tehnologia reparării transmisiilor şi punţilor ... · pdf filese produc frecări...
TRANSCRIPT
Tehnologia reparării
transmisiilor şi punţilor automobilelor
1
SURSA: www_RegieLive_ro_REPARAREA AUTOMOBILELOR
2
III. Tehnologia reparării transmisiei şi punţilor automobilelor
3.1. Recondiţionarea componentelor ambreiajului
Figura 1 Defectele discului conducător
3.1.1. Recondiţionarea discului conducător
1-uzarea suprafeţelor de frecare cu discul condus;
2.-fisuri, crăpături ale discului; 3-uzura găurilor pentru bolţurile
de fixare ale pârghiilor; 4-uzura urechilor de prindere a pârghiilor.
3
Recondiţionarea discului conducător constă în următoarele lucrări specifice:
1. Uzura suprafeţelor de frecare cu discul condus se datorează mişcării de pivotare a discului care dă naştere unor forţe tangenţiale şi unor forţe de frecare uscată. Uzura suprafeţelor de frecare se mai poate datora şi uzurii garniturilor de frecare până la nivelul niturilor de fixare, astfel încât se produc frecări între aceste nituri şi suprafaţa discului şi, deci, uzura acestora sub forma unor cercuri concentrice.
Recondiţionarea se face prin rectificare sau frezare până dispar urmele de uzură;
2. Fisurile şi crăpăturile se recondiţionează prin încărcarea cu sudură şi polizare;
3. Găurile se recondiţionează prin majorare;
4. Urechile folosite la montarea pârghiilor ambreiajului se recondiţionează prin frezare, sau se folosesc şaibe de compensare.
4
3.1.1. Recondiţionarea discului condus
Figura 2
Defectele discului condus
1-uzura canelurilor pe înălţime şi pe lăţime; 2-detensionarea sau ruperea arcurilor;
3-uzura garniturilor de frecare; 4-deformarea discului de susţinere
a garniturilor de frecare; 5-deteriorarea găurilor de fixare a niturilor;
Recondiţionarea discului condus constă în următoarele operaţii:
1. butucul deteriorat in zona niturilor se înlocuieşte;
2. arcurile rupte se înlocuiesc;
3. garniturile de frecare se îndepărtează odată cu niturile;
4. discul deformat se îndreaptă;
5. găurile deteriorate se recalibrează.
5
Asamblarea garniturilor de frecare se poate face prin nituire sau lipire.
La asamblarea prin nituire se efectuează găurirea garniturilor pe adâncime egală cu 1/3 din înălţimea garniturii.
Asamblarea prin lipire începe cu curăţirea suprafeţei discului de impurităţi, urmată de întinderea soluţiei de lipit pe suprafaţa discului şi garnitură, şi îmbinarea suprafeţelor. Lipirea se face cu răşini sintetice. După lipirea discurilor, acestea se instalează într-un dispozitiv de presare şi se introduc în cuptor pentru a asigura întărirea adezivului.
După recondiţionarea discului condus, acesta se instalează pe un dispozitiv special, care verifică lipsa fulajului.
6
3.1.3. Recondiţionarea pârghiilor ambreiajului
Figura 3
Defectele pârghiei ambreiajului
1-deformarea pârghiei;
2-uzura pârghiilor de acţionare si fixare;
3-uzura capătului de acţionare.
Defectele care pot apărea sunt ilustrate în figura de mai jos:
1. pârghiile deformate se îndreaptă;
2. găurile se majorează;
3. capătul uzat se încărcă cu sudură şi se polizează.
Recondiţionarea constă în:
7
3.1.4. Recondiţionarea furcii ambreiajului
Figura 4
Defectele furcii ambreiajului
1-deformarea furcii;
2-uzura capetelor de acţionare;
3-uzura găurii sferice de sprijin;
4-uzura găurii de fixare a mecanismului de acţionare.
Defectele furcii ambreiajului sunt ilustrate în figura de mai jos:
1. furca deformată se îndreaptă;
2. capetele se încarcă cu sudură şi se polizează;
3. găurile se încarcă cu sudură şi se refac la dimensiunile nominale.
Recondiţionarea se face astfel:
3.1.5. Recondiţionarea arcurilor ambreiajului Arcurile detensionate sau rupte se înlocuiesc.
8
Figura 5
Planele de reglare a ambreiajului
1. înainte de montarea ambreiajului pe automobil: reglarea constă în fixarea pârghiilor de acţionare astfel încât capetele acestora să se afle în acelaşi plan DD’ la distanta A faţă de planul de fixare a carcasei ambreiajului pe volant (EE’).
3.1.6. Asamblarea şi reglarea ambreiajului reparat După recondiţionare pieselor, ambreiajul se asamblează şi se reglează.
Reglarea se face în două etape:
2. după asamblarea ambreiajului pe volant şi fixarea mecanismului de acţionare a ambreiajului: reglarea constă în stabilirea cursei ambreiajului astfel încât să se asigure distanţa h între suprafaţa discului conducător şi suprafaţa volantului în cazul ambreiajului cuplat. Totodată, se urmăreşte ca planele BB’ (suprafaţa de frecare a discului conducător) şi CC’ (planul bolţurilor pârghiilor) să fie paralele. Distanţa h va trebui să fie mai mică decât grosimea discului condus, în zona garniturilor de frecare.
9
3.2. Recondiţionarea componenetelor
cutiei de viteze
Figura 6 Defectele carcasei cutiei de viteze
3.2.1. Recondiţionarea carcasei cutiei de viteze
1-deformaţiile suprafeţei de îmbinare cu capacul; 2-uzura lagărelor (alezajele pentru rulmenţi);
3-deteriorarea găurilor şi filetelor; 4-deteriorarea prezoanelor;
5-uzura filetului pentru dopul de golire; 6-fisuri şi crăpături ale carcasei.
