Tehnologia Sudarii Si a Imbinarii Prin Lipire

Download Tehnologia Sudarii Si a Imbinarii Prin Lipire

Post on 20-Jan-2016

28 views

Category:

Documents

10 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<ul><li><p>CAPITOLUL IV</p><p>TEHNOLOGIA SUDURII SI A IMBINARII PRIN LIPIRE</p><p>1. Consideratii generale privind sudarea metalelor si aliajelor</p><p>Sudarea este procedeul prin care se imbina nedemontabil doua piese de aceasi compozitie chimica, prin</p><p>aducerea straturilor marginase ale uneia din piese in sfera de atractie a atomilor marginasi ai celeilalte, cu sau fara</p><p>adaos de material si in anumite conditii de presiune si temperatura. Daca imbinarea este omogena (metalul de adaos</p><p>este de aceeasi natura cu cel de baza) procedeul se numeste sudare, iar daca imbinarea este eterogena (materialul de</p><p>adaos este de natura diferita fata de cel de baza) atunci procedeul se numeste lipire.</p><p>Aplicarea procedeului de sudare prezinta o serie de avantaje:</p><p>- realizarea unor constructii etanse, economice usoare;</p><p>- permite simplificarea procesului tehnologic;</p><p>- se poate aplica unei game largi de materiale;</p><p>- ofera posibilitatea automatizarii.</p><p>Zonele unei imbinari sudate sunt prezentate in figura 4.1.</p><p>1 - zona de sudura; 2 - rostul cusaturii; 3 - metal de baza topit; 4 - zona de trecere; 5 - zona influentata termic</p><p>Fig.4.1 Zonele unei imbinari sudate</p><p>Metalul sau aliajul supus operatiei de sudare se numeste metal de baza, iar metalul sau aliajul sub forma de</p><p>s rme sau granule, care se topeste in procesul de sudare, se numeste metal de adaos. Topirea metalului de adaos in</p><p>amestec cu metalul de baza topit 3 formeaza sudura 1. Metalul depus este materialul provenit prin topirea metalului</p><p>de adaos, care contribuie la formarea sudurii. Cusatura sau cordonul de sudare este sudura de imbinare de-a lungul</p><p>piesei sudate, obtinuta prin solidificarea materialelor de baza si de adaos. Rostul cusaturii 2 este locasul de la</p><p>marginea pieselor in care se va depune metalul de adaos. Partea cu care sudura depaseste nivelul piesei se numeste</p><p>ingrosare. In jurul sudurii, partea de material de baza care nu a ajuns in stare de topire, dar care a suferit</p><p>transformari structurale din cauza incalzirii puternice, formeaza zona influentata termic 5. Portiunea compusa din</p><p>sudura cu zonele de trecere 4 si cele influentate termic, formeaza imbinarea sudata a celor doua piese.</p><p>Procedeele de sudare pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Cea mai utilizata este cea dupa modul in</p><p>care sunt aduse marginile de imbinat ale pieselor. Din acest punct de vedere procedeele pot fi:</p><p>- sudarea prin topire;</p><p>- sudarea prin presiune.</p><p>La sudarea prin topire, marginile pieselor de imbinat sunt aduse in stare topita, iar dupa solidificare se</p><p>formeaza sudura. La sudarea prin presiune, marginile de imbinat, incalzite local sau nu, sunt presate una contra</p><p>celeilalte p na la obtinerea imbinarii necesare.</p><p>Felul incalzirii marginilor de imbinat formeaza un alt criteriu de clasificare a procedeelor de sudare. Din</p><p>acest punct de vedere se deosebesc:</p></li><li><p>- sudarea chimica, la care marginile sunt incalzite si topite local prin caldura dezvoltata de o reactie</p><p>chimica exotermica sau prin turnarea unui metal (procedee de topire cu flacara de gaze sau cu termit);</p><p>- sudarea electrica, la care marginile sunt topite prin efectul caloric al arcului electric, fara exercitarea</p><p>vreunei solicitari mecanice (procedee de sudare cu arc electric descoperit sau acoperit);</p><p>- sudarea electrochimica, la care marginile de imbinat sunt incalzite cu ajutorul unor reactii chimice, iar</p><p>imbinarea rezulta in urma unei solicitari mecanice( procedeele cu flacara de gaze si cu termit, realizate prin</p><p>presiune, procedeul de sudare prin forjare);</p><p>- sudarea electromecanica, la care incalzirea marginilor se realizeaza electric, iar imbinarea se obtine printr-</p><p>o solicitare mecanica (procedee de sudare prin rezistenta electrica si presiune, cap la cap, in linie, in puncte);</p><p>- sudarea mecanica prin presiune la rece sau prin frecare, la care imbinarea se obtine prin actiunea unei</p><p>forte de presare, frecare sau soc.</p><p>Sursa de energie folosita la sudare formeaza un criteriu de baza pentru clasificarea procedeelor de sudare</p><p>(tabelul 4.1).</p><p>Tabelul 4.1 Clasificarea procedeelor de sudare dupa sursa de energie folosita</p><p>Nr.crt. Felul energiei utilizateDenumirea procedeului sau a grupei de procedee</p><p>de sudare</p><p>1 Energie termochimicaSudarea cu flacara de gaze</p><p>Sudarea cu termit</p><p>2 Energie electrotermica</p><p>Sudarea cu arc electricSudarea prin presiuneSudarea prin inductie</p><p>Sudarea electrica in baie de zguraSudarea dielectrica</p><p>Sudarea in vid cu fascicul de electroni</p><p>3 Energie mecanica</p><p>Sudarea la receSudarea prin percutieSudarea prin explozieSudarea prin frecare</p><p>Sudarea cu ultrasunete4 Energie radianta Sudarea prin radiatii</p><p>5Energie termica</p><p>nespecificata</p><p>Sudarea prin lipireSudarea prin forjareSudarea in aer cald</p><p>Sudarea cu elemente incalzite</p><p>Clasificarea procedeelor de sudare conform STAS se face astfel:</p><p>- sudarea cu arc electric (sudare cu arc electric vizibil sau acoperit, cu electrod fuzibil sau nefuzibil, cu</p><p>electrod de carbune, cu plasma);</p><p>- sudarea cu rezistenta electrica (sudare cap la cap, in puncte, in relief, sudare prin presiune cu curenti de</p><p>inalta frecventa);</p><p>- sudarea cu gaze (sudarea oxiacetilenica, cu flacara de gaze si aer);</p></li><li><p>- sudarea in stare solida (sudarea cu ultrasunete, prin forjare, prin explozie, prin difuzie, sudarea la rece sau</p><p>prin presiune la rece);</p><p>- alte procedee de sudare (cu termit, electrogaz, cu radiatii luminoase, cu fascicul de electroni, prin percutie).</p></li></ul>