RENASTEREA IN ITALIA

1.premisele ren italiene in ev mediu

-arh ren italiene e o continuare a arh medevale din italia, care nu a aderat la stilul gotic

-roma renascentisa s-a edificat pe baza jefuirii antichitatii;

-ren a fost profund religioasa; val ev mediu-val crestine

-La baza ev artei sta omul +romanic classic-spirit medit-protoren

+ Omul Germanic-spirit Nordic-gotic

-Omul medieval era in contact cu piesele gigantic ale antichitatii

-Umanismul ca fen cultural va avea expresia artistic din ren

-A inviat culturile clasice, inflorirea artelor si o noua conceptie a omului asupra vietii.

-Omul-centrul lumii animate

-Perspective-revolutie, rupe concetia medieval anterioara asupra compoz sp plat

RENASTEREA TIMPURIE (SEC XV-LEA)

REGIUNEA TOSCANA

2.proto-renasterea Toscana (caract, ex)

FLORENTA-oras prosper, leagan al umanismului italian, calea renasterii armistice

Protoren-sec XI-XII

Protorenasterea este diferita de ren timpurie(carcat de domul din pisa)

Proto=dinainte

CARACTERISTICI

Arc in plin cintru, descarcat direct pe coloane Arcadele sunt : adaugate zidariei si au rol deco

: In interior ca elem de ritmare si support al acoperisului

: delimiteaza portice in curtile interioare

Placajul zidariilor din 2 tipuri de marmura/pietre cu nuante de culoare dif

=>spontaneitate, pitoresc, inventivitate

EXEMPLE

Baptisteiul catedralei din florenta

cu fronton=elem tringhiular- cornisa franta sau curba, care incoroneaza fatada- desupra intrarii

Biserica san miniato al monte

infl Barbara medieval, carbosoane(tehnica fol la biju) imitatie a pietrelor pretioase in aur

FILIPPO BRUNELESCHI 1377-1466

-principiu: rez sp constr in rel cu cel ambinetal ; EXEMPLU:

ospedale degli innocenti florenta , 1419,

Compoz realiz prin succesiune de arce circulare care descarca direct pe coloane corintice flancate de pilastrii.

-deco cu medalioane din ceramica

-reia bicromia placajului parietal

-paln dupa trad mediev: incaperi in jurul unei curti int

-folos si stud legile persp lineare in arh

-rap rafinat intre portic primitor si etajul strapuns de goluri distante

-Acoperirea porticului se realiz cu bolti sferice (forma de curuce cu nervuri diagonale, specific sist gotic dispare); incercarea timida a uni nou sist de acorerire; sist de acoperire cu bolti specific bizantin

-Limita dintre o bolta si alta se indica prin arce transv => princip arh renast: autonomia absoluta a fiecarui elem din plan

Santa maria degli angeli, florenta –neterminata- in stare de ruina

-const perfect central, riguros inspirata de antichit romana

-primul edificiu central realiz in ren

cupola santa Maria del Fiore, florenta –simbol al orasului-

-ultima const gorica si prima const a ren italieneSolutia ingenioasa: bruneleschi tine seama de planul de facture gotica, utiliz baza octogonala pt a ridica un tambur inalt cu diam de 43m, peste care aseaza o cupola pe 8 nervuri (8 felii eliptice-compuse din doua coji de zidarie paralele), care are o sectiune in arc frant. Elem struct sunt de facture gotica.Inaltimea de la niv pardoselii 107m.

Cupola-intra in componenta siluetei orasului, este luminata printr-un lanternou- sg elem care aminteste de plastica arh antice, restul const fiind gotice.

palazzo pitti, florenta, 1435

Prin simplitatea vol si detaliilor brun. Dorea sa obt grandoarea apeductelor romane=> caracterul individualist al ren (difera de pal ruccellai, medici, strozzi)

Cu toata masiv lui pal nu isi subordoneaza sp exterior al pietii din fata intrarii; exista o corelare intre masiv pal si sp str=> edificiu intangibil in masa generala a orasului

-compoz simetrica a planului, fatada spre strada

-parament din piatra, al carei relief scade de la parter spre etaj

ELEM CARACT ALE NOII ARH:

marcarea pe oriz a vol const raportul plin-gol preluarea formelor ancadramentelor din antichitatea romana

basilica santo sirito, Florenta, 1436 basilica san Lorenzo, florenta, 1421

Tip constr: basilical cu nava central acoperita cu tavan drept-sp ritmat, directia accentuara catre altar-cheia rez sp: traveea colateralului, in fct de care se modeleaza sp=> sp lipsit de tensinuni, usor perceptibil, la scara umana

capela fam pazzi, 1430-1444, florenta

-Prima constr a ren in care in mod vizibil se realiz un pronuntat caract monumental, mult diferit de cel al constr gotice.

