testare finala ascultare

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Investeşte în

OAMENI

ROMÂNIAUNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE LITERE

Str. Horea nr. 31, 400202 Cluj-NapocaTel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679

E-mail: [email protected]: www.didacticalimbiiromane.ro

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională”Titlul proiectului „Perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în învățământul preuniversitar în evaluarea competențelor de comunicare ale elevilor.”Contract POSDRU/157/1.3/S/133900

Tema 3SECȚIUNE DE TEST - ASCULTARE, CLASA A IV-A

Nume: BÂSCOVEANU MARIN Grupă: 43

CE VERIFICĂM? Poate procesa texte rostite clar și rar. Poate înțelege texte la nivel global și local. Poate repera anumite informații explicite (timp, loc) din texte variate. Poate răspunde la întrebări despre textul audiat și poate să-l repovestească cu ajutorul lor. Poate deduce /aproxima sensul unui cuvânt cu ajutorul contextului. Poate sesiza relațiile simple (de scop, de cauzalitate etc.) între ideile exprimate în text, dacă

acestea sunt marcate cu ajutorul conectorilor. Poate face inferențe logice și explicative. Poate folosi contextul, cunoștințele generale despre lume și experiența personală pentru a

interpreta mesajul textului. Poate recunoaște funcțiile comunicative exprimate cu ajutorul enunțurilor/structurilor simple în

contexte de comunicare familiare. Poate recunoaște funcțiile de bază ale intonației (secvențierea lanțului vorbirii în unități de idei,

întrebare, exclamații). Poate identifica atitudinea personajelor/naratorului Poate face legătura între opiniile sale și textul audiat și între textul audiat și alte texte

CE TIPURI DE TEXTE?

Texte narative simple (povești fantastice și populare, povestiri, fabule, legende), în care întâmplările se desfășoară în ordine cronologică, iar naratorul este extern; personajele nu sunt numeroase, dialogurile sunt frecvente, și apar conectori care facilitează înțelegerea textului (structurează informația, marchează avansarea progresivă a acțiunii sau răsturnările de situație);

Poezii narative sau concrete. Texte scurte, semi-științifice pe domenii de interes. Fragmente din emisiuni informative pe domenii de interes (prognoza meteo). Instrucțiuni simple și scurte ( reguli de joc).

Pag. 1/10

http://www.didacticalimbiiromane.ro/

mailto:[email protected]


Investeşte în

OAMENI





Ex.

Tip de text Abilități verificate

Nu-măr de

itemi

Modalitate de marcare a

răspunsului

Număr de

puncte acorda-

te1

-text narativ simplu(povestire istorică)-circa 450 cuvinte

-identifică informaţiile corecte din text.

5-completarea spaţiilor libere cu informaţiile corecte.

5

2-text narativ simplu(legendă populară)-până la 350 cuvinte.

-face corespondenţa între textul audiat şi numele zilei.

5

-trasează căte o linie, potrivind textul cu numele zilei.

5

3 -text narativ simplu(povestiri fantastice)-circa 600 cuvinte.

-identificarea afirmaţiilor corecte.

5-notează afirmaţiile cu adevărat sau fals.

5

4

-prognoză meteo -identificarea zonei care corespunde textului. 5

-face corespondenţa între text şi zona corespunzătoare,

5

TIMP DE LUCRU: 20 minute.

Pag. 2/10


Investeşte în

OAMENI





Exerciţiul 1

Sarcina:

Ascultaţi povestirea şi completaţi spaţiile libere cu informaţiile care lipsesc.

1) Ștefan ajunge la o casă locuită de o femeie …

2) Aceasta a plecat să anunţe...

3) Feciorii ei au chemat oamenii la...

4) Bătrâna care l-a ajutat se numea...

5) Ştefan cu oastea nouă a învins pe...

