teste istorie
TRANSCRIPT
Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi
MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2012
DISCIPLINA: ISTORIA ROMÂNILOR
Testele sunt recomandate pentru următoarele domenii de licenţă şi facultăţi:
EDIŢIA A II-A REVIZUITĂ
(12 IULIE 2012)
Nr.
crt.
Domeniul de licenţă
la care se recomandă Facultatea
1. Istorie Facultatea de Istorie, Filosofie şi
Teologie 2. Filosofie
3. Sociologie
4. Drept Facultatea de Ştiinţe Juridice,
Sociale şi Politice 5. Ştiinţe administrative
2
PRECIZĂRI:
Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor se vor realiza în conformitate cu prevederile
prezentei programe şi a manualelor aprobate prin ordinele M.E.C.T.S. pentru clasa a XII-a, aflate în
vigoare în anul şcolar 2011-2012.
Se recomandă următoarele manuale:
Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007.
Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,
2007.
Valentin Băluţoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi
pedagogică, R.A., 2007.
Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil
Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007.
Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu,
Istorie.Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007.
Ioan Scurtu, Constantin Dincă, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare,
Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, 2007.
Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, 2007.
3
Alegeţi varianta corectă:
1. În ce perioadă a domnit Decebal?
A) 87-106 d. Hr.
B) 98-117 d. Hr.
C) 45-102 d. Hr.
D) 45-102 d. Hr.
2. În ce perioadă a domnit Burebista?
A) 82-12 î. Hr.
B) 44-12 î. Hr.
C) 82-44 î. Hr.
D) 82-44 d. Hr.
3. În ce perioadă au avut loc războaiele lui Traian cu Dacii?
A) 101-102 şi 105-106 d. Hr.
B) 86-89 şi 98-117 d. Hr.
C) 46-60 şi 79-86 d. Hr.
D) 117-118 si 120-121 d. Hr.
4. În urma păcii din 89 d. Hr. dintre Decebal şi Domiţian ...?
A) Dacia devine stat clientelar Romei
B) Dacia este cucerită de romani
C) Dacia este împărţită între romani şi barbari
D) Dacia include o parte din Moesia
5. În ce oraş a fost ridicată Columna lui Traian?
A) Singidunum
B) Potaissa
C) Roma
D) Romula
6. Care este adstratul în formarea limbii române?
A) slav
B) got
C) hun
D) gepid
7. Care era religia românilor în perioada etnogenezei?
A) creştină
B) musulmană
C) iudaică
D) budistă
8. Cum se numea capitala Regatului Dacia, condus de Decebal?
A) Drobeta
B) Sarmizegetusa
C) Tamasidava
D) Tibiscum
4
9. Cine dintre istoricii antici este considerat „părintele istoriei”?
A) Tucidide
B) Herodot
C) Diodor din Sicilia
D) Cassius Dio
10. Pe cine a dorit să sprijine Burebista împotriva lui Caesar?
A) Pompei
B) Cleopatra
C) Antonius
D) Brutus
11. Cum îl chema pe marele preot, sfetnic al regelui Burebista?
A) Deceneu
B) Scorilo
C) Duras
D) Diurpaneus
12. Cine au fost aliaţii dacilor în timpul războaielor cu Traian?
A) sarmaţii
B) galii
C) parţii
D) illirii
13. Capitala provinciei romane Dacia a fost?
A) Buridava
B) Ulpia Traiana Sarmizegetusa
C) Apullum
D) Potaissa
14. Ce tip de credinţă este creştinismul?
A) Monoteistă
B) Politeistă
C) Sincretistă
D) Animistă
15. Care este ordinea corectă a următoarelor evenimente istorice?
A) Domnia lui Burebista; Războaiele lui Traian împotriva dacilor; Constituirea Provinciei
Dacia; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia
B) Constituirea Provinciei Dacia; Domnia lui Burebista; Retragerea armatei şi
administraţiei romane din Provincia Dacia; Războaiele lui Traian împotriva dacilor
C) Domnia lui Burebista; Constituirea Provinciei Dacia; Războaiele lui Traian împotriva
dacilor; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia
D) Războaiele lui Traian împotriva dacilor; Domnia lui Burebista; Constituirea Provinciei
Dacia; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia
16. Cine a fost "Cel dintâi şi cel mai mare rege din Thracia"?
A) Decebal
B) Deceneu
C) Burebista
D) Comosicus
5
17. Sub ce împărat a atins Imperiul Roman cea mai mare extindere teritorială?
A) Caesar
B) Octavian Augustus
C) Traian
D) Septimius Severus
18. Cine dintre autorii antici au oferit primele şi cele mai detaliate informaţii despre geto-daci?
A) Suetonius
B) Pomponius Mela
C) Herodot
D) Titus Livius
19. Care dintre regii daci este creatorul statului dac?
A) Burebista
B) Scorilo
C) Duras
D) Decebal
20. Care este titlul lucrării lui Herodot, în care se relatează despre campania regelui Darius
împotriva sciţilor?
A) Istorii
B) Istorie romană
C) Anale
D) Geografia
21. Cine este considerat a fi divinitatea supremă la geto-daci?
A) Jupiter
B) Zeus
C) Zalmoxis
D) Marte
22. Cum a reuşit primul rege al statului centralizat dac, Burebista, să-i disciplineze pe geto-daci?
A) prin constituirea armatei
B) prin renunţarea la consumul vinului şi distrugerea viţei de vie
C) prin baterea de monede
D) prin instituirea unor recompense
23. De ce neam sunt geto-dacii?
A) traci
B) celţi
C) sciţi
D) greci
24. Care era graniţa sudică a regatului lui Burebista?
A) Munţii Haemus
B) Dunărea
C) Pontul Euxin
D) Marea Mediterană
25. Cine era generalul trimis de Domiţian în 87 să îi pedepsească pe daci şi care îşi pierde viaţa în
lupta de la Tapae?
A) Tettius Iulianus
6
B) Terentius Scaurianus
C) Cornelius Fuscus
D) Catus Aelius
26. Cu cine s-a luptat Decebal în perioada 101-102 şi 105-106?
A) parţii
B) roxolanii
C) romanii
D) germanii
27. Geto-dacii făceau comerţ cu grecii din această colonie de pe malul Pontului Euxin ?
A) Sucidava
B) Histria
C) Breţcu
D) Piatra Roşie
28. Burebista a folosit ca monedă a regatului dac ..... ?
A) tetradrahma macedoneană
B) denarul republican roman
C) didrahma grecească
D) moneda dacică
29. Cum se numeau aşezările civile fortificate geto-dacice?
A) cetăţi
B) davae
C) castre
D) villae rusticae
30. Cine este arhitectul care a proiectat podul de la Drobeta în perioada 102-105?
A) Apolodor din Damasc
B) Cassius Dio
C) Eusebius din Caesareea
D) Diodor din Sicilia
31. În ce an a fost ucis Burebista?
A) 49 î.Hr.
B) 42 î.Hr.
C) 44 î.Hr.
D) 39 î.Hr.
32. Cu cine s-a luptat Cornelius Fuscus în 87 d.Hr. la Tapae?
A) Dicomes
B) Oroles
C) Duras
D) Decebal
33. Care dintre următoarele oraşe nu au fost colonie greacă?
A) Histria
B) Sarmizegetusa
C) Tomis
D) Callatis
7
34. Care au fost factorii externi care au dus la centralizarea primului stat dac?
A) ameninţarea grecilor
B) ameninţarea romanilor şi a celţilor
C) ameninţarea sciţilor
D) ameninţarea sarmaţilor
35. Care dintre următoarele situri a fost cetate geto-dacică?
A) Histria
B) Blidaru
C) Vindobona
D) Axiopolis
36. Geţii şi dacii vorbeau aceeaşi limbă ne spune autorul antic?
A) Strabon
B) Ovidiu
C) Pliniu cel Bătrân
D) Titus Livius
37. Câte campanii militare au fost necesare în timpul împăratului Traian pentru cucerirea Daciei?
A) două
B) patru
C) trei
D) una
38. După cucerire, Traian a inclus în Provincia Moesia Inferior?
A) doar sudul Moldovei
B) cea mai mare parte a Munteniei, sudul Moldovei şi colţul sud-estic al Transilvaniei
C) doar Muntenia
D) doar colţul sud-estic al Transilvaniei
39. Romanii şi-au retras armata şi administraţia din Dacia în timpul cărui împărat?
A) Septimius Severus
B) Gordian al III-lea
C) Aurelianus
D) Gallienus
40. Informaţii despre retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia avem de la autorul
antic?
