 milioanede euro, cu excepţia notabilă aNoerr, care crede că valoareacorectă ar fi cea de 300 mili -oane euro. Motoarele de creştere pentrupiaţa avocaturii şi-au schimbat

„cilindreea” în ultimii ani.După epoca de glorie a dreptu -lui imobiliar care a durat pânăla începutul crizei, au făcut„suc ces de casă” domenii pre -cum litigii, drept bancar şiproiecte din sectorul energetic.

valoarea Pieţei avocaturii debusiness stagnează. sPeranţele merg mai deParte

valoarea pieţei serviciilor de asistenţă juridică profesională pentru business din românia gravitează de 7-8 aniîn jurul unei valori de 150-180 milioane euro. criza pare să fi intrat ca un reumatism în „oasele” caselor deavocatură, care luptă din greu pentru clienţi, profesionişti probaţi şi o imagine cât mai bună în piaţă. oficial,afacerile le merg bine, iar speranţele li se leagă şi mai bine. opt case cunoscute de avocatură au avutamabilitatea de a vorbi cu finmedia pentru a ajuta la descoperirea comandamentelor breslei.concluzia? Dacă 2014 a fost, cel puţin statistic, un an al unor tranzacţii notabile din domeniile imobiliar,financiar şi It&c, cei mai mulţi avocaţi prevăd pentru piaţa de avocatură de business, măcar pe termen scurt,un viitor modest, cu o creştere marginală de cel mult 5%, tranzacţii de rutină şi mare presiune pe onorarii.

De Cristian Pavel

c o v e r s t o r y

Mai nou, accentul cade pe altearii de expertiză: fuziuni şiachiziţii, real estate, sau finan -ciar-bancar, dar şi drept penal,devenit atât de ofertant în timprecord.„Tindem să apreciem că anul2014 a fost un an complicatpentru toată lumea, marcat deun proces electoral, în care s-ainvestit multă energie pentruprea puţine proiecte de anver -gură finalizate. Bugetele decriză s-au menţinut în mareparte, iar asta s-a văzut inclusivîn «lupta» pentru onorariipurtată de casele de avocatură.Cu o concurenţă în creştere,avocaţii au fost provocaţi laflexibilitate şi la mai multăcreativitate. Pentru 2015 numizăm pe o schimbare radicală

a situaţiei, dar sperăm într-oaccelerare a ritmului afacerilorîn domenii care sporesc atracti -vitatea României din punct devedere investiţional: auto, ener -gie, agricultură, IT şi retail”,spun specialiştii Casei GruiaDufaut. „Ca orice piaţă de business, şiaceea a avocaturii este o zonăactivă, plină de schimbări,concurenţa acerbă se observă lanivel de onorarii, servicii câtmai variate. Firmele de avoca -tură consacrate deja în Româniareprezintă cam singura cons -tantă pe piaţa avocaturii”, suntde părere reprezentanţii D&BDavid Baias.„Apele liniştite” din piaţă suntobservate şi de alţi jucători. „Înafară de ieşirea White & Casede pe piaţa din România (dinnefericire, la relativ puţin timpdupă intrarea acestora în Româ -nia), nu considerăm că au fostevoluţii spectaculoase pe piaţaavocaturii, piaţa rămânândrelativ constantă, deşi apreciemcă într-o oarecare creştere.Chiar dacă se constată în con -tinuare o oarecare reticenţă aantreprenorilor români în acolabora cu societăţi de avoca -tură în afara cazurilor litigioaseîn care sunt implicaţi, aceastătendinţă este în scădere”, subli -niază reprezentanţii Noerr. „În fond, se poate spune căpiaţa de profil a evoluat normalpentru un an în care criza acontinuat să se simtă înavocatură”, întăresc cei de laSchoenherr şi Asociaţii.„Este o piaţă competitivă, cumulte societăţi de avocaturăbune şi care a înregistrat ocreştere continuă în ultimii ani.Într-o astfel de piaţă trebuie săfii creativ şi flexibil. Cu toateacestea, ne lovim în continuarede probleme precum deseleschimbări legislative, impredic -tibilitate, abuzuri din parteaautorităţilor fiscale care afec -tează activităţile companiilor.Toate acestea au creat un tip decerere cu care, personal, nusuntem foarte fericiţi”, admitechipierii Biriş Goran.

„Ce s-ar putea spune desprepiaţa de profil? Business asusual şi optimism moderat. Înopinia noastră, nu vor fi mişcărimajore, pentru că piaţa este înexpectativă, aşteaptă ca peGodot un restart al perioadei deaur a boom-ului economic”,cred cei de la Markó & Udrea.

„Trăim înTr-o spirală a panicii şi a neîncrederii!”

„Clienţii au devenit din ce în cemai selectivi şi mai exigenţifaţă de serviciile oferite, iaracest lucru ne-a determinat săprivim înainte cu şi mai multăseriozitate şi să dezvoltăm stra -tegii de business durabile şiadaptate nevoilor pieţei. Amdevenit mai creativi, amdiversificat tipurile de serviciijuridice pe care le oferimclienţilor şi am încercat săvenim în întâmpinarea lor cusoluţii şi planuri alternative. Înceea ce priveşte previziunilepentru 2015, ca în fiecare an,privim cu încredere către viitor,însă avem aşteptări realiste. Nune propunem o creştere specta -culoasă, ci una întemeiată pebaze solide”, opinează avocaţiifirmei Kinstellar România.O aplecare mai pedantă asuprarealităţilor dezveleşte „răni”mai profunde. „Competiţia pepiaţa avocaturii a rămas acerbăîn 2014 şi nu cred că situaţia seva schimba pe parcursul acestuian ori al anilor următori. Dinpăcate, diminuarea apetituluiinvestitorilor de a-şi dezvoltaoperaţiunile pe plan local saude a intra pe piaţa noastră şi-apus amprenta şi asupra activi -tăţii avocaţilor. Până la urmă,piaţa avocaturii reflectă, inevi -tabil, stadiul economiei”, argu -mentează avocatul GabrielZbârcea, Managing Partner alŢuca Zbârcea & Asociaţii.„Nu e uşor să fii avocat în Ro -mâ nia zilelor noastre. Proiectesunt din ce în ce mai puţine,trăim într-o spirală a panicii şia neîncrederii. Tocmai din acestmotiv, revirimentul pieţei deavocatură va depinde în moddirect de evoluţia investiţiilorprivate, dar şi a celor publice,de stabilitatea politică pe carevom fi sau nu capabili să oasigurăm, de predictibilitatealegislativă şi fiscală şi, nu înultimul rând, de contextul geo-politic internaţional”, puncteazăacesta.

„în afară de ieşireaWhite & case de pe

piaţa din românia (dinnefericire, la relativ

puţin timp dupăintrarea acestora în

românia), nuconsiderăm că au fostevoluţii spectaculoase

pe piaţa avocaturii,piaţa rămânând relativ

constantă, deşiapreciem că într-ooarecare creştere.

chiar dacă se constatăîn continuare o

oarecare reticenţă aantreprenorilor români

în a colabora cusocietăţi de avocatură

în afara cazurilorlitigioase în care sunt

implicaţi, aceastătendinţă este în

scădere.”

rePrezentanŢII noerr


c o v e r s t o r y

„tindem să apreciemcă anul 2014 a fost unan complicat pentru

toată lumea, marcat deun proces electoral, încare s-a investit multăenergie pentru preapuţine proiecte de

anvergură finalizate.Bugetele de criză s-au

menţinut în mare parte,iar asta s-a văzut

inclusiv în «lupta»pentru onorarii purtatăde casele de avocatură.

cu o concurenţă încreştere, avocaţii au

fost provocaţi laflexibilitate şi la maimultă creativitate.

Pentru 2015 nu mizămpe o schimbare

radicală a situaţiei, darsperăm într-o

accelerare a ritmuluiafacerilor în domenii

care sporescatractivitatea româniei

din punct de vedereinvestiţional: auto,

energie, agricultură, Itşi retail.”

rePrezentanŢIIgrUIa DUfaUt

„ca orice piaţă debusiness, şi aceea a

avocaturii este o zonăactivă, plină de

schimbări, concurenţaacerbă se observă la

nivel de onorarii,servicii cât mai variate.firmele de avocatură

consacrate deja înromânia reprezintă

cam singura constantăpe piaţa avocaturii.”

rePrezentanŢII D&B DaVID BaIas


Ce ar fi de dorit, de aşteptat, desperat? Orizontul ideal e descristot de fondatorul casei ŢucaZbârcea & Asociaţii: „Este im -portant să ajungem cu ade văratla o relaxare fiscală pentrumediul de afaceri, pentru con -tribuabili, în paralel cu îmbun ă -tăţirea metodelor de colectare ataxelor şi aducerea economieisubterane la suprafaţă. Toto da -tă, la nivelul instituţiilor pu -blice, este nevoie de o reducerea birocraţiei şi eficientizare aactivităţii întregului aparat – s-avorbit mult, însă s-au realizatfoarte puţine în direcţia aceasta.Mai avem nevoie şi de oamenipolitici, nu politicieni, şi anume

de români adevăraţi cărora să lepese de ceea ce lasă în urmă,oameni de cuvânt care îşi înde -plinesc promisiunile şi au com -petenţa de a guverna şi de aadministra!”

şi ToTuşi, încredere pe ToaTe „fronTurile”

Am întrebat interlocutorii cumle-a mers în 2014 şi, evident, cesperă pentru anul în curs.Răspunsurile au fost, în modprevizibil, de un optimismmoderat, însoţite parcă de câteun zvâcnet de autoîncurajare. Anul 2014 a fost unul în care,într-un fel, s-a spart gheaţa în cepriveşte redemararea unorproiecte de anvergură, însă celemai multe dintre rezultate sevor vedea în perioada urmă -toare – spun cei de la GruiaDufaut. „Dacă în anii trecuţi amintervenit mai mult în dosarecare priveau restructurări sauchiar lichidări de societăţi, de laînceputul anului simţim că exis -tă un optimism clar din parteainvestitorilor, multe societăţiîncep să privească din nou cuinteres spre România, iar mulţidintre clienţii noştri care suntdeja prezenţi pe piaţă analizea -ză reluarea anumitor investiţii.Abordarea noastră a fost întot -deauna să arătăm clientului «cese poate» şi ce «se justifică» dinpunct de vedere legal, nu «ce nuse poate»”, arată aceştia.Pentru Gruia Dufaut, anul 2015a început pe un trend pozitiv.„Constatăm un interes crescutmai ales în zona IT, industrieauto, agricultură. Creştereaeconomică reprezintă un motivde optimism, dar la fel deimportanţi în analizarea pers -pec tivelor sunt şi factorii con -jun cturali: stabilitatea politică,situaţia regională, luptaanticorupţie, legislaţia fiscalăetc.”, conchid avocaţii firmei.La rândul lor, oamenii de laNoerr întăresc tendinţa sugeratăanterior. „2014 a fost un anfoarte bun atât pentru societateanoastră de avocatură, cât şi

pentru divizia noastră de con -sultanţă financiară şi fiscală.Am asistat clienţii în uneledintre cele mai interesanteproiecte derulate pe piaţa dinRomânia, atât în proiectecomplexe de achiziţii şi fuziuni,investiţii de tip greenfield sauextinderi de business, cât şi îndomeniile real estate, financiar-bancar şi litigii. Începutulanului 2015 ne face să fimfoarte optimişti în ceea cepriveşte evoluţia din acest an,când sperăm la o nouă creşteresemnificativă a proiectelor”,declară formal oficialii Noerr. „Pentru anul acesta anticipăm ocreştere de câteva procente încifra de afaceri, faţă de anulanterior. Considerăm că nesituăm pe unul dintre primelelocuri pentru avocatura debusiness locală”, se alintă cei dela Schoenherr şi Asociaţii.

„Abordarea pe care echipanoastră o are în ceea ce priveştenumărul de clienţi şi decontracte este aceea de a păstraclienţii vechi şi de a-i fideliza,dar mai ales de a stabili relaţiiconstructive şi pe termen lung.Pe parcursul anului 2014 amreuşit prin profesionalismul,im pli carea şi creativitateaechipei să consolidăm relaţiiledeja existente şi să construimnoi relaţii de succes”, avan sea -ză şi reprezentanţii KinstellarRomânia.„Corul mulţumiţilor” e întregitde alte trei precizări ale caselorde avocatură. „Anul 2014 a fostun an bun pentru D&B DavidBaias, care şi-a mai măritnumărul de avocaţi, atât pesecţiunea de litigii, cât şi pe ceade corporate. Din punct devedere al proiectelor, s-aobservat creştere pe aria de

c o v e r s t o r y

„competiţia pe piaţaavocaturii a rămas

acerbă în 2014 şi nucred că situaţia se vaschimba pe parcursulacestui an ori al anilorurmători. Din păcate,diminuarea apetituluiinvestitorilor de a-şi

dezvolta operaţiunile peplan local sau de a

intra pe piaţa noastrăşi-a pus amprenta şi

asupra activităţiiavocaţilor. Până la

urmă, piaţa avocaturiireflectă, inevitabil,stadiul economiei.”

gaBrIel zBârCea,Managing Partner,

Ţuca zbârcea & asociaţii


tranzacţii, achiziţii publice şilitigii”, au spus avocaţii D&B.„Firma a evoluat bine în 2014,şi-a continuat trendul ascendentşi s-a dezvoltat şi în acest an,atât din punct de vedere al echi -pei, cât şi al proiectelor/tran -

zacţiilor în care am fostimplicaţi şi, bineînţeles, al veni -turilor. Estimăm o creştere de10-15%!”, subliniază cei de laBiriş Goran.Chiar şi o firmă de talie mică,cum e Casa de AvocaturăMarkó & Udrea, a mers pe plus.„Creşterea veniturilor în 2014faţă de 2013 a fost de 10%. Ne-am propus şi pentru 2015 ocreştere similară, cifră asupracăreia ne-a fost destul de uşorsă ne oprim, având în vedere căeste anul în care aniversăm 10ani de la înfiinţare”, spunoficialii companiei.

drepTul penal, o nouă„vedeTă” la rampă

„Recolta”-record de dosareinstrumentate în 2014 şi 2015de procurorii DNA şi DIICOT agenerat, pe lângă derută, panicăşi disperare, o nevoie impe rioa -să de apărare în faţa acuzato -rilor. O apărare specializată,profesionistă, cu mai bune sorţide izbândă în faţa judecătorilor.A fost/este breasla avocaţilordin România aptă şi pregătită săse ridice la înălţimea aşteptă -

rilor celor aflaţi sub controljudiciar, în arest la domiciliusau preventiv sau pe rolulinstanţelor penale? Greu despus! Cert e că oportunitateaunor venituri interesante dinaceastă direcţie există şi a fostsesizată de principalele case deavocatură. Cele mai multeadmit că aria respectivă e deviitor, dar ezită cumva să seexprime răspicat şi să se afişezepublic cu astfel de speţe.„Se pare că dreptul penal

c o v e r s t o r y

„creşterea veniturilorîn 2014 faţă de 2013 a

fost de 10%. ne-ampropus şi pentru 2015 ocreştere similară, cifrăasupra căreia ne-a fost

destul de uşor să neoprim, având în vedere

că este anul în careaniversăm 10 ani de la

înfiinţare.”

rePrezentanŢII MarKó & UDrea

„abordarea pe careechipa noastră o are în

ceea ce priveştenumărul de clienţi şi decontracte este aceea dea păstra clienţii vechi şide a-i fideliza, dar maiales de a stabili relaţii

constructive şi petermen lung. Pe

parcursul anului 2014am reuşit prin

profesionalismul,implicarea şi

creativitatea echipei săconsolidăm relaţiiledeja existente şi să

construim noi relaţii desucces.”

rePrezentanŢII KInstellar

roMânIa

Cum s-a modificat ponderea principalelor arii de expertiză în volumul de business al societăţii

Schoenherr şi Asociaţii

Ponderea driverilor a fost asemănătoare –am avut uşoare creşteri pe Financiar-Bancar, Dreptul Concurenţei şi Taxe. Ariilede expertiză cu cel mai mare volum deactivitate înregistrat de societate în 2014au fost Real Estate, Corporate M&A,BF&CM.

Markó & Udrea

În 2014, ponderile au fost dispersate:Drept comercial/Societar: 25%, RealEstate/ Imobiliar: 20%, Litigii şi Arbitraj:20%, Fuziuni şi achiziţii: 15%, Financiar-Bancar: 10%, Dreptul concurenţei: 5% şialte domenii: 5%.

Gruia Dufaut

Din punct de vedere al dezvoltăriicabinetului, lucrurile au mers bine în 2014,

iar anul s-a încheiat cu un plus de clienţi şide dosare. Am demarat şi câteva proiecteinteresante pe care sperăm să le finalizămcu succes în acest an.Primele trei practici ca pondere în cifra deafaceri au fost în 2014 Fuziunile &Achiziţiile (cu aspectele conexe de DreptSocietar/Comercial, Concurenţă şi DreptulMuncii), urmate de Dreptul imobiliar şiLitigii şi Arbitraj (inclusiv procedurilejudiciare în cadrul achiziţiilor publice).

Noerr

Domeniul achiziţiilor şi fuziunilor aînregistrat o creştere remarcabilă în 2014,Noerr fiind implicat în câteva dintre celemai interesante proiecte de pe piaţa dinRomânia. De asemenea, domeniul RealEstate a continuat să fie unul dintremotoarele noastre, fiind urmatîndeaproape de Litigii (incluzând multelitigii de natură fiscală) şi Arbitraj.

Domeniile Taxe şi Fiscalitate, Financiar-Bancar, Dreptul Muncii şi DreptulConcurenţei au reprezentat totodată oaltă sursă importantă de proiecte pentrusocietatea noastră de avocatură.

Kinstellar România

În anul 2014 am înregistrat o creştereconstantă în toate ariile de activitate. O importanţă deosebită au avut-o zonele noastre tradiţionale de activitate,precum zona de corporate şi M&A,energia, litigiile şi arbitrajele, finanţările de proiecte, aspectele de drept financiar şi restructurărilefinanciare sau corporatiste. În ultimii aniam continuat să dezvoltăm mai mult şialte zone ale activităţii noastre, cum ar fi cea de conformitate, risc şiinvestigaţii sensibile, dreptul concurenţei,dreptul muncii şi dreptul proprietăţiiintelectuale.


devine din ce în ce mai apreciatîn sectorul de corporate şi so cie -tăţile de avocatură se vor ada -pta, probabil, şi acestei nevoi”,admit cei de la Biriş Goran.„Pe noi ne interesează să dez -vol tăm departamentul de drep -tul penal al afacerilor, fiind deaşteptat să crească solici tărilede asistenţă în zona infracţiu -nilor economice, de corupţie,spălare de bani şi a celor înlegătură cu relaţiile de serviciuşi infracţiunile de evaziunefiscală. Avem o echipă solidă,avocaţi care activează exclusivîn asemenea dosare, şi anumegestionăm peste 400 de dosare

penale în momentul acesta, cuo echipă de 4 penalişti. Mareamajoritate a dosarelor se află înfaze preliminare, de urmărirepenală, cercetare penală, şi doaro mai mică parte în faza de ins -tanţă”, punctează reprezen tan ţiifirmei Ţuca Zbârcea & Asociaţii.„Anul 2015 s-a caracterizatprintr-o activitate intensă aDirecţiei Naţionale Anticorup -ţie şi a instanţelor de judecată,în cercetarea şi sancţionareafaptelor de corupţie. Dacă înanii trecuţi au fost trimişi înjudecată şi condamnaţi pentrufapte de corupţie preponderentreprezentanţi ai autorităţilor

publice locale şi centrale, înultima perioadă, pe fondulnoilor prevederi legale cuprivire la angajarea răspunderiipenale a persoanelor juridice, încercetările penale au început săfie implicaţi din ce în ce maimult atât societăţi comerciale,cât şi reprezentanţii acestora”,spun şi oficialii Noerr, fără sădeclare dacă se vor implica saunu în această arie.„Dreptul penal al afacerilor esteo arie de practică în plinădezvoltare, vizând în specialcazuri de fraudă financiară şifiscală. Nu excludem pe viitordezvoltarea unui astfel de de -

c o v e r s t o r y

Cele mai semnificative tranzacţii/contracte/cazuri gestionate în anul 2014

Ţuca Zbârcea & Asociaţii

Asistarea unui consorţiu de investitorifinanciari internaţionali în legătură cucele mai reprezentative tranzacţii cuportofolii de credite neperformanteîncheiate în România, achiziţionate înprincipal de la Banca Comercială Română(BCR) şi Volksbank România, volumulportofoliilor depăşind 1 miliard de euro.Asistarea Carrefour în legătură cuplanurile de expansiune în România,inclusiv închirierea unui spaţiu de 6.850mp în clădirea de birouri Green CourtBucharest B, reprezentând noul sediucentral al companiei, în care vor activa ceiaproximativ 500 de angajaţi din Bucureşti,precum şi în alte tranzacţii imobiliare.Asistarea Băncii Europene pentruReconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) înimplementarea, în premieră în România,a programului „Eficienţa energetică însectorul public”, vizând servicii deasistenţă juridică, financiară şi tehnicăacordate municipalităţilor în scopulrealizării de proiecte de eficienţăenergetică privind clădiri de utilitatepublică, cum ar fi grădiniţe, şcoli şi spitale,program finanţat prin GlobalEnvironmental Facility (GEF).

Schoenherr şi Asociaţii

Consultanţă juridică acordată unui re -ta iler din România pentru achiziţionareaunui centru logistic în judeţul Prahova. Consultanţă juridică acţionarilor direcţişi indirecţi ai Volksbank România pentru

vânzarea acesteia către BancaTransilvania. Tranzacţia a fost finalizată laînceputul lunii aprilie 2015 şi a reprezentatcea mai mare tranzacţie din piaţa bancarădin ultimii 10 ani. În sectorul de Capital Markets, Schoenherrşi Asociaţii a asistat intermediariiRaiffeisen Bank şi BT Securities în cadrulprogramului de emisiune de obligaţiuni învaloare de 500 milioane de euro iniţiat şifinalizat integral cu succes de PrimăriaMunicipiului Bucureşti. Programul amarcat o premieră în piaţa de capitalromânească, fiind primul program deemisiune de obligaţiuni aprobat deAutoritatea de Supraveghere Financiară.

Gruia Dufaut

În domeniul Fuziuni şi Achiziţii, firma aacordat, printre altele, asistenţă în cadrulnegocierilor pentru vânzarea unui parceolian dezvoltat de un grup francezspecializat în dezvoltarea de parcurieoliene la nivel global.În domeniul Dreptului Imobiliar, GruiaDufaut a acordat, printre altele, asistenţăîn cadrul dezvoltării unui amplu proiectlogistic (achiziţie de terenuri, construcţiişi extinderi de spaţii).În domeniul Litigiilor, se pot amintiasistenţa acordată în cadrul mai multorproceduri de achiziţie publică, derulate deunul din cei mai importanţi operatori dindomeniul telecomunicaţii.

Markó & Udrea

Asistarea MOL în legătură cu procesulde integrare a Eni Romania în Grupul MOL.

Reprezentarea OTP Bank România într-o serie de procese colective.Asistarea unei societăţi din domeniulFMCG într-o tranzacţie ce a implicattransferul de active pentru dezvoltareaunui proiect în cadrul unui centrucomercial.

Noerr

În domeniul Coporate & M&A în 2014 –asistarea bauMax în procesul de ieşire depe piaţa din România prin vânzareaparticipaţiilor la societăţile locale cătreAdeo Group (Leroy Merlin).În domeniul Real Estate, firma acontinuat să fie implicată în expansiuneacelui mai mare lanţ de hipermarketuri dinRomânia.În domeniul Litigii şi Arbitraj, societateaa asistat numeroşi clienţi în litigii fiscale,printre care un grup de firme, furnizoreuropean de servicii de rambursare TVA,cu privire la rambursarea de TVAsubstanţială pentru societăţi din afaraspaţiului comunitar, care nu suntînregistrate în scopuri de TVA în România,dar care desfăşoară în Româniaoperaţiuni impozabile din punctul devedere al TVA.

D&B David Baias

În domeniul Litigii şi Arbitraj, D&B aasistat BCR Leasing pentru anularea uneidecizii prin care compania a fost impusă laplata unor obligaţii fiscale cu titlu de TVAşi accesorii aferente.În domeniul Fuziuni şi Achiziţii, firma aasistat companiile daneze BPI

„Pentru anul acestaanticipăm o creştere de câteva procente în

cifra de afaceri, faţă deanul anterior.considerăm

că ne situăm pe unul dintre

primele locuri pentruavocatura de business

locală.”

rePrezentanŢII sChoenherr şI asoCIaŢII

par tament în cadrul cabi ne tului,însă aceasta nu se regă seşteprintre priorităţile noastre în2015. Pentru dosarele ce com -por tă şi o latură penală vomcon tinua să colaborăm cuavocaţi specializaţi”, comple tea -ză reprezentanţii Gruia Dufaut.

Tinerii avocaţi au dificulTăţi deredacTare, sunT Timizi,dar se TraTează

Deşi cele mai multe case deavocatură mizează pe tineriijurişti ce vin din urmă şi laudă

orizontul şi gradul lor de ins tru -ire, printre rânduri şi replici sestrecoară o realitate dură:absolvenţii de drept, ca şi alţiabsolvenţi de studii superioaredin România, vin în „câmpulmuncii” cu mari carenţe decultură şi educaţie. „Nivelul de pregătire al tine -rilor avocaţi este din nefericireîn scădere, motivele fiind dintrecele mai diverse şi având maidegrabă legătură cu deficienţeleîntregului sistem de învăţământromânesc şi cu schimbareapriorităţilor tinerei generaţii”,apreciază oficialii Noerr.Dar lucrurile sunt mult mai

triste în „adâncime”. Reprezen -tan ţii Casei de AvocaturăMarkó & Udrea pun degetul perană: „Există foarte mulţi tinerifoarte bine pregătiţi, cu un spec -tru de preocupări şi inte rese mailarg decât cel al generaţieinoastre. Problema pe care osesizăm constant de 10 ani estecreşterea dificultăţilor deredactare, o vizibilă lipsă deobişnuinţă cu scrisul în general,care nu poate fi generată decâtde scăderea drastică a interesu -lui pentru lectură!”.„Spre deosebire de situaţia dinFranţa, de exemplu, un tânăr ie -şit de pe băncile facultăţii dinRomânia intră în avocatură cuun bagaj de practică destul deredus. Facultatea în România sebazează în cele mai multe ca -zuri pe teorie. Asta nu estenicidecum un lucru rău, doarcă, pentru un avocat de busi -ness, doar teoria învăţată pebăncile facultăţii nu este sufi -cientă. El trebuie să deţină unminimum de cunoştinţe practi -ce şi să probeze o serie decalităţi care să îi permită săînţeleagă cum funcţionează ocompanie, o industrie etc.”,adaugă cei de la Gruia Dufaut.

Aproape 50% dintre studenţiiromâni consideră că univer -sită ţile îi pregătesc prea puţinpentru cerinţele pieţei muncii,iar 72% consideră că şcoala nuîi pregăteşte pentru căutareaunui job. Şansele autentice vindin practica ulterioară, intern -ship şi programe speciale deinstru ire – susţin cei de laONV LAW (Sursa e RaportulDeloitte: First Steps into theLabour Market The move thatmatters.2013 la p 102. Poate ficonsultat aici: http://guideca-d e m y . c o m / w p - c o n t e n t /uploads/2013/10/Studiile-si-piata-muncii-din-Romania.-Parerea-tinerilor.pdf).Ca de altfel cele mai multe casede avocatură, D&B DavidBaias încurajează pregătireapractică a studenţilor, oferindu-leposibilitatea de a lucra cuavocaţii firmei. Generaţia tână -ră care trece şi printr-un intern -ship serios are toate şansele săfie implicată direct după absol -vire în ceea ce înseamnă avoca -tură, dincolo de băncile fa cul- tăţii – declară oficialii firmei.O concluzie mai pacifistă vinedinspre Ţuca Zbârcea &Asociaţii: „tinerii avocaţi de azise înscriu în datele generale aleoricărei generaţii noi deabsolvenţi – dornici să înveţe,să facă parte dintr-o echipă curenume pe piaţa de avocatură,interesaţi să câştige experienţăşi independenţă în rezolvareacazurilor, curioşi să afle stan -dardele profesionale maxime lacare trebuie să aspire. Sigur, aumulte de acumulat, de şlefuit,de îmbunătăţit, dar firmele cuadevărat performante sunt celecare sunt gata să-şi asume şirolul de formator, nu numai pecel de angajator”.


c o v e r s t o r y

„se pare că dreptulpenal devine din ce în

ce mai apreciat însectorul de corporate şisocietăţile de avocaturăse vor adapta, probabil,

şi acestei nevoi.”

rePrezentanŢII BIrIş goran

Cele mai semnificative tranzacţii/contracte/cazuri gestionate în anul 2014

(distribuitor danez de produse alimentare) şi Westcon pentruachiziţionarea a 10 companii româneşti deţinute de Macromex.În domeniul Dreptului Concurenţei, firma a acordatcompaniei Mega Image, membră a Delhaize „The Lion” Group,consultanţă pe probleme de dreptul concurenţei.