-const de tip central,cu o cupola polig pe nervure

-interior: detalii de inspire clasica

-fatada: elem ale romanicului toscan+antic romana

-Bruneleschi a inlocuit boltile sferice de la spit incocentilor cu bolti cilindrice + cupola aflata in axul porticului=> dpdv plastic o imag noua fata de efectele arh gotice

-It is located in the "first cloister" of the Basilica di Santa Croce.

palazzo medici-ricardi, florenta, michelozzo michelozzi, 1396-1472

-defineste noul tip de palat-locuinta, coresp noilor cond de viata:

curte int de tip patio catre care converg princip incaperi

fatade mai putin severe=fortarete (pilastrii si coloanele sunt totusi indepartate din expr --plastic a fatadelor, det registreloc facandu-se cu ajutorul profilelor dispuse intre etaje)

-vol general al ct expr aromie si ech prin cornisa principal

-ritmul rez din egala dispunere a ferestrelor (usor caract gotic, march tranz de la gotic la ren timpurie- ferestre bifore)

-bosaj accentuat parter (senz de ech si ancorare); piatra faltuita la ultimul etaj

-etajul 1 : “piano nobile”

-glorurile mai putin numeroase la parter: sp utilitare, geamuri mici cu ancadramente de facture antica (strada nu era un sp sigur), iar la etaj ferestre largi de tip bifore- forme medieval

-cornisa monumental ampla, incunanand intreaga const- elem nou

Palatul Strozzi, florenta, benedetto da mariano, 1490 palat florentin

-ech gen al vol

-prop si expr retinute a elem fct si expresivit monumentale a curtii interioare si cornisei

-Tratare plastic arh mult mai severa(decat pal medici)

-evolutie a tipului de plan: tot in jurul unei curti dar cu peocupare pt simetrie si obtienrea unor incaperi generoase

Piata ssa. Annunziata, florenta

-const pe contur, cladiri desch prin portice (ospedale degli innocent si biserica ssa. Annunziata)

-medievala datorita inchiderii perimetrala - renascentista prin ordine si simetrie

LEON BAPTISTA ALBERTI (1404-1472)-pune bazele urbanism renasterii: str drepte cu cladiri aliniate la cornisa

basilica santa maria novella, alberti, 1456, florenta

Prin introducerea unor elem majore de inspiratie clasica- pilastrii de colt, pilastrii si arcada intrarii sa integreze in noul stil al renasterii o constr gotica-prin volute se leaga in fatada volumul suprainaltat al navei centrale cu colateralele--motivul central al portalului

Palazzo ruccellai, 1446

-“traveea ritmica”, monumentalitate, ordonanta suprapusa-pilastrii suprapusiPrincipiu de comp: Suprap ordinelor de arh (caut o expresie caract) doric-ionic-corintic=> registre armonios proport (3)-fatada-aproape de sect de aur-Principiu fol si in per arh romane 13i.e.n teatrul lui Marcellus, roma

templio di malatesa/ basilica san Francesco, rimmini

-refatadizare

Fatada de inspire clasica; cele 3 arcade ce cuprind intrarea reamintesc de compoz plastica a arcurilor de triumph romane

Fatadele laterale- succesiune de arcade oarbe (in interiorul carora sunt asezate sarcofagele umanistilro) care repr prin prop si dispunerea elem o interpretare originila a formelor arh romane si nu o reprod arheologica

basilica sant’ andrea, Mantova, alberti-> fanelli 1463

- fatada: idea arcului central- reaminteste de arh arcurilor de triumf romane

-inovatie: inlocuirea colateralolr cu capele, alternand ca forma si dim

-pilastrii pe cele 3 etaje: anunata compozitiile urm cu ordin colosal

-plan: imbinarea pl central + cel traditional bazilical

piata de la Pienza, BERNARDO ROSSELINO

-

-ansamblul pietei: program urbanistic renascentist, comandat de Papa Pius al II-lea