A) Eutropius
B) Trogus Pompeius
C) Eusebius din Caesareea
D) Tacitus
41. Unul dintre următoarele puncte nu a fost oraş în Dacia romană. Care dintre ele?
A) Drobeta
B) Apullum
C) Histria
D) Napoca
42. Creştinilor li s-a acordat libertate de manifestare religioasă, în 313, prin Edictul de la… ?
A) Ravenna
B) Milan
8
C) Roma
D) Constantinopol
43. În perioada secolelor III-IV d. Hr. au pătruns în spaţiul Daciei în calitate de migratori.... ?
A) hunii
B) bulgarii
C) goţii
D) slavii
44. Prin ce misionar martir au fost atraşi spre creştinism goţii?
A) Sava Gothul
B) Epictet
C) Camasis
D) Astion
45. Unde au fost identificaţi cei patru martiri cu nume cunoscute: Attalos, Philipos, Camasis şi
Zoticos?
A) Niculiţel
B) Halmyris
C) Troesmis
D) Capidava
46. Unde a fost construit podul lui Apollodor din Damasc?
A) Oescus
B) Drobeta
C) Cernavoda
D) Dinogetia
47. Cum se numeşte împăratul roman care a schimbat forma de guvernare în Dominat?
A) Domitian
B) Constantin cel Mare
C) Diocletian
D) Aurelian
48. Cum s-a numit teritoriul dintre Dunăre şi Mare, după reforma administrativă a lui Diocletian?
A) Moesia
B) Scythia Minor
C) Moesia Inferior
D) Moesia Superior
49. În ce an s-au retras romanii din Dobrogea?
A) 602
B) 276
C) 330
D) 576
50. Unde a fost descoperit donariul creştin cu Hrisma, datat în secolul al IV-lea?
A) Biertan
B) Niculiţel
C) Apullum
D) Sucidava
51. Sub ce împărat a devenit Creştinismul religie oficială a Imperiului roman?
9
A) Constantin cel Mare
B) Constantius
C) Anastasius I
D) Teodosius cel Mare
52. Din ce grup lingvistic face parte limba română?
A) german
B) grec
C) romanic
D) slav
53. În ce an s-a produs marea schismă a creştinismului?
A) 1054
B) 1009
C) 800
D) 1111
54. Cărei populaţii migratoare îi este atribuit Tezaurul de la Pietroasele?
A) goti
B) gepizi
C) avari
D) huni
55. În ce an s-a prăbuşit Imperiul Roman de Apus?
A) 459
B) 309
C) 476
D) 747
56. Unde a fost exilat poetul Ovidiu?
A) Tomis
B) Halmyris
C) Histria
D) Drobeta
57. Cine este istoricul bizantin care reţine expresia "torna, torna fratre", folosită de un soldat în 587?
A) Theofilact de Simocatta
B) Eutropius
C) Eusebius din Caesareea
D) Anna Comnena
58. Care sunt dialectele limbii române?
A) româna nord dunăreană şi aromâna
B) româna nord dunăreană, aromâna, istroromâna, meglenoromâna
C) istroromâna şi meglenoromâna
D) româna nord dunăreană, aromâna, istroromâna,
59. Peste 70% din vocabularul limbii române îl formează ?
A) elementele romanice
B) elementele slave
C) elementele germanice
D) elementele neo-greceşti
10
60. În ce an răscoala generalului Phocas a permis slavilor să pătrundă la sudul Dunării?
A) 395
B) 275
C) 602
D) 565
61. Identificaţi una dintre limbile de mai jos care nu intră în categoria celor neolatine?
A) italiana
B) româna
C) engleza
D) franceza
62. Structurile politice cu funcţii defensive, constituite pe ambele laturi ale Carpaţilor prin
contopirea mai multor obşti sub conducerea unui duce sau voievod erau în secolele IX-XIII:
A) comitatele
B) regatele
C) voievodatele
D) obştile
63. Forma de bază în organizarea socială a românilor la începutul Evului Mediu era:
A) breasla
B) obştea
C) ducatul
D) ţara
64. Denumire a unei forme de organizare prestatală care se găseşte numai în teritoriile de la est de
Carpaţi (Moldova) era:
A) ocolul
B) obştea
C) ţara
D) cnezatul
65. Forma de organizare administrativ-teritorială şi militară introdusă de regalitatea maghiară în
zonele de graniţă pentru întărirea apărării (în special împotriva cumanilor şi tătarilor) a fost:
A) principatul
B) ducatul
C) marca
D) comitatul
66. Banatul de Severin a fost înfiinţat în jurul anului:
A) 1230
B) 1341
C) 1156
D) 1290
67. Marca Moldovei a fost înfiinţată în jurul anului:
A) 1359
B) 1356
C) 1352
D) 1400
11
68. Răscoala vlahilor din Thessalia a avut loc în anul:
A) 998
B) 1204
C) 1101
D) 1066
69. Ţara Bârsei (Terra Borza) a fost consemnată prima dată ca ţară românească în anul:
A) 1100
B) 1222
C) 1356
D) 1134
70. Autonomie politică locală românească amintită în anul 1247 era:
A) Ţara Maramureşului
B) Ţara Făgăraşului
C) Ţara Loviştei
D) Ţara Haţegului
71. Formaţiunea politică condusă de Menumorut era localizată în:
A) Banat
B) Crişana
C) Maramureş
D) Ţara Bârsei
72. Formaţiunea politică cu centrul la Cuvin în Banat era condusă de:
A) Gelu
B) Glad
C) Menumorut
D) Jupan Dimitrie
73. Formaţiunea politică din centrul Transilvaniei, condusă de Gelu, avea centrul probabil la:
A) Dăbâca
B) Morisena
C) Cenad
D) Biharea
74. Legenda Sfântului Gerard (secolul al XI-lea) amintea în Banat de o formaţiune politică cu
centrul la Morisena condusă de:
A) Litovoi
B) Seneslau
C) Kean
D) Ahtum
75. Ungurii s-au aşezat în Câmpia Pannoniei la sfârşitul secolului al:
A) XIII-lea
B) IX-lea
C) X-lea
D) VIII-lea
76. Primul comitat din Transilvania, Bihorul, în zona vechii cetăţi româno-slave de la Biharea, este
înfiinţat de regalitatea maghiară în anul:
A) 1111
12
B) 1122
C) 1200
D) 1001
77. Transilvania este organizată ca principat de regalitatea maghiară în anul:
A) 1167
B) 1111
C) 1234
D) 1300
78. Transilvania este menţionată ca voievodat condus de voievodul Leustachius în anul:
A) 1113
B) 1125
C) 1176
D) 1221
79. Regalitatea maghiară i-a colonizat pe secui în Transilvania începând cu secolul:
A) X
B) XI
C) XII
D) XIII
80. Saşii au fost colonizaţi în Transilvania începând cu a doua jumătate a secolului:
A) X
B) XI
C) XII
D) XIII
81. Cavalerii Teutoni primesc de la regalitatea maghiară în anul 1211:
A) Ţara Făgăraşului
B) Ţara Amlaşului
C) Ţara Bârsei
D) Ţara Maramureşului
82. O bulă papală menţiona existenţa unor elemente de ierarhie bisericească ortodoxă, ceea ce
implica şi o organizare politică la sud de Carpaţi, în anul:
A) 1234
B) 1359
C) 1222
D) 1290
83. Cavalerii Teutoni sunt alungaţi din Transilvania de armata regală maghiară în anul:
A) 1234
B) 1301
C) 1345
D) 1225
84. Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247 a fost dată de regele maghiar:
A) Andrei al II-ea
B) Andrei al III-lea
C) Bela al III-lea
D) Bela al IV-lea
13
85. Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247 aminteşte de existenţa în Ţara Haţegului şi nord-vestul
Olteniei a unui voievodat condus de:
A) Seneslau
B) Litovoi
C) Farcaş
D) Ioan
86. Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247 menţionează existenţa în Ţara Făgăraşului şi nordul-estul
Munteniei a unui voievodat condus de:
A) Seneslau
B) Litovoi
C) Farcaş
D) Ioan
87. Litovoi este ucis de armata regală maghiară ca urmare a refuzului plăţii tributului şi a opoziţiei
militare în anul:
A) 1277
B) 1279
C) 1283
D) 1299
88. Tradiţia istorică din cronicele muntene menţionează un ”descălecat” la sud de Carpaţi al unui
voievod din Ţara Făgăraşului, Negru-Vodă, pe la anul:
A) 1290