Kinstellar România

Cele mai importante tranzacţii din anul 2014 au provenit dinzona de Fuziuni şi Achiziţii, Finanţări de Proiecte şi DreptFinanciar-Bancar, Energie.

Biriş

Vânzarea Promenada, o tranzacţie de aproximativ 150milioane euro – cea mai mare tranzacţie de pe piaţa de realestate din 2014.Reprezentarea cu succes a Farmec SA în procesul cu ANAFprivind taxele pe alcool denaturat, prin care producătorul decosmetice a fost scutit de plata unei sume de 67 milioane lei.Vânzarea de către Chimopar a unui teren către Dedeman, otranzacţie de 8,2 milioane euro.

ONV LAW

În domeniul Achiziţiilor Publice, compania a reprezentat osocietate în litigii cu privire la procedura de atribuire acontractului de iluminat arhitectural al Băncii Naţionale aRomânieiÎn domeniul Litigiilor, firma s-a ocupat de declanşarea unuisistem complex de litigii (cereri de revizuire, acţiuni înconstatarea nulităţii a unor acte juridice) capabil de a readuce înpatrimoniul unei societăţi cu capital majoritar de stat un numărsemnificativ de bunuri imobile înstrăinate în mod fraudulos.În domeniul Dreptului Aviaţiei, firma a asistat şi reprezentatjuridic controlorii de trafic aerian în procedurile penaledeclanşate în urma accidentului din Munţii Apuseni, ce a avutloc în 20.01.2014.


Legea privind insolvenţapersoanelor fizicecuprinde trei modalităţi

prin care insolvenţa persoanelorfizice va putea fi soluţionată,respectiv pe bază de plan deram bursare a datoriilor, prinlichidare de active sau proce -dură simplificată. Potrivit legii, insolvenţa debito -rului se prezumă atunci cândacesta, după 90 de zile de la

data scadenţei, nu a plătitdatoria faţă de unul sau maimulţi creditori. Debitorul poatecere insolvenţa dacă este înincapacitate de a-şi achitadatoriile la momentul în careacestea devin scadente, dacă nuîşi poate achita două sau maimulte datorii faţă de doi saumai mulţi creditori în decurs de30 de zile de la data scadentă aacestor datorii.

Creditorul poate cere insolvenţadebitorului dacă poate dovedică acesta nu îşi poate achitadatoria şi dacă suma datoratăcătre creditorul respectivdepăşeşte 25.000 de lei.Cuantumul minim al datoriilortrebuie să fie de 15 salariiminime pe economie pentru aputea fi introdusă cererea dedeschidere a procedurii pe bazăde plan de rambursare sau a

celei prin lichidare de active. Planul de rambursare a dato -riilor (pe o durată de 5 ani, cuposibilitate de prelungire 1 an)se va desfăşura sub supra veghe -rea unui administrator desem -nat de o comisie teritorială deinsolvenţă. Pe durata insol ven -ţei, se suspendă provizoriu exe -cutările silite începute, pentrumaximum trei luni, cu excepţiasituaţiei în care instanţa decide

legea insolvenţei Persoanelorfizice trage românia Pe nisiPuri mişcătoare

Pe o piaţă (cel puţin la nivel teoretic) de 11,5 miliarde de lei (2,5 miliarde euro), cu circa 800.000 de debitori, lacât se cifrează piaţa insolvenţei persoanelor fizice în prezent, casele de avocatură se gândesc cât de greu sau deuşor vor fi de urmat paşii impuşi de noua lege a insolvenţei persoanelor fizice. Iar părerile sunt destul deîmpărţite. avocaţii cred că, în primă fază, dimensiunea acestei pieţe va fi relativ redusă, urmând ca apoi săcrească, după ce populaţia se va familiariza cu procedurile.

De gabriela Ţinteanu

d o s a r


prelungirea acestei perioade. Procedura simplificată se poateaplica dacă suma totală adatoriilor este de cel mult 10salarii minime pe economie,debitorul nu are bunuri sauvenituri urmăribile şi are pestevârsta standard de pensionaresau şi-a pierdut total sau celpuţin jumătate din capacitateade muncă. Procedura pe bazalichidării de active poate ficerută de debitor, dacă situaţiasa financiară este „iremediabilcompromisă“, sau de creditor,dacă planul de rambursare nupoate fi dus la îndeplinire.

câTe o comisie de insolvenţă la 20.000 de debiTori

Insolvenţa persoanelor juridice,înmulţirea numărului de cre di -te, în special ipotecare, deveniteneperformante, a atras dupăsine şi necesitatea apariţiei uneilegi a persoanelor fizice. Cât deoportună şi cât de bună esteaceastă lege, la o primă vedere?În ultimii doi ani, pe fonduldificultăţilor financiare genera -te de criza internaţională, s-auintensificat discuţiile privindnecesitatea unui proiect de legeprivind insolvenţa persoanelorfizice. Cu toate acestea, Legeainsolvenţei persoanelor fiziceadoptată de Camera Deputaţilorla data de 20 mai 2015 cu omajoritate de 309 voturi pentru,trei abţineri şi niciun votîmpotrivă, de care ar puteabeneficia 800.000 de debitorineperformanţi, „nu răspundenici nevoilor mediului social şinici nevoilor mediului deafaceri, singurul efect previzibilal acestui act normativ fiindblocarea sistemului judiciar.Lipsa dezbaterilor publiceasupra formei acestui proiect,lipsa implicării reprezentanţilorpracticienilor domeniului insol -venţei, dar şi a specialiştilor îndomeniul procedurii civiletranspare la simpla lectură aactului normativ. Astfel, suntemîn situaţia în care practicienii

dreptului sunt chemaţi să apliceun act normativ lacunar care nuprezintă în mod explicit atribu -ţiile celor implicaţi în proce du -r` şi care uzează mulţi ter meniinterpretabili şi subiectivi”,spune Raluca Năstase, partenerşi coordonator al practicii deInsolvenţă din cadrul casei deavocatură Biriş Goran. Aceastaarată că actul normativ regle -mentează constituirea unorComisii de insolvenţă la nivelcentral şi teritorial cu atribuţiidecizionale, de control şi desupraveghere a actelor persoa -nei în insolvenţă ori ale admi -nistratorului procedurii, ceea ceva genera dificultăţi în practică.Comisia va stabili şi criteriilegenerale pentru stabilirea nive -lului de trai rezonabil şi a crite -riilor pentru evaluarea nevoilorde locuit ale debitorilor şi alefamiliilor lor, lucru destul dearbitrar. În plus, reprezentanţii credito -rilor nu fac parte din comisiilede insolvenţă. Deci nu putemvorbi despre un control alcreditorilor asupra procedurii.Deoarece tot comisia va fi şicea care va stabili planul deeşa lonare/rambursare a dato -riilor, „poate că nu ar fi fost răuca membrii comisiilor de insol -venţă să fie familiarizaţi cuprocedurile de insolvenţă, să fiepracticieni ai dreptului şi nufuncţionari publici din diverseinstituţii publice, de nivelcentral sau teritorial”, precizea -ză Raluca Năstase. „Ca orice început, acest proiectde lege este însoţit de anumiteimprecizii, ezitări şi elementenecunoscute, care pot genera osenzaţie de nesiguranţă pentrucreditori şi pentru celelaltepersoane care vor fi afectate înmod direct de această lege.Chiar dacă de multe ori imper -fecţiunile unei legi se reglează«din mers», prin norme deaplicare sau legi modificatoare,având în vedere impactul majorpe care îl poate avea aceastălege atât asupra sistemuluibancar cât şi asupra debitorilor,este necesară amânarea intrării

în vigoare a legii până când vorfi puse la punct toate detaliilenecesare pentru aplicarea aces -teia“, subliniază şi Iosif Iulian,Partner Muşat şi Asociaţii. Din câte se observă, comisia deinsolvenţă constituită la nivelulfiecărui judeţ ar trebui săadministreze facturile şi ratelea circa 20.000 de insolvenţi,dacă luăm în calcul 800.000 dedebitori neperformanţi şi 41 dejudeţe în care se va înfiinţa câteo comisie de acest gen. „Rămâne de văzut dacă legisla -

ţia secundară va putea să cla -rifice multele subiecte care nu-şi găsesc răspuns tehnic înactualul proiect. De altfel, pro -iectul suferă în general de utili -zarea unui limbaj destul deechivoc, ce lasă loc de inter -pretare. De aceea, în lipsa uneilegislaţii secundare mai clare,procedura va avea un gradridicat de impredictibilitate şimulte acte/acţiuni pot conţineun grad semnificativ de arbitrar.Astfel că, până la elaborarea şiadoptarea normelor secundareeste greu de dat un verdict cuprivire la impactul actuluinormativ asupra subiecţilor dedrept vizaţi”, spune CiprianDragomir, Partener al ŢucaZbârcea & Asociaţii.

fără norme clare,legea va duce lablocarea insTanţelorde judecaTă

Ca orice proiect de act nor ma -tiv, şi Legea insolvenţei per soa - nelor fizice prezintă avan taje şidezavantaje, însă, în forma saactuală, apreciem că dezavan -tajele pe care le genereazăaceastă Lege sunt semnificativmai numeroase decât avantajelepe care le generează. Avantajul principal este că, prinprevederile sale, legea adoptatărealizează un filtru juridiccoerent în privinţa persoanelorcare pot apela la procedura deinsolvenţă. Se permite astfeldeclanşarea procedurii doar încazul debitorilor care sunt debună credinţă şi care se află îndificultate financiară. „Totodată, se prevede formareaunei autorităţi administrative,respectiv comisia de insolvenţă,care va verifica îndeplinireacerinţelor legale şi va supra -veghea procedura de insolvenţăpe bază de plan de rambursarea datoriilor. Dezavantaj poate filipsa de experienţă a acesteicomisii care va fi alcătuită lanivel teritorial din reprezentanţiai structurilor deconcentrate înteritoriu ale ANPC, Ministe -

d o s a r

„considerăminoportun ca

judecătoria să fiealeasă ca instanţă

competentă în primulgrad de jurisdicţie

pentru a se pronunţaasupra contestaţiilorformulate la deciziile

comisiilor de insolvenţăşi asupra cererilor

formulate în temeiulacestui act normativ,

întrucât, pe de o parte,judecătoriile sunt

foarte aglomerate şi,cel mai probabil, nu

vor putea fi respectatetermenele impuse de

actul normativ pentrusoluţionarea cererilor

cu celeritate.”

ralUCa năstase,Partener şi Coordonatoral Practicii de Insolvenţădin cadrul Biriş goran


rului Muncii, Familiei şi Pro -tecţiei Sociale şi un repre zen -tant al Ministerului de Fi nanţe”,precizează Cătălin Guriţă-Manole, Managing Asso ciateZamfirescu Racoţi & Partners.„Principalul avantaj este că, însfârşit, avem o reglementarecare să asigure protecţie celorînglodaţi în datorii personale şişansa unui nou început. Protec -ţia se traduce prin suspendareaexecutărilor silite împotrivaaverii debitorului, a dobânzilorşi penalităţilor la datoriile dejaexistente şi interdicţia valorifi -cării unor bunuri personale aleacestora”, este de părere VasileGodîncă Herlea, Asociat Coor -donator Casa de InsolvenţăTran silvania. Raluca Năstase, Partener şiCoor donator al Practicii de

Insolvenţă din cadrul BirişGoran, apreciază că deşi Legease adresează unei categorii binedeterminate de debitori, aceastanu răspunde în mod complet şiadecvat tuturor problemelor sauchestiunilor litigioase pe care oastfel de procedură dedicatăpersoanelor fizice ar putea să leimplice. De exemplu, o atarelege nu poate pierde din vederefaptul că debitorii persoanefizice au de cele mai multe oripersoane minore în întreţinere,desfăşoară activităţi genera -toare de venituri care nu intrăsub incidenţa Codului Muncii(colaboratori, profesii liberale,PFA, drepturi de autor etc.), iarpersoanele fizice se confruntăcu variate tipuri de operaţiunijuridice de mare sau mai micăînsemnătate, având numeroasedrepturi personal nepatrimo -niale care nu pot fi exercitateprin reprezentant. Drept care,Raluca Năstase enumeră câtevadezavantaje majore ale acesteilegi:

Instituie un număr ex -cesiv de organe care aplicăprocedura insolvenţei (co -misia de disciplină, instanţade judecată, administra to -rul/lichidatorul);Este o procedură greoaie,atât sub aspectul deschideriisale (mai multe documentedecât la cererea insolvenţeiunei societăţi comerciale),cât şi sub aspectul derulăriisale;Nu este definit debitorulpersoană fizică de bună-credinţă;Instituirea unei comisiide disciplină care exercităatribuţii cu specific juris -dic ţional în locul instanţeide judecată, care poate con -stitui şi o încălcare aliberului acces la justiţie;Comisia de insolvenţăcuprinde în esenţă func -ţionari publici care exercităatribuţiile unei veritabileinstanţe de judecată;Nu există nici un organdecizional al creditorilor;

Legea impune persoa ne -lor fizice să caute un loc demuncă mai bine remunerat,ceea ce poate constitui oîngrădire a libertăţii înmuncă;Nu se prevede procedurade denunţare a contractelorîn curs de derulare la datadeschiderii procedurii pebază de plan de rambursarea datoriilor;Procedura de «declarare»a creanţelor de către credi -tori reprezintă o simplă in -formare şi impune obligaţiisuplimentare nejustificatecreditorilor la momentuldeclarării creanţelor;Numirea administra tori -lor sau lichidatorilor de peo serie de liste agreate cuimpunerea unui nou exa me ndoar în cazul unora dintreaceştia este discrimi natorie;Vânzarea bunurilor po -

trivit dispoziţiilor coduluide procedură civilă nu esteoportună: exclude partici -pa rea creditorilor la aproba -rea regulilor de vânzare;Efectul suspensiv al exe -cutărilor silite, al pres crip -ţiilor şi al dobânzilordurea ză maximum trei luniîn cazul procedurii de insol -venţă pe baza unui plan derambursare a datoriilor şinu priveşte şi acţiunile înrealizarea unor creanţeîmpotriva debitorilor.

Totuşi, reprezentanta Biriş Go ranspune că există şi câteva avantajepentru persoanele fizi ce de bunăcredinţă, între care menţionămsuspendarea (chiar dacă tempo -rară) a executărilor silite, precumşi a curgerii dobânzilor etc. Mariana Popa, avocat şi prac -tician în insolvenţă la Voicu&Filipescu, spune că nu faptul că

d o s a r

„Din punct de vedereeminamente al

procedurii, comisia deinsolvenţă îmi pare ostructură birocratică

nenecesară şigeneratoare de costuri

suplimentare. câtăvreme ea nu este

necesară în procedurainsolvenţei persoanelorjuridice, nu văd de ce

ar trebui să fienecesară în procedura

persoanelor fizice.”

CIPrIan DragoMIr,Partener al Ţuca

zbârcea & asociaţii


există prevederi neclare care arputea da loc la interpretări estecel mai grav lucru, ci „faptul căaceste interpretări se vor facenu de către o instanţă de jude -cată, ci de comisia de insol -venţă, alcătuită din funcţionaride stat, care e posibil să nu aibăpregătire, sau să nu îşi doreascăsă îşi asume răspunderea pentrua interpreta totul în mod real, pebaza unei experienţe… În plus,fiind o comisie cu mai mulţimembri, de la instituţii diferitecare funcţionează în baza unorordine şi norme interne diferite,este foarte posibil să nu seajungă la aceeaşi concluzie…”

dacă soţul inTră în insolvenţă, cu soţiace se înTâmplă?

Orice implementare a unui actnormativ nou creează dificultăţi

practice, de aceea probabil cănici legea insolvenţei persoa -nelor fizice nu va face excepţie,cu atât mai mult cu cât aduce caelement de noutate constituireacomisiilor de insolvenţă la nivelcentral şi teritorial. „Dificultăţi vor întâmpina şiadministratorii şi lichidatoriidesemnaţi, dar şi debitorii carenu sunt familiarizaţi cu proce -durile reglementate de acest actnormativ. Pretenţiile legiuito -rului de la persoana fizică suntextrem de mari: li se solicită săestimeze cheltuielile, să lejustifice şi să le argumenteze,ba mai mult – să facă şi pre -viziuni cu privire la veniturileviitoare, ceea ce în mod evidentva fi extrem de dificil deîndeplinit de întreaga masă adatornicilor”, spune RalucaNăstase de la Biriş Goran. Având în vedere că principalulorgan responsabil de buna

derulare a procedurii de insol -venţă (Comisia de insolvenţă)are un caracter experimental,nemaifiind testat până acum înpractică, vor trebui create de lazero proceduri de organizare şifuncţionare, fiind foarte dificilde estimat când va putea func -ţiona şi cât de bine va funcţionaacest organ administrativ, co -mentează şi avocatul de laMuşat şi Asociaţii. Optimist,Vasile Godîncă Herlea, AsociatCoordonator la Casa de Insol -venţă Transilvania, apreciază că„Interpretarea în instanţă” nusemnifică prin definiţie ochestiune negativă. Interpre -tarea este o chestiune pozitivă,menită să ajute decidenţii sădea soluţii cât mai aproape descopul tuturor reglementărilor:echitatea. Prin urmare, o legi -ferare extrem de strictă, care să

nu lase loc de interpretări,apreciem că ar fi păguboasă,deoarece legiuitorul n-ar puteasă-şi imagineze din start toatesituaţiile juridice care se pot iviîn practică.„Dacă actualele neclarităţi dinlege nu vor fi remediate înaintede intrarea în vigoare a acesteia,pot apărea diverse derapaje,practică contradictorie la nive -lul instanţelor şi blocaje proce -durale majore”, crede IosifIu lian, Partner al Casei deAvocatură Muşat şi Asociaţii.„Alte aspecte rămase nerezol -vate la nivelul legii vizează,spre exemplu, modul în careprocedura afectează soţul/soţiadebitorului şi bunurile propriisau deţinute în comun deaceştia: subiectul este expediatlapidar într-un articol, carespune: «Independent de regi -mul matrimonial aplicabil, dacăsoţii au şi bunuri sau obligaţiicomune ori sunt codebitori aiaceleiaşi obligaţii, cererea dedeschidere a procedurii insol -venţei este depusă de soţuldebitor doar cu consimţământulceluilalt soţ». Iar dacă consim -ţământul nu este dat, ce seîntâmplă? Se aplică proceduradoar bunurilor deţinute înproprietate exclusivă a soţuluidebitor aflat în insolvenţă? Nuştim!”, comentează CiprianDragomir, Partener al ŢucaZbârcea & Asociaţii.

reşalonare daTorii sau lichidare acTive?

Când vorbim de metodele alesede persoanele fizice care îşi vorcere insolvenţa, avocaţii sunttoţi de acord că majoritatea vorîncerca să îşi ramburseze da -toriile pe baza unui plan, chiardacă nu se ştie câţi dintre ei vorşi reuşi să îl ducă la bun sfârşit.„Deşi procedura este strictă,credem că multe persoane vor fiîncrezătoare că vor putea punepunct şi îşi vor putea schimbamentalitatea economică”, spuneIosif Iulian de la Muşat. Proce -dura prin lichidare de active va

d o s a r

„la o primă vedere, iesîn evidenţă neclarităţi

cu privire la cheltuielilenecesare pentru un

nivel de trai rezonabil,respectiv posibila

eludare a dispoziţiilorlegale de către cei careascund acte întocmitefraudulos şi care nu

vor putea fidescoperite.”

CătălIn gUrIŢă-Manole,Managing associatezamfirescu racoţi &

Partners


fi folosită în măsura în caresituaţia financiară a debitoruluieste iremediabil compromisă şiun plan de redresare nu poate fielaborat. „Procedura simplifi -cată se va aplica exclusivpentru datorii destul de mici,sub 10 salarii minime pe econo -mie, atunci când nu sunt bunuriurmăribile, respectiv atuncicând debitorul are vârsta stan -dard de pensionare sau şi-apierdut capacitatea de muncătotal sau cel puţin jumătate”,precizează Cătălin Guriţă-Manole de la ZamfirescuRacoţi & Partners. Însă, indiferent de procedura deinsolvenţă pentru care se optea -ză, legea nu reglementează«ştergerea datoriilor» în niciunadintre cazurile reglementate.După cum explică MarianaPopa, avocat şi practician îninsolvenţă Voicu & Filipescu,legea reglementează o proce -dură distinctă, respectiv proce -dura eliberării de datoriilerezi duale, însă numai dacă suntîndeplinite toate condiţiilerestrictive, expres şi limitativ,prevăzute de lege. Mai mult,pentru a beneficia de eliberareade datorii reziduale, debitoruleste supus unei perioade desupraveghere în care vacontinua să facă plăţi cătrecreditori în cuantumul stabilitde instanţă: fie 50% din va -loarea totală a creanţelor într-unan de la data închideriiprocedurii, fie 40% dinvaloarea totală a creanţelor întrei ani de la data închideriiprocedurii. În cazul în caredebitorul nu a reuşit să acoperecel puţin cota de 40% învaloarea totală a creanţelor întrei ani de la data închideriiprocedurii, o astfel de eliberarede datorii reziduale nu maipoate fi dispusă decât în termende 5 ani de la data închideriiprocedurii.„Din contră, închiderea proce -du rilor reglementate de legefără acoperirea creanţelor nudetermină ştergerea acestora, cidebitorii sunt obligaţi să aco -pere toate creanţele în cuantu mul

existent anterior deschi deriiprocedurii, inclusiv dobânzile şipenalităţile care ar fi curs dacănu ar fi operat suspendarea, dincare sunt scăzute sumele achi -tate deja de către debitori”,precizează Raluca Năstase de laBiriş Goran.

insolvenţapersoanelor fizice sauefecTul feTei morgana

Aşa cum precizează avocatulGheorghe Piperea, cei carecred că vor scăpa de problemecu ajutorul acestei legi se leagăde o iluzie. Dacă un client îşicere eşalonarea datoriilor înbaza acestei legi, trebuie sănotifice creditorul cu 30 de zileînainte de a solicita acest lucru.Timp suficient pentru cainstituţia de credit să cearăplata anticipată a creditului,ceea ce va atrage după sinemajorarea datoriei clientului cupenalităţile de întârziere laplata anticipată a întreguluicredit, de regulă 4% din valoa -rea soldului.

Odată anunţaţi creditorii, aso -cia ţiile de proprietari vor începeexecutările silite şi vor tăiautilităţile la care debitorul arerestanţe de achitat. Dar riscurilevin nu doar de la cele 30 de zile,ci şi de la formarea acelorcomisii de insolvenţă care sevor constitui în şase luni sauchiar un an şi la nivelul fiecăruijudeţ. În plus, comisia respecti -vă se reuneşte doar o dată pelună, iar dacă cererea a fostdepusă la câteva zile după ce s-areunit, termenul până la carepoţi scăpa de executări silite şialte neplăceri punându-te subprotecţia legii insolvenţei sepoate prelungi până la 45-50 dezile. Suspendarea executării silite înbaza legii insolvenţei persoane -lor fizice se face doar pentrutrei luni, după care reîncepetevatura cererilor şi aprobărilorla comisia de insolvenţă. Dupăşase luni de insolvenţe solici -tate şi obţinute se stabileştecauţiunea pentru probleme carepot apărea în perioada pentrucare se aprobă reeşalonareadatoriilor (între opt luni şi doi

d o s a r

„sperăm ca aceastăprocedură să fie un

prim pas spredezvoltarea unei culturide educaţie financiarăîn românia, fiindcă, în

definitiv, asta nelipseşte. avem nevoie

de educaţie economicăpentru a putea preveni

situaţiile de criză.“

IosIf IUlIan, Partner Muşat şi asociaţii


ani). Cauţiunea poate ajungepână la 20% din valoareadatoriilor (?!). Şi aşa trec treiani de zile şi dacă nu ai datoriilefaţă de Fisc achitate, acesta nute mai poate aştepta, că intri subincidenţa legii ajutorului destat. Aşa că rămâne variantalichidării activelor. Aici totulmerge simplu: în şase luni plecidin casă, în 18 luni îţi vindeexecutorul toate activele, dupăcare, fără casă, fără masă,trebuie să plăteşti 50%, 40%din datorii, în funcţie de trece -rea anilor. Reprezentanţii Biriş Goranapreciază că piaţa va fi iniţialbulversată de apariţia acesteilegi. Debitorii persoane fizicenu vor cunoaşte cu exactitateriscurile şi dezavantajele pecare le presupune aplicareaprocedurilor reglementate deaceastă lege, având nevoie de operioadă de familiarizare cuceea ce presupune această legepentru a putea decide în cemăsură formularea cererii dedeschidere a uneia dintre proce -durile de insolvenţă reglemen -tate îi ajută cu adevărat.

insolvenţapersoanelor fiziceversus persoanejuridice

Chiar dacă aparent nu au nici olegătură, legea insolvenţei per -soanelor fizice este legată decea a persoanelor juridice.Uitân du-ne în urmă, la felul încare a funcţionat şi funcţio -nează insolvenţa persoanelorjuridice, constatăm că se con -fruntă cu câteva probleme,având practic doi controlori, nu

unul. Aşa cum explică Vlad Bastu -cescu, Senior Associate ONVLAW, cu toate că Legea insol -venţei persoanelor juridice, prinmodul în care este structurată,urmăreşte într-o măsură multmai dinamică îndestularea cre -ditorilor, prin inserarea unormăsuri precum limitarea peri oa -dei de observaţie la maxi mum12 luni de la data des chi deriiprocedurii insol venţei sauregimul creanţelor din cadrulprocedurii, refuzul legiuitoruluide a corela legea cu alte actenormative, precum Codul deProcedură Fiscală, determină undezechilibru major între stat încalitate de creditor şi „restul”. Atâta timp cât statul, prin ANAFsau prin unităţile subordonate, tenotifică că eşti insolvabil întemeiul Codului de ProcedurăFiscală după care te notifică, fiecă eşti asociat, administrator,asociat sau orice alt tip de per -soană din cauza căreia so cie tateaa fost decla rată insolvabilă tot decătre stat, că eşti solidar răspun -zător cu societatea pentru cre an -ţa statu lui anterior deschideriiproce durii insolvenţei, îţi puiîntre - barea: ce sens mai areLegea insolvenţei? Când Înalta Curte, în motivareaunei decizii, argumentează însensul că deschiderea proce -durii insolvenţei nu reprezintăun motiv de inaplicabilitate adispoziţiilor Codul de Proce -dură Fiscală privind răspun de -rea solidară, ajungi la con clu ziacă regimul aplicabil statului înraport de ceilalţi creditori esteoricum, numai nu egal în raportcu „armele” pe care eştiîndreptăţit să le utilizezi cacreditor în procedură. Adicăinsolvenţa pentru operatorieconomici este supusă contro -lului judecătorului sindic, iarinsolvabilitatea fiscală dispusăde către ANAF este supusăcontrolului aceleiaşi instituţii. În privin]a insolven]ei per soa -nelor fizice, un mecanism si mi -lar se impunea a fi re gle men tat.Fezabilitatea legii urmează a fisau nu demons trată odată cu

intrarea in vigoa re a acesteia,costurile de la bu ge tul de stataferente înfiin ]ării, organizării[i func]ionării comisiilor deinsolven]` la nivel teritorialfiind de urmărit. O altă legătură între cele douălegi ne este semnalată de Ma -riana Popa de la Voicu & Fili -pescu, care consideră oportunăapariţia legii insolvenţei per soa -nelor fizice în contextul în careau ajuns la maturitate cre ditelebancare luate de socie tăţile co -merciale ale micilor între prin -zători şi care au fost garantate deadministra tori/ asociaţi ca fide -jusori – în con diţiile în carebusiness-ul era singura lor sursăde venit, iar acest business aintrat în insol venţă. Este evidentcă persoa nele fizice-fidejusoritrebuie să beneficieze de protec -ţia legii, întocmai ca şi per -soanele ju ridice.

d o s a r

„fezabilitatea legiiurmează a fi sau nu

demonstrată odată cuintrarea în vigoare a

acesteia, costurile de labugetul de stat aferenteînfiinţării, organizării

şi funcţionăriicomisiilor de insolvenţăla nivel teritorial fiind

de urmărit.”