Pag. 3/10


Investeşte în

OAMENI





Legendă istorică

Demult, pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, pe când Ţara Românească nu era unită încă şi ţinuturile Munteniei şi Moldovei aveau fiecare domnii lor, a fost o luptă mare între plăieşii lui Ştefăniţă şi armia otomană, care năpădise ca frunza şi iarba pe pământul Moldovei. Bătălia a fost aprigă şi, din cauza numărului prea mare de duşmani, faţă de oastea lui Ştefan, moldovenii au căzut biruiţi. După atâta umblătură prin codri, nimeri prin asfinţitul soarelui la o casă de pe dumbrava Bârseştilor. Aici, o babă torcea dintr-un fuior de cânepă pe prispa casei. Ştefan o salută şi îi ceru ceva de mâncare. Bătrâna privea mirată pe viteaz, căci nu-l cunoştea cine este. Baba, fără să mai facă vorbă multă, puse masa. Când se înapoie în casă, găsi pe străin culcat. Se aşezase pe o laviţă, aşa îmbrăcat cum se afla şi aţipise, căci, după cum se cunoştea pe trăsăturile feţei, era tare obosit. Tot uitându-se aşa cu luare-aminte, bătrâna observă că voinicul purta haine ostăşeşti de domn, cusute în fireturi şi aur, pe sub sarica greoaie de lână de oaie, care se lăsase puţin la o parte, dezvelindu-i pieptul de viteaz. Îndată îşi dădu cu ideea că nu poate să fie altul decât Ştefan Vodă, domnul Moldovei, despre care auzise că fusese învins de turci într-o bătălie, că oastea i-a fost risipită şi alungată, iar el s-a retras în munţi. Fără să mai stea pe gânduri, porni în fugă până la stâna din vale, ca să-şi vestească feciorii.Baba avea şapte feciori voinici, tot unul şi unul, înalţi, spătoşi şi vânjoşi, care nu se temeau de nimeni în calea lor. În ei îşi pusese acum nădejdea şi, ajungând la stână, le povesti cele întâmplate cu voievodul, îndemnându-i ca să plece cât mai curând şi, răscolind ţinutul Vrancei, să strângă pe toţi voinicii plaiului acesta, cu care Ştefan să pornească la luptă şi să alunge pe turci din ţară. De cuvânt, feciorii babei, toţi şapte, se răspândiră în şapte părţi ale Vrancei, buciumând pe văi şi dealuri, până a doua zi în zori, strângând fiecare câte o ceată de voinici, cu care se lăsară pe dealul Dumbrăvii. Dimineaţa, când baba îşi văzu feciorii venind, deschise larg uşa de la odaia în care se afla Ştefan Vodă şi voioasă îi zise să nu fie trist, pentru că îi vin ostaşi cu care poate să învingă pe păgâni. Cum ieşi în prag, Ştefan rămase mirat când văzu curgând din toate părţile cete de voinici înarmaţi cu lănci şi arcuri, coase şi topoare ce străluceau în razele soarelui abia răsărit. El îi mulţumi mătuşii Tudora. Cu ajutorul lui Dumnezeu, Ştefan a învins şi de data asta pe turci, izgonindu-i din ţară. Articol din Legende isto rice.

1) Ștefan ajunge la o casă locuită de o femeie … bătrână

2) Aceasta a plecat să anunţe... băieţii

3) Feciorii ei au chemat oamenii la... luptă

4) Bătrâna care l-a ajutat se numea... Tudora

5) Ştefan cu oastea nouă a învins pe... turci

Exerciţiul 2

Pag. 4/10

http://legendeleromanilor.ro/category/legende-istorice/


Investeşte în

OAMENI





Sarcina:

Ascultaţi legenda şi uniţi cu o linie fiecare denumire a zilei cu textul care o descrie:

1) Un bărbat care poate deschide poarta cerului marţi

2) Ȋntr-o zi rea oamenii nu pleacă la drum. luni

3) O femeie care iubeşte pe Maica Domnului. duminica

4) Sfântul Nicolae iubeşte acest bărbat. miercuri

5) Verişoara primară a soarelui. joi

Legenda zilelor săptămânii

Ȋn folclorul românesc zilele au şi ele sufletul lor, sunt aşa, ca nişte făpturi, iar înainte vreme umblau pe pământ, de aceea avem zile bune şi zile rele, zile îmbelşugate şi zile sterpe, zile femeie şi