-inspirat de Alberti in tratarea plasctica a monumentelor

-forma trapezoidala: anunta tendinta dinamica a ansamblurilo proto-baroce

-inovatie: omul percepe imediat spatial, fara s fi covarsit de acesta

REGINUNEA VENETO

piata san marco+piazzetta

-unite printr-un unghi drept

-diferite sa supraf, au traseu plan trapezoidal, inconj de clad executate in dif etape stilistice

- ritmarea: prin portice si logii a fatadelor

Piazza san marco are in ax central catedrala

Porcuratiile vechi- suprapunere de arcade, la etaj ritmul fiind dublat fata de parter

Palatul dogilor –imensa ct medieval in stil gotic

-curte int: scara gigantilor

-legatura dintre piete: turnul Campanil al catedralei + turnul orologiului

palatul Correr-Spinelli, MARRIO CODUCCI

PALAT VENETIAN

pe canal grande

logii largi

ferestre bifore

pastr caract aerat al arh venetiere

!!! pal corer , jacopo sansovino???

REGIUNEA LOMBARDIA (milano)

Ospedale maggiore, Milano, 1457, ANTONIO FILARETE

-simetric realiz in jurul curtilor int

-arh vioaie

DUCATUL URBINO

Palatul ducal 1465, Urbino LUCIANO DA LAURANIA (1420-1479)-arh palatului ducal

-repr mom de trecere catre apogeul ren

-corp medieval cu turnulete completat in ax de comp renasc realiz din logii suprapuse

Elem nou: tratarea plastica a curtilor int prin ritmarea etajului cu pilastrii angajati, care reiau traveea porticului de la parter

PERIOADA DE APOGEU A REN ITALIENE

RENASTEREA CLASICA (SEC XVI-LEA)

primele manifestari ale renasterii la roma

-sec XVI-lea Roma devine centrul culturii renascnetiste

-cond istorice vitrege au impedicat afirmarea Romei

-odata cu stabilirea autoritatii papale si a maririi granitelor, forta eco creste

-marii arh sunt stimulate de evervescenta romei unde vin sa lucreze (dupa modelul antichitatii romane)

-palatele si bisericile prorga de arh cele mai semnific

caracteristicile compozitionale ale arhitecturii lui Bramante

-DONATO BRAMANTE (1444-1514): creatii marcate de antichitate

-spontaneitatea si pitorescul din per timpurie este inlocuit prin severitatea compozitiei

-echilibru static, solemnitate, gravitate, plastic monumental riguros const dupa reguli consecrate-> arh da senzatia de inchistare

biserica santa maria presso san satiro-altar)

-tratari in falsa persp a zonei altarului

golul arcadei nu se putea desfasura in adancime, Bramante il inlocuieste, gratie unui abil joc de persp, cu o “iluzie“ vizuala a golului

-reconstit edificiul pe un plan in forma de cruce latina

-la inters sp dintre nava si transept, ridica o cupola pe tambur

-Senitatatea rezolv plastic vs dramatismul arh sculptura a lui michelangelo

bazilicii santa maria dela grazie, Milano, 1485, adauga corul, absida central si absidele transeptului= asemanatoare cu pl lui alberti pt san sebastiano din mantova

Marile vol absidale se termina in cupola poligonala impodobita cu o galerie aerate

palatul cancelleria, 1495, roma, atr lui Bramante

biserica san pietro in montorio, rome, bramante

The Tempietto –formula originala de interpretare a vechiului tip de temple circular roman

- primul ex al apogeului ren clasice- adopta o sol perfect central, interpretand formele arh antice

Repr un symbol, nu rez nicio pb stuct noua

Pt prima data “creatia de arh este pusa ca o pb pura de comp si nu ca o pb de constructie”

evolutia planului basilicii san pietro, roma, bramante

1506 bramante adopta sol de tip central-cruce greaca inscrisa, perfect simetrica din dornita de pastrare a idealurilor umaniste ale ren

-domul central semisferic urma sa fie flancat de 4 domuri mai mici, ridicate deasupra capelelor de colt, si in ext de 4 turnulete; continund trad milaneza a lui leonadrdo da vinci

-cont de Rafael, Peruzzi, Antonio da sangalo

terminata de Michelangelo=> arh-sculptura, ex: biblioteca laurentiana Alegerea acestui tip de plan de datoreaza avantajelor oferite in dezv compozitiei spatiului interior. –santierul dureaza 100 ani

-michelangelo renunta la turnulete milaneze de colt; plan mai inchegat cu elem de support mai massive

-direct sp spre altar, march intrea cu un portic cu fronton

-proto-baroc; ispir de cupola lui brunelechi de la florenta, monumentalitate

Michelangelo trece la modelarea sp ext: piata capitoiului, merge in profunzim: piata-scara-oras, compoz axiala profunda: mare axa ce pleaca de la un edificiu unic: palatal senatorilor-cont in ansamblul urban de la poalele colinei pe care este situate piata. Aceasta comp repr una din marile inovatii ale arh ren.