VlaD BastUCesCU,senior associate,

onV laW

„legea se adreseazăunor situaţii extreme,

nu toţi debitoriipersoane fizice din

românia vor putea săbeneficieze de

prevederile sale.apelezi la această legeca la un medicament

care are multiple efecteadverse (vânzarea

bunurilor, perioadăîndelungată desupraveghere şi

îndeplinirea unorcondiţii şi interdicţii

etc.), punând înbalanţă efectele buneale medicamentului(eliberarea de datorii

reziduale şiposibilitatea unui

fresh-start).”

MarIana PoPa,avocat şi Practician

în Insolvenţă Voicu & filipescu


recent, a fost adoptată legeainsolvenţei persoanelor fizice.Cum apreciaţi legea în formasa actuală şi, eventual, ceprecizări ar trebui să aducănormele metodologice?

Adoptarea în România a unuiact normativ care să reglemen -teze situaţia insolvenţei per so -nale este un demers util şine ce sar în condiţiile în caremajoritatea statelor membre aleUniunii Europene au adoptatprevederi legislative similare.Demersul reglementării ca dru -lui legislativ privind insolvenţapersoanelor fizice a fost iniţiatîn contextul perioadei de crizăfinanciară, precum şi al crizeifrancului elveţian în special,care au condus la creşterea nu -mărului de români aflaţi în im -posibilitatea de a-şi mai achitaratele la bănci şi de a rambursaîmprumuturile con trac tate.Legea nr. 151/2015 privind pro -cedura insolven]ei persoanelorfizice, care va intra \n vigoare\n data de 26.12.2015, prezintăînsă o serie de lacune, care,dacă nu vor fi completate denormele metodologice de apli -care a legii, vor conduce ladificultăţi de aplicare a dispo -ziţiilor acestei legi.

În esenţă, lacunele legii insol -ven ţei persoanelor fizice pri -vesc insuficienta definire a unortermeni cum ar fi: termenul de„debitor de bună-credinţă”, în

sensul acestei legi speciale,sem nificaţia „nivelului de trairezonabil”, criteriile pentrustabi lirea standardului rezona -bil de trai urmând a fi sta bilite

de Comisia de insolvenţă lanivel central. De asemenea,modalitatea de constituire şifuncţionare a comisiilor deinsolvenţă, ca structuri com -

fără norme metodologice clare,legea insolvenţei Persoanelorfizice va fi dificil de aPlicat

specialiştii noerr subliniază „la obiect” lacunele, beneficiile şi şansele de punere în operă ale nou-promulgateilegi privind insolvenţa persoanelor fizice.

Interviu cu av. DIana rIzea, senior associate noerr şi av. alexanDrU ene, associated Partner noerr. De gabriela Ţinteanu

i n s o lv e n } |


plexe şi de absolută noutate, vatrebui stabilită în detaliu prinhot`râre de Guvern.Un alt neajuns al legii estefaptul că adunarea creditorilorca organ colectiv cu caracterdeliberativ are un rol redus,creditorii putând să-şi exercitevotul doar cu privire la planulde rambursare. Mai mult, legeanu conferă creditorilor dreptulde fi reprezentaţi în comisiilede insolvenţă. Astfel, creditoriinu vor putea exercita nici uncontrol în procedura insol -venţei. În acest context, legeainsolvenţei persoanelor fizicenu pare a oferi un echilibru realîntre interesele creditorilor şicele ale debitorului, ci tinde săfie mai favorabilă debitorilor.

Care sunt avantajele şidezavantajele acestei legi?

Avantajele legii sunt, în esenţă,în beneficiul debitorului. Astfel,scopul legii este de a oferiprotecţie debitorilor de bunăcredinţă ajunşi în imposibilitatede plată prin instituirea uneipro ceduri colective pentru re -dre sarea situaţiei financiare aacestora, acoperirea într-o mă -sură cât mai mare a pasivului şidescărcarea de datorii. De la data emiterii deciziei deadmitere în principiu a cereriide deschidere a procedurii deinsolvenţă pe bază de plan derambursare a datoriilor, respec -tiv de la data aprobării planuluide rambursare şi de la data des -chiderii procedurii prin lichi -dare de active, se suspendăexecutările silite pornite împo -triva debitorului şi nu mai pot fidemarate executări silite noi. Se suspendă, de asemenea, cur ge rea dobânzilor, penalită -ţilor, majorărilor de întârziere,pre cum şi a oricăror alte ase -menea accesorii ale obligaţieide plată, cu excepţia creanţelorcare be ne ficiază de cauze depreferinţă. În anumite condiţii, debitorul

poate fi eliberat de datoriilereziduale. Acest demers repre -zintă ştergerea, la închidereaprocedurii de insolvenţă pebază de plan de rambursare, acreanţelor înscrise în tabelul decreanţe ce depăşesc cota deacoperire convenită prin planulde rambursare, ştergerea crean -ţelor rămase acoperite la înceta -rea aplicării procedurii sim pli- ficate de insolvenţă şi respectivştergerea creanţelor rămaseneacoperite după perioada desupraveghere post-închidereprocedură judiciară de insol -venţă prin lichidare de active.Legea prezintă şi unele de za -van taje pentru debitor, care însăconferă anumite garanţii/ avan -taje pentru creditori.Astfel, pe perioada proceduriiinsolvenţei, debitorul se aflăsub supravegherea administra -torului procedurii şi a comisieide insolvenţă, iar în cazuldeschiderii procedurii judiciarede insolvenţă prin lichidare deactive, debitorul nu mai poatedispune de bunurile şi deveniturile sale urmăribile.

Care credeţi că va fi cea maifrecventă metodă agreată dedebitori pentru ştergereadatoriilor?

Legea privind procedura insol -ven ţei persoanelor fizice pre -vede anumite condiţii generalecare trebuie îndeplinite pentruca o persoană fizică să fiesupusă acestei legi şi, respectiv,condiţii speciale pentru declan -şarea formelor specifice aleprocedurii de insolvenţă. În esenţă, dispoziţiile legiiinsolvenţei personale se aplicănumai persoanelor fizice alecăror datorii nu rezultă dinprofesii liberale, care au reşe -dinţa sau domiciliul în Româ -nia, care sunt în stare dein sol venţă – adică acelepersoane care nu dispun defonduri băneşti disponibilepentru plata datoriilor, pe

măsură ce acestea devin sca -dente, fiind prezumat a fi înstare de insolvenţă debitorulcare după trecerea unui termende 90 de zile de la scadenţă nu aplătit datoria sa faţă de unul saumai mulţi creditori – şi nuexistă o probabilitate rezonabilăde a redeveni, într-o perioadăde maximum 12 luni, capabilisă-şi execute obligaţiile iarcuantumul total al datoriilorscadente este cel puţin egal cuo valoare-prag de 15 salariiminime pe economie.1

Legea prevede trei modalităţide soluţionare a insolvenţeipersoanelor fizice: pe bază deplan de rambursare a datoriilor,prin lichidare de active şi prinprocedura simplificată, iar pen -tru declanşarea acestora trebuiesă fie îndeplinite anumite cri -terii specifice fiecărei mod a -lităţi în parte, debitorul nea vândposibilitatea să opteze în modnecondiţionat pentru o anumitămodalitate de soluţionare ainsolvenţei.Pot recurge la procedura deinsolvenţă pe bază de plan derambursare a datoriilor debitoriicare întrunesc condiţiile men -ţio nate anterior, care au bunuri

şi venituri urmăribile şi a cărorsituaţie financiară nu esteiremediabil compromisă.Procedura judiciară deinsolvenţă prin lichidareaactivelor se aplică debitoriloraflaţi în stare de insolvenţă,dacă situaţia lor financiară esteiremediabil compromisă, dacăcererea de deschidere aprocedurii de insolvenţă pebază de plan de rambursare adatoriilor a fost respinsă decomisia de insolvenţă, dacă niciun plan de rambursare nu a fostaprobat de creditori, sau, dupăcaz, confirmat de instanţă saudacă planul de rambursare nupoate fi dus la îndeplinire, dinmotive neimputabile debitoru lui.Procedura simplificată deinsolvenţă se aplică anumitorcategorii de debitori care înde -plinesc cumulativ următoarelecondiţii: cuantumul total aldatoriilor este de cel mult 10salarii minime pe economie, nuau bunuri sau venituri urmă -ribile, au peste vârsta standardde pensionare sau şi-au pierduttotal sau cel puţin jumătate dincapacitatea de muncă.Aşadar, metoda de stingere adatoriilor va depinde de maimulte elemente, dintre care celeprezentate anterior.

Ce se întâmplă cu cei care niciprin această lege nu vor reuşisă-şi ramburseze acei 40% dintotalul datoriilor din momen -tul declarării insolvenţei?

În ipoteza în care, cu toatediligenţele sale, debitorul nu areuşit să acopere cel puţin 40%din valoarea creanţelor, instan -ţa, la cererea debitorului, veri -fi când dacă au fost respectateobligaţiile şi interdicţiile pre -văzute de lege în sarcina debi -torului, poate dispune elibe rarea de datorii numai după tre cerea unui termen de 5 anide la închiderea procedurii deinsol venţă prin lichidare deactive.

„legea prevede trei modalităţi de soluţionare a insolvenţei

persoanelor fizice:pe bază de plan de rambursare

a datoriilor, prin lichidare

de active şi prinprocedura

simplificată.”

i n s o lv e n } |

1 Începând cu 01.07.2015, salariul brut minim pe economie este de 1.050 RON.


Cum a evoluat piaţa de insol -ven ţă în 2014 şi care a fostcon tribuţia firmei dumnea -voastră la această piaţă?

În anul 2014, numărul proce -durilor de insolvenţă deschise afost de 21.367, înregistrând oscădere de 29,4% faţă de anulprecedent. Dintre acestea, 68%au fost proceduri simplificatede insolvenţă, debitorii respec -tivi intrând direct în faliment,iar 32% au fost proceduri ge ne -rale de insolvenţă, cazuri în caredebitorii au trecut prin faza deobservaţie, după care au intrat fieîn reorganizare, fie în fali me nt. Din punctul de vedere al do -meniilor generale de activitate,ca pondere în numărul total deinsolvenţe deschise în anul2014, principalele trei categoriide firme care înregistrează celmai mare număr de insolvenţerămân în aceeaşi ordine ca şi înanul 2013, companiile care auca obiect de activitate comerţulcu amănuntul, comerţul curidicata, distribuţia şi respectivconstrucţiile.Printre factorii care au deter -minat aceast` scădere amintim

„curăţenia” efectuată în aniiante riori, după apariţia crizei,prin numărul mare de insol -venţe deschise, dar şi instituireaunui filtru rezultat din pragulimpus de 40.000 lei pentruprocedurile insolvenţei chiar şiîn situaţia în care proceduradebutează printr-o lichidarevoluntară sub imperiul legii31/1990 privind societăţilecomerciale. Numai în perioada 2010-2013 afost deschisă procedura deinsolvenţă în cca 95.000 dedosare, în acest număr fiindinclus şi un număr semnificativde companii medii şi mari, carea condus la rândul său lapropagarea în lanţ a efectelornegative asupra unui numărimportant de furnizori aiacestora sau chiar în rândulclienţilor, care la rândul lor auintrat în procedura insolvenţei,creându-se astfel un efect dedomino.În prezent sunt în evidenţaUNPIR ca fiind activi cca 700de persoane juridice înregistrateca societăţi profesionale cu per -so nalitate juridică sau filiale aleacestora şi 1.500 de persoane

fizice înregistrate ca practicienicare administrează dosareleaflate pe rolul instanţelor. ZRP Insolvency a evoluatconstant, atât ca şi portofoliu,

cât şi ca echipă, astfel că înprezent activează în cadrulcompaniei noastre 9 practicieniîn insolvenţă, 7 economişti şiun specialist în marketing, toţicu expertiză în domeniu şi obună reputaţie profesională.Este dificil să fac o apreciereasupra cotei de piaţă deţinută deZRP Insolvency, având învedere numărul mare de prac -ticieni în insolvenţă activi caregestionează dosarele aferentedebitorilor aflaţi în aceastăprocedură. Portofoliul de clienţişi veniturile înregistrate ne con -firmă că societatea se înscrie înevoluţia proiectată de parteneripe termen mediu.

Care au fost principaleleproiecte gestionate anul trecutşi anul acesta?

În prezent gestion`m circa 100dosare de insolvenţă din diversedomenii de activitate, de la pe -trochimie la transporturi, de lacomerţ la firme din construcţii,de la distribuţie produse farma -ceutice la creşterea animalelor,domeniul imobiliar, cel hotelieretc.

Piaţa de insolvenţă a scăzut cu aProximativ 30% în 2014.trendul continuă!

societate relativ tânără (s-a înfiinţat în 2011 ca membră a casei de avocatură zamfirescu racoţi & Partners),zrP Insolvency a ajuns la ora actuală să gestioneze 100 de dosare de insolvenţă. Despre cum a evoluat piaţa deinsolvenţă din românia, despre rezultatele de excepţie ale zrP Insolvency în 2014 (creşterea numărului dedosare cu 30%, în ciuda unui trend negativ al pieţei insolvenţelor, şi contribuţie la creşterea cifrei de afaceri cu120%) ne povesteşte, în interviul care urmează, co-managing Partnerul elena cosma. cu o experienţă solidă de peste 38 de ani în domeniul bancar şi financiar, elena cosma spune că, în 2015, zrPInsolvency se va implica mult mai mult în dosarele cu şanse de redresare economică şi financiară.

Interviu cu elena CosMa, Co-managing Partner zrP Insolvency.De gabriela Ţinteanu

„zrP Insolvency a evoluat constant,atât ca şi portofoliu,

cât şi ca echipă,astfel că în prezentactivează în cadrulcompaniei noastre

9 practicieni îninsolvenţă,

7 economişti şi unspecialist în

marketing, toţi cuexpertiză în

domeniu şi o bunăreputaţie

profesională.”

i n s o lv e n } |


Dintre proiectele relevante,amintesc Primăvara RezidenţialSRL, Isorast Technology RotarySRL, K&S Electric Power PointSA, Cominco SA, Argecom SA,Energy Bio Chemicals SA, A&GMed Trading SRL, Tepol SRL.

au existat cazuri speciale, încare au fost întâmpinateprobleme?

Fiecare caz este aparte şi îşi arespecificul lui. În procedurainsolvenţei nu putem spune căavem un şablon care se poateaplica în toate cazurile. Însoluţionarea unui dosar trebuiesă ţii seama de particularităţilefiecărui caz. Desigur, paşiiprincipali care se parcurg înprocedura insolvenţei sunt ace -iaşi, şi mă refer aici la notifi -cările care se transmit iniţialcreditorilor în vederea înscrieriiacestora la masa credală adebitoarei, analiza declaraţiilor

de creanţe şi întocmirea tabe -lului preliminar, inventariereabunurilor din ave rea debitoarei şievaluarea acestora etc. Mai departe, măsurile care seiau pentru rentabilizarea acti v i -tăţii firmei aflate în insolvenţă,pentru asigurarea lichidităţilornecesare acoperirii cheltuie li -lor, inclusiv a celor cu desfăşu -rarea procedurii şi conservareabunurilor din patrimoniul fir -mei, pentru creşterea graduluide recuperare a creanţelor decătre creditori, diferă de la uncaz la altul. Pe de altă parte, trebuie să avemîn vedere şi faptul că acţio na rilor– în special în cazul fir melorpen tru care a fost deschisă pro -cedura simplificată şi care con -duce la valorificarea activelor,iar sumele încasate urmează săfie distribuite credi torilor dupăacoperirea chel tuie lilor cu con -servarea şi desfă şurarea proce -durii – le este greu să accepte

că din firma respectivă nu mairămân cu nimic, cum se întâm -plă în peste 99% dintre cazuri.

Câţi dintre clienţii companiei aureuşit fie redresarea companieişi ieşirea din insolvenţă, fie vân -zarea businessului către terţi?

În medie, putem vorbi de 4%-5% din totalul de firme aflatesub incidenţa legii 85/2014 carereuşesc să prezinte creditorilorun plan de reorganizare viabil.Dintre acestea, doar unele reu -şesc să şi pună în aplicare acestplan şi să iasă din procedurainsolvenţei.La momentul actual, avemcâteva cazuri pe care le gestio -năm în mod direct, planurile dereorganizare au fost aprobate deadunările creditorilor şi confir -mate de către judecătorul sin dic,fiind în faza de imple mentare.În prezent, prevederile acestorase respectă şi sperăm ca firmele

respective să iasă din procedurainsolvenţei şi să-şi continueactivitatea. Menţionăm că datorită echipeinoastre, formată din profesio -nişti cu vaste cunoştinţe îndomeniul economic şi juridic,multe firme aflate în procedurainsolvenţei, în care ZRPInsolvency nu a avut calitateade administrator judiciar, auapelat la serviciile pe care leprestăm pentru elaborareaplanurilor de reorganizare.Din păcate, după cum am men -ţionat, există puţine reorga -nizări de succes în piaţă dincauza culturii corporative defi -citare, apelarea tardivă la proce -dura insolvenţei, după cein di ciile insolvenţei s-au mani -festat, debitoarea aflându-sedeja în procedura insolvenţeivădite, lipsa unor specialişticare să realizeze ceea ce se nu -meşte „turnaround mana ge me nt”şi, de ce nu am re cu noaşte,

i n s o lv e n } |


inclusiv din cauza culturiicreditorilor, care accep tă destulde greu pierderile dinprocedură, insolvenţa fiind oprocedură de sacrificiu pentrudebitori, creditori etc.

Care au fost cele mai mari rea -lizări anul trecut, eventual înprimul trimestru din acest an?

Anul trecut am avut o creşterede peste 30% a portofoliului dedosare gestionate, cu impact încreşterea cifrei de afaceri cu cca120%.În primul trimestru al acestui anam preluat în gestiune câtevadosare cu greutate, dintre careaş menţiona Primăvara Rezi -den ţial SRL şi Tia ConstructAmbient din domeniul imobi -liar, Argecom SA din domeniulconstrucţiilor şi de curând A&GMed Trading din distribuţia demedicamente.Una dintre cele mai mari reali -zări ale noastre este imagineapozitivă pe care am reuşit să ocreăm în piaţa de profil, propu -nându-ne să fim mereu cu un pasînaintea tuturor, să creăm o stra -

tegie viabilă, consi derând căstra tegia fără tactică face cadrumul spre victorie să devinămai lung şi mai nesigur. Creş -terea şi dezvoltarea unei afacericer performanţă, iar per for manţala rândul său cere disciplină,mişcări tactice, strategii deamploare, cunoaş terea perfectăa regulilor şi a mutărilor câşti -gătoare, dar şi creativitate şiinstinct. Atitu dinea echilibrată,bazată pe experienţă, ne-a adussatisfacţia de a fi agreaţi de cătrepărţile implicate în procedură şirecu noscuţi în aplicarea corectăşi imparţială a legii.

Care sunt obiectivele pentru2015?

Având în vedere că în primeleluni ale anului 2015 numărulfirmelor care au intrat în pro -cedura insolvenţei a cunoscut oscădere semnificativă faţă deaceeaşi perioadă a anului ante -rior, am proiectat o creştere mo -derată a portofoliului de dosare,însă ne propunem implicareaîntr-o măsură mai mare în dosa -rele cu şanse semnificative de

redresare a activităţii debito -rilor, prin reorganizare judiciarăsau prin procedurile de preve -nire a insolvenţei, respectiv princoncordat preventiv.

Cum vedeţi evoluţia viitoareipieţe a insolvenţei persoanelorfizice? Vă veţi implica şi înacest domeniu?

Ca în orice început, vor existaprobabil unele sincope în im -ple mentarea acestei proceduridedicate persoanelor fizice.Ţinta noastră este implicarea înprocedurile de insolvenţă afe -rente persoanelor juridice şi înspecial a celor cu şanse de re -dre sare şi continuare a activi -tăţii. Bineînţeles, vom continuasă ne implicăm şi în procedurilesimplificate, respectiv în cea afalimentului.

există prevederi neclare saucare ar putea da loc la inter -pre tări în instanţă în noua legea insolvenţei persoanelor fizice?

Legea insolvenţei persoanei fi -zice vine pe un teren gol, fără

precedent judiciar, iar prezenţaunor prevederi insuficientcontu rate va genera dificultăţiîn aplicare.Cu titlu de exemplu amintimcheltuielile necesare pentruasigurarea unui trai rezonabil,inexistenţa unei probabilităţirezonabile a debitorului de aredeveni capabil să îşi executeobligaţiile în termen de 12 luni,cu menţinerea unui trai decentpentru acesta şi persoaneleaflate în întreţinerea sa.De asemenea, se foloseşteexpresia „situaţia financiară adebitorului este iremediabilcompromisă”, fără a se puteadeduce cu claritate din contextipoteza în care se trece laprocedura directă de lichidarede active.În plus, se menţionează unelecazuri în care debitorul nu areacces la un plan de rambursare,unele fiind limitări discutabilereferitor la derularea raportu -rilor de muncă.Mi se pare clar scăpată de oricereglementare ipoteza liberuluiprofesionist, care creează ostare de inechitate.

i n s o lv e n } |


Recent a fost promulgatăde către PreşedinteleRomâniei şi, la acest

moment, aşteaptă publicarea înMonitorul Oficial o lege pri -vind modificarea legislaţiei îndomeniul funcţion`rii şi înre -gis trării firmelor în RegistrulComerţului.Intrarea în vigoare a legii se varealiza pe etape: unele preve -deri în termen de 3 zile de lapublicare, altele în termen de 90de zile, în timp ce unele dintreprevederi vor intra în vigoare ladata de 07 iulie 2017.

care sunT cele maiimporTanTe modificări?

Una dintre cele mai importantemodificări aduse de noua lege,care va intra în vigoare în ter mende 3 zile de la publicare, constăîn introducerea unor noi cazuride dizolvare a societă ţilor, dinoficiu sau la cererea oricăreipersoane interesate. Spre exem -plu, se poate pro nun ţa dizolva -rea, urmată de lichi darea şi deradierea societăţii, în ipoteza încare a expirat contractul deînchiriere sau de comodat cuprivire la sediul social.

Mai important însă, firmele vorputea fi radiate din oficiu sau,spre exemplu, la cererea ANAFsau a creditorilor, în cazul încare societatea nu şi-a depus

situaţiile financiare anuale şi,după caz, situaţiile financiareanuale consolidate, precum şiraportările contabile la unităţileteritoriale ale MinisteruluiFinanţelor Publice în termenulprevăzut de lege, dacă perioadade întârziere depăşeşte 60 dezile lucrătoare. Aceeaşi sancţiu -ne poate fi aplicată şi în ipotezaîn care societatea nu şi-a depusla unităţile teritoriale aleMinisterului Finanţelor Publice,în termenul prevăzut de lege,declaraţia că nu a desfăşuratactivitate de la constituire, dacăperioada de întârziere depăşeşte60 de zile lucrătoare.

Lista companiilor pentru careOficiul Naţional al RegistruluiComerţului urmează să formu -leze acţiuni de dizolvare va fiafişată pe pagina sa de internetsau pe portalul de servicii on-line cu cel puţin 15 zile calen -daristice înainte şi se transmiteMinisterului Finanţelor Publice– Agenţia Naţională de Admi -nistrare Fiscală.

alTe modificări adusede noua lege

Prin intermediul unui sistem deinterconectare la nivelul Uniu -

nii Europene între oficiile na -ţio nale ale registrului comer- ţului, orice persoană va puteaverifica, în mod gratuit,anumite informaţii cu privire laorice firmă din UE, precum:denumirea şi forma juridică,sediul social/profesional şi sta -tul membru în care este înma -triculată, codul unic de înre gis- trare fiscală, starea firmei.

Se introduce un alt element deidentificare a firmelor, şi anumeun identificator unic la niveleuropean (EUID). EUID vainclude elementul de identi fi -care al României, elementul deidentificare al registruluinaţional, numărul persoanei dinregistrul respectiv şi, dacă estenecesar, alte elemente pentru aevita erorile de identificare.

Persoanele juridice de naţiona -litate română care care deschidsucursale în străinătate voravea obligaţia de a le menţionala oficiul registrului comerţuluidin România. Totodată, persoa -nele juridice cu sediul principalîn străinătate care deschid su -cursale în România au obligaţiade a cere înregistrarea acestorala oficiul registrului comerţuluide la sediul fiecărei sucursale.Aceste sucursale vor avea,prin tre altele, obligaţia de adepune, anual, situaţiile finan -ciare ale per soanei juridice dinstrăină ta te.

firmele vor Putea fi dizolvate dinoficiu în cazul nedePunerii în termena situaţiilor financiare anuale

avocatul Daniel Moreanu are o experienţă de 10 ani în domeniul juridic, acesta reprezentând, pe parcursulcarierei, companii multinaţionale şi locale de top. Domnia sa este autorul mai multor articole şi studii despecialitate publicate în cele mai reputate reviste de drept din românia.

De av. DanIel MoreanU

H o t t o p i c

românia a traversat în ultimiiani o perioadă destul decomplicată. După ieşirea dinrecesiune, se bate monedă pecreşterea economică şi pereviriment. se simte cumvacreşterea de PIB din ultimiiani şi în Bihor? se reflectăaceasta în rezultateleeconomice de pe plan local, îngeneral, dar şi ale firmei lacare sunteţi co-fondator şipartener?

Chiar dacă scriptic s-a ieşit dinrecesiune, efectele practice încănu se simt la nivelul pe care nil-am dori cu toţii. Criza prelun -gită pe care am traversat-o şi, înopinia mea, o mai traversămîntr-o anumită proporţie, a lăsaturme adânci în strategiile deinvestiţie şi dezvoltare ale com -paniilor, care sunt mult mai pre -caute şi chiar sceptice în a maidemara proiecte importante. Dacă adăugăm frământările dincadrul Uniunii Europene, dar şiinconsecvenţa legislativă aStatului Român în materiefiscală, este clar că nu putem săne aşteptăm la vreun revirimentspectaculos. În ceea ce priveştestrict rezultatele noastre, a avutloc o uşoară creştere, bazată

însă în principal pe sectorul delitigii şi de insolvenţă, ceea cenu face decât să confirme căîncă mediul de business nu şi-arevenit din şocurile resimţite înultimii ani.

Cum apreciaţi că au evoluatinvestiţiile în anii 2013-2014 înoradea şi în regiunea pe care

o acoperiţi? Va fi mai bine înacest an şi pe termen mediu?

În Oradea se observă o dinami -zare şi o creştere a investiţiilor– în special a celor cu capitalstrăin –, determinată însă nude vreun reviriment spectaculosal economiei, ci în principal deacţiunile adminis traţiei locale. Pe de o parte, s-au creat câtevaparcuri industriale, unde socie -tăţile ce doresc să investeascăbeneficiază de o serie de faci -lităţi fiscale şi logistice, avândtotodată acces la mână de lucrucalificată şi ieftină. Pe de altă parte, administraţialocală are în desfăşurare o seriede proiecte proprii – şi cine afost prin Oradea în ultima ju -mă tate de an ştie că oraşul aratăca un imens şantier – evaluate,din datele publice, la circa80.000.000 euro, ceea ce presu -pune că societăţile comercialedin construcţii şi domeniileconexe, multe dintre ele de lanivel local, au de lucru. Mode -lul acesta de atragere a investi -ţiilor străine a fost preluatinclusiv de alte câteva primăriidin judeţ, ceea ce face ca şi înalte zone să apară societăţi, înmare majoritate tot cu capital

străin, care creează locuri demuncă pentru localnici.

În ce arii de expertiză s-adistins Casa de avocatură pecare o reprezentaţi peparcursul anului trecut? Dince verticale de business auvenit cererile cele mai nume -roase? Din ce direcţii vedeţi căpoate veni, pe mai departe,creşterea propusă în acest an?

În ceea ce ne priveşte, activândîn sectorul de business, se men -ţine trendul ascendent al liti gii -lor şi al insolvenţelor, în aceastădin urmă categorie apărând dinpăcate tot mai multe societăţimari. Pe fondul ultimelor acţiuni aledirecţiilor antifraudă în ceea cepriveşte evaziunea fiscală şispălarea de bani, am constatat ocreştere abruptă a solicitărilorvenite din partea societăţilorvizate, referitoare la contraca ra -rea acţiunilor organelor statului– pornind de la deblocareaconturilor poprite, contestareaunor măsuri de executare silită,până la reprezentarea în cadruldosarelor penale ce rezultă demulte ori din aceste situaţii.Solicitările cele mai dese le

„în ceea ce priveştestrict rezultatele

noastre, a avut loco uşoară creştere,

bazată însă înprincipal pe

sectorul de litigii şide insolvenţă, ceeace nu face decât săconfirme că mediulde business nu şi-a

revenit încă dinşocurile resimţite în ultimii ani.”


creştem din litigii, insolvenţe şi din „războaiele”firmelor cu fiscul

Cosmin Vidican a constituit societatea civilă Profesională de avocaţi „vidican, Morgovan şi asociaţii” peparcursul anului 2012, din dorinţa de a oferi servicii juridice de calitate pe segmentul de business, pe o piaţă aavocaturii zonale care ducea lipsă de asistenţă strict specializată în acest domeniu. societatea a ajuns în scurtăvreme un nume de referinţă pe plan local şi luptă deschis pentru ameliorarea mediului de afaceri din Bihor.