Pag. 5/10


Investeşte în

OAMENI





zile bărbat. Se povesteşte că „Luni” e bărbat şi e bun pentru începutul tuturor lucrurilor, ţine cheia de la cea dintâi poartă a cerului, iar când treci pragul spre lumea de dincolo îţi arată drumul pe care trebuie să mergi. „Marţi” e tot bărbat, dar e zi pocită, zi rea, în care nu-i bine să începi nimic şi nici să pleci la drum. E ziua Sfântului Ilie şi postul se ţine pentru duşmani. „Miercuri” e femeie, zi bună, solară, în care se posteşte pentru Maica Domnului, iar „Joi” e bărbat, zi norocoasă, benefică drago- stei şi căsătoriei, aflată sub protecţia Sfântului Neculai. „Vineri” e una dintre zilele cele mai încăr- cate de sacralitate, e sora „Duminicii” şi stă sub semnul Crucii dătătoare de viaţă, pentru care se şi posteşte. Sâmbătă e tot femeie, însă e zi nefastă, ziua în care se aduc ofrande moşilor de neam, când cerul se deschide, iar morţii se uită să vadă dacă au primit ceva de pe „astă lume”. Nu-i bine să începi nimic, nici lucru, nici drum şi, îndată ce te scoli, trebuie să-ţi faci cruce, „căci dracii toată săptămâna rod lanţurile diavolului”, iar sâmbăta doar într-o cruce se mai ţin. Avem noroc că vine „Duminica”, zi solemnă, festivă, luminoasă, cea mai mare şi mai frumoasă dintre toate, ziua rugăciu nii, a învierii, a bucuriei, a nunţilor şi jocurilor. Se povesteşte că „Duminica” e o sfântă înveşmân- tată în alb care locuieşte într-un palat de aur, dincolo de apa sâmbetei; unii spun că ar fi verişoară primară cu soarele, alţii că ar fi mama Mântuitorului.

Articol publicat în Folclor, Legende calendaristice.

1) Un bărbat care poate deschide poarta cerului. marţi

2) Ȋntr-o zi rea oamenii nu pleacă la drum. luni

3) O femeie care iubeşte pe Maica Domnului. duminica

4) Sfântul Nicolae iubeşte acest bărbat. miercuri

5) Verişoara primară a soarelui. joi

Exerciţiul 3

Sarcina:

Ascultaţi „Legenda ciocârliei” şi notaţi cu adevărat (A) sau fals (F) afirmaţiile din tabel:

Pag. 6/10

http://legendeleromanilor.ro/category/legende-calendaristice/

http://legendeleromanilor.ro/category/folclor/


Investeşte în

OAMENI





1) Ȋmpăratul Roşu nu doreşte să se căsătorească cu Lia.

2) Deşi o iubeau toţi, ea era supărată şi plângea.

3) Calul mării a ajutat-o să treacă peste apă.

4) Mama Soarelui nu voia să ştie că e fată.

5) Ea a prefăcut-o în pasăre.

Legenda ciocârliei

Din vremuri de demult n-a fost fată mai frumoasă ca Lia, fată de împărat. Faţa ei albă, ochii albaştri şi părul bălai, frumuseţea trupului ei acoperit de haine scumpe, fermecau inimile tuturor celor care o priveau. Despre frumuseţea Liei s-a dus vestea în lumea întreagă. De peste nouă mări şi ţări au venit să o peţească feciori de împăraţi, mândri şi viteji. Au venit împăratul Roşu şi Alb împărat şi Peneş împăratul şi alţii, mulţi ca frunza şi ca iarba. Lia, însă, nu îl voia pe niciunul dintre ei. Lia privea mereu cu drag la Soare şi mereu avea ochii plini de lacrimi. Nimeni nu ştia de ce , din cauza luminii Soarelui sau din cauza vreunui dor ascuns. Nu-i cunoştea nimeni taina, nici cerul, nici pământul, doar umbra ei ştia. Când frumoasa fată de împărat îi spunea Soarelui că e singura ei