-Arh in fct de idealurile comp plastic, accentuand calea catre inspiratia clasica

palatul Farnese, ANTONIO DA SANGALO CEL TANAR, roma

PALAT ROMAN

-cel mai monumental palat al renasterii romane

-peocupare pt ordine si simetrie

-past inchiderea perimetrala in jurul curtii specif pal florentine

-curtea pe plan patrat este alc din 3 registre suprapuse- reia trad lui bramante

-fatada: ferestre de tip edicul, cu colonite pe care reazema frontoanele-> imag unui mic templu

-ferestre cu fronton curb; pal completat de michelangelo

RENASTEREA TARZIE. MANIERISMUL (cca 1520 – cca1620)

MICHELANGELO BOUNAROTTI 1457-1567

Basilica San Lorenzo, capela Medici, sacristia noua (sacristia veche -brunelleschi)

-sculpturi incorporate ansamb arh

-imag bicrome-marmura de 2 tipuri

biblioteca laurentiana, 1525, Florenta

-forme manieriste

piata capitoliului, 1547-prima lucrare urbanistica;-sp urban reprez, preoc pt simetrie si grandoar-pe colina Capitolina ce domina forul antic-piata:plan trapezoidal, pavaj rafinat conceput (pt prima data apare ovalul ca motiv principal al comp-destinat amplasarii statuii lui Marc Arureliu)

-palatul Senatorilor-in ax-pl conservatorilor si muz Capitolin –refatad-acces: scara monumental-fol ordinul colossal->caract dynamic

GIACOMO BAROZZI DA VIGNOLA (1507-1573)

caprarola- palatul farnese

-vila somptuoasa, dupla planul unei fortarete medieval

-cup conceptii despre “cetatea ideala”

il gesu, roma

plan: idea lui alberti: inloicuirea cikateralelor cu capele

-nava: acoperita cu o bolta in leagan-> ef sp de lum

-fatada:preluat alberti: volute (leg dintre colat si nava cent)

GIORGIO VASSARI (1511-1574)

Palatul Ufizzi, florenta

-imp caract ale arh manieriste-in jurul unei curti lungi- azi strada-sp curtii legat de str prin logii suprapuse

ANDREA PALLADIO (1508-1580)

-“cele 4 carti de arhitectura”- baza pt noi tratate de arh

-unul dintre cei mai mari si infl arh italieni

-arh calma, eleganta, cerebrala=> palladianism

-incepe cariera ca simplu pietrar

-castiga conc pt rastaurarea bazilicii din Vicenza

-inconj pe intreg conturul de portice suprapus

-inovatie in plastica arh-> motive palladiene

Elem constr adoptate de inspiratie clasica, arcele arcadelor sunt rezemate pe colonete dispuse 2 cate 2 in adancime, arcadele sunt incadrate de pilastri ce sustin un antablament de inspiratie

clasica, proport in rapo

dim registrului det de sirul de pilastri.

Vila rotonda, 1567, langa Vicenza

-ilust perfect tipul de “vila templu”

porticele accenuteaz idea sp central circular, acoperit de cupola semisferica, inconjurat de incaperi dispuse simetric

porticele curbe fac leg cu peisajul din jur

prima const in acre si adificiul si me inconj au fost considerate un ansamblu, axele de comp ale planului prelungindu-se in vadrul nat

Vila emo, regiunea venetto, 1559

Palazzo chiericati , 1580-1660-oridine suprapuse cu antamplament dreptInovatie: desch aproape totala a fatadei

Doric la parter, ionic la etaj

Contrast intre o masa compacta si un cadru arh impalpabil; in central primului etaj exista o zona

compacta de zidarie inconj de golurile determ de colonadele dorice si ionice de la parter si etaj

vila giullia, rome – efecte scenografice,

by Pope Julius III in 1550–1555 on what was then the edge of the

city. Today it is publicly owned, and houses the Museo Nazionale Etrusco, an impressive collection of Etruscan art and artifacts.