Interviu cu CosMIn VIDICan, Co-fondator şi Partener al Casei de avocatură „Vidican, Morgovan şi asociaţii“. De Cristian Pavel

p r o f i l

primim din partea societăţilor ce activeazăîn domeniul cons truc ţiilor şi agriculturii,fiind de anticipat, cel puţin pentru anulacesta, o creştere cam pe ace leaşi arii –litigii, insolvenţă şi „răz boa iele” cu fiscul.

În afara municipiului oradea, aveţisolicitări şi contracte şi din celelalte oraşeale judeţului Bihor (Marghita, salonta,Beiuş, aleşd, săcueni)? Cât de des trebuiesă reprezentaţi clienţii în speţe care ajung la nivel central, în Bucureşti saupeste hotare?

Sigur că nu ne limităm activi tatea la Oradea,cu atât mai mult cu cât societăţile pe care lereprezentăm intră în relaţii de afaceri cufirme din toată ţara sau chiar din străinătate,ceea ce impune o mobilitate destul deaccentuată din partea noastră. Avem solicitări frecvente din celelalte oraşedin Bihor şi chiar din alte judeţe – în acestdin urmă caz nu doar pentru litigii ce sedesfăşoară la instan ţele bihorene, fapt carenu poate decât să ne bucure. Intrarea învigoare a noului cod de proce dură civilă, înspecial în ceea ce priveşte căile de atac, faceca deplasările noastre în capitală se devinăceva mai rare, fapt care, având în vedere căinclu siv aeroportul local este în refacere şinefuncţional pentru o perioadă, mărturisesccă nu ne supără foarte tare.

Care a fost/este dinamica numărului deinsolvenţe şi falimente ale societăţilorcomerciale în Crişana? sunt acestea unindicator relevant pentru starea de„sănătate” a regiunii?

Aşa cum am precizat şi mai sus, fără săconsult o statistică ofi cială în acest sens, amsenzaţia că numărul de insolvenţe este încreştere sau cel puţin se men ţine la niveluloricum foarte ridicat din anul trecut. Partea cea mai tristă este că aces teiproceduri îi cad „vic time”, tot mai des,nume sonore ale afacerilor din zonă, ceeace, pe lângă consecinţele negative asuprarespectivelor societăţi, are un efect dedomino asupra unor societăţi mai mici. Evident că această tendinţă nu ne poateduce cu gândul la un mediu de afacerifoarte sănă tos, aspect la care, din păcate,contribuie din răsputeri şi statul român,prin legislaţia fiscală ce este departe deorice concept de predictibilitate, claritate şicon secvenţă, la care se adaugă, de preamulte ori, acţiuni şi măsuri cel puţin discu -tabile şi forţate ale insti tuţiilor statului, carede multe ori paralizează activitatea fir melor

şi determină apariţia stării de insolvenţă şi,în cele din urmă, de faliment.

Cum a evoluat echipa de spe cia lişti a Caseide avocatură „Vidican, Morgovan şiasociaţii” în 2014 şi 2015? există prefaceristructurale? Intenţionaţi să creşteţi organic?

Echipa noastră a rămas în linii mari aceeaşi,fără modificări semnificative. În această pe -rioadă tulbure – să recunoaş tem – pentruprofesia de avocat, suntem mai preocupaţide consolidarea portofoliului nostru declienţi şi a echipei de avocaţi, drept pentrucare nici nu preconizăm o extindere înviitorul imediat.

Credeţi că ţara se îndreaptă, din perspec ti văeconomică şi socială, într-o direcţie corectă?

Este foarte dificil de răspuns la aceastăîntrebare, mai ales fără a intra în aspectepolitice ce nu-şi au locul aici. Dificil de răs -puns şi pentru că, iată, inclusiv UniuneaEuropeană este pusă sub semnul întrebăriidin diferite părţi, fiind cu atât mai greu deapreciat în ce măsură o anumită atitudineeste sau nu corectă. Ceea ce este totuşi îngrijorător este apa -renta lipsă de strategie pe termen mediu şilung, mate rializată în tot felul de măsuriadoptate şi imediat modificate sau abro -gate, fapt care ne poate duce cu gândul la olipsă de perspectivă sau de cântărire atentăa acestor acţiuni – şi avem suficienteexemple ultra me diatizate, de la supraaccizala carburant, la tot felul de amnistii fiscaleşi terminând cu celebra loterie a bonurilorfiscale.


p r o f i l

|n 2000, firma de avocaturăa plecat la drum cu doitineri avocaţi – asistenţi

universitari cu spirit întreprin -zător, o secretară şi un avocatstagiar. Dorinţa celor doi avo -caţi era să stabilească noi reguliîn piaţa de avocatură dinRomânia – o dorinţă specificăvârstei, încurajată şi de turnuraprin care trecuse piaţa la înce -putul anilor ‘90, când birourileindividuale începuseră să piar -dă teren în faţa nou-înfiinţatelorsocietăţi de avocatură. După 15ani, ONV LAW acoperă atâtdomenii de anvergură – achi -ziţii publice şi corporate, cât şidomenii de nişă – dreptulaviaţiei. Se ghidează dupăstandardele de calitate aleInterlaw şi LNA, două asociaţiiprofesionale cu extindere glo -bală care au ales ONV LAW caunic partener în România, şieste recomandată de cătreInternational Financial LawReview (IFLR 1000) pentrucalitatea serviciilor oferite îndomeniul energiei şi infras -tructurii publice.

ONV LAW este văzută atât declienţii locali, cât şi de ceiinternaţionali ca o societatecare se evidenţiază pe piaţa dinRomânia prin felul în careînţelege să practice avocatura şisă funcţioneze în relaţiile cu

angajaţii săi – un ceas elveţianperfect funcţional. „Am crescutîncet şi stabil. Acum suntem 30de oameni: 24 sunt avocaţi,dintre care patru sunt parteneri,iar restul sunt personal desuport. Echipa înseamnă toţi.Toţi au rolul lor. Exact ca unceas elveţian. Poţi să ai ceasul

cel mai bun, dacă nu ai o rotiţăcare învârte ceva, nu e la fel.Dacă nu ai o piesă oarecare, nue la fel. Deci suntem un meca -nism complet, care funcţio nea -ză prin toţi cei 30 de indivizi”,spune Radu Nemeş, ManagingPartner ONV LAW. Creştereacompaniei a fost una organică,

cu un ritm anual de 20-25% pean, ajungând la ora actuală la ocifră de afaceri de circa douămilioane de euro pe an şi 60 declienţi stabili.

prima reuşiTă amodificaT şi o pracTicăpe piaţa Telefonieimobile

Primul client al ONV LAW esteşi în prezent unul dintre clienţiide bază ai firmei, o firmăfranceză activând pe piaţa detelefonie mobilă. „După 15 aniavem încă o colaborare foartebună şi asta spune ceva despremodul în care înţelegem noi sătratăm parteneriatele”, preci -zea ză Radu Nemeş. Tot cu acestprim client ONV LAW a avut şiprima reuşită profe sională im -portantă. Apărându-şi clientulîntr-un litigiu cu un alt mareoperator de telefonie mobilă,ONV LAW a reuşit să schimbepractica pieţei cu pri vire laexclusivitatea agenţilor de tele -fonie mobilă faţă de operatori.În perioada respec tivă, un ope -rator de telefonie mobilă lucracu un singur agent. În urmalitigiului respectiv, avo caţii dela ONV LAW au reuşit să gă seas -că formula prin care un operatorde telefonie mobilă să poată lu cracu mai mulţi agenţi, eli mi nâ ndastfel clauza de exclusivitate.


onv law: funcţionăm ca un ceas elveţian –fiecare „rotiţă” are rolul său

în 15 ani de existenţă, una dintre firmele independente de avocatură din românia, onv laW, a făcut avocatură„ardeleneşte”: a avansat aşezat pe domeniile de anvergură din piaţă, corporate, litigii, dreptul muncii, şi adezvoltat strategic practici de nişă, precum dreptul aviaţiei. la onv laW, creativitatea, pasiunea şi spiritul deechipă influenţează strategia de dezvoltare a firmei şi relaţiile cu clienţii.




Poate tocmai de aceea, printreariile de expertiză ale ONVLAW litigiile ocupă cel maiimportant loc. „Nu suntem or -ganizaţi pe litigii şi consultanţă,cum sunt organizate multe casede avocatură. Noi avem depar -ta mente care fac drept materialşi care au obligatoriu şi unlitigant în cadrul echipei. Noicredem că cele două arii trebuiesă funcţioneze în simbioză.Este foarte important ca avoca -tul să aibă şi background delitigant. Asta îi creează o vizi -une asupra riscurilor: atuncicând propui soluţii clientului,ai în vedere şi asta”, precizeazăRadu Nemeş.

specialişTi în drepTul aviaţiei

În afara litigiilor, achiziţiilepublice şi tot ceea ce ţine deavocatura de business ocupă un

loc important. Un alt aspectprin care societatea se diferen -ţiază de celelalte firme din piaţă

este nişa ultraspecializată adreptului aviaţiei. „Pe lângăadministrarea problemelor juri -dice specifice industriei avia -tice, suntem firma de avocaţicare administrează cele maimulte litigii privitoare la acci -den tele şi incidentele aviatice.Cred că cel mai reprezentativdintre acestea, din punctul devedere al încărcăturii morale şisufleteşti, este accidentulaviatic din 5 iulie 2010 de laTuzla”, în care şi-au pierdutviaţa 12 militari, unii dintre eimembri ai GNFOS (n.r. GrupaNavală Forţe Operaţiuni Spe -ciale), soldaţi supraspecializaţi– paraşutişi şi scafandri. Dinpunct de vedere avocaţial, cazula reprezentat o mare provocareprofesională, implicând admi -nis trarea unei expertize tehniceaviatice şi metalurgice com -plexe”, precizează partenerul. ONV LAW este implicată şi îninvestigaţiile privind accidentul

din Munţii Apuseni, unde apărăcontrolorii de trafic aerian dincadrul ROMATSA, implicaţi înanchetă. În afară de aceste aspecte,pentru a fi conectată la ultimelenoutăţi juridice şi în materie debusiness, ONV LAW este mem -bră a EALA (European Air LawAssociation) şi a EBAA (Euro -pean Business Aviation Asso -ciation).Dacă de dreptul aviaţiei, de celal mediului şi de dreptul con -curenţei se ocupă Mihai Fur -tună, zona de comercial, dreptulmuncii, taxe şi impozite estecoor donată de către Mihai Voi -cu, iar departamentul deachiziţii publice şi construcţiieste coordonat de către AlinaBilan, partnerul care aduceechilibru la masa de discuţii aasociaţilor. Fiecare dintre ceipatru parteneri are un stilpropriu de lucru, un anumitmod de a-i forma pe cei cu care


„echipa înseamnătoţi. toţi au rolul lor.

exact ca un ceaselveţian. Poţi să aiceasul cel mai bun,dacă nu ai o rotiţă

care învârte ceva, nue la fel. Dacă nu ai opiesă oarecare, nu ela fel. Deci suntem

un mecanismcomplet, care

funcţionează prin toţicei 30 de indivizi.”

raDU neMeş,Managing Partner

onV laW



lucrează şi de a interacţiona cuclienţii, însă rezonează în egalămăsură cu valorile firmei: inte -gritate, pasiune, spirit deechipă, loialitate. Toţi patrusunt complementari şi, aşa cumexplică Radu Nemeş, fiecarepartener sau avocat nou invitatsă se alăture echipei aduce cevanou în firmă.

liberTaTea de a fi unic

Un alt element definitoriupentru ONV LAW este felul încare partenerii se implică directîn relaţia cu clienţii. Aceştiaapreciază contactul nemediat,faptul că un partener se apleacădirect asupra problemei sale şică este direct responsabil pentrutot, chiar dacă deleagă o partesemnificativă din sarcini avo -caţilor din echipa sa. O altă notă aparte este dată defaptul că în urmă cu cinci ani,când a avut loc şi rebrandingulcompaniei, reprezentanţii ONVLAW s-au axat pe dobândirea şipăstrarea unei reputaţii de bunangajator, care să contribuie la

consolidarea firmei. „Practic,ceea ce facem aici nu arelegătură doar cu profesia deavocat şi cu ce reuşim săschimbăm în piaţă. Are legătură

şi cu îmbunătăţirea vieţii celorcu care intrăm în contact, cugăsirea unui echilibru între via -ţa privată şi viaţa profesională”,subliniază Radu Nemeş. Tocmai pentru că se bazează pespiritul de echipă, un atu greude captat într-o profesie atât decompetitivă cum e avocatura,ONV LAW se remarcă şi princreativitatea de care dă dovadăechipa. Toţi avocaţii aulibertatea de a veni cu soluţiiinovatoare. Totodată, parteneriicaută şi aşteaptă astfel de soluţiide la colegii lor de echipă, chiardacă asta solicită timp mai multpână la stabilirea soluţiei celeimai avantajoase.

conTează repuTaţia, nu numele!

„În fiecare an avem o retragerestrategică a partenerilor, oîntâlnire departe de capitală,într-un loc unde ne simţiminspiraţi şi în care ne stabilimobiectivele pentru anul careurmează. În fiecare an reafir -măm valorile companiei, valoricare stau întotdeauna la baza

strategiei de dezvoltare”, spuneRadu Nemeş.Partenerul precizează că bran -dul unei companii înseamnă,înainte de toate, un fondputernic dincolo de o denumire,o siglă, un slogan. „Credem foarte mult în inte -gritate, în pasiunea pe care oavem atunci când vorbim desprefirmă, despre relaţiile dintre noi,despre relaţiile cu clienţii. Noiconstruim încre dere. Ştim că ceipe care îi consiliem sunt intere -saţi de reputaţie, nu neapărat denumele firmei”, spune RaduNemeş. Fondatorul ONV LAWexplică filosofia care stă la bazaavocaturii pe care o practică so -cietatea. „Pentru noi, avocaturaare trei componente importante.Prima e fondul – ceea ce le li -vrăm clienţilor, soluţia sau fap -tul că îi reprezentăm în instanţă.O a doua componentă estemodul în care livrăm soluţiile,care trebuie să fie comprehen -sibile atât pentru client, cât şipentru instanţă. Iar cea de-a treiacomponentă este relaţia pe careo avem cu clientul. Niciunadintre aceste componente nufuncţionează fără cealaltă.”

„în fiecare an avemo retragere strategică

a partenerilor, oîntâlnire departe decapitală, într-un loc

unde ne simţiminspiraţi şi în care nestabilim obiectivelepentru anul care

urmează. în fiecare an

reafirmăm valorilecompaniei, valori

care stauîntotdeauna la baza

strategiei dedezvoltare.”

raDU neMeş,Managing Partner

onV laW


Am mai văzut că o per -soană juridică in bonispoate intra, ca urmare a

acestor accidente sau incidente,pe panta fatală care duce la dispa -riţia sa ca subiect de drept, iar opersoană juridică aflată deja în

insolvenţă poate suferi, din acestemotive „penale”, alături de stake -holderii săi şi de organele proce -durii, mari tulburări, de na tu ră anega principii ale insol venţei cumsunt celeritatea, rea li zarea dreptu -rilor participanţilor la procedură,

colectivitatea, concur s ua litatea,caracterul judiciar şi sacrificial.

Iată câteva exemple concrete:

(i) O confiscare dispusă ca mă -sură de siguranţă penală într-un

caz notoriu de astă-vară adeterminat nu numai trecerea înproprietatea Statului a unorbunuri mobile şi imobile care nuaparţineau (cel puţin teoretic)condamnatului, ci persoanelorjuridice controlate direct sau

business criminality – o altă faţă a insolvenţei

raţiuni practice m-au determinat recent la o lungă călătorie pe vastele teritorii ale părţii negative a forţei pecare, convenţional, o putem numi business criminality. nefiind ca acasă în această zonă de drept, am văzut,totuşi, că o persoană juridică poate fi inculpată şi condamnată penal, la fel cum poate fi obligată să suporte, capersoană civilmente responsabilă, consecinţele prejudiciului generat de fapta penală a prepusului, prinantrenarea răspunderii reparatorii faţă de victimă, precum şi să accepte şi să gestioneze efectele măsurii desiguranţă a confiscării.

De av. gheorghe PIPerea, fondatorul sCa „Piperea & asociaţii”



indirect de acesta, dar şi ştergereaoricărei sarcini care greva acelebunuri, inclusiv, sau, mai ales, aipotecilor şi închirierilor pe ter -men lung. Lăsarea unui creditban car fără garanţii înseamnă,desigur, un caz clar de neexe -cutare (event of default) caredeclanşează scadenţa anticipată acreditului şi, în continuare, exe -cutarea silită prin poprire, blo -carea conturilor, adică încetareaplăţilor şi, deci, insolvenţa sauchiar falimentul. Aceasta estepanta fatală căreia puţini i-arputea rezista.

(ii) Patronul unei firme care seocupă cu asfaltări prin Bucureştieste arestat şi, între timp, seinstituie, ca măsură preventivă, şiun sechestru pe conturile firmeide asfaltări. Între timp, firma intrăîn insolvenţă. Lucrările angajatede onorabila Primărie mare seblochează luni de zile, întrucât nuse mai pot face plăţi, conturilefiind îngheţate de Parchet, învederea confiscării sumelor dincont „suspecte” de a proveni dinspălare de bani, evaziune fiscală,corupţie şi alte fapte grave deapanajul „gulerelor albe” (whitecollars). Încă aşteptăm finalizareaacelor lucrări.

(iii) O mare rafinărie din Româ -nia îşi vede, de asemenea, contu -rile blocate în vederea confiscăriisumelor din cont, pe acelaşimotiv de suspiciune de spălare debani şi alte infracţiuni ce ţin decriminalitatea orga ni zată. Rafină -ria era, desigur, „sus pectă” de a fifost utilizată ca instrument înaceste construcţii juridice penalece par oneste, dar, până la urmă,se dovedesc a nu fi. Numai cărafinăria era unul dintre princi -palii furnizori de materie primăpentru multe companii, dintrecare unele erau în insolvenţă laacea dată şi aveau nevoie dispe -rată de un flux continuu de apro -vi zionare cu acea materie primă,pentru a nu eşua în faliment. Deşilivrările au fost reluate dupăridicarea parţială a sechestrului,chestiunea este doar temporarrezolvată, consecinţele faţă de

stakeholderi şi faţă de terţii debună credinţă putând reiz buc ni.

(iv) Un sechestru penal pus învederea confiscării pe o sumă debani constituită cu titlu de ga -ranţie (cash collateral) determinăo suită de contestaţii în instanţeleromâne şi, în final, o petiţieconsiderată admisibilă de CEDO,unde urmează a se tranşa disputadintre o bancă ce îşi revendicăproprietatea asupra unei sume debani şi un Parchet care îlsuspectează pe titularul contuluică a obţinut acea sumă de bani dinevaziune fiscală, după care i-aconstituit în cash collateral labancă pentru a li se pierde urma.

incidenţa confiscăriispeciale şi confiscăriiexTinse, precum şi amăsurilor asigurăToriiasupra proceduriiinsolvenţei

O persoană juridică faţă de care s-a dispus deschiderea proceduriiinsolvenţei poate să fie supusăconsecinţelor unor măsuri desiguranţă, importante în planulprocedurii insolvenţei fiind con -fiscarea specială şi confiscareaextinsă, la care se referă art. 112şi, respectiv, art. 1121 C. pen.

Confiscarea specială priveştebunuri care sunt rezultate aleinfracţiunii ori sunt dobânditeprin săvârşirea infracţiunii, bunuricare au fost folosite pentru săvâr -şirea sau facilitarea infracţiunii oripentru ascunderea acesteia sau afăptuitorului, precum şi bunuri acăror deţinere este interzisă.Aces te bunuri se confiscă indife -rent de persoana care le deţine, cucondiţia ca deţinătorul (care nueste făptuitorul) să fi cunoscutscopul folosirii bunurilor supuseconfiscării. Dacă bunurile dobân -dite prin infracţiune sunt restituitepersoanei vătămate sau, după caz,servesc despăgubirii acesteia,atunci ele nu se mai confiscă.

Confiscarea extinsă priveşte altebunuri sau valori decât cele vizate

de confiscarea specială, bunurisau valori care pot aparţinecondamnatului sau unor persoanefizice sau juridice aflate înlegătură strânsă cu acesta. Este omăsură de siguranţă care sedispune pentru fapte grave decorupţie, evaziune fiscală, spălarede bani, finanţarea operaţiunilorteroriste, trafic de droguri, traficde persoane, criminalitate organi -zată etc., dacă faptele penale alecondamnatului au fost de naturăa-i „procura” un folos materialacestuia.

Dacă, într-o perioadă de 5 anianterioară săvârşirii infracţiunii şiîntr-o perioadă de încă 5 ani dupăsăvârşirea infracţiunii, valoareabunurilor dobândite de condam -

nat este vădit superioară venitu -rilor sale licite şi instanţa esteconvinsă că aceste bunuri suntdobândite din activităţi infracţio -nale, atunci diferenţa în plus seconfiscă. Caracterul vădit alacestei diferenţe în plus este, înmod evident, o presupunere (sau,în sensul teoriei probelor dinprocesul civil, o prezumţie). Larândul său, convingerea instanţeinu este o certitudine bazată peprobe, ci o certitudine internă,subiectivă, a judecătorului[1].

Aşadar, în cazul confiscării extin -se, se presupune că diferenţa înplus dintre averea „afişată” decondamnat şi averea sa trasabilă,justificabilă prin nivelul veni -turilor licite, este direct sau indi -



rect consecinţa săvârşirii acestorinfracţiuni grave şi, de aceea,diferenţa se confiscă întrucât esteo avere nejustificată, nelegitimă.Măsura se dispune dacă instanţaare convingerea că acele bunurisau valori provin din activităţiinfracţionale.

Dacă, în ce-l priveşte pe con -damnat (şi chiar şi în ceea cepriveşte familia condamnatuluicare ar fi beneficiat de pe urmaactivităţii sale infracţionale), mă -sura confiscării extinse este destulde puţin discutabilă, extinderea eila alte persoane ridică, totuşi,probleme delicate. Aşa cumrezultă din art. 1121 alin. 3 C.pen., în decizia de confiscareextinsă „se va ţine seama” şi de

valoarea bunurilor transferate decătre persoana condamnată uneipersoane juridice asupra căreiapersoana condamnată deţinecontrolul. În înţelesul textului,infractorul a transferat bunuri sauvalori unei persoane juridice pecare o controlează, cu intenţia [2]de a ascunde provenienţa infrac -ţio nală a acestora sau pentru a lepune la adăpost de urmărireaorga nelor de anchetă penală, afiscului, a creditorilor etc. Acestebunuri sau valori se întorc înpatrimoniul condamnatului şi seconfiscă. Dacă avem în vederepersoana juridică supusă contro -lului condamnatului, este evidentcă aceste bunuri sau valori ies dinpatrimoniul persoanei juridice şiintră în patrimoniul condamna -tului pentru a fi confiscate.

Sunt multitudini de interogaţii şiprobleme pe care le poate ridicatextul art. 1122 alin. 3 C. pen., darcel mai important din perspectivatemei alese este ce se întâmplădacă, în urma confiscării extinse,persoana juridică intră îninsolvenţă sau ce se întâmplădacă persoana juridică este deja îninsolvenţă în momentul în care sedispune confiscarea extinsă? Esteacceptabil din perspectiva ideii dejustiţie (dreptate) să fie afectaţi deaceastă măsură creditorii, priviţiatât individual, cât şi în colectiv,sau ceilalţi stakeholderi ai între -prinderii persoanei juridice con -tro late de condamnat şi ceilalţiparticipanţi la procedura insol -venţei, ca şi când ar fi şi ei (fără săvrea sau fără să ştie…) membriasimilaţi ai familiei condamna -tului? Este just şi echitabil ca osancţiune aplicată unui condam -nat să se repercuteze asupraacestor terţi desăvârşiţi[3]?

Întrebările nu sunt doar retorice.Cele două tipuri de confiscări –atât cea specială, cât şi cea extinsă– pot afecta patrimoniul per soa neijuridice, indiferent dacă persoanajuridică este făptuitorul sau doarproprietarul ori posesorul bunu -rilor supuse confiscării.

Luarea acestor măsuri de sigu -

ranţă faţă de persoana juridicăinsolventă poate fi cauzată depropria faptă penală nejustificată.Aşa cum rezultă din art. 107 alin.2 C. pen., o astfel de faptă a per -soanei juridice poate determinaluarea unei măsuri de siguranţă degenul confiscării[4].

Dar consecinţele confiscării sepot răsfrânge asupra persoaneijuridice supuse procedurii insol -ven ţei şi pentru că faptele aparţinreprezentantului s`u legal ori per -soanei care o controlează, aces tafiind, spre exemplu, beneficiarulreal al operaţiunilor camuflate depersoana juridică (în sensul pecare legislaţia prevenţiei şi sanc -ţio nării spălării banilor îl dăacestei noţiuni).

Dacă persoana juridică (prinorganele sale) a avut cunoştinţăde faptul că anumite bunuri dinpatrimoniul său sunt instrumentesau produse ale infracţiunii oribunuri a căror deţinere esteinterzisă, atunci ele sunt supuseconfiscării. Plaja acestor bunurisau valori este foarte extinsă, aşacum rezultă din art. 112 C. pen.Dar în cazul confiscării extinse,nici măcar această justificare numai există, întrucât, indiferent deatitudinea persoanei juridice,bunurile pe care anterior condam -natul le transferase, cu sau fărătitlu gratuit, în patrimoniul per -soa nei juridice, ies din acest pa tri -moniu şi, implicit, de sub ur mă-rirea colectivă a creditorilor par -ticipanţi la procedura colec ti vă.

Dacă fapta aparţine persoaneicare controlează persoana juri -dică, bunurile sau valorile vizateies din proprietatea persoanei su -puse acestei măsuri de siguranţă,trecând la condamnat şi, ulterior,în patrimoniul statului, libere deorice sarcină.

În mod evident, dacă persoanasupusă acestei măsuri este undebitor aflat în insolvenţă, şanselecreditorilor săi de a-şi recuperacreanţele se diminuează în exactaproporţie a bunurilor şi valorilorconfiscate. În plus, creditorii şi

chiriaşii pe termen lung, chiar şicei de bună credinţă, care îşi vor ficonservat anterior o cauză depreferinţă ori o sarcină oarecaregrevând bunul confiscat, îşi vorpierde cauza de preferinţă, întru -cât bunul confiscat trece la stat,liber de orice sarcină. Iar o socie -tate in bonis, în urmarea acesteimăsuri, poate fi atrasă în insol -venţă că într-o gaură neagră,întrucât pierderea garanţiei decătre bancă înseamnă un event ofdefault care poate declanşa decla -rarea scadenţei anticipate a credi -tu lui şi executarea silită gene -ratoare de insolvenţă. Măsuraconfiscării extinse poate deter -mina intrarea persoanei juridicepe acea pantă fatală care duce înfinal la decesul său oficial.

Înainte de a se dispune măsura desiguranţă a confiscării, organelepenale (procuror sau judecător decameră preliminară, în cursulurmăririi penale; instanţa penală,în cursul judecăţii penale) potdispune măsuri asigurătorii, degenul sechestrului, în vedereaconfiscării, iar bunurile propuse afi confiscate, chiar înainte deluarea măsurii, pot fi puse în vân -zare, în anumite condiţii speciale.

Măsurile asigurătorii se dispun„pentru a evita ascunderea,distrugerea, înstrăinarea sausustragerea de la urmărire abunurilor care pot face obiectulconfiscării speciale sau alconfiscării extinse [...]”, aşa cumrezultă din art. 249 alin. 1 C. proc.pen. Măsurile asigurătorii învederea confiscării speciale sau aconfiscării extinse se pot luaasupra bunurilor suspectului sauale inculpatului ori ale altorpersoane în proprietatea sauposesia cărora se află bunurile ceurmează a fi confiscate (art. 249alin. 4 C. proc. pen). Se potsechestra atât bunuri mobile, câtşi bunuri imobile. Sumele debani, efectele de comerţ sauactivele financiare emise în formădematerializată pot fi sechestratesub forma popririi asigurătorii.

Măsura sechestrului în vederea



confiscării poate viza şi persoanajuridică, fără ca aceasta să fieimplicată în infracţiune, cu con -diţia ca bunurile supuse confiscă -rii să fie în proprietatea sauposesia sa.