Pag. 7/10


Investeşte în

OAMENI





dorinţă, că vrea să îl întâlnească şi să-i fie mireasă, umbra ei suspina şi îi spunea că îşi caută singură pierzania. Lia răspundea că nu îi pasă, că va umbla zi şi noapte până îşi va găsi iubitul. Umbra zicea că nu e bine, dar că o va însoţi oriunde se va duce. Într-o dimineaţă Lia sui pe Graur, calul ei care fugea ca vântul şi ca gândul şi porni la drum. Merseră pe sub soare, merseră pe sub stele, străbătură codri şi poiene, trecură peste râuri, până când ajunseră la malul mării. Lia privi cu dor spre insula pe care se afla palatul Soarelui şi se plânse umbrei că Graur nu poate să meargă şi pe pământ şi pe apă. Calul spuse că el nu poate să meargă pe apă, dar poate fratele lui, cel născut în valurile mării. Necheză cu putere şi din valuri ieşi un cal cu solzi argintii pe spate şi copite făcute pentru a înota. Lia sări pe calul mării şi porni pe ape, lăsând pe mal umbra şi pe Graur. Ajunse Lia pe insulă şi porni către palatul minunat. Se îmbrăcase ea la plecare în haine de fecior, dar mersul ei o arăta că e fată. La palat îi ieşi în cale mama Soarelui. Era oarbă, de la atâta privit al strălucirii Soarelui. Soarta ei era să mai vadă numai atunci când fiul ei ar fi întâlnit iubirea. Întrebă drumeţul dacă e fecior sau fată şi-i spuse că, dacă e fată, precum se aude pasul, să plece iute de acolo. Când Lia nu ştia ce să facă, iată că apăru Soarele. O zări pe Lia, îi ură bun venit. Fata răspunse cu vorbă duioasă şi îşi zâmbiră dulce unul altuia. Mama Soarelui simţi şi hotărî să afle de e fecior sau fată. Avea să presare flori albe în patul drumeţului la noapte. Dacă dimineaţă vor fi veştede, înseamnă că e bărbat, dacă vor fi mai înflorite, e fată. Cei doi iubiţi petrecură în alinturi toată noaptea. Dimineaţa, mama Soarelui văzu florile înflorite, căci vederea îi revenise ca prin farmec, şi înţelese că oaspetele e fată. Privi pe cer şi îşi văzu fiul cu iubita la pieptul lui. Uitase de toate, chiar şi să ţină seama razelor de foc, iar lumea întreagă era cuprinsă de flăcări arzătoare. Mama o blestemă pe Lia şi căzu moartă la pământ. Blestemul urcă până la cer şi Lia se prăvăli şi ea din ceruri, prefăcându-se în mica ciocârlie, pasărea care se înalţă mereu către Soare, cântându-i primăvara cântece de dor. Aşa spune legenda ciocârliei. Etichete: Legende pasari

1) Ȋmpăratul Roşu nu doreşte să se căsătorească cu Lia. F

2) Deşi o iubeau toţi, ea era supărată şi plângea. A

3) Calul mării a ajutat-o să treacă peste apă. A

4) Mama Soarelui nu voia să ştie că e fată. F

5) Ea a prefăcut-o în pasăre. A

Exerciţiul 4

Sarcina:

Ascultaţi informarea meteorologică şi trasaţi o linie între cele două coloane de mai jos,

conform previziunilor acesteia:

Pag. 8/10

http://legendeinlume.blogspot.ro/search/label/Legende%20pasari


Investeşte în

OAMENI





1) Banat, Oltenia a) va fi lapoviţă şi ninsoare.

2) Carpații Meridionali b) cantitatea de precipitaţii poate fi mai mare de 20 l/mp

2) Moldova c) va cădea multă zăpadă.

3) Sudul țării d) vântul va depăşi 65 km/oră.

INFORMARE METEOROLOGICĂ

În intervalul 23 ianuarie 2015, ora 18 – 25 ianuarie 2015, ora 10, aria precipitaţiilor va cuprinde cea mai mare parte a ţării. Acestea vor fi la început sub formă de ploaie, iar la munte, treptat, vor predomina ninsorile. În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică (24/25 ianuarie), precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare se vor semnala şi în cea mai mare parte a Moldovei.

În Banat şi Oltenia, cantităţile de precipitaţii vor fi mai abundente şi vor depăşi local 15-20

Pag. 9/10


Investeşte în

OAMENI





l/mp şi izolat, în zona deluroasă şi montană aferentă, 30-40 l/mp. Ȋn Carpaţii Meridionali şi în Munţii Banatului se va depune strat consistent de zăpadă, iar vântul va avea intensificări mai ales pe creste cu viteze ce vor depăşi la rafală 70-80 km/h viscolind şi spulberând zăpada.Temporar, intensificări ale vântului se vor semnala local în regiunile sudice şi pe arii restrânse în centru, cu viteze de 45-55 km/h şi izolat peste 55-65 km/h.

www.informare meteo.ro

Răspuns aşteptat:1-b; 2-c; 3-a; 4-d;

1) Banat, Oltenia a) va fi lapoviţă şi ninsoare.

2) Carpații Meridionali b) cantitatea de precipitaţii poate fi mai mare de 20 l/mp

3) Moldova c) va cădea multă zăpadă.

4) Sudul țării d) vântul va depăşi 65 km/oră.

Pag. 10/10

http://www.informare/

testare finala ascultare

Documents