B) 1350
C) 1400
D) 1330
89. În anul 1330, voievodul Basarab I îl învinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou în bătălia
de la:
A) Rovine
B) Neajlov
C) Târgovişte
D) Posada
90. Izvorul care narează evenimentele din timpul bătăliei de la Posada este:
A) Alexiada
B) Cronica pictată de la Viena
C) Legenda Sfântului Gerard
D) Cronica notarului anonim
91. Urmaşul lui Basarab I care îşi va lua titlul de domn autocrat şi va întemeia Mitropolia Ungro-
Vlahiei în anul 1359 a fost:
A) Mircea cel Bătrân
B) Vladislav I
C) Nicolae Alexandru
D) Radu I
92. Un izvor epigrafic slav (inscripţia de la Mircea-Vodă) din prima jumătate a secolului al X-lea se
referă la:
A) Jupan Dimitrie
14
B) Jupan Gheorghe
C) Jupan Ioan
D) Jupan Vasile
93. Alexiada Anei Comnnena (secolul XI) îl menţionează ca lider local la Dârstor pe:
A) Tatos (Chalis)
B) Seslav
C) Satza (Saccea)
D) Pudilă
94. Alexiada Anei Comnnena (secolul XI) îl menţionează ca lider local la Vicina pe:
A) Tatos (Chalis)
B) Seslav
C) Satza (Saccea)
D) Pudilă
95. Ţara Cărvunei (Cavarnei) este menţionată documentar pe la:
A) 1400
B) 1300
C) 1230
D) 1250
96. Legenda despre Oguz han (Oguzname) îi menţionează pe românii de la est de Carpaţi cu
termenul de:
A) valahi
B) ulakes
C) volohi
D) blahi
97. Cronicile vechi ruseşti (Povestea vremurilor de demult, Cronica lui Nestor etc.) consemnează,
pentru secolul al XII-lea, în centrul Moldovei a unei Ţări a:
A) brodnicilor
B) bolohovenilor
C) berladnicilor
D) valahilor
98. Documentele papale sau cele emise de cancelaria regelui Ungariei vorbesc despre Ţara
Brodnicilor ca fiind localizată în:
A) Nord-estul Moldovei
B) Nord-vestul Moldovei
C) Centrul Moldovei
D) Sudul Moldovei
99. Într-un act papal din 1227, care se referă la răspândirea catolicismului la est de Olt şi de Carpaţi,
teritoriul din sudul Moldovei şi nord-estul Munteniei apare menţionat cu numele de:
A) Moldova
B) Ţara Românilor
C) Cumania
D) Ţara Valahilor
15
100. Întemeierea Mărcii Moldovei din inţiativa regelui maghiar Ludovic I de Anjou a avut loc în
jurul anului:
A) 1347
B) 1352
C) 1359
D) 1365
101. Tradiţia istorică îl consideră ca autor al ”primului descălecat” al Moldovei pe:
A) Dragoş
B) Bogdan
C) Sas
D) Balc
102. Răscoala lui Bogdan din Cuhea împotriva politicii lui Ludovic de Anjou a avut loc în anul:
A) 1355
B) 1359
C) 1370
D) 1371
103. Domnul Moldovei care a acceptat în 1370 înfiinţarea unei episcopii catolice la Siret a fost:
A) Laţcu
B) Roman I
C) Petru I
D) Alexandru cel Bun
104. Imediat după întemeierea Moldovei ca stat, capitala ţării era la:
A) Siret
B) Suceava
C) Iaşi
D) Baia
105. Prima mitropolie ortodoxă cu sediul la Suceava a fost constituită în vremea domnitorului:
A) Alexandru cel Bun
B) Petru I Muşat
C) Ştefan I
D) Roman I
106. Roman I se intitulează „mare singur stăpânitor”, domn „al Ţării Moldovei, de la Munte până la
Mare” într-un document din anul:
A) 1391
B) 1392
C) 1393
D) 1394
107. În 1401 Mitropolia Moldovei, cu scaunul la Suceava, a fost recunoscută de:
A) Papalitate
B) Regele Poloniei
C) Regele Ungariei
D) Patriarhia de la Constatinopol
108. Alexandru cel Bun a domnit între anii:
A) 1397-1425
16
B) 1400-1430
C) 1400-1432
D) 1402-1430
109. Mircea cel Bătrân a luptat alături de sârbi împotriva turcilor în 1388 în bătălia de la:
A) Rovine
B) Kossovopolje
C) Nicopole
D) Belgrad
110. Bătălia de la Nicopole a avut loc în:
A) septembrie 1396
B) septembrie 1395
C) 10 mai 1395
D) 17 octombrie 1394
111. În martie 1402, Alexandru cel Bun recunoaşte suzeranitatea:
A) Imperiului Otoman
B) Ungariei
C) Poloniei
D) Ţării Româneşti
112. În anii 1410 şi 1422, la Grünwald, respectiv Marienburg, moldovenii au luptat alături de poloni
împotriva:
A) oştilor maghiare
B) oştilor tătare
C) oştilor turceşti
D) Cavalerilor Teutoni
113. Campania cea lungă, desfăşurată de Iancu de Hunedoara pe teritoriul Serbiei şi Bulgariei a
avut loc în anii:
A) 1443-1444
B) 1442-1442
C) 1445-1446
D) 1444-1445
114. În septembrie 1442, Iancu de Hunedoara zdrobeşte o oaste turcească condusă de Sehabbedin,
beilerbeiul Rumeliei, într-o luptă dată pe râul:
A) Olt
B) Argeş
C) Buzău
D) Ialomiţa
115. În iulie 1456 are loc bătălia de la:
A) Varna
B) Belgrad
C) Kossovopolje
D) Zemun
116. Vlad Ţepeş a fost fiul lui:
A) Mircea cel Bătrân
B) Dan al II-lea
17
C) Vlad Dracul
D) Neagoe Basarab
117. La 16/17 iunie 1462 a avut loc:
A) ruperea relaţiilor cu Poarta de către Vlad Ţepeş prin refuzul plăţii tributului
B) arestarea lui Vlad Ţepeş din porunca regelui maghiar Matia Corvin
C) începutul campaniei otomane conduse de către Mehmed al II-lea împotriva lui Vlad
Ţepeş
D) atacul de noapte al trupelor lui Vlad Ţepeş asupra taberei otomane de lângă
Târgovişte
118. Vlad Ţepeş a revenit pentru ultima oară pe tronul Ţării Româneşti în anul:
A) 1456
B) 1476
C) 1470
D) 1475
119. Vlad Ţepeş a fost reţinut din ordinul regelui maghiar timp de aproape 13 ani în castelul de la:
A) Vişegrad
B) Belgrad
C) Sighişoara
D) Bran
120. Prima domnie a lui Vlad Ţepeş a fost în anul:
A) 1450
B) 1456
C) 1444
D) 1448
121. În aprilie 1459, Ştefan cel Mare recunoaşte suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV-lea prin
tratatul de la:
A) Baia
B) Suceava
C) Overchelăuţi
D) Colomeea
122. Ştefan cel Mare l-a înlăturat de pe tronul Moldovei în 1457 pe:
A) Bogdan al II-lea
B) Petru al III-lea Aron
C) Petru al II-lea
D) Ştefan al II-lea
123. Ştefan cel Mare cucereşte în 1465 cetatea Chilia, aflată până atunci în stăpânirea:
A) Ungariei
B) Ţării Româneşti
C) Imperiului Otoman
D) Genovei
124. Victoria repurtată de Ştefan cel Mare împotriva lui Matia Corvin a avut loc în anul:
A) 1465
B) 1469
C) 1475
18
D) 1467
125. La 10 ianuarie 1475 a avut loc bătălia de la:
A) Codrii Cosminului
B) Războieni
C) Podul Înalt
D) Lacul Cătlabuga
126. Ştefan cel Mare şi Matia Corvin au încheiat un tratat de alianţă în anul:
A) 1475
B) 1473
C) 1484
D) 1468
127. În iulie-august 1484 a avut loc asediul cetăţilor:
A) Vaslui şi Bârlad
B) Suceava şi Roman
C) Tîrgu Neamţ şi Baia
D) Chilia şi Cetatea Albă
128. În septembrie 1485 Ştefan cel Mare a reînnoit jurământul de vasalitate faţă de:
A) regele polon Ioan Albert
B) regele polon Cazimir al IV-lea
C) Imperiul Otoman
D) Regele maghiar
129. Bătălia de la Codrii Cosminului a avut loc în:
A) octombrie 1497
B) octombrie 1499
C) iulie 1497
D) iulie 1499
130. În 1487, Ştefan cel Mare a încheiat pace cu turcii. Valoarea tributului era de:
A) 2000 de florini veneţieni
B) 3000 de florini veneţieni
C) 2000 de galbeni ungureşti
D) 3000 de galbeni ungureşti
131. În anul 1529, sultanul Soliman Magnificul:
A) cucereşte Belgradul
B) înfrânge armatele maghiare la Mohacs
C) declanşează asediul Vienei
D) îl înlătură de la domnia Moldovei pe Petru Rareş
132. Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomană în anul:
A) 1521
B) 1526
C) 1529
D) 1541
133. Bătălia de la Călugăreni a avut loc la data de:
A) 13/23 august 1595
19
B) 10/20 ianuarie 1595
C) 17/27 iunie 1595
D) 1/10 ianuarie 1596
134. În primăvara anului 1596, Mihai Viteazul declanşează o campanie peste Dunăre, ajungând
până la:
A) Sofia şi Belgrad
B) Sofia şi Vidin
C) Constantinopol
D) Plevna şi Sofia
135. În iulie 1599, o solie trimisă de Mihai Viteazul la Praga îi solicita împăratului Rudolf al II-lea
permisiunea:
A) declanşării unei campanii antiotomane
B) declanşării unei campanii în Transilvania
C) declanşării unei campanii în Moldova
D) unei întrevederi personale
136. Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după lupta de la Şelimbăr, a avut loc la data de:
a) 18 octombrie 1599
b) 1 noiembrie 1599
c) 27 mai 1600
d) 1 august 1600
137. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o expediţie în:
A) Imperiul Otoman
B) Polonia
C) Imperiul Habsburgic
D) Moldova
138. Mihai Viteazul este înfrânt în tentativa de înnăbuşire a răscoalei nobililor maghiari în bătalia
de la:
A) Guruslău
B) Mirăslău
C) Alba-Iulia
D) Şelimbăr
139. După intrarea sa în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a fost recunoscut de către
Dieta Principatului drept:
A) ”locţiitor al Împăratului”
B) Domn
C) Voievod
D) Principe
140. Mihai Viteazul a murit pe Câmpia Turzii la 9 august 1601, ucis din ordinul:
A) sultanului
B) împăratului Rudolf al II-lea
C) lui Andrei Bathory
D) lui Gheorghe Basta
141. Declinul Imperiului Otoman a fost marcat de înfrângerea turcilor (1683) în bătălia de la:
A) Viena
20
B) Paris
C) Moscova
D) Mohacs
142. Bucovina a fost anexată de Imperiul habsburgic în anul:
A) 1718
B) 1774
C) 1775
D) 1784
143. Vechile capitulaţii şi autonomia Principatelor Române au fost recunoscute pentru prima data
într-un act cu valoare juridică internaţională prin tratatul de la Kuciuk – Kainargi, semnat în anul:
A) 1718
B) 1774
C) 1812
D) 1829
144. Nu s-a numărat printre idealurile politice ale mişcării conduse de Tudor Vladimirescu
A) încercarea de a obţine “dreptăţile ţării”
B) îndepărtarea grecilor din funcţiile laice şi ecleziastice
C) înfiinţarea unei armate naţionale
D) lupta pentru obţinerea independenţei de stat
145. Pacea de la Adrianopol a fost încheiată în anul:
A) 1812
B) 1826
C) 1829
D) 1834
146. Tratatul de la Paris a fost încheiat în anul:
A) 1826
B) 1829
C) 1849
D) 1856
147. Îndepărtarea domnitorilor fanarioţi din Principatele Române s-a făcut în urma revoluţiei din
anul:
A) 1784
B) 1791
C) 1821
D) 1829
148. Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist în anul:
A) 1718
B) 1774
C) 1775
D) 1812
149. Regulamentul Organic a fost impus în Moldova începând cu anul:
A) 1812
B) 1826
C) 1829
21
D) 1832
150. Nu a fost domnitor al Principatelor Române în secolul al XIX-lea:
A) Ioniţă Sandu Sturdza
B) Grigore Dimitrie Ghica
C) Mihail Sturdza
D) Alexandru Ipsilanti
151. În secolul al XVIII-lea, autonomia Principatelor Române Moldova şi Ţara Românească a fost
grav afectată de impunerea:
A) Regimului ţarist
B) Regimului austro-ungar
C) Regimului fanariot
D) Regimului austriac
152. Îndepărtarea fanariotismului a fost un obiectiv maximal al revoluţiei conduse:
A) Nicolae Bălcescu
B) Tudor Vladimirescu
C) Gheorghe Lazăr
D) Horea, Cloşca şi Crişan
153. Printre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene nu s-a numărat:
A) Petru Maior
B) Gheorghe Şincai
C) Ioan Budai Deleanu
D) Tudor Vladimirescu
154. Horea, Cloşca şi Crişan au condus o răscoala a românilor din Transilvania în anul:
A) 1769
B) 1774
C) 1784
D) 1791
155. Tudor Vladimirescu a fost asasinat de eterişti în anul:
A) 1818
B) 1820
C) 1821
D) 1828
156. Programul „Cererile norodului românesc” a fost redactat în anul:
A) 1812
B) 1815
C) 1818
D) 1821
157. Începutul luptei de emancipare a românilor ardeleni se leagă de numele episcopului unit al
Transilvaniei:
A) Horea
B) Tudor Vladimirescu
C) Inochentie Micu
D) Nicolae Bălcescu
22
158. Domnitorii, numiţi pe şapte ani, erau consideraţi înalţi funcţionari ai Imperiului Otoman prin
prevederile:
A) Tratatului de la Paris
B) Convenţiei de la Paris
C) Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris
D) Convenţiei de la Balta Liman
159. Retrocedarea judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail către Moldova a fost prevăzută în:
A) Tratatul de la Paris
B) Tratatul de la Berlin
C) Constituţia din 1866
D) Convenţia de la Balta Liman
160. Garanţii internaţionale privind autonomia, neutralitatea şi inviolabilitatea Principatelor
Române au fost solicitate de reprezentanţii românilor în cadrul:
A) Convenţiei de la Balta Liman
B) Congresului de Pace de la Paris
C) Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris
D) Divanurilor ad-hoc
161. Rol de constituţie pentru statul numit Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a avut
documentul:
A) Convenţia de la Balta Liman
B) Rezoluţia adunărilor ad-hoc
C) Convenţia de la Paris
D) Regulamentele Organice
162. Reprezentanţii românilor au solicitat ca în fruntea Principatelor sa fie ales un prinţ străin prin
documentul:
A) Convenţia de la Balta Liman
B) Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc
C) Convenţia de la Paris
D) Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris
163. Desfiinţarea privilegiilor şi a rangurilor boiereşti, ca şi egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa
legilor, erau prevăzute în documentul:
A) Tratatul de la Paris
B) Convenţia de la Balta Liman
C) Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc
D) Convenţia de la Paris
164. Problema Unirii Principatelor Române a fost discutată mai întâi în cadrul:
A) Congresului de pace de la Paris
B) Divanurilor ad-hoc
C) Adunărilor elective de la Iaşi şi Bucureşti
D) Conferinţei de la Paris
165. Barbu Ştirbei şi Grigore Al. Ghica au fost domnitori ai Principatelor Române până în anul:
A) 1855
B) 1856
C) 1857
D) 1858
23
166. Convenţia de la Balta Liman a fost semnată, în afara de Turcia, şi de statul:
A) Austria
B) Franţa
C) Moldova
D) Rusia
167. Războiul Crimeii a izbucnit în anul:
A) 1853
B) 1855
C) 1856
D) 1857
168. Moldova primeşte de la Rusia judeţele din sudul Basarabiei în anul:
A) 1853
B) 1855
C) 1856
D) 1857
169. Adunările ad-hoc solicită unirea Principatelor într-un singur stat numit România în anul:
A) 1853
B) 1855
C) 1856
D) 1857
170. Tratatul care prevedea scoaterea Principatelor de sub protectoratului exclusiv al Imperiului
ţarist a fost semnat la:
A) Berlin
B) Bucureşti
C) Londra
D) Paris
171. Mihail Kogălniceanu a ocupat funcţia de prim-ministru în timpul domnitorului:
A) Alexandru Ioan Cuza
B) Carol I
C) Ioniţă Sandu Sturdza
D) Gheorghe Bibescu