În anumite condiţii specialeprevăzute de art. 2521-2523 C.proc. pen, bunurile mobileseches trate pot fi vândute, chiarînainte de luarea măsurii desiguranţă a confiscării specialesau extinse. Spre exemplu, bunu -rile mobile sechestrate se vânddacă ele sunt produse perisabileori inflamabile, sunt supuse de -gra dării într-o măsură importantă(40% din valoare într-un an),întreţinerea lor costă prea mult.

De asemenea, aceste bunuri sepot vinde şi cu acordul proprie -tarului, în urmarea deciziei jude -că torului de drepturi şi libertăţisau a instanţei penale. În cazulpersoanei juridice aflate în insol -venţă, acest „acord al proprieta -rului” este dat de administratoruljudiciar/lichidator, după ce va fiobţinut acordul prealabil alcomitetului creditorilor (operaţiu -nea ar fi una neobişnuită, care numai poate fi încheiată de debitordupă data deschiderii procedurii,fără acordul comitetului credito -rilor).

O menţiune importantă se cuvinea fi făcută în legătură cu efectulsechestrului asupra bunurilorimobile care ar urma să fie supuseunei confiscări. Din art. 253 alin.4 C. proc. pen. rezultă că organulpenal care a dispus sechestrul învederea confiscării cere organuluicompetent notarea ipotecară asechestrului. Probabil că estevorba de cartea funciară atuncicând se vorbeşte de „organulcompetent”.

Esenţială, însă, mai ales înprocedura insolvenţei, este naturajuridică a acestei notări ipotecare.Dacă ar avea natura unei ipotecilegale, atunci efectele sale ar ficele tipice ipotecii – dreptul deurmărire şi dreptul de preferinţă.Numai că aceste bunuri, odată

indisponibilizate, nu mai potcircula juridic. Iar dacă se vadispune confiscarea, oricum„ipoteca” ar deveni inutilă, întru -cât statul ar deveni proprietar albunului confiscat. Este evident cănu suntem în prezenţa unei ipo -teci, ci a unei severe măsuri deindisponibilizare a bunului şi deatenţionare a terţilor asuprafaptului că bunul urmează a ficonfiscat.

Se pune problema dacă acestsechestru în vederea confiscăriieste afectat sau nu de efectulsuspensiv de urmărire silită pre -văzut de art. 75 alin. 1 din nouaLege nr. 85/2014. Întrucât nu estevorba de o executare silită care s-ar pregăti prin acest sechestru,ci de o viitoare confiscare, motivpentru care bunul sau valoareatrebuie blocat(ă) de la circulaţiajuridică de orice fel, inclusiv ceacare se derulează în procedurilede insolvenţă, este destul de clarcă dispoziţiile art. 75 alin. 1 dinnoua Lege nr. 85/2014 nu suntaplicabile. Aceeaşi soluţie trebuieadmisă şi pentru vânzările spe -ciale de bunuri mobile sechestrateîn vedera confiscării de care s-afăcut vorbire mai sus.

Dar, evident, confiscarea, seches -trul în vederea confiscării şi vân -zarea specială a bunurilor seches -trate în vederea confiscării, carese impun şi în cazul persoaneijuridice aflate în insolvenţă, afec -tează serios şansele unei reorga-nizări sau ale unei distribuţiimulţumitoare către creditori.

O menţiune specială trebuiefăcută în legătură cu poprireaasigurătorie pregătitoare a uneiconfiscări speciale. Măsura nu sepoate lua în privinţa sumelor debani insesizabile, conform legii.Spre exemplu, sumele necesareplăţii salariilor pe cele trei lunicare urmează luării măsurii,precum şi sumele destinateplăţilor de datorii la bugetulconsolidat al statului, inclusiv,sau, mai ales, cele care se plătescprin reţinere la sursă, cum ar ficontribuţiile de asigurări sociale

şi de sănătate, nu pot fi poprite învederea confiscării. În privinţasalariilor pe trei luni, insesizabi -litatea este prevăzută în art. 711C. proc. civ, iar în privinţa taxelor,impozitelor şi contribuţiilor, inse -sizabilitatea este prevăzută în art.139 C. proc. fisc.

Omisiunea plăţii prin reţinere lasursă a contribuţiei de asigurărisociale, a asigurărilor sociale desănătate, a contribuţiei la fondu -rile de şomaj etc. este considerată,în sine, o faptă penală. Aşadar,poprirea asigurătorie în vedereaconfiscării este posibilă doar dacăpersoana juridică supusă măsuriide siguranţă a confiscării (spe -ciale sau extinse) are un excedentde lichidităţi rămas după acope -rirea acestor plăţi prioritare. Dacăacest excedent blocat în vedereaconfiscării nu este suficient pen -tru a acoperi şi necesităţile ime -diate de plată a celorlalte datorii,atunci, inevitabil, intervine insol -venţa.

În mod evident, soluţia de mai susse extinde şi la persoanele juridicecare sunt deja în insolvenţă.Aşadar, şi în cazul salariilorangajaţilor persoanei juridice îninsolvenţă, plătibile pe cele treiluni ulterioare luării măsurii desiguranţă, precum şi în cazultaxelor, impozitelor şi contribu -ţiilor persoanei juridice în insol -venţă, poprirea asigurătorie învederea confiscării va putea vizadoar sumele care exced necesa -rului de lichidităţi pentru acesteplăţi, cele care se efectuează prinreţinere la sursă fiind chiarprioritare faţă de alte plăţi aledebitorului. În plus, în aceste plăţiprioritare, în caz de insolvenţă, seinclud şi cheltuielile de proce -dură.

Deşi aceste sume nu sunt decla -rate prin lege insesizabile, ci doarsuper-prioritare în cazul uneidistribuţii între creditori, fărăefectuarea (uneori în avans) aacestor plăţi cu titlu de cheltuielide procedură, procedura de in sol -venţă s-ar bloca. Există, într-ade -văr, o serie de cheltuieli de

procedură care sunt inevitabile.Mă refer, spre exemplu, la chel -tuielile de pază, de conservare apatrimoniului, la sumele necesarecontinuării activităţii (cum ar fiplăţile furnizorilor de utilităţi) etc.

Se poate conchide, deci, căpoprirea asigurătorie în vedereaconfiscării pe sumele aflate încontul unei persoane juridiceaflată în insolvenţă va putea vizadoar excedentul de lichidităţi aldebitorului, excedent care varezulta din scăderea din totalulsumelor disponibile a următoa -relor sume de bani insesizabilesau necesare unor plăţi inevita -bile: (i) salariile pe trei luni; (ii)sumele necesare plăţii impozite -lor, taxelor şi contribuţiilor; (iii)cheltuielile inevitabile de proce -dură.

În mod evident, dacă poprireaasigurătorie în vederea confiscăriise instituie asupra acestui exce -dent, astfel determinat, creditoriinu vor putea primi nicio distribu -ţie de bani din acest excedent(poprit în vederea confiscării).

Pentru evitarea oricărei potenţialeconfuzii, precizez că soluţiarelativă la poprire nu se bazeazăpe efectul generic de suspendare aurmăririlor silite, prevăzut de art.75 alin. 1 din noua Lege nr.85/2014 (inaplicabil în materie deconfiscare specială, aşa cum s-aarătat mai sus), ci pe dispoziţiilelegale relative la insesizabilitateaunor sume de bani şi la inevita -bilitatea unor cheltuieli de proce -dură.

Dincolo de complicaţiile care potapărea din concursul unei insol -venţe cu măsurile de siguranţă dinprocesul penal, adevărul este căaceste măsuri se dispun fie pentrucă persoana juridică a săvârşit ofaptă penală nejustificată, fiepentru că persoana juridică acunoscut faptul că bunurile înproprietatea sau posesia cărora seaflă sunt rezultate ale infracţiunii,mijloace de săvârşire a acesteiasau sunt bunuri a căror deţinereeste interzisă, ori, după caz, bu -



nuri transferate de către condam -nat în patrimoniul persoaneijuridice pentru a le ascundeprovenienţa infracţională saupentru a le pune la adăpost deurmărire. Stakeholderii persoaneijuridice nu ar trebui să îşiconstruiască, la modul rezonabil,drepturi, garanţii şi planurirelative la active patrimoniale alepersoanei juridice care nu îiaparţin acesteia decât în modaparent.

respecTă raporTuldinTre măsurile denaTură penală şiprocedura insolvenţeidrepTurile şiliberTăţilefundamenTale?

Într-o măsură consistentă, confis -carea extinsă este în contradicţiecu principiul constituţional alprezumţiei de legitimitate aaverii, precum şi cu principiulprezumţiei de nevinovăţie(prezent chiar în cuprinsul art. 99alin. 2 C. proc. pen.). Deşi soluţia,adoptată în dreptul nostru în anul2012, provine din directiveeuropene şi alte documente dedrept internaţional care se impunfaţă de dispoziţiile de drept intern,există, totuşi, cel puţin la primavedere, probleme de convenţio -na litate a acestor dispoziţii.

Chestiunea convenţionalităţii dis -poziţiilor penale şi procesualpenale relative la confiscarea

extinsă este deja pe rolul CEDO.Primul astfel de caz este BRD-Société Générale contra Româ -niei, aplicaţia nr. 8968/14, petiţieconsiderată deja admisibilă deCurte şi expusă în rezumat, înlimba engleză, în data de 23octombrie 2014, pe site-ulCurţii[5].

Pe scurt, speţa BRD contraRomâniei ridică mai multeprobleme de drept şi se rezumădupă cum urmează. Banca acordă unui client propriuo facilitate de creditare, pentrucare, printre altele, clientul cons -tituie o garanţie asupra unei sumede bani, pusă la dispoziţia bănciiîntr-un cont de cash collateral.

DIICOT demarează contraclientului o anchetă penală pentruevaziune fiscală. În vedereaconfiscării speciale, sumele dincontul de cash collateral suntpoprite (sechestru în vedereaconfiscării pus pe sume de baniaflate în conturi bancare). Bancadă curs ordinului de înfiinţare asechestrului fără obiecţii. Întretimp, clientul băncii, inculpat îndosarul penal declanşat deDIICOT pentru evaziune fiscală,intră în default şi, în consecinţă,este supus executării de cătrebancă. Printre altele, banca trageşi banii din contul de cashcollateral, considerând că sumelerespective sunt, conform art. 2191alin. 1 C. civ., proprietatea băncii.DIICOT nici nu ridicase întretimp sechestrul, nici nu fusese de

acord cu tragerea acestor sumedin cont.

În consecinţă, cere băncii ca deurgenţă banii să se întoarcă încontul pe care se înfiinţase popri -rea. Ameninţată cu urmărireapenală pentru sustragerea de subsechestru, banca retrimite sumade bani în cont. Ulterior, DIICOTdispune virarea sumei respectivela Trezorerie, într-un cont deschispe numele Statului român. Dinacest cont dispune plăţi cătrepersoanele vătămate, cu titlu deacoperire a prejudiciului (dincomunicatul Curţii de la Stras -bourg nu rezultă dacă, între timp,se soluţionase procesul penal; înorice caz, schimbarea destinaţieisumelor de bani pare la limitalegalităţii).

Banca formulează contestaţie lamăsura, respinsă atât în fond, câtşi în calea de atac. Ceea ce bancareproşează instanţelor este faptulcă nu a fost ascultată (argumen -tele sale nu au fost nici respinsemotivat, nici analizate) şi, înplus, faptul că măsura confiscăriispeciale şi, ulterior, măsuratrans ferului la Trezorerie asumelor sechestrate, urmată deutilizarea acestora pentru platadespăgu birilor solicitate departea vătăma tă încalcă dreptulsău la proprie tatea asuprasumelor de bani din acel cont decash collateral, precum şiprincipiul proporţio nalităţii„interferenţei” în dreptul său deproprietate.

În afară de faptul ciudat, în sine,că o corporaţie se plânge deîncăl carea drepturilor omului şică această plângere este conside -rată admisibilă de Curte (în timpce mii de cereri relative laproprie tate, despăgubiri pentruimobile naţionalizate, pensii şisalarii ale bugetarilor tăiate deStatul român în 2010 sunt res -pinse ca inadmi sibile pe bandă),speţa este foarte interesantă şi, înacelaşi timp, grea de consecinţe,întrucât ur mea ză a se decide oprioritizare a dreptu rilor protejatede Con venţie.

E vorba de dreptul de proprietateşi de proporţionalitatea în stabi -lirea de limite ale acesteia, încomparaţie cu apărarea socialăcontra faptelor penale grave degenul celor care pun în pericolsiguranţa statului sau de genulcelor ce ţin de criminalitateaorganizată (spălare de bani, traficde droguri sau de persoane, eva -ziune fiscală, corupţie). În plus, seva pune din nou[6] problemaraportului dintre ConvenţiaEuropeană a Drepturilor Omului,care îşi propune o protecţie adrepturilor omului şi cetăţeanului,în comparaţie (sau chiar înconflict) cu diferitele instrumenteinternaţionale, europene şi nunumai, relative la combatereaterorismului, a spălării de bani şia actelor de corupţie, instrumentecare privesc şi măsura confiscăriispeciale şi a confiscării extinse.Evident, speţa merită cu priso sin -ţă toată atenţia noastră.


[1] Dacă vom analiza cu atenţie art. 97 C. proc. pen. („probele şi mijloacele de probă”), nu vom găsi referiri la prezumţii şi nici la convingerea judecătorului. Existădoar formula generică (şi vagă) de la art. 97 alin. 1 lit. f), după care pot fi folosite orice alte mijloace de probă care nu sunt interzise de lege. [2]Existenţa acestei intenţiimalefice nu este cerută expres de textul art. 1121 alin. 3 C. pen., ci este doar presupusă de o interpretare teleologică a textului. [3]

În plus, ne putem întreba: (i) cum se defineşte în sens penal noţiu nea de „control” asupra persoanei juridice, noţiune care are atât de multe definiţii în legislaţiainsolvenţei, a pieţei de capital, a concurenţei, a activităţii bancare, a fiscalităţii etc., încât putem spune că nu înţelegem toţi acelaşi lucru prin „control asupra uneipersoane juridice”; (ii) dacă transferul la care se referă art. 1121 alin. 3 C. pen. este cu sau fără titlu gratuit, întrucât legea nu distinge (iii) dacă, în vederea uneiconfiscări, bunurile trec înapoi în patrimoniul condamnatului sau sunt confiscate direct de la persoana juridică; (iv) dacă bunu rile trec de la persoana juridică lacondamnat libere de orice sarcină sau cu tot cu sarcini şi ipoteci; (v) etc. [4]

Textul art. 107 alin. 2 C. pen., citit în comparaţie cu art. 15 alin. 2, ne relevă faptul că motivaţia răspun derii penale sub forma pedepselor diferă de motivaţia măsurilorde siguranţă; în primul caz, e necesar ca fapta penală să fie nejustificată, săvârşită cu vinovăţie şi imputa bilă autorului, în timp ce măsurile de siguranţă se iau pentrufapte prevăzute de legea penală, nejus tificate, fără să fie necesară impu tabilitatea şi vinovăţia. [5]

O traducere a acestui document se găseşte aici. [6]CJUE a invalidat în 8 aprilie 2014 Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscutăşi ca Directiva Big Brother, pe motiv că încalcă prin ci piul proporţionalităţii ingerinţei în drepturile personale. Ulterior, în data de 24 septembrie 2014, CurteaConstituţională a declarat neconstituţională Legea de imple mentare a Directivei Big Brother (Legea nr. 82/2012).


Prin natura departamentuluipe care îl coordonaţi, CapitalMarket, în cadrul casei deavocatură schoenherr şiasociaţii, aţi participat la maimulte listări de referinţă alecompaniilor pe piaţa decapital. Care au fost cele maide succes proiecte derulate în2014 şi la ce proiecte lucraţipentru 2015?

2014 şi 2015 ne-au adus foartemulte proiecte interesante fina -li zate cu succes. Astfel, am asis -tat intermediarii care au gestionat un program de emisiunide obligaţiuni municipale,primul proiect de acest tip dinRomânia. Totodată, am asistatsubsidiara din România a uneientităţi greceşti care şi-arestructurat obligaţiunile emisepe piaţa internaţională în 2005.Am fost avocaţii emitenţilor încadrul a două emisiuni deobligaţiuni, una în valoare de500 milioane de lei şi cealaltăîn valoare de 300 milioane delei. Am asistat fie vânzătorul,fie intermediarul în cadrul adouă proceduri de vânzare de

acţiuni prin plasament accele -rat, cele două tranzacţii având ovaloare de 48 milioane de euro,respectiv 22 milioane de euro.Am asistat două companiilistate în cadrul procedurilor deofertă publică de răscumpărare

a acţiunilor proprii, una dintreele fiind de altfel cea mai mareofertă de răscumpărare din Ro -mânia. Am coparticipat la re -dac tarea unui prospect dead mitere la tranzacţionare pe opiaţă reglementată şi la redac -tarea unui prospect pentru omajorare de capital social deaproximativ 100 milioane deeuro. Am fost implicaţi în primaşi singura fuziune dintre o insti -tuţie de credit şi o societate deservicii de investiţii finan ciare.

Din perspectiva tranzacţiilor,listărilor şi a emisiunilor deobligaţiuni pe piaţa de capitalcare au avut loc şi care suntaşteptate pentru acest an, cumcaracterizaţi evoluţia pieţei în2014 şi 2015 ca perspective?

Ultimii ani au adus un numărdin ce în ce mai mare de emi -siuni de obligaţiuni pe piaţa decapital locală şi sper ca pe viitoracest trend să se consolideze.Cadrul legislativ aplicabil obli -ga ţiunilor mai poate fi îmbu -nătăţit şi, cu sprijinul diverselorentităţi implicate activ în dez -

voltarea pieţei de capital, spe rămca demersurile de modi ficare alegislaţiei să se finalizeze cât decurând. Succesul de care s-aubucurat emisiunile de obli ga -ţiuni corporative sau munici -pale în 2014 şi 2015 ar trebui săaducă pe agenda oricăreicompanii care are nevoie definanţare şi opţiunea emisiuniide obligaţiuni. Astfel, analizacomparativă a avantajelor şidezavantajelor finanţării prinemisiunea de obligaţiuni faţă dealte variante de finanţareconstituite va asigura premisesolide pentru ca decizia privindvarianta de urmat să fie ceaoptimă pentru companie şiacţionarii acesteia. Totodată, aumai fost câteva listări adminis -trative pe piaţa reglementatăadministrate de BVB, listărigenerate de implementarea legiiRASDAQ. În măsura în careemitenţii transferaţi de peRASDAQ pe piaţa reglemen -tată îşi vor asuma ca atarestandardele crescute pe care leimpune prezenţa pe piaţareglementată, cred că vor reuşiîn viitor să utilizeze cu succes

desPre obligaţiuni, listări şi delistări Pe Piaţa de caPital

narcisa oprea, Partener schoenherr şi asociaţii, recent premiată de chambers europe 2015 drept cel maibun avocat din românia din zona capital Markets, vorbeşte despre cea mai dinamică piaţă din punct de vederelegislativ, locul în care regulile jocului se stabilesc des şi în funcţie de fiecare client, piaţa obligaţiunilor.

Interviu cu av. narCIsa oPrea, Partener schoenherr şi asociaţii. De gabriela Ţinteanu

„succesul de cares-au bucuratemisiunile deobligaţiunicorporative

sau municipale în2014 şi 2015 ar

trebui să aducă peagenda oricărei

companii care arenevoie de finanţare

şi opţiuneaemisiunii deobligaţiuni.“


opţiunile de finanţare oferite depiaţa de capital. Perspectivelepentru 2015 nu sunt foarte opti -miste dacă vorbim de ofertepublice iniţiale cu valori com -pa rabile celor realizate în aniitrecuţi; există însă câteva com -panii private care se află înetapele preliminare ale unoroferte publice iniţiale de dimen -siuni mai mici, oferte pe caresperăm să le vedem finalizate încursul acestui an.

Care a fost cel mai importantproiect la care aţi lucrat/lu -craţi şi care sunt principaleleobstacole întâlnite şi, totodată,cele mai mari realizări?

Probabil că cel mai importantproiect a fost

implicarea noastră în redactareadocumentaţiei unui program deemisiune de obli ga ţiuni muni ci -pale. Ca întot dea una, în cadrulunui proiect de pionierat –acest program fiind primul apro -bat în România – totul este oprovocare şi unele dintre celemai dificile mo men te sunt celeîn care se constată că normelejuridice nu sunt suficient declare sau uneori chiar contra -dictorii. Însă, pe de altă parte,finalizarea cu succes a unui pro -iect de pionierat aduce satis -facţii profe sionale foarte mari.

ştim că sunteţi lector laInstitutul de guvernanţăCorporativă al Bursei deValori Bucureşti. Cumîmpăcaţi activitatea practică

(de avocat în cadrulschoenherr şiasociaţii) cu ceadidactică?

Activitatea prac -tică şi cea de lec -tor se împacăper fect. Şi astapentru că aiprilejul să împăr -tăşeşti ceea ceînveţi profesândşi deopotrivă săînveţi de la ceicare te ascultă.

De curând, Chambers europe 2015 a întocmit topul celor mai buni avocaţi de pe piaţa locală, iardumneavoastră aţi urcat pe primul palier la Capital Markets. Cum aţiprimit această veste şi carecredeţi că au fost motivaţiilepentru a urca pe acestprestigios loc?

Recunoaşterea profesionalăadu să de clasamentul ChambersEurope 2015 este cu siguranţăonorantă. Motivele nu pot fialtele decât proiectele în caream fost implicată în ultimele 12luni şi reacţiile primite deChambers fie de la clienţi, fiede la alte persoane cu care aminteracţionat în cadrul proiec -telor, cărora ţin să le mulţumesccu acest prilej atât pentruapreciere, cât şi pentru faptul căne lansează permanent provo -cări profesionale.

schoenherr şi-a începutoperaţiunile în Bucu reşti în1996, la un an înainte săterminaţi facultatea de Drept,iar astăzi este una din cele maiexperi men tate firme inter na -ţionale de avo catură de pepiaţa românească. Cum este sălucrezi, ca avocat român, într-o firmă străină? aţiafirmat că facultatea nu v-a

pregătit pentru viaţa reală. Cev-a motivat spre o carieră deexcelenţă în profesia deavocat, ce satisfacţii aţi avut?

Faptul că poţi beneficia în oricemoment de expertiza interna -ţională existentă în cadrul firmeieste cu siguranţă un avantaj. Îmiamintesc că la un moment dat,implicată fiind într-un grup delucru care promova modificarealegisla ţiei, 25 de minute mi-aufost suficiente pentru a afla cumera reglementată o anumitămaterie în 11 jurisdicţiieuropene. Probabil că dacă nuaş fi fost avocat în cadrul uneifirme internaţionale, mi-ar fifost necesare multe ore deresearch pentru a afla aceleaşiinfor maţii. Piaţa de capital eraun domeniu extrem de nouatunci când am terminatfacultatea şi relativ nou când amînceput să profesez ca avocat;adăugând şi faptul că piaţa decapital din România a fostconfigurată preponderent despecialişti de formaţie econo -mică sau tehni că, mi-am găsitcu uşurinţă locul în acestdomeniu încă de la început.Faptul că legislaţia este foartedinamică şi că avem un limbajcomun în plan european înmateria pieţei de capital, faptulcă este un dome niu foarteinteresant care ridică multeprobleme juridice şi în care, înRomânia, lucrurile sunt într-ocontinuă dezvoltare şi întot -deauna a fost şi încă mai esteloc de proiecte de pionierat suntdoar câteva dintre moti vele caremi-au alimentat interesul pro -fesional. Desigur că fiecare pro -iect în care am fost impli cată şicare s-a finalizat cu suc ces areprezentat o mare bu cu rie.Deopotrivă însă, echipa cu carelucrez acum este o sursăconstantă de bucurie, căci suntînconjurată de avocaţi tineri şifoarte tineri despre care cred căau puterea să contribuie mult ladezvol tarea pieţei de capital,fiind nu numai foarte entuziaşti,dar şi extrem de determinaţi,inteli genţi şi optimişti.


„activitateapractică şi cea delector se împacăperfect. şi asta

pentru că ai prilejulsă împăr tăşeşticeea ce înveţiprofesând şi

deopotrivă să înveţide la cei care te

ascultă.“



Casele de avocatură debusiness din Româniaconsideră că în 2014 au

fost activate două dintre celemai sănătoase motoare decreştere pentru acest gen deavocatură: piaţa de fuziuni şiachiziţii şi cea de real estate.Din cele 3,14 miliarde de dola ri,cât a reprezentat piaţa de fuziunişi achiziţii din România în 2014,peste un miliard de dolari a fost

doar piaţa de retail estate. Nu maiprimele trei tran zacţii au valoratpeste jumătate de miliard. În plus, la începutul acestui an,Auchan a plătit 257 milioane

euro pentru achiziţia celor 20de hipermarketuri Real dinRomânia, inclusiv a spaţiilor încare funcţionează o parte dinmagazine şi galeriile comer -

ciale ataşate, reiese dintr-unraport al companiei franceze,eveniment care consolideazătendinţa de dezvoltare atranzacţiilor pe zona de realestate. În 2014 s-a constatat unoarecare «dezgheţ» în domeniulimobiliar, prin creşterea inte -resului pentru mărirea capaci -tăţilor de producţie, dezvoltareade noi parcuri logistice sauachiziţia de terenuri agrico -

Piaţa de real estate urcă din nou Pe schele

După ce a stat într-un con de umbră mai bine de opt ani, piaţa de real estate începe să dea semne dedezmorţeală, chiar dacă uneori este vorba mai mult de exituri decât de investiţii greenfield. sectoarele care au crescut în 2014 pe zona de real estate au fost cel de retail, urmat de office şi rezidenţial.tendinţele par să continue şi în 2015, cu accent ridicat pe retail şi dezvoltare în creştere pe rezidenţial.


r e a l e s tat e

obiectul tranzacţiei Cumpărător Valoare tranzacţie (milioane dolari)

Floreasca City Center NE Property Cooperatief 185,4Promenada Mall New Europe Property

Investments plc 184,3Societatea Companiile Hoteliere Grand SRL STRABAG 126


le/ferme agricole. Tendinţa seva păstra probabil şi în 2015,zona de agri-business fiind dince în ce mai căutată. „Ceea ce se întâmplă acum înpiaţă trebuie văzut ca un lucrunormal, întrucât cererea deproduse imobiliare a existatîntotdeauna. În fapt, altele aufost motivele care au inhibatpiaţa Real Estate, şi anume înprincipal lipsa finanţării ban -care. Acum, ca un semn de nor -malizare, trebuie să observămcă băncile au reînceput finan -ţarea proiectelor imobiliare şiastfel au reapărut atât investi -torii, cât şi proiectele”, spuneDan Borbely, Partener ŢucaZbârcea & Asociaţii şi unuldintre coordonatorii depar ta -mentului de Real Estate alfirmei.În general, jucătorii importanţipe piaţă, care au rezistat înperioada de criză, au fost primiicare şi-au înteţit activitateaodată cu normalizarea pieţei.Chiar dacă nu pot fi numiţiinvestitori strategici, actoriisunt totuşi marii retaileri, dez -vol tatorii care şi-au continuatactivitatea în toţi aceşti ani decriză. Principalele domenii însprecare investitorii şi-au îndreptatatenţia au fost retail, office şi,din ce în ce mai mult în ultimavreme, rezidenţial. Majoritateaavocaţilor recunosc că, pelângă aceste vedete ale realestate-ului, au existat proiecteşi în agricultură sau energie,care au implicat bineînţeles şicompo nenta imobiliară. DanBorbely precizează însă că, înciuda apetitului băncilor pentrufi nanţare, anumite aspecte dinrelaţia bancă-investitor suntradical schimbate. Sfera garan -ţiilor solicitate de bancă estemult diferită faţă de anii de dinaintea crizei, când, deregu lă, o garanţie reală asupraimo bi lului era suficientă.Acum, ponderea capitaluluiinvestito rului este în generalmai mare, iar acesta aduce şialte garanţii pe lângă imobilulîn cauză.

reTailul şi office-ul –vedeTele anului 2014 înTranzacţiile imobiliare

Topul tranzacţiilor imobiliare dinRomânia este dominat de douăachiziţii de o valoare aproapeidentică, una pe zona de office(cumpărarea ansam blului debirouri Floreasca City Center decătre NE Property Cooperatief cu185,4 milioane dolari) şi cealaltăpe zona de retail (vânzareaPromenada Mall către NEPI cu184,3 mili oane dolari), conformbarome trului Ernst&Young.Reprezentanţii casei de avo caturăBiriş Goran apre ciază că „numă -rul tranzacţiilor a crescut în 2014,întrucât un număr de proprietaride imobile analizea ză sau sepregătesc de un exit, con diţiilefinanciare se îmbună tăţesc şi seînregistrează com presia randa -mentului pe pieţele occidentale”.Ceea ce piaţa doreşte, cu toateacestea, sunt noi jucători care săachiziţio neze proprietăţi, pelângă jucătorii tradiţionali. „Probabil vom mai asista la noiintrări în piaţă până la fineleanului, însă în 2016 este mult maiprobabil să se întâmple acestlucru”, concluzionează avocaţiide la Biriş Goran. Casa deavocatură a asistat în 2014vânzarea Promenada Mall decătre Raiffeisen Evolution cătrefondul sud-african NEPI. O altătranzacţie importantă asistată deBiriş Goran a fost vânzarea decătre Chimopar a unui teren cătreDedeman, o tranzacţie care s-acifrat la 8,2 milioane de euro. Sebastian Guţiu, managing part -ner al casei de avocatură Schoen -herr, spune că firma pe care oconduce a oferit consul tanţă juri -dică unui retailer din Româniapentru achiziţionarea unui centrulogistic în judeţul Prahova.Avocaţii de la Casa de avocaturăD&B David şi Baias au consiliatretailerul Mega Image în pre -luarea a 20 de magazine operatede reţeaua Angst, situate înBucureşti. Sunt estimate veniturianuale de 21 milioane de europentru cele 20 de magazinepreluate, care au fiecare suprafeţe

totale între 90 şi 750 metri pătraţi.De ase menea, în luna august afost finalizată tranzacţia în urmacăreia compania Altex Româ nia,asistată de D&B David Baias, avândut două centre comercialesituate în Alba Iulia, respectivBuzău către dez vol tatorul NepiTen Development.Dana Gruia Dufaut, avocat aso -ciat la casa de avocatură GruiaDufaut, precizează că firma sa aacordat asistenţă în cadruldezvoltării unui amplu proiectlogistic (achiziţie de terenuri,construcţii şi extinderi de spaţii),pentru vânzarea unui mare spaţiu

comercial de către un retailer deîmbrăcăminte către un mareretailer din domeniul electronic. De asemenea, potrivit datelordeţinute de Finmedia şi din sursepublice, printre proiectele de realestate în care au fost implicaţiavocaţii Ţuca Zbârcea &Asociaţii se numără: asista reaCarrefour în legătură cu planurilede expansiune în România,inclusiv închirierea unui spaţiude 6.850 m.p. în cadrul clădirii debirouri Green Court Bucharest B,reprezen tând noul sediu central alcompaniei, în care vor activa ceiaproximativ 500 de angajaţi dinBucureşti, precum şi în altetranzacţii imobiliare, cum ar fiachiziţia galeriei comerciale dincadrul proiectului Militari Sho -pping Center de la grupul britanicPradera sau achiziţia hipermar -ketului din cadrul proiectuluiParkLake din car tierul Titan, dela dezvoltatorii Sonae Sierra şiCaelum Deve lopment. Un alt proiect este asistarea unuiimportant investitor în tranzacţiaprin care grupul suedez Ikea acumpărat un teren în suprafaţă deaproximativ 14 hectare înBucureşti, în vederea construiriicelui de-al doilea magazin alreţelei în ţara noas tră, tranzacţiafiind estimată de reprezentaţiimass-media la circa 15-20milioane de euro. Un alt proiectinteresant la care au participatavocaţii de la Ţuca Zbârcea &Asociaţii a fost asistarea consor -ţiului interna ţional format dininstitute de cercetare europene,condus de Istituto Nazionale diFisica Nucleare din Italia, înlegătură cu procedura de atribuirea con tractului de Inginerie,Achiziţie şi Construcţie (EPC)pentru proiectarea, fabricarea,livrarea, instalarea, testarea,punerea în funcţiune şi mente -nanţa pe perioada punerii înfuncţiune a Sistemului FasciculGama de Mare Intensitate (GBS)de la Măgurele, valoarea con -tractului de achiziţie publicăcifrându-se la 66,8 milioane euro,în vreme ce investiţia de laMăgurele atinge 300 de milioanede euro.

r e a l e s tat e

„în ceea ce priveştepiaţa real estate

autohtonă, aş folositermenul:

normalizare. aceastănormalizare

presupune o creşterea activităţii prin

lansarea de proiectenoi şi, în general,

revenirea la un trendnormal după o

perioadă marcată,într-adevăr, de o

letargie accentuată(anii 2009-2013).”