The Basilica of St. Mary of the Angels, roma

built inside the frigidarium of the Baths of Diocletian.

Church facade is the ancient frigidarium of the Baths of Diocletian

The basilica is dedicated to the Christian martyrs, known and unknown.[1] It was also a personal monument of Pope Pius IV, whose tomb is in the apsidal tribune that culminates the series of spaces.

biserica san marco, Roma (filiatie)= Succesiune logica

Besides the addition of a Romanesque belltower in 1154, the major change in the architecture of the church was ordered by Pope Paul II in 1465-70, when the inside and the outside of the church were restyled according to the Renaissance taste. In that occasion the church was assigned to the Venetian people living in Rome, Paul II being a Venetian of birth.

The last major rework of the basilica was started in 1654-57 and completed by Cardinal Angelo Maria Quirini in 1735-50. With these restorations, the church received its current Baroque decoration.

The façade (1466) was built with marbles taken from the Colosseum and the Theatre of Marcellus, and is attributed to Leone Battista Alberti.

The inside is clearly Baroque. However, the basilica shows noteworthy elements of all her millenary history:

the apsis mosaics, dating back to Pope Gregory, show the pope, with the squared halo of the living people, offering a model of the church to Christ, in presence of Mark the Evangelist, Pope Saint Mark and other saints;

the wooden ceiling, with the emblem of Pope Paul II, is the only preserved 15th century wooden ceiling in Rome, together with the one of Santa Maria Maggiore;

the tomb of Leonardo Pesaro (1796) by Antonio Canova.

Santa maria nuova, Abbiategrasso: arc care rezemandu-se pe patru coloane corintice “inchide” un gol in fata intrarii

Este suficient sa privim Tempietto-ul lui Bramante din San Pietro, Montorio pentru a constata diferenta: aici braul galeriei simbolizeaza centrul, iar cupola isi regaseste contragreutatea in coloanele peristilului din planul de baza, asezt pe o platforma cu trepte (Fig.23).

Studiul anticelor edificii clasice şi discuţiile cu Leonardo, l-au îndreptat către folosirea formelor arhitectonice clasice, cu scopul de a crea echilibru şi armonie. Un exemplu se regăseşte în concepţia sa despre oraşul ideal, care rezultă un fel de manifest al noii arhitecturi milaneze, din plin renascentistă.

Ca arhitect, Bramante a fost primul care a reuşit să recreeze un edificiu care să conţină toate caracteristicile clasice, astfel încât a putut fi luat ca model şi de către contemporanii săi.

16. pal ferarez

17. pal napotetan-napoli

Loggia dei Lanzi, florenta, 1380, orcanga-pictor =>arh devine arta

-Inlocuieste arcul frant cu arc in plin cintru-Prop dif de cele ale traveei gotice

10. palatal fraternita dei laici, Arezzo, roselino, 1409-1464

11.reconst palatului dei rettori, Ragusa, Michelangelo, 1464

12. protalul principal de la Ospedale maggiore, Michelangelo

13. palazzo spannochio, siena, giuliano, 1432-1490

Fatada influent de alberti

14. Domul din Faenza, giuliano, 1476-1486

Reaminteste de basilica lan Lorenzo din florenta

Comp bazata pe alternanta dintre pilastrii si coloane, inclocundu-se persp continua a coloanelor specfica int bruneleschiene

Fatada bazilicii mantuitorului, venetia, 1577

Vechi pp comp roman: Interpr a doua ordine arh impodobite cu frontoane

Biserica san Giorgio maggiore

Colonadele atriumurilor si interioarelor sale de o simplitate accentuate a formelor, pusa In valoare printr-un colorit cu abilitate rezolvat.

activitatea lui biagio rosseti

Biagio Rossetti, (c. 1447 – 1516), was an Italian architect and urbanist from Ferrara. A military engineer since 1483, and the ducal architect of Ercole I d'Este, in 1492 Rossetti was assigned the project of enlarging the city of Ferrara.

Rossetti is considered the first architect in the history of urbanistics to make use of the advantages of the modern methods: balancing the humanistic principles in architecture, the real needs of the city, and local traditions. Beginning in 1492, he projected and directed construction of the defense walls around the city.

After Ercole's death in 1505, Rossetti served the Cardinal Ippolito d'Este, in which role he was responsible for the creation of many notable palazzi and churches.

Biserica Santa Maria NovellaSanta Maria Maggiore