172. Principatele erau puse sub garanţia colectivă a puterilor europene prin tratatul de pace din anul:
A) 1812
B) 1829
C) 1849
D) 1856
173. Unirea Principatelor pe perioada domniei lui Al. I. Cuza a fost recunoscută, în decembrie 1861,
în cadrul:
A) Conferinţei puterilor garante de la Constantinopol
B) Congresului de pace de la Berlin
C) Congresului de pace de la Paris
D) Convenţiei de la Paris
24
174. Primul guvern unic al României, sub conducerea conservatorului Barbu Catargiu, a fost format
în anul:
A) 1859
B) 1860
C) 1861
D) 1862
175. Atribuţiile domnitorului Al. I. Cuza au fost mult sporite în urma loviturii de stat din:
A) 22 ianuarie 1862
B) 24 ianuarie 1864
C) 2 mai 1864
D) 14 august 1864
176. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris a fost însoţit de o:
A) reformă agrară
B) lege a instrucţiunii publice
C) lege a secularizării averilor mănăstireşti
D) lege electorală
177. Legea rurală a fost adoptată în anul:
A) 1861
B) 1864
C) 1865
D) 1866
178. “Monstruoasa Coaliţie”, gruparea care urmărea înlăturarea lui Al. I. Cuza, a reuşit să-l oblige
pe domnitor să abdice în anul:
A) 1863
B) 1864
C) 1865
D) 1866
179. Nu a fost realizată în perioada domniei lui Cuza:
A) Votarea legii instrucţiunii publice
B) Impunerea Constituţiei din 1866
C) Deschiderea Adunării legislative unice de la Bucureşti
D) Înfiinţarea Universităţii din Bucureşti
180. Legea impusă de Cuza, prin care sporea numărul alegătorilor, era:
A) Legea agrară
B) Legea instrucţiunii publice
C) Codul civil
D) Legea electorală
181. Alexandru Ioan Cuza a impus un sistem legislativ bicameral prin formarea:
A) Constituţiei
B) Corpului Ponderator
C) Comisiei centrale de la Focşani
D) Adunării deputaţilor
182. Oraşul Bucureşti a devenit capitală a României din anul:
A) 1856
25
B) 1858
C) 1860
D) 1862
183. După lovitura de stat din 2 mai 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus:
A) Convenţia de la Balta Liman
B) Tratatul de pace de la Paris
C) Statul dezvoltător al Convenţiei de la Paris
D) Rezoluţiile adunărilor elective
184. Legea care oferea ţăranilor clăcaşi posibilitatea de a deveni proprietari deplini pe locurile
supuse posesiunii lor a fost:
A) Legea secularizării averilor mănăstireşti
B) Legea rurală
C) Codul civil
D) Codul penal
185. Regimul autoritar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza în România a debutat în anul:
A) 1859
B) 1861
C) 1862
D) 1864
186. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat propunerea şi a primit acceptul familiei şi al
oficialilor prusieni de a veni în România în anul:
A) 1864
B) 1866
C) 1867
D) 1881
187. Printre atribuţiile monarhului, conform Constituţiei din 1866, nu era şi aceea:
A) de a conduce armata
B) de a numi primul ministru
C) de a avea deplină putere juridică
D) de a avea dreptul de veto
188. Constituţia din 1866 avea anumite limite în privinţa:
A) dreptului de vot
B) libertăţii cuvântului
C) libertăţilor individuale
D) dreptului de azil politic
189. Regele Carol I a fost căsătorit cu regina:
A) Ana
B) Elena
C) Elisabeta
D) Ioana
190. Carol I a fost încoronat rege al României în anul:
A) 1866
B) 1877
C) 1878
26
D) 1881
191. Printre liderii liberali nu s-a numărat şi:
A) Ion C. Brătianu
B) Titu Maiorescu
C) C. A. Rosetti
D) D. A. Sturdza
192. Convenţia militară ruso-română prin care Imperiul ţarist se obliga să respecte integritatea
teritorială a României a fost încheiată în anul:
A) 1866
B) 1876
C) 1877
D) 1878
193. Convenţia militară dintre Rusia şi România a fost negociată de guvernul condus de:
A) Mihail Kogălniceanu
B) Lascăr Catargiu
C) Ion Ghica
D) Ion C. Brătianu
194. Judeţele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) au fost reanexate de Rusia în anul:
A) 1859
B) 1866
C) 1876
D) 1878
195. Comandantul ţarist al frontului balcanic care a solicitat sprijinul armatelor române pentru
cucerirea Plevnei a fost:
A) arhiducele Nicolae
B) ţarul Nicolae
C) generalul Zotov
D) generalul Miliutin
196. Tratatul de la San Stefano prevedea recunoaşterea independenţei statelor România şi:
A) Herţegovina
B) Bulgaria
C) Grecia
D) Serbia
197. La Congresul de la Berlin, delegaţia română formată din Ion C. Brătianu şi Mihail
Kogălniceanu nu a solicitat şi:
A) garantarea integrităţii teritoriale
B) recunoaşterea independenţei
C) recunoaşterea regatului
D) dreptul la despăgubiri de război
198. „Petiţiunea-Proclamaţiune” a fost programul revoluţionar formulat în oraşul:
A) Iaşi
B) Islaz
C) Bucureşti
D) Braşov
27
199. Nu a fost lider al revoluţiei paşoptiste:
A) Nicolae Bălcescu
B) Vasile Alecsandri
C) Ion C. Brătianu
D) Mihail Sturdza
200. Nu a fost program al revoluţiei române de la 1848:
A) Cererile norodului românesc
B) Petiţiunea-Proclamaţiune
C) Petiţia naţională
D) Prinţipiile nostre pentru reformarea patriei
201. Nu a fost organizată o acţiune publică revoluţionară, în anul 1848, în oraşul:
A) Bucureşti
B) Blaj
C) Izlaz
D) Constanţa
202. Nu a fost lider al revoluţiei paşoptiste în Ţara Românească:
A) Nicolae Bălcescu
B) Ion C. Brătianu
C) Constantin A. Rosetti
D) Costache Negri
203. Idealurile unioniste româneşti nu au fost susţinute, la Congresul de pace de la Paris (1856), de
statul:
A) Austria
B) Franţa
C) Prusia
D) Rusia
204. Tratatul de pace de la Paris (1856) nu cuprindea şi:
A) rămânerea Principatelor sub suzeranitatea Turciei
B) trecerea Principatelor sub garanţia colectivă a celor şapte puteri europene
C) deplina libertate de navigaţie pe Dunăre
D) unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească
205. Rezoluţiile divanurilor ad-hoc nu au cerut şi:
A) respectarea autonomiei Principatelor
B) unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România
C) independenţa României
D) neutralitatea Principatelor
206. Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Transilvania, cu un rol important pentru propăşirea naţiunii
române din Imperiul austriac (austro-ungar) în secolul al XIX-lea a fost:
A) Inochentie Micu
B) Samuil Micu
C) Simion Bărnuţiu
D) Andrei Şaguna
28
207. „Memorandumul”, cel mai important program naţional al românilor din Austro-Ungaria, a fost
prezentat public în anul:
A) 1791
B) 1821
C) 1848
D) 1892
208. Constituţia din 1866 nu prevedea şi:
A) Principiul suveranităţii naţionale
B) Faptul că puterea legislativă era deţinută de un Parlament bicameral
C) Faptul că puterea judecătorească aparţinea Înaltei Curţi de Casaţie şi instanţelor
judecătoreşti locale
D) Deplina egalitate de vot a tuturor alegătorilor
209. Nu a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada domniei lui Carol I:
A) Barbu Catargiu
B) Ion C. Brătianu
C) Ion I. C. Brătianu
D) Dimitrie A. Sturdza
210. România a aderat la Tripla Alianţă în anul:
A) 1859
B) 1866
C) 1877
D) 1883
211. Nu a fost lider al Partidului Conservator:
A) Lascăr Catargiu
B) Manolache Costache Epureanu
C) Constantin A. Rosetti
D) Petre P. Carp
212. Consiliul de Coroană care a decis neutralitatea României la începutul Primului Război Mondial
a fost organizat în localitatea:
A) Bucureşti
B) Iaşi
C) Cotroceni
D) Sinaia
213. În rândul statelor care au luptat în Primul Război Mondial împotriva Puterilor Centrale nu a
fost şi:
A) Rusia
B) Franţa
C) Italia
D) Bulgaria
214. Luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au avut loc în anul:
A) 1914
B) 1915
C) 1917
D) 1918
29
215. Ion Inculeţ a fost proclamat lider al mişcării naţionale româneşti în oraşul:
A) Alba Iulia
B) Cernăuţi
C) Timişoara
D) Chişinău
216. Nu a fost lider al mişcării de întregire naţională în perioada de sfârşit a Primului Război
Mondial :
A) Simion Bărnuţiu
B) Iancu Flondor
C) Vasile Goldiş
D) Alexandru Vaida-Voevod
217. Unirea Basarabiei cu România a fost pronunţată la Chişinău pe data de:
A) 24 ianuarie 1918
B) 27 martie 1918
C) 24 aprilie 1918
D) 28 noiembrie 1918
218. Dobrogea s-a aflat sub stăpânire otomană până în anul:
A) 1859
B) 1866
C) 1867
D) 1878
219. Unirea Bucovinei cu România a fost pronunţată la Cernăuţi pe data de:
A) 24 ianuarie 1918
B) 27 martie 1918
C) 24 aprilie 1918
D) 28 noiembrie 1918
220. Unirea Transilvaniei cu România a fost pronunţată la Alba Iulia pe data de:
A) 24 ianuarie 1918
B) 27 martie 1918
C) 24 aprilie 1918
D) 1 decembrie 1918
221. Votul universal a fost introdus în România pentru prima dată prin reforma:
A) administrativă
B) financiară
C) agrară
D) electorală
222. În perioada 1918-1938, România a avut un regim politic:
A) democratic
B) autoritar
C) totalitar
D) caracteristic absolutismului monarhic
223. Constituţia Unirii a fost adoptată în anul:
A) 1921
B) 1923
30
C) 1925
D) 1918
224. Unul dintre şefii Partidului Naţional Liberal din perioada interbelică a fost:
A) Lascăr Catargiu
B) Mihail Kogălniceanu
C) Ion I.C. Brătianu
D) Alexandru Averescu
225. Prin introducerea votului universal, s-a stabilit ca prag de la care se putea vota împlinirea
vârstei de:
A) 19 ani
B) 18 ani
C) 21 ani
D) 20 ani
226. Extremismul de stânga a fost reprezentat din punct de vedere politic în perioada interbelică
prin:
A) Partidul Muncitoresc Român
B) Partidul Socialist
C) Partidul Social-Democrat din România
D) Partidul Comunist din România
227. Între anii 1914-1927, rege al României a fost:
A) Carol I
B) Ferdinand I
C) Carol al II-lea
D) Mihai
228. Criza dinastică din decembrie 1925 a fost cauzată de:
A) renunţarea la tron a prinţului moştenitor Carol
B) lipsa de succesori a regelui Ferdinand
C) instituirea Regenţei
D) faptul că prinţul Mihai era minor
229. În perioada 1938-1940, regimul politic din România a fost de tipul:
A) autoritate monarhică
B) democraţie
C) monarhie absolutistă
D) republică
230. Un partid politic interbelic, reprezentativ din punct de vedere a extremismului de dreapta a
fost:
A) Partidul Poporului
B) Partidul Naţional Liberal
C) Partidul Naţional-Ţărănesc
D) Garda de Fier
231. Partidul Naţiunii a fost noua denumire adoptată în 1940 de:
A) Liga Apărării Naţional Creştine
B) Partidul Poporului
C) Frontul Renaşterii Naţionale
31
D) Partidul „Totul Pentru Ţară”
232. O consecinţă a pierderilor teritoriale din vara anului 1940 a fost abdicarea:
A) regelui Mihai
B) Regenţei
C) regelui Carol al II-lea
D) întregii dinastii a Hohenzollernilor
233. Unul dintre cei mai mari istorici ai românilor asasinat în 1940 de legionari a fost:
A) Nicolae Iorga
B) I.G. Duca
C) Armand Călinescu
D) Gheorghe Brătianu
234. În decembrie 1933, a fost asasinat de legionari primul ministru liberal:
A) I.G. Duca
B) Armand Călinescu
C) Nicolae Iorga
D) Gheorghe Brătianu
235. Un teoretician al doctrinei neoliberalismului a fost:
A) Virgil Madgearu
B) Ştefan Zeletin
C) Corneliu Zelea Codreanu
D) Octavian Goga
236. Vintilă Brătianu a fost teoreticianul doctrinei interbelice a:
A) poporanismului
B) semănătorismului
C) neoliberalismului
D) ţărănismului
237. Deviza economică „prin noi înşine” a fost folosită în perioada interbelică de formaţiunea:
A) Partidul Conservator Democrat
B) Legiunea Arhanghelului Mihail
C) Partidul Naţional Ţărănesc
D) Partidul Naţional Liberal
238. Deviza economică „a porţilor deschise” a fost folosită în perioada interbelică de formaţiunea:
A) Partidul Naţionalist Democrat
B) Partidul Poporului
C) Partidul Naţional Liberal
D) Partidul Naţional Ţărănesc
239. Formula „prin noi înşine” exprimă teoria:
A) privind protejarea culturii autohtonilor
B) privind concurenţa liberă a capitalurilor
C) privind protecţionismul
D) privind sprijinirea proprietăţilor agricole
240. Interesele burgheziei industriale şi financiare a fost reprezentată politic de formaţiunea:
A) Partidul Naţional Ţărănesc
32
B) Partidul Naţional Liberal
C) Partidul Poporului
D) Liga Apărării Naţional Creştine
241. Un reprezentant al doctrinei ţărănismului a fost:
A) Ion Mihalache
B) Vintilă Brătianu
C) Mihail Manoilescu
D) Alexandru Averescu
242. Iuliu Maniu a fost şeful următoarei formaţiuni politice:
A) Partidul Naţional Liberal
B) Partidul Naţional Ţărănesc
C) Liga Poporului
D) Partidul Naţional Democrat din Transilvania
243. Liga Apărării Naţional Creştine a fost întemeiată în 1923 de către:
A) A.C. Cuza
B) Mihail Manoilescu
C) Corneliu Zelea Codreanu
D) Alexandru Vaida Voevod
244. Legionarii erau adepţii alianţei externe a României cu:
A) Germania şi Franţa
B) Germania şi Italia
C) Uniunea Sovietică
D) Franţa şi Marea Britanie
245. Partidul Comunist din România s-a afiliat încă din momentul constituirii sale (1921) la:
A) Prima Internaţională
B) Internaţionala a II-a
C) Internaţionala a III-a
D) Internaţionala a IV-a
246. Corneliu Zelea Codreanu a fost şeful:
A) Mişcării legionare
B) Partidului Corporatist
C) Ligii Apărării Naţional Creştine
D) Partidului Comunist din România
247. Principiul „luptei de clasă” este înscris în doctrina:
A) Partidului Comunist din România
B) Pardinului Naţional Liberal
C) Partidul Totul pentru Ţară
D) Partidul Naţiunii
248. În perioada 22 iunie 1941 – 23 august 1944, România s-a aflat în război împotriva:
A) Austro-Ungariei
B) Uniunii Sovietice şi a Germaniei
C) Germaniei
D) Uniunii Sovietice
33
249. Armata Roşie era termenul prin care era desemnată armata următorului stat:
A) România
B) U.R.S.S
C) Germania
D) Rusia ţaristă
250. Un membru al Partidului Comunist din România implicat în actul de la 23 august 1944 a fost:
A) Nicolae Ceauşescu
B) Lucreţiu Pătrăşcanu
C) Gheorghe Cristescu
D) Ana Pauker
251. Guvernul instalat în România la 6 martie 1945 a avut ca preşedinte al Consiliului de Miniştri
(prim ministru) pe:
A) Petru Groza
B) Gheorghe Maurer
C) Gh. Gheorghiu Dej
D) Constantin Sănătescu