Dan BorBely,Partener, Ţuca zbârcea

& asociaţii şi unuldintre coordonatorii

departamentului de realestate al firmei

Piaţa de real estate a început sădea semne de dezmorţire anultrecut şi anul acesta. ne puteţicaracteriza evoluţia aces teiadin perspectiva specialistului?

Semnele de revenire de carevorbiţi, cu foarte puţine excep ţii,sunt mai mult indirecte, contex -tuale. Bineînţeles, piaţa de realestate este una dintre cele maisensibile la contextul macro-eco -nomic şi politic şi, de cele maimulte ori, reflectă imediat aerulde schimbare pe care evoluţia depe scena politică îl poate aduce.În cazul României, decizia gu -ver nului de a recupera şi a fi na -liza planul de investiţii strategiceaferent perioadei 2015-2020 aavut un impact imediat asuprainvestitorilor în real estate.

Care au fost principaleletranzacţii la care a participatCasa de avocatură în cadrulcăreia sunteţi partener? Careau fost principalele problemepe care le-aţi întâmpinat? Ceanume a favorizat reuşita?

Casa de Avocatură Biriş Goran afost implicată anul trecut în douădintre cele mai importante tran -zacţii din piaţa locală – vânza -rea Promenada şi tran zacţiaChimo par-Dedeman.Am fost consultant juridic alRaiffeisen Evolution, dezvol ta -

torul centrului comercial Pro -menada, o investiţie de 300 demilioane euro în zona Floreascadin Bucureşti, cu privire la di -verse litigii şi probleme juri di ce,inclusiv vânzarea ce n tru lui co -mer cial, cea mai mare tran zacţiedin 2014 către New Europe Pro -perty Investment (NEPI).Am asistat Chimopar SA (înfaliment), una dintre cele maivechi fabrici de produse chi micedin România, cu privire la vânza -rea unui teren către retailerul DIYDedeman, într-o tranzacţie de 8,2milioane euro.Am consiliat juridic Vastint (fostInterprime Properties), divizia deinvestiţii imobiliare a IKEA, înachiziţia unui teren de peste20.000 mp de la Baduc SA, într-otranzacţie cu o va loare de apro -ximativ 11 mili oa ne de euro, pre -cum şi în ope raţiunile de dez voltare şi de zi cu zi ale companiei.Am acordat asistenţă RaiffeisenProperty International, diviziaspecială de management de ac -tive a Raiffeisen Bank, privindclădirea emblemă „Sky Tower”,cea mai înaltă clădire de birouridin România, cu diverse pro -bleme curente de leasing şi dealtă natură, inclusiv negocierea şisemnarea recent (martie 2015) aunei închirieri pentru 10.400 m.p.cu Oracle, cea mai mare tran zac -ţie, de până în prezent, de închi -riere de birouri din România.

Am oferit asistenţă grupului decompanii Benevo în licitaţiapentru activele Aversa SA (înfaliment), într-o tranzacţie învaloare de 17,3 milioane euro,una dintre cele mai mari tran -zacţii din România în 2013.Am fost, de asemenea, consul tantjuridic al grupului de com paniiBenevo în asigurarea drepturilorlegale de a achi ziţiona o platfor -mă industrială de 78.000 mp înzona Progresul din Bucureşti,pentru un preţ de peste 20 milioa -ne de euro. Această tranzacţie afost urmată de încheierea unuijoint venture cu NEPI, un fondsud-african listat la bursă. Aceas -ta a repre zentat cea mai maretranzacţie imobi liară în 2012 şi a

fost ur mată de un exit în 2013,pentru un profit substanţialpentru Be nevo;Indiferent de profilul clientelei,problemele, ca şi soluţiile aces -tora, depind în mod direct deexperienţa echipei de real estate.Aşa cum am avut ocazia săremarc în discuţiile cu avo caţi dereal-estate, problemele suntgenerate în primul rând de părţileîncă ambigue din legislaţie, caremai au încă de prins din urmăsofisticarea pieţei de real estate,cu toată pleiada de speţe pe careaceasta deja le prezintă în Româ -nia. Mo ment în care experienţaavocatului, dublată de flerul şiînţelegerea aspectelor de busi -ness cu care clientul se confruntă– con textul lărgit, cu alte cu -vinte –, devine de ci sivă, fărădoar şi poate. Cred că experienţamulti-practică, atât în partea deconsultanţă, cât şi în cea de in-house, este factorul de diferen -ţiere între un avocat bun şi unulmai puţin bun pe tema real-estate.

Care sunt zonele din real esta -te unde se simte o oarecareefervescenţă: în domeniulhotelier, al retailerilorcomerciali, al parcurilorlogistice şi al centrelor deafaceri, al mall-urilor?

Cum spuneam, cel mai rapidreactivă zonă a fost şi rămâne, dat

„experienţa multi-practică, atât

în partea deconsultanţă, cât şiîn cea de in-house,

este factorul dediferenţiere întreun avocat bun şi

unul mai puţin bunpe tema real-estate.”

legislaţia mai are încă de Prinsdin urmă sofisticarea Pieţei de real estate

raluca năstase şi-a început cariera în Ministerul finanţelor în 1998 şi a debutat în practica privată un an maitârziu, când a făcut parte din echipa juridică ce a oferit consultanţă şi a finalizat prima tranzacţie de tip sale &leaseback din românia. Din 2006 este avocat Partener al casei de avocatură Biriş goran, distingându-se dreptunul dintre cei mai valoroşi profesionişti ce asistă tranzacţiile din domeniul imobiliar.

Interviu cu ralUCa năstase, avocat Partener al Casei de avocatură Biriş goran. De gabriela Ţinteanu

r e a l e s tat e


fiind contextul economic accentuat comercial,cea a marilor jucători din retail – asta se vedeimediat dacă citeşti planurile cumulate deextindere cu apro ximativ 900 de magazineanual. În Româ nia, zona de birouri şi parcuriindustriale vine din urmă, însă deocamdată nuare energia de a egala, spre exemplu, forţa cucare se extinde zona de mall-uri. Dacă ar fi săfacem un scurt clasament, acesta ar arăta camaşa: retail, mall-uri, birouri, urmate de parcurilogistice.

Insolvenţele din ultimii ani au contribuitîn vreun fel la această uşoară revenire apieţei?

Desigur, faptul că băncile au de vândut unnumăr important de proprietăţi rezultate aleprocedurilor de insolvenţă ajută mult atât înpartea de preţ, cât şi în partea schemelor definanţare, latură unde băncile au început săflexibilizeze termeni şi condiţii şi chiar audezvoltat produse şi servicii taylor-made.Prudenţa obişnuită a băncilor în gestionareapatrimoniului pus în vânzare este, în cazul defaţă, eclipsată de presiunea de volum.

Comparativ cu 2008, valoarea tranzacţii -lor pe zona de real estate a crescut sau ascăzut? Care este tendinţa la ora actuală?

Am citit mai multe estimări, atât pozitive câtşi negative, privind volumul de tranzac ţii faţăde anul trecut, însă, aşa cum văd eu lucrurile,cred că tendinţa nu este încă de creştere, ci semenţine într-un palier de tato nare. Un palierîn care investitorii preferă politica paşilor micişi doresc să îşi asigure soliditatea investiţieimai degrabă decât să se gândească încă laspeculaţii. Este ade vărat că investiţia specula -tivă este mai productivă pe axa temporală,însă nimeni nu arată cum că – deocamdată– ar fi cazul să o facă.

Dacă băncile şi-au vândut portofoliile decreanţe (în unele cazuri şi ale persoanelorjuridice care au active importante) la 5%-10% din valoarea creanţei, consiliereaavocaţilor specializaţi în tranzacţii cuactive imobiliare poate creşte preţulvânzării de active la bucată?

La nivel teoretic, este posibil şi poate chiar şinormal să se întâmple aşa. Deocamdată, înRomânia, cum arătam şi mai devreme,presiunea debarasării de portofoliul de creanţeeste mult prea mare pentru ca ambele părţi aleeventualelor tranzacţii să iniţieze şi, respectiv,să accepte o creştere de preţ. Aşa cum văd eulucrurile, o astfel de creştere a preţului vaputea avea loc, în condiţii realiste şi sănătoase,

abia pe termen mediu – 4-6 ani de acumînainte. Ţineţi cont şi de faptul că, deşi înEuropa occidentală există acumulări decapital, contextul politic ucraineano-rus nueste de natură să mărească apetitulpotenţialilor investitori.

Care sunt investitorii interesaţi de zona dereal estate? Cei tradiţionali, din străină tate,sau din românia? au apărut nume noi?

Este de remarcat faptul că, mai mereu,proprietăţile interesante şi cu potenţial au oviaţă a lor. Dacă vreţi, e ca şi la cărţi – deşi omulţime de cărţi se luptă să îşi găseascăcititori, există în orice moment un numărrestrâns de titluri care se vând într-un număruimitor de mare. Calitatea îşi are cumpărătorulei, întotdeauna, fără a avea legătură cu vreuncontext de vreun fel – fie el economic,politic, financiar. Un exemplu în acest sens seconstituie modul profesionist în care auevoluat şi s-au finalizat proiecte precum NEPI(Promenada) sau Dedeman (Chimopar). Aş mai menţiona aici deschiderea de marepotenţial pe care o are, începând din acestmoment, piaţa terenurilor agricole. Investitoriispecializaţi din vestul european sunt interesaţide lărgirea propriilor portofolii şi acţioneazăîn consecinţă.

r e a l e s tat e



Pentru prima dată de laizbucnirea crizei datorii -lor suverane, în a doua

parte a lui 2013 şi în 2014, amasistat la nivel mondial la dez -morţirea pieţei de Mergers andAcquisitions (M&A). Tendinţas-a consolidat în 2014 şi, dupăcum arată în barometrul realizatde Ernst&Young, în 2015-2016ea va deveni şi mai accelerată.

Conform acestui studiu, 46%dintre executivii companiilordin domeniile serviciilor finan -ciare intervievaţi spun că inten -ţionează să realizeze achiziţii înurmătoarele 12 luni, cei dinzona bancară şi a pieţei de capi -tal fiind mai agresivi în aştep -tări decât ceilalţi. Tendinţa globală s-a manifestatşi regional şi, bineînţeles, a

atins şi România, care se parecă a avut cea mai dinamicăpiaţă de fuziuni şi achiziţii dinregiune. „Anul 2014 a însem -nat, cu siguranţă, o revenire apieţei de M&A în România.Potrivit informaţiilor disponi -bile, ţara noastră a înregistratcea mai mare creştere în acestdomeniu din Europa Centrală şide Sud-Est. Tendinţele perioa -

dei următoare vor fi atât deconsolidare, dar şi de conti -nuare a creşterii”, spune AncaDanilescu, Partener SeniorZamfirescu Racoţi & Partners. Mihai Măcelaru, AssociatedPartner, Head of M&A Practice,Noerr merge mai departe şispune că în a doua parte aanului trecut, piaţa de achiziţiişi fuziuni din România a arătat

băncile ţin caPul de afiş al tranzacţiilor şi în 2014 şi în 2015

fuziunile, exit-urile unor acţionari, vânzările de portofolii ale unor bănci au fost cele mai mediatizate şi celemai mari tranzacţii anul trecut, iar tendinţa continuă şi în acest an. Piaţa de fuziuni şi achiziţii s-a dezgheţatanul trecut, atingând o valoare de circa 2,3 miliarde de euro în 2014, iar casele de avocatură de businessspecializate pe aceste domenii spun că tendinţa se va consolida şi ritmul de creştere ar putea fi chiar mai alert.


m & a


o revigorare semnificativă, nu -mă rul tranzacţiilor, mai alesnumărul tranzacţiilor mari, im -plicând jucători importanţi pepiaţă, crescând simţitor. „Pentruanul 2015, trendul crescătorpare a se menţine, atât datorităcontextului macroeconomicexce lent pe care îl traverseazăRomânia, cât şi datorită facto -rilor de natură geopolitică, cene avantajează ca ţară în acestmoment şi recomandă investiţiiîn România în dauna multoradintre statele învecinate. Deasemenea, reprezentanţii caseide avocatură D&B David şiBaias spun că „Anul 2014 a fostun an bun în ceea ce priveştenumărul de tranzacţii în caream oferit asistenţă, fie de parteacumpărătorului, fie de parteavânzătorului. Printre ele putemenumera Altex România, MegaImage, BPI, Vantage Drilling,Riofisa Internacional. Neaşteptăm ca 2015 să fie un ancel puţin la fel de bun, judecânddupă modul în care a evoluatnumărul oportunităţilor înprima parte a anului”.

cele mai mari Tranzacţiide pe piaţa bancarăfinalizaTe în primeleluni din 2015

Potrivit barometrului Ernst&Young, valoarea pieţei de M&Aîn 2014 a fost de 3,14 miliardedolari, înregistrând o creşterecu 186% faţă de 2013 valoric,în timp ce ca număr al tranzac -ţiilor, creşterea a fost de doar24%. Cea mai mare tranzacţie aanului a fost din domeniul IT,preluarea LiveRail de cătreFacebook pentru suma de500.000.000 de dolari. În afaravedetei din IT însă, piaţa defuziuni şi achiziţii a fostdominată de diverse tranzacţiibancare. O parte din tranzacţiilebancare s-a referit la vânzareade portofolii de credite neper -formante vândute de BCR (pes teun miliard de euro), Volks bank,BRD Groupe Société Générale,portofolii de valori foarte mari.

Avocaţii }uca Zbârcea &Asocia]ii au fost implica]i încele mai multe asemenea pro -iecte, asistând cump`r`torii –Deutsche Bank, AnaCap Finan -cial Partners, APS Holding,HIG Capital International (dupăcaz), cu o echipă condusă deunul dintre cei mai experi men -ta]i avoca]i de drept financiar-bancar, partenerul Mihai Du doiu.Cealaltă a vizat tranzacţia pro -priu-zisă: vânzarea Volksbankcătre Ban ca Transilvania şi aMillennium Bank către OTPBank. Casa de avocatură Schoen -herr a oferit consultanţă juridicăacţionarilor direcţi şi indirecţiai Volksbank România pentruvânzarea aces teia către BancaTransilvania. „Tranzacţia a fostfinalizată la începutul luniiaprilie 2015 şi a reprezentat cea

mai mare tranzacţie din piaţabancară din ultimii 10 ani.Echipa avoca ţilor care aconsiliat vânzătorii a fostcoordonată de Markus Piuk(partener Schoenherr,coordonator al echipei M&Adin Europa Centrală şi de Est).Din echipă au făcut parte şiMădălina Neagu (partener localîn cadrul biroului din Bucureşti,aria de Corporate/M&A), MateiFlorea (partener al biroului dinBucureşti, coordonator al secto -rului de Banking&Finance),Cătălin Suliman (partener localîn cadrul biroului din Bucureşti,coordonator al ariei de Com -petition), Cristina Dumitraşcu(avocat senior în cadrul birouluidin Bucureşti, sectorul de Ban -king & Finance) şi ClemensLeitner (asociat în cadrul birou -lui din Viena, aria de Corporate/M&A)”, a spus Sebastian Guţiu,managing partner Schoenherr şiAsociaţii Tot în sectorul bancar, Schoen -herr a asistat în toate tranzac ţiilemari cu portofolii de creanţeneperformante (NPLs) garantate(două dintre acestea au fostfinalizate în 2014 şi una în 2015)– Echipa Schoenherr care aasistat în aceste tranzacţii i-ainclus pe Matei Florea (par teneral biroului din Bucureşti,coordonator al sectorului deBanking & Finance), MădălinaNeagu (partener local în cadrulbiroului din Bucureşti, aria deCorporate/M&A), Cristina Du -mitraşcu (avocat senior în cadrulbiroului din Bucureşti, sectorulde Banking & Finance) şi AdinaDamaschin (avocat senior încadrul biroului din Bucureşti,sectorul de Banking & Finance).Cea mai mare tranzacţie ban ca -ră va fi însă vânzarea pache tuluide 45% din acţiunile deţi nutede Ion Ţiriac la UniCreditŢiriac Bank, tranzacţie estimatăde presa internaţională la 700de milioane de euro. Mihai Măcelaru de la Noerrconcluzionează: „În mod certtranzacţiile implicând direct (încalitate de societăţi target) sauindirect (în calitate de finanţa -

tori care au determinat realiza -rea unor tranzacţii cu societăţilepe care le-au finanţat) diferitesocietăţi bancare au ţinut şicontinuă să ţină capul de afiş alpieţei româneşti de achiziţii şifuziuni. Fie că vorbim de vân -zarea Volksbank către BancaTransilvania sau a participaţieideţinute de Ion Ţiriac în Uni Cre -dit Ţiriac Bank către UniCreditsau despre ieşirea bauMax depe piaţa din România prin vân -zarea societăţilor locale cătreAdeo Group, mişcările/reaşeză rilede pe piaţa bancară au dina mi -zat piaţa de achiziţii şi fuziuni”.

capiTal markeTs aconTribuiT lacreşTerea pieţei de m&a prin lisTări de un miliard de euro

Un alt domeniu care a dat demuncă mai multor case deavocatură în 2014 şi continuă săo facă şi anul acesta este piaţade capital, care s-a confruntatcu noi listări sau cu lansări deobligaţiuni.O altă tranzacţie importantăeste în sectorul de CapitalMarkets. Schoenherr a asistatintermediarii Raiffeisen Bank şiBT Securities în cadrul progra -mului de emisiune de obliga -ţiuni în valoare de 500 milioanede euro iniţiat şi finalizat inte -gral cu succes de PrimăriaMunicipiului Bucureşti. „Pro -gramul a marcat o premieră înpiaţa de capital românească,fiind primul program de emi -siune de obligaţiuni aprobat deAutoritatea de SupraveghereFinanciară. Echipa avocaţilorSchoenherr a fost coordonatăde Narcisa Oprea (partenerlocal în cadrul biroului dinBucureşti, coordonator al arieide Capital Markets), VeronicaAlexeev (avocat senior în ca -drul biroului din Bucureşti, ariade Capital Markets), CristinaTudoraş (asociat în cadrulbiroului din Bucureşti, aria deCapital Markets) şi Vlad Săn -du lescu (asociat în cadrul

m & a

„estimările noastrecifrează piaţa de

achiziţii şi fuziuni dinromânia la nivelul

sumei totale (incluzândtranzacţii ale căror

valori nu au fost făcutepublice) de circa 2miliarde de euro.

Pentru 2015, aşteptărilesunt ca valoarea totală

a tranzacţiilor săcrească eventual cu

până la 50%.”

MIhaI MăCelarU,associated Partner,

head of M&a Practice,noerr


biroului din Bucureşti, aria deCapital Markets)”, precizezăSebastian Guţiu. Muşat şi Asociaţii a asistatElectrica SA şi sindicatul deintermediere (format din Rai -ffeisen Capital & Investment,BRD Société Générale, Citi -group şi Swiss Capital) în deru -larea ofertei publice primare(IPO) de vânzare de acţiuni, re -prezentând 105% din capitalulsocial al DFEE Electrica, în ceamai mare listare de până înprezent din România (440milioane de euro), încheiată cusucces în iulie 2014. Numaicele două listări cumuleazăvaloarea de 940 de milioane deeuro intermediaţi de Bursa deValori Bucureşti.

domeniul medical şi farmaceuTic – noile vedeTe din 2015

Alte domenii care au fost activeîn 2014 şi păstrează aceeaşi ten -dinţă şi în 2015 sunt companiilefarmaceutice şi cele medicale.Astfel, Muşat şi Asociaţii aasistat Abbott LaboratoriesUSA cu privire la finalizarea cusucces a uneia dintre cele maimari tranzacţii în domeniulfarmaceutic, cu o valoare de 5,3miliarde de dolari – transferulde active şi restructurareabusiness-ului la nivel mondialîn pieţele din Europa (inclusivRomânia), Canada, Japonia şiAustralia, şi anume separarea şitransferul către Mylan Inc. Înplus, anul acesta s-a anunţat

vânzarea unui pachet dinacţiunile distribuitorului demedicamente Polisano, reţeauaprivată de sănătate ReginaMaria, exitul fondului deinvestiţii Value4Capital dinacţionariatul operatorului privatde sănătate Medlife.

Dintre celelalte tranzacţii dinalte domenii decât cele men -ţionate până în prezent amintimcâteva exemple mai notabile, înafara celor deja anunţate publicpână acum, ale casei de avo ca -tură Noerr: asistarea DeutscheTelekom la achiziţia GTS Cen -tral Eastern Europe, asistareabauMax la ieşirea de pe piaţadin România, asistarea Mylan(una dintre cele mai mari com -pa nii farmaceutice din lume) lapreluarea unei părţi din busi -ness-ul Abbott, asistarea MarlinEquity Partners (un fond globalde investi]ii) la achiziţionareaAsentinel.Reprezentanţii Kinstellar Ro -mânia povestesc şi ei câtevalucruri despre tranzacţiile pecare le-au asistat în 2014 şi cumvăd anul în curs. „Fuziunile şiachiziţiile au atins în anul 2014un nivel bun, cu câteva tran zac -ţii mari în energie, în sectorulfinanciar-bancar, tehnologie,media şi telecomunicaţii. Amlucrat atât la tranzacţii desfă -şurate pe plan local, cât şi latranzacţii multi-jurisdicţionale.Deşi este greu de anticipat cumvor evolua lucrurile până lafinalul anului, se întrevăd maimulte oportunităţi pe piaţa defuziuni şi achiziţii. Energia re -prezintă un domeniu cu tradiţieîn activitatea firmei noastre. Peparcursul anului 2014 am lucratla tranzacţii importante pentruclienţii noştri cu tradiţie, dar amobţinut şi mandate noi pentrufirme de top locale şi interna -ţionale. Dome niul financiar-bancar împreună cu finanţările

de proiecte au ocupat, deasemenea, un loc important înactivitatea firmei noastre”.Anca Danilescu, Partener Se ni orla Casa de Avocatură Zamfi -rescu, Racoţi&Partners, spunecă „Cele mai importante dintretranzacţiile începute anul trecutsunt în desfăşurare, de aceea nuputem dezvălui numele clien -ţilor. Dar vă pot spune că sec -toarele implicate sunt va riate,incluzând real estate (unde amsesizat o revigorare faţă de aniitrecuţi) şi domeniul medical”. Reprezentanţii Casei de Avoca -tură Gruia&Dufaut spun că auacordat asistenţă acordată încadrul negocierilor pentru vân -za rea unui parc eolian dezvoltatde un grup francez specializat în

m & a

Case de avocatură româneşti în Topul Chambers & Partners (fuziuni şi achiziţii în 2014)

Clasa de excelenţă Casele de avocatură

Clasa I de excelenţă Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, Ţuca Zbârcea & Asociaţii A II-a clasă de excelenţă Clifford Chance Badea, CMS, Muşat&Asociaţii, Peli Filip,

Popovici Niţu&Asociaţii, Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu în asociaţie cu Allen& Overy LLP, Schoenherr şi Asociaţii

A III -a clasă de excelenţă Dentos, DLA Piper Dinu, Wolf Theiss A IV-a clasă de excelenţă Biriş Goran, Bondoc&Asociaţii în alianţă cu White&Case,

Grigorescu Ştefănică, Bulboacă&Asociaţii, D&B David şi Baias, Kinstellar, Leroy şi Asociaţii, Noerr, Reff şi Asociaţii, Zamfirescu Racoţi&Partners

A V-a clasă de excelenţă Eversheds Lina&Guia, Pachiu&Asociaţii, Voicu&Filipescu

„schoenherr a oferitconsultanţă juridicăacţionarilor direcţi şiindirecţi ai volksbank

românia pentruvânzarea acesteia către

Banca transilvania.tranzacţia a fost

finalizată la începutullunii aprilie 2015 şi areprezentat cea maimare tranzacţie dinpiaţa bancară dinultimii 10 ani.“

seBastIan gUŢIU,Managing Partner

schoenherr şi asociaţii


dezvoltarea de parcuri eoliene lanivel global; pentru vânzareamai multor fabrici de zahăr deţi -nute de un investitor americanîn parte ne riat cu oameni deafaceri ro mâ ni; pentru vânzareade acţiu ni ale unei societăţiproducătoare de materiale deconstrucţii utili zate în infras -tructura rutieră; asistenţă acor -dată în cadrul achiziţionăriiunui producător de piese autoautohton de către un investitorfrancez; asistenţă acordată încadrul procesului de achiziţiede acţiuni/părţi sociale ale maimultor so cie tăţi din industriafabricării mobilei.

pe lângă invesTiToriiTradiţionali, sua, chinaşi coreea TaToneazăinTens piaţa de m&a