252. Mareşalul Antonescu a fost înlăturat de la conducerea României la:
A) 23 august 1944
B) 22 iunie 1941
C) 6 mai 1945
D) 12 septembrie 1944
253. În încercarea de a evita comunizarea României, Regele Mihai va apela începând din august
1945 la:
A) greva regală
B) greva parlamentară
C) greva administraţiei publice
D) manifestaţii politice de protest
254. Alegerile parlamentare de la 19 noiembrie 1946 au fost falsificate de către:
A) socialişti
B) comunişti
C) liberali
D) naţional-ţărănişti
255. Regele Mihai a fost silit să abdice la:
A) 30 noiembrie 1948
B) 30 noiembrie 1947
C) 30 decembrie 1947
D) 30 decembrie 1948
256. „Scânteia” a fost ziarul oficial al formaţiunii politice:
A) Partidului Social Democrat
B) Partidului Comunist din România
C) Blocului Partidelor Democratice
D) Frontul Renaşterii Naţionale
257. Între 1944 şi 1948 au fost cunoscute sub denumirea de „partide istorice” următoarele
formaţiuni politice:
34
A) Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal
B) Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Muncitoresc Român
C) Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist din România
D) Partidul Muncitoresc Român şi Partidul Comunist din România
258. Unul dintre marii oameni politici interbelici români care şi-a pierdut viaţa în închisorile
comuniste a fost:
A) Iuliu Maniu
B) Gheorghe Tătărescu
C) Ana Pauker
D) Lucreţiu Pătrăşcanu
259. În februarie 1948, partidul unic constituit după modelul celui sovietic a adoptat denumirea de:
A) Partidul Comunist Român
B) Partidul Muncitoresc Român
C) Frontul Naţional Democrat
D) Frontul Plugarilor
260. Tratatul de pace de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost încheiat în februarie
1947 în localitatea:
A) Brest-Litovsk
B) Moscova
C) Paris
D) Londra
261. Diversiunea de la Tămădău, din iulie 1947, a constituit pretextul de a se interzice existenţa:
A) Partidului Social Democrat
B) Partidului Comunist Român
C) Monarhiei
D) Partidului Naţional Ţărănesc
262. Prima Constituţie din perioada comunistă a fost elaborată în anul:
A) 1948
B) 1950
C) 1952
D) 1965
263. Pentru a reprima orice formă de opoziţie împotriva regimului comunist a fost înfiinţată în
august 1948:
A) Jandarmeria
B) Direcţia Generală a Securităţii Poporului
C) Direcţia Generală a Poliţiei
D) Siguranţa Română
264. În lupta pentru putere din interiorul Partidului Muncitoresc Român, prima victimă a grupului
Gheorghe Gheorghiu Dej a fost în 1946:
A) Vasile Pauker
B) Ştefan Foriş
C) Ana Pauker
D) Vasile Luca
35
265. În 1952, cu sprijinul lui Stalin, au fost înlăturaţi din fruntea conducerii Partidului:
A) Lucreţiu Pătrăşcanu şi Ştefan Foriş
B) Ştefan Foriş, Vasile Luca şi Ana Pauker
C) Vasile Pauker, Vasile Luca şi Teoharie Georgescu
D) Ana Pauker, Vasile Luca şi Teoharie Georgescu
266. Prin Declaraţia din aprilie 1964, Partidul Muncitoresc Român a condamnat voalat pretenţiile
de hegemonie ale:
A) S.U.A.
B) U.R.S.S.
C) Chinei
D) N.A.T.O.
267. În 1953, cel mai important eveniment din lumea comunistă a fost:
A) Formarea Pactului de la Varşovia
B) aducerea la putere a lui Gorbaciov
C) moartea lui Stalin
D) criza din Ungaria
268. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, noul lider al comunismului românesc a fost:
A) Gheorghe Maurer
B) Nicolae Ceauşescu
C) Vasile Luca
D) Gheorghe Apostol
269. În 1965, în România:
A) s-a declanşat „revoluţia culturală”
B) a fost îndepărtată Ana Pauker
C) a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu
D) a încetat din viaţă Gheorghe Gheorghiu Dej
270. Ultima Constituţie comunistă a fost elaborată în anul:
A) 1975
B) 1979
C) 1967
D) 1965
271. Din 1965, Partidul unic din România s-a numit:
A) Partidul Comunist Român
B) Partidul Muncitoresc Român
C) Partidul Socialist
D) Partidul Social Democrat
272. Prin Constituţia din 1965, noua denumire a statului era:
A) Republica Populară Română
B) Republica Socialistă România
C) România
D) Republica Federativă România
273. În timpul regimului Ceauşescu, România a fost vizitată de preşedintele francez:
A) Richard Nixon
B) Jacques Chirac
36
C) Charles de Gaulle
D) Georges Clemenceau
274. În timpul regimului Ceauşescu, România a fost vizitată de preşedintele Statelor Unite ale
Americii:
A) Jimmy Carter
B) George Bush
C) Richard Nixon
D) William Clinton
275. În 1968, Ceauşescu a condamnat cu vehemenţă:
A) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Polonia
B) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia
C) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Ungaria
D) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Bulgaria
276. În 1971, inspirat de modelul comunismului din China şi Coreea de Nord, Nicolae Ceauşescu a
introdus în România:
A) modelul „revoluţiei culturale”
B) modelul „neintervenţiei în treburile altor partide frăţeşti”
C) modelul „autonomiei interne”
D) modelul „conducerii colective”
277. În 1974, în cadrul Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român, a debutat socialismul
dinastic, prin care:
A) România s-a îndepărtat de Moscova
B) Gheorghe Maurer era avansat în cadrul conducerii partidului
C) Elena Ceauşescu devenea al doilea om politic în stat
D) se introduceau alegerile pentru funcţii politice
278. Funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România a fost introdusă din:
A) 1971
B) 1974
C) 1975
D) 1965
279. O obsesie a lui Nicolae Ceauşescu a fost:
A) industrializarea forţată
B) dezvoltarea agriculturii
C) dezvoltarea mediului rural
D) depăşirea Uniunii Sovietice în cursa contra înarmărilor
280. Prin planul Valev (1964), României îi era destinată misiunea de a deveni în blocul comunist:
A) o furnizoare de produse agrare
B) o ţară industrializată
C) un lider al Balcanilor
D) o ţară multilateral dezvoltată
281. Sovromurile reprezentau:
A) cooperative agricole de producţie
B) întreprinderi mixte înfiinţate după primul război mondial
C) întreprinderi mixte româno-sovietice înfiinţate după al doilea război mondial
37
D) întreprinderi agricole de stat
282. La 23 martie 1945, guvernul Petru Groza a legiferat:
A) reforma financiară
B) reforma electorală
C) reforma agrară
D) reforma administrativă
283. Procesul de colectivizare a agriculturii în România de către comunişti s-a finalizat prin:
A) retrocedarea proprietăţilor confiscate prin reforma agrară din 1921
B) împroprietărirea ţăranilor
C) înfiinţarea sovromurilor
D) înfiinţarea Cooperativelor Agricole de Producţie
284. De la vârsta de 7 ani, fără excepţie, toţi copiii erau înregimentaţi politic în regimul comunist în:
A) Şoimii Patriei
B) Organizaţia Pionierilor
C) Uniunea Tineretului Comunist
D) Partidul Comunist Român
285. Direcţia Generală a Securităţii Poporului era organizată după modelul organizaţiei similare
din:
A) U.R.S.S.
B) China
C) Marea Britanie
D) după niciun model
286. Ce înţelegeţi prin „fenomenul Piteşti”:
A) înfiinţarea fabricii de maşini „Dacia” de la Piteşti
B) reeducarea aplicată tuturor deţinuţilor şi opozanţilor politici în închisorile comuniste
C) un model de arhitectură urbană caracteristic regimului comunist
D) începutul colectivizării agriculturii în regimul comunist
287. O regiune preferată de regimul comunist pentru deportarea unor întregi comunităţi etnice sau
pentru stabilirea domiciliului obligatoriu în cazul opozanţilor politici a fost:
A) Banatul
B) Bărăganul
C) Maramureşul
D) zona Braşovului
288. În 1948, a fost desfiinţată de către regimul comunist:
A) Biserica ortodoxă
B) Biserica greco-catolică
C) Biserica romano-catolică
D) Biserica protestantă
289. Armata Roşie a fost retrasă din România în anul:
A) 1948
B) 1960
C) 1958
D) 1968
38
290. Pe versantul sudic al munţilor Făgăraş, mişcarea de rezistenţă anticomunistă dintre 1948-1959
este cunoscută sub denumirea:
A) haiducii Muscelului
B) haiducii lui Avram Iancu
C) gruparea Macoveiciuc
D) Sumanele Negre
291. Ion Gavrilă Ogoreanu este cunoscut ca:
A) membru important al Partidului Comunist
B) membru cunoscut al Securităţii
C) torţionar
D) luptător în rezistenţa anticomunistă
292. România, Cehoslovacia şi Regatul Sârbo-Croato-Sloven (din 1929 Iugoslavia) vor forma în
1921 alianţa regională cunoscută sub denumirea de:
A) Mica Înţelegere
B) Puterile Centrale
C) Tripla Alianţă
D) Tripla Înţelegere
293. Primul organism internaţional înfiinţat la sfârşitul primului război mondial în numele
principiului securităţii colective a fost cunoscut sub denumirea de:
A) Organizaţia Naţiunilor Unite
B) UNESCO
C) N.A.T.O.
D) Societatea Naţiunilor
294. Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată în perioada interbelică unirea României cu:
A) Banatul
B) Transilvania
C) Bucovina
D) Basarabia
295. Una dintre ţările care au format împreună cu România în 1934 Înţelegerea Balcanică a fost:
A) Grecia
B) Polonia
C) Cehoslovacia
D) Bulgaria
296. Unul dintre cei mai mari diplomaţi români interbelici, ales de două ori ca preşedinte al
Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, a fost:
A) Nicolae Titulescu
B) Ionel Brătianu
C) Nicolae Iorga
D) Alexandru Vaida-Voevod
297. Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1944, a fost încheiat între:
A) Germania, Italia şi Japonia
B) Germania şi Uniunea Sovietică
C) Germania şi Italia
D) Franţa şi Marea Britanie
39
298. În urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940, România a pierdut următoarele teritorii în
favoarea Uniunii Sovietice:
A) nord-vestul Trasilvaniei
B) Basarabia şi întreaga Bucovină
C) Bucovina, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa
D) Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa
299. România a fost obligată să cedeze Ungariei, la 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei prin:
A) note ultimative
B) Tratatul de la Craiova
C) Dictatul de la Munchen
D) Dictatul de la Viena
300. La 14 mai 1955, statele comuniste aflate în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, au înfiinţat o
organizaţie militară cunoscută sub denumirea de:
A) N.A.T.O.
B) C.A.E.R.
C) Pactul de la Varşovia
D) Kominternul
40
Răspunsuri corecte: 1 – A 101 - A 201 - D
2 – C 102 - B 202 - D
3 – A 103 - A 203 - A
4 – A 104 - D 204 - D
5 – C 105 - B 205 - C
6 – A 106 - C 206 - D
7 – A 107 - D 207 - D
8 – B 108 - C 208 - D
9 – B 109 - B 209 - A
10 – A 110 - A 210 - D
11 – A 111 - C 211 - C
12 – A 112 - D 212 - D
13 – B 113 - A 213 - D
14 – A 114 - D 214 - C
15 – A 115 - B 215 - D
16 – C 116 - C 216 - A
17 – C 117 - D 217 - B
18 – C 118 – B 218 - D
19 – A 119 - A 219 - D
20 – A 120 - D 220 - D
21 – C 121 - C 221 - D
22 – B 122 - B 222 - A
23 – A 123 - A 223 - B
24 – A 124 - D 224 - C
25 – C 125 - C 225 - C
26 – C 126 - A 226 - D
27 – B 127 - D 227 - B
28 – B 128 - B 228 - A
29 – B 129 - A 229 - A
30 – A 130 - B 230 - D
31 – C 131 - C 231 - C
32 – D 132 - D 232 - C
33 – B 133 - A 233 - A
34 – B 134 - D 234 - A
35 – B 135 - B 235 - B
36 – A 136 - B 236 - C
37 – A 157 - D 237 - D
38 – B 138 - B 238 - D
39 – C 139 - A 239 - C
40 – A 140 - D 240 - B
41 – C 141 - A 241 - A
42 – B 142 - C 242 - B
43 – C 143 - B 243 - A
44 – A 144 - D 244 - B
45 – A 145 - C 245 - C
46 – B 146 - D 246 - A
47 – C 147 - C 247 - A
48 – B 148 - D 248 - D
49 – A 149 - D 249 - B
50 – A 150 - D 250 - B
51 – D 151 - C 251 - A
52 – C 152 - B 252 - A
53 – A 153 - D 253 - A
54 – A 154 - C 254 - B
55 – C 155 - C 255 - C
41
56 – A 156 - D 256 - B
57 – A 157 - C 257 - A
58 – B 158 - D 258 - A
59 – A 159 - A 259 - B
60 – C 160 - D 260 - C
61 – C 161 - C 261 - D
62 - C 162 - B 262 - A
63 - B 163 - D 263 - B
64 - A 164 - A 264 - B
65 - C 165 - B 265 - D
66 - A 166 - D 266 - B
67 - C 167 - A 267 - C
68 - D 168 - C 268 - B
69 - B 169 - D 269 - D
70 - D 170 - D 270 - D
71 - B 171 - A 271 - A
72 - B 172 - D 272 - B
73 - A 173 - A 273 - C
74 – B 174 - D 274 - C
75 - C 175 - C 275 - B
76 - A 176 - D 276 - A
77 - B 177 - B 277 - C
78 - C 178 - D 278 - B
79 - B 179 - B 279 - A
80 - C 180 - D 280 - A
81 - C 181 - B 281 - C
82 - A 182 - D 282 - C
83 - D 183 - C 283 - D
84 - D 184 - B 284 - B
85 - B 185 - D 285 - A
86 - A 186 - B 286 - B
87 - B 187 - C 287 - B
88 - A 188 - A 288 - B
89 - D 189 - C 289 - C
90 - B 190 - D 290 - A
91 - C 191 - B 291 - D
92 - A 192 - C 292 - A
93 - A 193 - D 293 - D
94 - B 194 - D 294 - D
95 - C 195 - A 295 - A
96 - B 196 - D 296 - A
97 - C 197 - C 297 - B
98 - D 198 - A 298 - D
99 - C 199 - D 299 - D
100 - B 200 - A 300 - C