În privinţa provenienţei inves -titorilor care au apelat la marilecase de avocatură pentru a fiasistaţi în negocierea achizi -ţiilor sau chiar a finanţăriloracordate pe anumite segmente,putem spune că se observă cevamişcări de diversificare. Zoneledin care provin investitorii suntdin cele mai diverse. Europarămâne în continuare princi -

palul furnizor de activitate pepiaţa de achiziţii şi fuziuni de lanoi. Totuşi, „avem tot mai mul -te investiţii din Statele Unite(deşi puţine sunt tranzacţiilecare vizează în mod directachiziţionarea unei societăţiromâneşti) şi din Asia (Coreea,China etc.) şi considerăm că sepoate vorbi chiar despre untrend ascendent de intrare ainvestitorilor din aceste zone pepiaţa noastră. Investitorii suntfie tradiţionali, de exemplufondurile de private equity (înprincipal cu sediul la Varşovia)care investesc la noi de câţivaani, cât şi (în număr destul demare) investitori care testeazăpiaţa din România pentru primadată (fie investitori strategici,fie fonduri globale de investiţiicare până acum nu au intrat înRomânia din cauza dimensiu -nilor reduse ale potenţialelorsocietăţi ţintă)”, precizeazăMihai Măcelaru de la Noerr.Aşa cum o arată şi natura mul -tor tranzacţii, a unora dintrecele asistate de Muşat şi Aso -ciaţii, investitorii asiatici începsă fie interesaţi de România.Astfel, Muşat şi Asociaţii aasistat anul trecut IndustrialBank of Korea cu privire lafinanţarea a cinci proiecte

fotovoltaice dezvoltate în treiregiuni diferite ale României,China Development Bank înlegătură cu finanţarea a douăcentrale fotovoltaice, un con -sorţiu de companii chineze detop în legătură cu partici parea şidezvoltarea unui importantproiect de producere de energieelectrică.În privinţa condiţiilor de deru -lare a negocierilor, câţiva avo -caţi au fost de acord să nefurnizeze părerile lor. Astfel,Anca Danilescu de la Zamfi -rescu, Racoţi&Partners ne po -vesteşte că „dificultatea nego -cierilor depinde atât de parti -cularităţile fiecărei tranzacţii, câtşi de tipologia clienţilor şi aconsultanţilor lor. Anul 2014 nua adus schimbări spectaculoase:am avut parte şi de procese linede negociere, în care partici -panţii la discuţii erau animaţi deo dorinţă puternică de a face săse mişte lucrurile spre finali zare,dând dovadă de flexibi litate, darşi de negocieri ane voioase, înspecial din cauza neînţelegerilorasupra aspec telor legate de preţ,de evalua rea societăţii ţintă etc.”Repre zen tantul Noerr mergepuţin mai departe şi explicăfaptul că, în cazul tranzacţiilorcomplexe care implică maimulte părţi şi chiar mai multecase de avoca tură, negocierilepot dura luni de zile. „Deexemplu, tranzacţia bauMax –Adeo Group, în cadrul căreia noiam fost avocaţii bauMax înRomânia de-a lungul întreguluiproces, a implicat negocieripurtate între opt firme de avo -catură sau de avocaţi cu interesede cele mai multe ori contrare,astfel încât procesul a fost destulde dificil de gestionat”, preci -zează Mihai Măcelaru.

cei mai buni avocaţi dem&a în 2014, poTriviTchambers and parTners

Potrivit ghidului britanic Cham -bers and Partners pe 2014, 34de case de avocatură din Ro -mânia sunt clasificate în funcţie

de reuşitele lor pe piaţa defuziuni şi achiziţii. Evalua reafăcută de Chambers and Partnersîmparte casele de avo catură încinci clase de exce lenţă. Ana -liza acestui sector indică oevoluţie puternică începută înurmă cu doi ani şi care continuăşi în 2015. Societatea britanicămenţio nează că sectorul agroin -dustrial a ajuns la un stadiu dedez voltare care face posibileinvestiţii mari în viitor. Unamestec solid şi divers deproprietari de terenuri şi defermieri, cu precădere italieni,olandezi, danezi sau spanioli,au făcut deja achiziţii semni -ficative de dimensiuni consi de -rabile (de exemplu porto fo liileindividuale de peste 10.000 dehectare), care ar putea deveniacum obiectul unor investiţii lascară largă.

m & a

„Majoritateacovârşitoare a

investitorilor provinedin europa

(germania şi austriaaflându-se în top).

sunt în generalinvestitori tradiţionali,

numărul celor careinvestesc în premieră înromânia fiind relativ

redus.“

anCa DanIlesCU,Partener senior la zamfirescu,

racoţi&Partners


Dispuneţi de o experienţărelevantă în negocierea şistructurarea unor tranzacţiicorporatiste şi imobiliarecomplexe, coordonândrealizarea analizei juridice aactivităţii care formeazăobiectul tranzacţiei în domeniivariate, dar asistând şi procesedelicate de restructurare(fuziuni şi divizări, procese deintegrare post-achiziţie etc.).este în ultima vreme maiofertantă piaţa M&a de peplan local în lipsa unorinvestiţii consistente?

Domeniul M&A este întot dea u -na ofertant pentru un avocat,întrucât este unul dintre celemai spectaculoase domenii aledreptului. Aş spune, de asemenea, că amsesizat în 2015 o tendinţă decreştere a numărului tranzac -ţiilor, generată de o mai mareflexibilitate a vânzătorilor, darşi de alţi factori, cum suntcontextul politic regional saucreşterea economică. Esteadevărat că valoarea medie aunei tranzacţii s-a menţinutrelativ scăzută în 2014 şi primaparte a anului 2015, fiind deaproximativ 20 milioane euro. Din perspectiva complexităţiiînsă, pot spune că aceasta ră -mâne ridicată, întrucât adeseaîn tranzacţiile în curs de nego -

ciere, în această perioadă inter -vin elemente de insolvenţă saupre-insolvenţă şi sunt mai desîntâlnite ofertele de fuziune saurealizarea unei tranzacţii prinschimb de acţiuni. În plus,grupurile de societăţi româneştiavând de multe ori activitatemulti-sectorială, este necesară orestructurare pre-tranzacţie, deexemplu prin separarea activi -tăţii principale de proprietăţileimobiliare sau de activităţilesecundare, cumpărătorii vizândde obicei un anumit domeniu.Or, o astfel de restructurare

poa te prelungi semnificativdurata tranzacţiei.

sunt, pe termen lung,restructurările, consolidările,fuziunile şi achiziţiile o alter -nativă de dezvoltare a uneieconomii faţă de investiţiilestrăine şi locale sau faţă destart-up-urile mai numeroasece ar trebui să apară?

Cele două modalităţi de dezvol -tare a afacerii nu se excludreciproc. Există afaceri care sevând la preţuri incredibile lapuţin timp după start-up (şi amavut în România în ultimii anicâteva exemple în sectorultehnologiei), după cum suntpieţe ajunse la maturitate, undecreşterea se poate obţine maicurând prin fuziuni şi achiziţii,întrucât ar fi dificil ca un start-up să câştige o cotă de piaţăsemnificativă într-un termenmediu.

a depăşit românia nivelulcritic privind numărulcazurilor de insolvenţă? Cumapreciaţi că vor evolua acestespeţe în următoarea perioadă?

În perioada de criză, presa avorbit despre „fenomenul“ in -sol venţelor. În anul 2014 însă,ca şi în prima parte a anului2015, revenirea economiei este

vizibilă şi în acest domeniu,întrucât numărul dosarelor deinsolvenţă a scăzut semnifi -cativ. Credem că noua lege ainsolvenţei, la redactarea căreiaavocaţii D&B au contribuit prinfavorizarea restructurării, vaajuta şi la scăderea ponderiifalimentelor în totalul insol -venţelor, care este în acestmoment covârşitoare.

Pe fondul unei subfinanţăriacute sau cronice, al unuiblocaj financiar nefericit şineprevăzut sau al unoroportunităţi de dezvoltareimposibil de exploatat fără unaport financiar considerabil,unii antreprenori românirecurg la cedarea controluluipropriului business cătrefonduri de investiţii sau„confraţi” mai mari. e naturalşi avantajos ca afacerileromâneşti să treacă, dinraţiuni pur economice, înmâini străine?

Un cunoscut economist brita -nic, John Kay, spunea că fuziu -nea este adesea o alternativăconvenabilă la insolvenţă, lucrumai ales adevărat într-o peri -oadă de criză. Dincolo de acest lucru, ceea cedescrieţi este un fenomen nor -mal, pe pieţele ajunse lamaturitate, unde concurenţa

creşterea consumului şi încrederea în viitor Pot ajuta mediul de afaceri

specializată pe fuziuni şi achiziţii, anda rojanschi rămâne un fin observator al domeniului. comentândevoluţiile respective, avocata spune că valoarea medie a unei tranzacţii M&a s-a menţinut relativ scăzută în2014 şi în prima parte a anului 2015, fiind de aproximativ 20 de milioane de euro. Din perspectiva complexităţii însă, lucrurile se văd altfel: aceasta rămâne ridicată, întrucât în tranzacţiile încurs de negociere în această perioadă intervin elemente de insolvenţă sau pre-insolvenţă şi sunt întâlnite ofertede fuziune sau de realizare a unor tranzacţii prin schimb de acţiuni.

Interviu cu anDa rojansChI, Partener, head of Corporate M&a, D&B David şi Baias.De Cristian Pavel

„în condiţiile în care ratele de

creştere economicăau fost mici

în ultimii ani,socie tăţile

puternice încearcăsă obţină creşterea

cotei de piaţăanorganic, prin fuziuni şi achiziţii.”

m & a


este puternică. Aş spune maiales că tabloul nu este atât desumbru, existând în Româniamulte afaceri antreprenorialecare sunt lideri de piaţă însectoarele lor sau chiar pieţedominate de afaceri antrepre -noriale, cum este, de exemplu,piaţa produselor procesate din

carne sau piaţa producătorilorde mobilă.

există destul de multe vocicare spun că românia arenevoie de consolidare şi con -centrare în mai multe domenii,că există pe plan local preamulte bănci comerciale, firme

de It, de servicii etc. Vor puteaaceste afaceri să crească pemai departe organic sauanorganic?

Orice companie îşi propunecreşteri de venituri de la un anla altul. În condiţiile în careratele de creştere economică aufost mici în ultimii ani, socie -tăţile puternice încearcă săobţină creşterea cotei de piaţăanorganic, prin fuziuni şi achi -ziţii. Fiecare dintre pieţele men -ţionate are o dinamică pro prie:sectorul bancar este într-unproces clar de consolidare şi măaştept ca acest lucru să continueîn următorii ani, iar sectorul ITeste un domeniu aparte, în carecreşteri specta culoase, organi -ce, au avut la bază produseinovative. Cât priveşte servi -ciile, o piaţă deo sebit de activăîn acest moment este cea aserviciilor medicale, unde suntcâţiva jucători care au ajunsdeja, prin achiziţii succesive,dar şi prin investiţii, la o dimen -siune care îi face interesanţipentru mari investi tori dinEuropa sau Statele Unite, pu -tând propune valori tranzac -ţionale mari, mai rar întâlnite înpiaţa românească.

D&B David şi Baias numărăîn aria sa de expertiză„fuziuni şi achiziţii” referinţede marcă în domeniul retail-ului (Mega Image, altex, BPIetc.). Cum se explică freneziaşi apetenţa românilor faţă demarile locaţii de shopping încondiţiile în care veniturilemedii ale românilor sunt încăscăzute, consumul îşi revine cugreu şi gradul de îndatorarerămâne semnificativ?

Statisticile arată că în ultimaperioadă consumul a crescut înmulte domenii. În acest context,scăderea TVA şi a altor taxeeste foarte importantă şi artrebui de asemenea să stimulezeo creştere a consumului.Până la urmă, vorbim aicidespre o creştere a încrederiicare se manifestă atât la nivel

individual, prin creşterea con -su mului, cât şi la nivel general,prin creşterea investiţiilor şi aeconomiei româneşti. Creşterea încrederii a rezultat şidin studiile de piaţă publicate.Astfel, potrivit PwC GlobalCEO Survey 2015, 44% dintredirectorii generali din Româniaspun că sunt foarte optimişti înceea ce priveşte perspectivacreşterii veniturilor companiilorlor în următorul an, procent încreştere prin raportare la pro -centul de 39% de anul trecut. Petermen mediu, directorii gene -rali din România sunt încă şimai încrezători, 54% spunândcă sunt foarte siguri deperspectivele de creştere alecompaniilor lor în următorii treiani (media la nivel global estede 49%).

există statistici controversateprivind mersul economieiromâ neşti din ultimul timp. Pede o parte, PIB-ul creştenesperat de bine, pe altă parte,consumul de energie scadeinexplicabil. Inflaţia a ajuns laun record minim, dar şi inves -ti ţiile sunt mult mai reduse.Cum vedeţi dumneavoastră,ca expert, că stau lucrurile cuadevărat: suntem pe calea ceabună, sau mai degrabă ni separe?

Cred, într-adevăr, că suntsemnale ale creşterii econo -miei româneşti, într-un contextextern favorabil (redresareaeconomică din Zona Euro),deşi destul de fragil. În ceea cepriveşte scăderea consumuluide energie, acesta nu este chiarinexplicabil. Vorbim de o de -cu plare a creşterii economicede creşterea consumului ener -getic ca urmare a modificăriistruc turale a economiei (re -ducerea ponderii industrieiprelucră toare cu consumurienergetice mari), dar şi deîmbunătăţirea semnificativă aeficienţei ener getice, ca ur ma -re a implemen tării diver selorreglementări europene în do -meniu.

m & a


Chiar dacă, „pe fondul în -ce tinirii investiţiilorstrăine directe (com pa -

rativ cu nivelul anilor 2006-2008), volumul pieţei de M&Aeste mai mic, semnalele dinprimul semestru al lui 2015indică faptul că anul acesta vomasista la câteva tranzacţii mari,cel mai probabil cu valorirecord pentru România”, spuneŞtefan Damian, Deputy Mana -ger la Ţuca Zbârcea & Aso cia -ţii. Acesta precizează că existămultă efervescenţă în sectorulbancar, nu neapărat pe partea definanţare, dar mai ales în ceeace priveşte restructu rarea, con -so lidarea şi curăţarea bilan ţu -rilor băncilor. Consolidarea în domeniul ban -car va continua, fie prin transferde întreprindere/activităţi saupreluări. Sectorul sănătăţii şiindustria farmaceutică captea -ză, de asemenea, atenţia inves -ti torilor şi nu este exclus să aibăloc câteva tranzacţii de anver -gură în perioada următoare.Energia şi infrastructura au unpotenţial uriaş, însă majoritateainvestiţiilor pe scară largă înaceste domenii sunt proiectepublice, aşa încât concretizarea

lor va necesita mult mai multefort şi determinare din parteaGuvernului. „E clar că, atâta timp cât eco -nomia nu are un trend ascen -dent şi riguros, şi deal-urile încare suntem implicaţi vor fi pemăsura creşterii economice.Lipsa de noi investiţii străineeste principala cauză aîncetinirii activităţii de fuziunişi achiziţii, iar acţiunile DNA şiANAF din ultima perioadă,precum şi absenţa unor măsuride stimulare economică au fostprintre motivele care au generataceastă situaţie. Este păcat,întrucât potenţial există, iarpentru ca situaţia să se îmbună -tăţească, trebuie să existe ostrategie şi o viziune coerentămăcar pe termen mediu, iar aşaceva cade în sarcina guver nu -lui”, precizează Ştefan Damian. Potrivit datelor Finmedia obţi -nute din surse publice, printretranzacţiile în care au fostimplicaţi avocaţii Ţuca Zbârcea& Asociaţii se numără:

asistenţă acordată Uni Cre - dit Ţiriac Bank în achiziţiaportofoliului Corporate alRBS România, reprezen tând

active de aproximativ 260milioane euro şi depozite deaproximativ 315 milioanede euro, tranzacţie în conti -nuarea rolului avut de echi -pa Ţuca Zbârcea & Aso ciaţiiîn preluarea portofoliului deRetail şi Private Banking alRBS România din aprilie2013;asistenţă acordată Transil -vania Look şi NCN StudioTV în achiziţia acestora decătre Intel Sky BroadcastLtd., companie ce preluaseîn anul 2014 drepturile co -merciale de mass-media pri -vind meciurile de fotbal dincadrul Campionatului Liga1 şi din cadrul Cupei Ligii;asistenţă acordată MVM,cea mai mare companie destat din Ungaria, în achi -ziţia unui pachet de acţiunireprezentând 90% dincapitalul social al HivatalosSRL, societate care ope rea -ză un sistem de micro hi -drocentrale în Harghita,tranzacţia marcând, con for mpresei, intrarea lideruluipieţei de energie din Un ga -ria pe segmentul de pro duc -ţie de energie din România.

„Din punctul meu devedere, singurele

schimbări importanteîn ceea ce priveşte piaţa

de fuziuni şi achiziţii s-ar putea produce cu

privire la valoareaanumitor deal-uri şi

nicidecum sub aspectulvolumului – în

principiu vor fi la fel demulte tranzacţii mici ca

şi până acum.“

ştefan DaMIan,Deputy Managing

Partner Ţuca zbârcea & asociaţii

restructurarea Portofoliilorbancare – vedeta celui mai activjucător din m&a, ţuca zbârcea & asociaţii

Pentru casa de avocatură ţuca zbârcea & asociaţii, 2014 a însemnat în principal tranzacţii din zona bancară,ponderea acestor tipuri de proiecte urmând să se menţină şi pe parcursul anului curent, însă avocaţii firmei aufost implicaţi şi în alte deal-uri din sectoare precum energia, It&c, agri-business, retail/real estate,infrastructură etc.

De georgeta Clinca

m & a


i. codul fiscal

Avem două direcţii de modifi ca refaţă de Codul fiscal în vi goare. Prima direcţie confirmă o rup -tură severă produsă în filozofiafiscală a Guvernului la sfârşitul

anului trecut. Dacă în 2012,2013 şi începutul lui 2014 amvăzut o frenezie în a mări im -pozite şi taxe sau de a introducenoi taxe (precum impozitul de1,5% pe construcţii), din a douajumătate a lui 2014 am văzut untrend invers: reduceri de taxe.

Am avut mai întâi scădereasemnificativă a CAS datorat deangajator (de la 20,8% la 15,8%),reducerea taxei pe construcţii(de la 1,5% la 1%), exceptareade la impozitul pe profit, înanumite condiţii, a câştigurilorde capital (ceea ce a pus Ro -

mânia pe harta locaţiilor pentrucompanii de tip holding!), dar şireducerea semnificativă a TVAla toate alimentele şi băuturilenealcoolice (de la 24% la 9%).Reducerile de taxe continuă şiîn noul Cod fiscal, în special înzona impozitelor indirecte.

desPre noul cod fiscal şi de Procedură fiscală

După un efort uriaş atât din partea specialiştilor din Ministerul de finanţe, cât şi a experţilor care au participat(pro bono) în toţi aceşti ani la consultări, efort început încă din 2011, Parlamentul a aprobat în sfârşit noilecoduri – codul fiscal şi codul de procedură fiscală. la data la care scriu acest material codurile nu fuseseră încă promulgate de Preşedinte, existând motive deîngrijorare cu privire la efectele unor reduceri de cote, în special cota de tva redusă de la 24% la 19%. Plec însă de la premisa că cele două coduri vor fi promulgate şi publicate în Monitorul oficial în forma în careau fost aprobate de Parlament.

De gabriel Biriş, avocat

f i s c a l i tat e


1. Tva

Prima şi probabil cea mai impor -tantă reducere este cea a coteistandard de TVA, de la 24% la19%, revenindu-se astfel la cotade TVA din iunie 2010. În plus,deputaţii au decis şi aplicareacotei de 9% pentru berea lahalbă servită în restaurante şi aumajorat la 450.000 de lei (de la380.000 lei) pragul de aplicare acotei reduse de TVA pentrulivrările de locuinţe.O altă măsură importantă estereintroducerea măsurilor detaxare inversă la livrările deimobile, măsură care are undublu impact: reducerea fraudeide TVA în sector, dar şi acosturilor de finanţare în cazulachiziţiei de imobile (terenuriconstruibile şi clădiri). În plus,se reduc semnificativ şi costu rilede administrare, eliminându-seun număr semnificativ de cereride rambursare de TVA.

2. accize

După ce în 2013 şi 2014 acci zeleau crescut semnificativ (prinadoptarea unui curs de conversieartificial), în special la benzinăşi motorină (acciza suplimentarăde 7c/l), iar în 2015 s-a evitatscăderea lor prin trecerea laaccize calculate în lei (folosindînsă un curs de 4,738 lei/1 euro),noul Cod vine cu accizesemnificativ mai mici (aprox.20%) pentru alcool şi combus -tibili. De exemplu, la motorinăacciza scade de la 1 897,08lei/1.000 l la 1 518,04lei/1.000 l,scădere de 20%. În plus, noulCod fiscal vine şi cu eliminareacompletă a accizelor nearmoni -zate, pentru produse consideratea fi de lux (autoturisme cu capa -citate mai mare de 3.000 cc,bijuterii, yacht-uri etc.).

3. impoziTul pe consTrucţii

Impozitul pe construcţii, intro -dus fără niciun fel de consultări

din 2014, a fost eliminat com -plet din noul Cod fiscal. Este omăsură înţeleaptă, ce repară ogravă greşeală de politicăfiscală. În fapt, acest impozit –deja redus din 2015 – a fost unimpozit pe investiţii ce a afectatnu numai sectorul energetic(pen tru care a fost de faptintrodus), dar şi agricultura sausectorul logistic.

4. impoziTul pe dividende

Impozitul pe dividendele pri -mite de rezidenţi revine lanivelul din 2004 – 5%, faţă de16% în prezent. Este o reduceresemnificativă, ce putea fi însă şimai mare ţinând cont de faptulcă în varianta adoptată deguvern impozitul pe dividendefusese eliminat cu totul. Cea de-a doua direcţie demodificare a Codului Fiscal oreprezintă reformarea unorimpozite, reaşezarea bazei decalcul. Două sunt impozitelecare suferă transformări deacest gen: contribuţiile socialeobligatorii şi impozitul peclădiri. Din păcate, în ambelecazuri reformele au fost făcutedoar pe jumătate, nici guvernulşi nici parlamentul neavânddeterminarea să ducă lucrurilepână la capăt. În plus, un altdomeniu care avea mare nevoiede a fi reformat, cel al impo -zitului pe autoturisme, nu a fostdeloc modificat, din conside -rente pe care eu unul nu le-amînţeles.

5. conTribuţiile sociale

După cum ştim, contribuţiilesociale obligatorii reprezintăcea mai importantă sursă devenituri pentru bugetul conso -lidat, mai mare chiar şi decâtTVA. Reglementarea acestorcontribuţii a evoluat însă haotic,nevoia de lărgire a bazei decalcul al contribuţiilor ducândla numeroase modificări, uneledintre ele cu efecte ridicole în

practică: persoane fără venituri,dar care au primit sume deriz o -rii (de multe ori neridi cate) cadividende din acţiunile primiteîn urma procesului de priva -tizare. Personal, am văzut odecizie de impunere de 468 delei pentru un venit de 8 lei (!!!).În plus, reglementareacontribuţiilor devenise exageratde complicată şi confuză,practic contribuţiile fiindreglementate pentru fiecare tipde venit în parte, cu diferenţeuriaşe între ele. De exemplu,pentru acelaşi cost total pentrubeneficiar, rezultatul net pentruprestator este cu 60% mai mareîn cazul veniturilor din drepturide autor faţă de venitul dincontracte de muncă…Noul Cod aduce câteva lucruriimportante:

Reduce diferenţele dintrecontribuţiile datorate pentrudiferite tipuri de venituri;Plafonează baza de calculşi a contribuţiei individualede asigurări de sănătate(5,5%) în cazul veniturilordin salarii şi activităţi inde -pendente.

Din păcate, aceste măsuri suntdoar o mică parte din reformacerută de noi şi este puţin pro -babil ca acestea să ajute lanormalizarea pieţei muncii,normalizare de care depindeatractivitatea României pentruinvestitori. Rămân de făcut înviitor câteva lucruri importante:

Reducerea plafonului pen -tru baza de calcul al contri -buţiilor la 3 salarii medii (şinu 5);Plafonarea şi a bazei decalcul al contribuţiilor so -ciale datorate de angajator.Acum avem plafonareadoar a bazei de calcul alcontribuţiei de asigurărisociale (15,8%), dar şi ace eape fondul de salarii (nr.angajaţi*5 salarii me dii) şinu pe suma bazelor de cal -cul al contribuţiei indivi -duale;Eliminarea diferenţelorde contribuţii datorate în

cazul veniturilor din salariişi al celor din alte tipuri devenituri;Simplificarea reglemen -tărilor şi eventual unificareacontribuţiilor în una sin -gură.

6. impoziTul pe clădiri

În prezent, impozitul pe clădirieste calculat în funcţie de cineeste proprietar (persoană fizicăsau juridică), de tipul clădirii(în cazul persoanelor fizice) saude valoarea de inventar (încazul persoanelor juridice). Încazul persoanelor fizice, impo -zitul depinde şi de mărimeaclădirilor, de localitatea şi zonaîn cadrul localităţii în care seaflă, dar şi de alte criterii.Acest sistem de calcul prezintădestul de multe dezavantaje, pecare le enumăr mai jos:

Impozitul datorat depersoane fizice fiind multmai mic decât cel datorat depersoane juridice, apar dis -torsiuni concurenţiale;Impozitul datorat de per -soane juridice fiind calculatîn funcţie de valoarea deinventar (care depinde şi decalitatea construcţiei, nunumai de mărime) descura -jează (prin supraimpo zi -tare) investiţiile de calitate;Valoarea de inventartrebuind a fi reevaluată din3 în 3 ani, rezultă impredic -tibilitate atât a cheltuielilorcu impozitul, cât şi a veni -turilor bugetelor locale. Înplus, se generează riscuripen tru companiile care fieomit să facă reevaluarea, fiepur şi simplu nu o înregis -trează corect în conta bili -tate.

Noul Cod fiscal reuşeşte săelimine (parţial) doar problemadistorsiunilor concurenţialeîntre persoane fizice şi juridice,diferenţierea făcându-se acumîn funcţie de folosinţa clădirii(locuinţă/alte folosinţe), nu şiproblema valorii impozabileegale cu valoarea de inventar

f i s c a l i tat e


(cu excepţia clădirilor cu desti -naţie de locuinţă deţinute depersoane fizice, unde valoa reaimpozabilă rămâne cea dinprezent).Pe scurt, impozitele pe clădirivor fi calculate după cum ur -mează:

În cazul clădirilor cu des -tinaţie de locuinţă, impozi -tul va fi între 0,08% şi 0,2%din valoarea impozabilă. Înprezent, cotele sunt de 0,1%pentru persoane fizice şiîntre 0,25% şi 1,5% pentrupersoane juridice. Pentrupersoane fizice, valoareaimpozabilă este calculată înfuncţie de valorile date înCodul fiscal, pentru per -soane fizice, şi valoarea deinventar pentru persoanejuridice. Vedem deci oscădere semnificativă aimpozitului datorat pentrulocuinţe de către persoanelejuridice;În cazul clădirilor cu altădestinaţie (în principal clă -diri cu destinaţie comer cia lă:birouri, spaţii indus tria le,spaţii comerciale, hotelurişi restaurante), impozitul vafi între 0,2% şi 1,3% (azi,

între 0,25 şi 1,5%) din va -loa rea de inventar, indife -rent cine este proprietarul.Aparent, vedem o scădere acotelor, dar în realitate elepot fi mai mari (1,95% faţăde 1,8% în prezent), prinaplicarea majorării permisede lege pentru consiliilelocale cu încă 50% (20% înprezent). Personal, nu înţe -leg rostul acestei majorăriatât timp cât oricum existăun ecart în care consiliilelocale pot decide;Pe lângă majorarea de50% menţionată anterior,consiliile locale mai potdispune şi majorarea cupână la 500% a impozituluiîn cazul terenurilor agricolenelucrate cel puţin 2 ani.

De remarcat că a fost eliminatăcomplet majorarea impozituluicu până la 300% în cazulpersoanelor fizice care deţinmai multe clădiri, dar şimajorarea pentru clădirile maimari de 150 mp deţinute depersoane fizice.Rămâne pentru viitor elimi -narea completă a diferenţelorde impozit între persoane fiziceşi juridice (pentru acelaşi tip de

clădire), dar şi renunţarea lavaloarea de inventar ca bază decalcul al impozitului.

ii. codul deprocedură fiscală

Dacă în cazul Codului Fiscalputem afirma că este fărăîndoială unul semnificativ maibun decât ce avem acum, nuacelaşi lucru îl putem spune şidespre noul Cod de procedurăfiscală, care nu elimină deze -chilibrele între drepturileprocesuale ale ANAF şi cele alecontribuabilului. Nici măcar introducerea înCodul de Procedură a princi -piului „in dubio contra fiscum”(prevederile neclare din legeafiscală se interpretează în fa -voa rea contribuabilului – art.13 alin. (6)) nu este în măsurăsă ajute semnificativ, datorităcondiţionărilor suplimentareintroduse. În condiţiile în care,înainte de a aplica acestprincipiu, prevederile legislaţieifiscale susceptibile de maimulte înţelesuri se interpreteazăîn sensul în care corespund cel

mai bine obiectului şi scopuluilegii (art. 13 alineatul (4)), estegreu de crezut că inspectorul vamai avea vreo neclaritate,obiectul şi scopul legii fiind înmod evident stabilirea şi platade către contribuabil a impozi -tului şi nu neplata lui...Trebuie însă să remarcăm faptulcă multe dintre excesele pre -zen te în proiectul de Cod deprocedură fiscală aprobat deGuvern au fost filtrate de Senatşi mai apoi de Camera Depu -taţilor, camera decizională. Acest lucru nu s-a întâmplat însăşi în cazul nou introduseipenalităţi de nedeclarare, careurmează să se aplice, suplimen -tar faţă de dobândă (0,02%/zi) şipenalitatea de întârziere (0,01%/zi), pentru toate sumele stabilitesuplimentar de către organele decontrol fiscal. Practic, pentrusumele stabilite suplimentar decătre inspectori accesoriile crescde la 0,05%/zi în prezent la0,11%/zi de la 1 ianuarie 2016,adică mai mult decât dublu!Reglementarea acestei noipenalităţi conţine şi o prevederecel puţin ciudată: ea nu se aplicădacă obligaţiile fiscale princi -pale declarate incorect de contri -buabil şi sta bi lite suplimentar deinspector prin decizie deimpunere rezultă din aplicareade către contribuabil a legislaţieipot rivit normelor, instrucţiu nilorcomunicate contribuabilului decătre organul fiscal central (!!!).Cu alte cuvinte, Codul deProcedură statuează că organulfiscal central nu prezintă niciunfel de încredere pentru contri -bua bil… În acest context, cumrămâne cu „in dubio contrafiscum”?În mod evident, mai sunt multede făcut, dar am convingerea căun dialog constant şi susţinut,bazat pe buna credinţă, întrereprezentanţii mediului deafaceri şi cei ai Ministerului deFinanţe, inclusiv ai ANAF, vaputea aduce prevederi maibune, mai eficiente, atât pentrucontribuabil, cât şi pentru stat.Există soluţii win-win, aşa cums-a văzut la Codul fiscal.

f i s c a l i tat e


{i aceasta pentru că instan -ţele interne, naţionale,sunt obligate să aplice dispoziţiile Convenţiei.

Sta tul Român a ratificat Con -venţia pen tru apărarea Dreptu -rilor Omu lui şi a Libertăţilor

Fundamentale, la data de 07 iu -nie 1995, prin Legea nr. 79/1995.

De altfel, Convenţia a fost în -corporată în legislaţia naţionalăşi face parte din dreptul internîn toate statele membre ale

Consiliului Europei. Competen -ţa CEDO de a constata violăriîmpotriva statelor care nu îşirespectă angajamentele a făcutca atunci când nu ţi se facedreptate acasă, în statul în carelocuieşti, în care călătoreşti sau

lucrezi, să te poţi plânge la CEDO,pentru ca acel stat să poată fitras la răspundere şi obligat sărepare nedreptatea făcută.

De-a lungul anilor, CEDO s-adovedit a fi un sistem viu, care

cedo – cel mai eficient instrumentde Punere în Practică a drePturilorşi libertăţilor fundamentale

în vigoare de peste 62 de ani, convenţia europeană pentru apărarea Drepturilor omului şi a libertăţilorfundamentale, prin mecanismul său propriu de implementare, şi anume curtea europeană de la strasbourg, adevenit treptat cel mai eficient şi actual instrument de punere în practică a drepturilor şi libertăţilorfundamentale.

De av. DIana elena DragoMIr

c e d o


a evoluat odată cu societatea, înprincipal prin două modalităţi.Pe de o parte, Curtea Europeanăa Drepturilor Omului, prinjurisprudenţa sa, a interpretat,actualizat şi explicat constantprevederile Convenţiei, nu depuţine ori extinzând şi aplicânddispoziţiile acesteia asupra unorsituaţii care nu puteau fi anti -cipate la momentul semnăriiConvenţiei, precum, spre exem -plu: protejarea surselor jurnaliş -tilor, percheziţie corporală,sinucidere asistată, problemelegate de avort sau dreptul laviaţă al embrionilor, sclaviadomestică, practicarea conco -mi tentă a două profesii liberale,mediul înconjurător.

Pe de altă parte, evoluţia Con -venţiei s-a făcut şi prin Pro -tocoale adiţionale care au adău -gat fie noi drepturi şi li bertăţifundamentale, fie interdicţii pen -tru statele membre. Spre exem -plu, Protocolul nr. 1 a extinssfera garanţiilor CEDO asupraproprietăţii, iar Proto colul nr. 13a abolit pedeapsa cu moartea.

Deşi CEDO nu se poate auto -sesiza, examinarea plângerilorde violare a Convenţiei cu carea fost sesizată, fie ele indivi -duale, fie inter-statale, a fostsuficientă pentru a modelalegislaţia naţională a tuturorstatelor membre din ConsiliulEuropei şi a impune prin juris -prudenţa sa, obligatorie la nivelnaţional, aceleaşi standarde degarantare a drepturilor şi liber -tăţilor naţionale.

sTrucTura cedo şi cum esTereprezenTaTă românia

Curtea Europeană de la Stras -bourg, CEDO, este formatădintr-un număr de judecătoriegal cu numărul statelor mem -bre ale Consiliului Europei,state semnatare ale Convenţiei,în prezent, 47, şi asistată de ogrefă. Judecătorii de la CEDOsunt aleşi de Adunarea Parla -mentară a Consiliului Europei,pentru un mandat unic de 9 ani,dintr-o listă de 3 candidaţi,

înain tată de către fiecare stat înparte. Deşi aleşi ca judecătorinaţionali, în numele statelorcare i-au propus, în timpulmandatului ei sunt completindependenţi şi nu pot desfă -şura nici un fel de activitateincompatibilă cu obligaţia de arămâne independenţi şi impar -ţiali.

Grefa este formată din jurişti,personal tehnic-administrativ şitraducători, angajaţi pentru aoferi Curţii suportul necesaractivităţilor judiciare. La grefaCurţii Europene lucrează unnumăr de 708 persoane, dintrecare 39 sunt români.

CEDO judecă toate cauzele cucare este sesizată în complet dejudecător unic – atunci cândconstată că cererile sunt inad -mi sibile, în Comitet de 3 jude -cători – atunci când este vorbade cazuri repetitive în careCEDO a statuat o jurisprudenţăconstantă, cauze „tip” Brumă -rescu, spre exemplu, în Camerade 7 judecători – atunci când

plângerea cu care este sesizatăCurtea comportă mai multedezbateri şi discuţii, şi în modexcepţional în Marea Camerăde 17 judecători, doar atuncicând o Cameră se desesizeazăîn favoarea Marii Camere saucând un recurs (cerere deretrimitere) a fost acceptată.

Niciodată un judecător naţionalnu poate forma un complet dejudecător unic pentru a pro -nunţa decizii în cauze care au labază plângeri ale conaţionalilorsăi şi doar în cazuri absolutexcepţionale poate face partedintr-un Comitet de 3 judecă -tori. Judecătorul naţional esteînsă întotdeauna membru alCamerei de 7 judecători, alăturide Preşedintele Secţiei din careface parte, împreună cu alţi 5judecători desemnaţi prin rota -ţie, sau al Marii Camere de 17judecători, constituită din Pre -şedintele Curţii Europene, Vice -preşedinţii Curţii, Preşedinţii deSecţie şi alţi judecători aleşiprin tragere la sorţi. În cazuljudecării unei cauze în recurs

c e d o


(ca urmare a unei retrimiteri)sunt excluşi din componenţaMarii Camere judecătorii careau examinat iniţial plângerea.

Din punct de vedere adminis -trativ, în acest moment CEDOeste organizată în cinci Secţii şiSecţia Filtru, toate având unPreşedinte, un Vicepreşedinte,un grefier de Secţie şi un numărde judecători. Judecătorul na -ţio nal al României face partedin Secţia a III-a, având caPreşedinte pe judecătorul naţio -nal al Andorrei, Josep Casade -vall, şi vicepreşedinte peju de că torul naţional al Spaniei,Luis López Guerra, alături dejudecătorii naţionali ai Slova -ciei, Jan Šikuta, San MarinoKristina Pardalos, al Olandei,Johannes Silvis, al RepubliciiMoldova, Valeriu Griţco, şi alSerbiei, Branko Lubarda. Gre -fier de Secţie este dl. StephenPhillips.

Există şi situaţii în care judecă -torul naţional nu poate faceparte dintr-un complet şi nupoate delibera din motive deabţinere, indisponibilitate sauscutire şi, atunci, Guvernulnumeşte un judecător ad-hoc.

De la data aderării la sistemulConvenţiei, România a avut laCEDO trei judecători naţionali:dl. Marin Voicu (1996-1998),dl. Corneliu Bîrsan (1998-2013) şi, în prezent, d-na IuliaAntoanella Moţoc.

de ce esTe româniafrunTaşă lacondamnări

În anul 2014, România a ocupatlocul 8 (din 47 de state mem -bre) raportat la numărul deplângeri adresate CEDO pernumăr de locuitori (după Ser -bia, Liechtenstein, Ucraina,Mol dova, Croaţia, Muntenegru,Ungaria) şi locul 5 ca numărtotal de plângeri pe rolul CurţiiEuropene (după Ucraina, Italia,Rusia, Turcia).

Într-o radiografie mai exactă, înanul 2014, Curtea de la Stras -bourg a analizat 7.223 de plân -geri formulate împotriva Sta -tu lui Român, dintre care 7.096au fost declarate inadmisibilesau au fost scoase de pe rol.Potrivit datelor publicate pe site-ul său oficial, CEDO a pronunţat87 de hotărâri în 127 de cazuri(pentru două sau mai multecazuri conexate s-a pronunţat osingură hotărâre), în 74 dintreacestea Curtea Europeană asancţionat cel puţin o violare aConvenţiei Europene aDrepturilor Omului, a constatatcă nu există nici o violare în 2cazuri şi a luat diferite alte

decizii în 11 cazuri. Curteamenţionează că s-au formulat 2cereri de măsuri interimare şi căambele au fost respinse.

Plângerile împotriva StatuluiRomân, soluţionate de CEDOîn anul 2014, au vizat încălcăriale demnităţii umane, în prin -cipal condiţiile de detenţie şiaplicarea de tratamente inuma -ne şi degradante (29 de cauze),dreptul la un proces echitabil(18 cauze), dreptul la libertate(12 cauze), respectarea vieţiiprivate şi de familie (10 cauze),lipsa unei anchete efective (9cauze), durata procedurii (6cauze), decizii naţionale nepuseîn executare (3 cauze), dreptulla proprietate (6 cauze), dreptulla viaţă (1 cauză), condamnăriîn lipsa unei legi care săprevadă fapta ca infracţiune (1cauză), libertatea de expresie (1cauză), libertatea de asociere (1cauză), dreptul la un remediuefectiv (1 cauză) şi alte articoleale Convenţiei (1 cauză).

Tot în anul 2014, Statul Românşi-a asumat răspunderea pentruîncălcarea dispoziţiilor Con ven - ţiei, printr-o declaraţie unila te ra -lă în 64 de cazuri, spre deose birede 2013, când a recunoscutîncălcările Conven ţiei în doar 38de cazuri şi a ajuns la oînţelegere amiabilă cu victimeleîncălcărilor Con venţiei în 51 decazuri, spre deosebire de 2013,când s-au încheiat înţelegeriamiabile în doar 29 de cauze.

Tipuri de reclamaţiidepuse la cedo

În fapt, sunt două tipuri decereri care pot fi adresate Curţiide la Strasbourg: aşa-numitelecereri individuale, care pot fidepuse de orice persoană, grupde persoane, firmă, societate,ONG şi cererile inter-statale,care pot fi depuse de un statîmpotriva altui stat.

Marea majoritate a cereriloradresate până în prezent Curţii,

în medie peste 50.000 pe an,sunt cereri individuale carevizează încălcarea propriilordrepturi şi libertăţi.

La nivelul întregii Curţi Euro -pene, aproape jumătate din nu -mărul total al hotărârilor vizea zăîncălcarea dreptului la un procesechitabil, durata pro cedurilor şiîncălcarea dreptului la proprie -tate, iar peste 10% sunt încălcăricare vizează dreptul la viaţă, lademnitatea umană, precum şiviolarea interdicţiei ca o per -soană să fie supusă unor tra -tamente inuma ne şi degradante.

cazuri imporTanTereprezenTaTe de dianadragomir şi asociaţii în 2014

Dacă ne referim la activitateaSocietăţii noastre de avocaţi în

c e d o

Diana-Elena Dragomir esteunul dintre puţinii avocaţidin România specializaţi încadrul Curţii Europene aDrepturilor Omului (CEDO),fiind singurul avocat românselecţionat în 2003 de cătreConsiliul Europei pentruspecializare în cadrulCEDO, la Strasbourg. Acondus de-a lungultimpului mai multe cazuri„nouvelles affairs”, situaţii încare Curţii Europene i seaduc spre soluţionareproblematici noi, dar şicazuri importante,complexe şi notorii la nivelnaţional.

Diana-Elena Dragomir apus bazele Diana Dragomirşi Asociaţii, casă deavocatură care, pe lângăaccentul pus pe speţeleadresate CEDO, deţineexpertiză în multe altedomenii.


faţa Curţii Europene, cusiguranţă, în anul 2014, cea mairelevantă dintre cauzele de laStrasbourg – şi în care s-apronunţat Curtea – este Ma -teescu împotriva României şinu doar prin aceea că, fiind ocauză nouvelle-afaire, lămu -reşte pentru prima dată lanivelul întregului sistem alConvenţiei faptul că un profe -sionist poate practica conco -mitent două profesii liberale, cişi prin aceea că Statul Romântrebuie acum să îşi schimbelegislaţia naţională în materiaprofesiilor liberale şi să acceptecă nu este un motiv de nedem -ni tate să fii medic şi avocat înacelaşi timp.

Altfel, majoritatea plângerilorcu care am sesizat Curtea de laStrasbourg în anul 2014 şi carese află pe rol, \n diverse stadiide judecată, au vizat încălcări

din sfera penalului afacerilor, amodului în care instanţele na -ţio nale au dispus măsuri pri -vative de libertate, au admi nis -trat probe sau au derulatanchete în diverse dosarepenale. Accesul la justiţie,dreptul la apărare, dreptul laproprietate, inclusiv sub formapunerii în executare a hotă râ -rilor judecătoreşti au reprezen -tat alte încălcări cu care amsesizat, la cererea clienţilornoştri, Curtea Europeană şi carese află în prezent în curs desoluţionare.

caliTăţile unui avocaTpenTru cedo

Ori de câte ori mi se pune oastfel de întrebare, nu pot să nurepet că, înainte de toate, unavocat de CEDO trebuie să ştiecarte. Carte adevărată, serioa -să! Trebuie să cunoască foarte

bine nu doar procedura CurţiiEuropene, ci mai ales dreptulintern. Spre exemplu, unavocat care nu poate verificaremediile oferite de dreptulnaţional într-un caz concret nupoate face o plângere admisibi -lă la Curtea Europeană pentrusimplul fapt că nu poate trecede criteriul de admisibilitate alepuizării reme diilor domestice.Din păcate, această „necunoaş -tere” a proce durilor Curţii, acriteriilor de admisibilitate, adreptului naţio nal sunt şiprincipalele motive pentru care97% dintre plânge rile adresateCurţii Europene nici măcar nuse mai înregis trează pe rolulacesteia!

În opinia mea, un dosar bineconstruit şi condus profesionalîn dreptul naţional nu are cumsă rămână cu o soluţie nefa -vorabilă la CEDO. Este

adevărat, însă, că trebuie multămuncă, determi nare şi motivarepentru ca, încă de la primainstanţă naţională, să conduciun dosar ca şi cum te-ai afla înfaţa Curţii de la Stras bourg,invocând în apărarea celui careţi-a încredinţat desti nul lui nudoar dispoziţiile legis laţieinaţio nale, ci şi juris pru - denţaCurţii Europene, obliga toriepentru oricare dintre instan ţelenaţionale din statele membreale Consiliului Europei, inclu -siv România.

Sigur, în ani, experienţa, miilede dosare lucrate şi acel „ceva”care vine dintr-o îndelungatăactivitate în faţa Curţii Euro -pene fac diferenţa!

anul 2015 la cedopenTru românia

Tot statistic, întrucât cifrelereuşesc să clarifice cel mai bineo imagine de ansamblu, la datade 1 ianuarie 2015, pe rolulCEDO se aflau înregistrate unnumăr de 4.712 plângeri împo -triva României, dintre care 312erau alocate completului dejudecător unic, 1.688 – com -ple tului de 3 judecători, 1.336– completului de 7 judecătorişi o cauză era deferită MariiCamere – completul de 17judecători.

La 31 ianuarie 2015, Româniase afla pe locul 5 (după Ucra i -na, Italia, Rusia, Turcia) din 47de state, cu un număr de 3.450de plângeri pe rolul CurţiiEuropene, respectiv 4,9% dinnumărul total de plângeri aflatepe rolul Curţii Europene, deci69.750 dosare.

E mult, e puţin, cred că nu esteatât de important de stabilit.Ceea ce contează, în ultimăinstanţă, este că, în mod sigur,conlucrarea Curţii Europene cusistemul naţional de justiţieface ca, an după an, pentru totmai puţini români „dreptatea săumble cu capul spart”!

c e d o


De exemplu, am cons -tatat recent faptul căîntr-un dosar penal nu

pot fi verificate în vreun felindiciile sau probele pe bazacărora au fost obţinute şiulterior prelungite mandatele de

supraveghere tehnică. Refe ratulpe baza căruia Parchetulsolicita judecătorului de drep -turi şi libertăţi emiterea unuimandat de supraveghere tehni -că se întemeia strict pe un pro -ces-verbal de sesizare din

oficiu, reţinându-se o serie deelemente de fapt privind săvâr -şirea unei infracţiuni. Ulteriorstudierii documentelor dindosar, am observat faptul căsusţinerile Parchetului nu be -neficiau de niciun suport pro -

bator, nefiind indicată modali -tatea în care organele de urmă -rire penală au reuşit să sta -bilească veridicitatea informa -ţiilor prezentate.Cu privire la modalitatea desesizare din oficiu a organelor

suPravegherea tehnică,suPravegherea tuturor

Pe măsură ce trece timpul, constatăm tot mai des cât de puţin se schimbă tendinţa legiuitorului de a oferi cupipeta protecţia drepturilor procesuale de care trebuie să beneficieze fiecare subiect de drept. subliniam într-unnumăr anterior libertatea de care se bucură organele de urmărire penală în activităţile de supraveghere tehnică(în principal activităţile de interceptare şi înregistrare a comunicaţiilor) şi, în acest context, nu putem să nuobservăm lipsa oricărei transparenţe, chiar ulterioară soluţionării cauzei, cu privire la maniera de utilizare aacestor metode de cercetare.

De ana PoPesCU, avocat de drept penal în cadrul Ţuca zbârcea & asociaţii

d r e p t p e n a l


de urmărire penală, legeaimpune respectarea regulii de ase încheia un proces-verbal,însă procurorul nu este obligata detalia care sunt indiciile pecare le deţine cu privire lasăvârşirea unei infracţiuni. Judecătorul a admis solicitareaParchetului, pe baza unorexpuneri teoretice generale,fără o apreciere concretăprivitoare la elementele de faptdescrise de către procuror sau lamotivele pentru care s-arimpune o asemenea imixtiuneîn viaţa privată a persoanelor cuprivire la care supraveghereatehnică a fost încuviinţată. Încheierea judecătorului dedrepturi şi libertăţi este în atarecazuri definitivă, nefiind supusăvreunei căi de atac şi neputândfi contestată ulterior în cadrulprocedurii de cameră preli -minară, în momentul în care sepune în discuţie analizarealegalităţii sesizării instanţei şiadministrării probelor în fazade urmărire penală.Legiuitorul condiţionează atâtemiterea, cât şi prelungirea unuimandat de supravegheretehnică de prezentarea unormotive temeinic justificate. Întemeiul acestora, judecătorul dedrepturi şi libertăţi poateaprecia cu privire la existenţasuspiciunii rezonabile legate de

pregătirea sau săvârşirea uneiinfracţiuni, proporţionalitateamăsurii raportată la drepturile şilibertăţile fundamentale şimotivele ce ţin de celeritateaprocedurilor ori de siguranţadesfăşurării anchetei pentrucare sunt necesare măsurile desupraveghere tehnică.Or, din moment ce lipsesc dindosar atât procesul-verbal desesizare din oficiu, cât şi dateleavute în vedere de cătreorganele de urmărire penală lamomentul solicitării emiteriimandatelor de supravegheretehnică, este imposibil a deter -

mina dacă au fost îndeplinitecondiţiile impuse de către le -giuitor, fapt apt a ridica nume -roase suspiciuni cu privire lalegalitatea întregii anchetepenale. Totodată, chiar dacă esteevident faptul că judecătorul dedrepturi şi libertăţi nu a analizatnicicum respectarea cerinţelorlegale, prezentând o analizăformală şi deloc orientată spreobiectul dosarului penal, nuexistă un remediu procesualimediat. Ca atare, într-un dosarpenal în care acuzaţiile sesprijină tocmai pe mijloacele deprobă obţinute ca urmare aemiterii în mod nelegal a unormandate de supraveghere teh -nică, vom constata cu regret căprobele rămân câştigate cauzei. Într-un alt dosar penal, con -vorbirile telefonice ale uneipersoane au fost interceptatemai multe zile, în baza unuimandat emis din eroare penumele unei alte persoane, darcu privire la numărul de telefonal celei dintâi. Deloc de ignorateste faptul că persoana interce p -tată din greşeală avea calitateade avocat.Articolul 145 din Codul deProcedură Penală prevede fap -tul că, după încetarea măsuriide supraveghere tehnică, procu -rorul informează, în scris, în cel

mult 10 zile, pe fiecare subiectal unui mandat despre măsurade supraveghere tehnică ce afost luată în privinţa sa, persoa -na supravegheată având dreptulde a lua cunoştinţă, la cerere, deconţinutul proceselor-verbale încare sunt consemnate activită -ţile de supraveghere tehnicăefectuate. De asemenea, procu -rorul trebuie să asigure, lacerere, ascultarea convorbirilor,comunicărilor sau conversa -ţiilor ori vizionarea imaginilorrezultate din activitatea desupraveghere tehnică.Astfel, se pune problema dacăo persoană care nu este men -ţionată în cuprinsul mandatuluide supraveghere tehnică, dar alcărei număr de telefon estevizat prin măsura de supra ve -ghere face parte dintre persoa -nele cărora li se adreseazădispoziţiile articolului anteriormenţionat.În speţa noastră, procurorul decaz a apreciat că interceptareatimp de mai multe zile aconvorbirilor telefonice aleunui avocat nu conferă dreptulacestei persoane de a fiinformată cu privire la aceastăîmprejurare. Dacă a fost dingreşeală, nu se pune! Atâtatimp cât nu rezultă vreunproces-verbal de sesizare dinoficiu...

d r e p t p e n a l

legiuitorulcondiţionează atât emiterea,

cât şi prelungireaunui mandat desupraveghere

tehnică de prezentarea

unor motivetemeinic

justificate.

Despre echipa de drept penal de la Țuca Zbârcea & Asociaţii

Eficienţa echipei de Drept Penal alAfacerilor din cadrul Țuca Zbârcea &Asociaţii este dată de experienţa vastă decare dispune în acest domeniu deactivitate și de colaborarea permanentă adepartamentului de drept penal alafacerilor cu echipele specializate în dreptcomercial, societar, al concurenţei,financiar și fiscal.

Practic, fiecare speţă este abordată dintr-odublă perspectivă, ceea ce conferăprotecţie sporită intereselor părţilor aflateîntr-un litigiu penal sau expuse unor situaţiicu potenţiale implicaţii penale. Echipa deavocaţi prestează activităţi de consultanţăîn materie penală cu privire la toate tipurilede acţiuni în constatarea fraudei sau a

tentativelor de fraudă sau a conduiteineconforme a angajaţilor clienţilor noştri.Oferă, de asemenea, consultanţă juridicăcu privire la aplicarea integrală aelementelor de drept penal din legislaţiaantitrust şi legislaţia concurenţei, inclusivîn tranzacţiile naţionale sau cu element deextraneitate (fuziuni, achiziţii, contracte deasociere în participaţiune, etc.), precum şiîn domeniul ajutorului de stat.

Societatea a fost fondată în luna martie2005, sub numele de Ţuca & Asociaţii, decătre opt parteneri, care deţin şi calitateade membri fondatori. În ianuarie 2006,denumirea s-a schimbat în Ţuca Zbârcea &Asociaţii, marcând cooptarea lui GabrielZbârcea ca Managing Partner al firmei.

Echipa de management cuprinde în prezent 25 de parteneri şi circa 170 de avocaţi şi angajaţi. Media de vârstă a avocaţilor este de 32 de ani. În paralel, Ţuca Zbârcea &Asociaţii şi-a dezvoltat foarte mult şiportofoliul de clienţi, care include înprezent nume precum OMVGroup/Petrom, Erste Bank-BCR, ArcelorMittal, CEZ, Carrefour, VodafoneRomania, Colgate Palmolive, PhilipMorris, Alstom Transport, EricssonTelecommunications, Siemens Romania,Mobexpert şi alţii.

Firma a primit în ultimii ani şi numeroaserecunoaşteri şi distincţii pe plan local şiinternaţional.


i n d e x s o c i e tăţ i d e av o c at u r ă

Allen & Overy 50

Biriş Goran 15, 17, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 45, 46, 47, 50, 55, 56, 57

Bondoc & Asociaţii 50

Bulboacă & Asociaţii 50

Clifford Chance Badea 50

CMS 50

D&B David Baias 15, 16, 17, 18, 45, 49, 52, 53

Diana Dragomir şi Asociaţii 58, 59, 60, 61

Deloitte 5

Dentons 50

DLA Piper Dinu 50

Dragne şi Asociaţii 4, 8

Eversheds Lina & Guia 50

Grigorescu Ştefănică 50

Gruia Dufaut 15, 16, 17, 18, 19, 45

Ionescu şi Asociaţii 6

Kinstellar 15, 16, 17, 19, 50

Leaua & Asociaţii 6

Leroy şi Asociaţii 50

Marko & Udrea 15, 17, 18

Muşat & Asociaţii 12, 23, 24, 50, 51

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen 10, 50

Noerr 15, 16, 17, 18, 26, 49, 50, 51

ONV Law 19, 25, 34, 35, 36

Pachiu & Asociaţii 50

PeliFilip 4, 50

Piperea şi Asociaţii 24, 37, 38, 39, 40, 41

Popovici Niţu & Asociaţii 50

Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu 50

Reff şi Asociaţii 50

Schoenherr 15, 16, 17, 18, 42, 43, 49, 50

Ţuca Zbârcea & Asociaţii 15, 16, 18, 21, 23, 45, 49, 54, 62

Vidican, Morgovan şi Asociaţii 32, 33

Voicu & Filipescu 22, 24, 25, 50

White & Case 15, 30

Wolf Theiss 50

Zamfirescu Racoţi & Partners 22, 23, 24, 28, 48, 51

topurilefinmedia

avocatiwww.finMedia.ro

PublicaȚie editatÃ de finMedia, ediȚia de varÃ, 2015, PreȚ 35 lei

topu

rilef

inm

edia

a

vo

ca

ţi

Pu

bli

caȚ

ie e

dit

atÃ

de

Fin

med

ia,

ediȚ

iad

e va

rÃ

, 201

5w

ww

.fin

me

dia

.ro

legea insolvenţei persoanelor

fizice trage româniape nisipuri mişcătoare

COVERvaloarea Pieţei avocaturii de business stagnează.sPeranţele merg mai deParte

Băncile ţin capul de afiş

al tranzacţiilor şi în 2014 şi în 2015

Piaţa de real estate urcă din nou

pe schele

www.piatafinanciara.ro

PIAtA FINANCIARÅ

topurileﬁnmedia avocati - piata financiara...topurileﬁnmedia avocati publicaȚie editatÃ de...

Documents