Defectele carcasei cutiei de viteze sunt ilustrate în figura alăturată:
10
Recondiţionarea constă în următoarele operaţii:
1. fisurile şi crăpăturile se sudează şi se polizează;
2. filetele deteriorate se rectifică;
3. prezoanele deteriorate se înlocuiesc;
4. suprafeţele de îmbinare cu capacele se frezează.
5. recondiţionarea locaşurilor pentru rulmenţi se poate face:
a) prin alezare, bucşare şi alezarea bucşei la cota nominală a rulmentului;
b) prin acoperiri electrolitice folosind dispozitivul din figura următoare.
11
Figura 7 Încărcarea eletrolitică
a locaşurilor pentru rulmenţi
1-pereţii carcasei cutiei de viteze; 2-paharul dispozitivului; 3-capacul dispozitivului; 4-garnitura de etanşare;
5-soluţia electrolitică (compoziţie: 500...700 g FeCl2; 1,5...3 g HCl la 1 litru de apă); 6-robinet de golire; 7-anodul instalaţiei;
8-sursa de curent; 9-dispozitiv de fixare a paharului.
12
3.2.2. Recondiţionarea arborilor cutiei de viteze
Figura 8
Defectele arborilor cutiei de viteze
1-deformarea arborelui;
2-uzura cepului de ghidare în flanşa arborele cotit;
3-uzura canelurilor; 4-uzura fusurilor pentru rulmenţi;
5-uzura danturii pinioanelor; 6-uzura danturilor de cuplare.
Defectele arborilor cutiei de viteze sunt ilustrate în figura de mai jos:
13
Recondiţionarea se face după cum urmează:
1. cepul de ghidare se încarcă prin metalizare şi se rectifică, la fel ca fusurile pentru rulmenţi;
2. arborele se îndreaptă la presă;
3. se verifică starea canelurilor, se încarcă cu material şi se strunjeşte arborele la cota diametrului exterior, frezându-se apoi alte caneluri.
4. danturile uzate se încarcă prin metalizare şi se rectifică.
Figura 8
Ordinea de încărcare
a canelurilor
Pentru evitarea deformaţiei arborelui, încărcarea se face într-o anumită ordine, pentru canelurile diametral opuse (figura alăturată).
14
Roţile dinţate pot prezenta defectele din figura alăturată:
1. roţile dinţate simetrice, fără sens preferenţial de rotaţie, se întorc la 180°;
2. roţile uzate pe părţile frontale se frezează sau se rectifică, până la dispariţia urmelor de uzură;
3. roţile dinţate uzate pe flanc se pot recondiţiona prin două metode:
a) prin încărcare cu pulberi dure (prezintă avantajul că se întind uşor) şi se rectifică;
b) prin deformare plastică: roata dinţată se încălzeşte, apoi se introduce în matriţă, unde este deformată plastic până la obţinerea dimensiunilor nominale.
Figura 10
Defectele roţilor dinţate
3.2.3. Recondiţionarea roţilor dinţate
1-uzura danturilor pe flancuri;
2-uzura frontală a danturilor;
3-fisuri şi crăpături.
Recondiţionarea se face astfel :
15
Defectele care se pot manifesta în cazul furcii şi manşonului de cuplare sunt prezentate în figura de mai jos.
Figura 11
Defectele furcii
şi manşonului de cuplare
3.2.4. Recondiţionarea furcilor şi manşoanelor de cuplare
1-fisuri si crăpături;
2-uzura găurii de fixare pe ax;
3-uzura capetelor de acţionare;
4-uzura locaşurilor furcii;
5-uzura danturii pe înălţime şi pe lăţime;
6-uzura frontală a manşonului.
Recondiţionarea furcii cutiei de viteze se face după acelaşi procedeu ca şi la furca ambreiajului.
Recondiţionarea manşonului se face prin încărcare cu material şi rectificare sau polizare. Părţile frontale ale manşonului se frezează.
16
Figura 12
Stand pentru rodarea
şi încercarea cutiilor de viteze
3.2.5. Asamblarea, rodarea şi încercarea cutiei de viteze reparate
După recondiţionare, piesele cutiei de viteze se asamblează, se rodează şi se încearcă pe un stand cu circuit închis de putere (figura 12).
1-motor electric de acţionare;
2-cuplaje elastice;
3-transmisii cu roţi dinţate;
4-cutia de viteze a standului;
5-cutia de viteze de încercat;
6-mecanism de încărcare a standului;
7-disc de antrenare
al mecanismului de încărcare;
8-roata melc;
9-melc;
10-manivela de acţionare a melcului
în vederea realizării încărcării.
17
Condiţiile de recepţie pentru cutiile de viteze reparate şi rodate sunt:
3.3. Recondiţionarea transmisiei longitudinale
Cutia de viteze să cupleze uşor în toate treptele de viteză şi să nu se decupleze fără a fi comandată în timpul funcţionării;
Cutia de viteze să nu se încălzească în timpul funcţionării;
Cutia de viteze să fie vopsită anticoroziv.
Cutia de viteze să fie etanşă (să nu prezinte scurgeri de ulei);
Figura 13
Componenţa transmisiei longitudinale
1-flanşa cu furci; 2-furci cardanice;
3-butucul canelat prevăzut cu furcă;
4-arbore cardanic prevăzut cu furcă.
18
Defectele posibile ale butucului canelat sunt prezentate în figura de mai jos:
Figura 14
Defectele butucului canelat
3.3.1. Recondiţionarea butucului canelat
1-îndoirea arborelui;
2-uzura suprafeţelor pentru rulmenţii cu ace;
3-deteriorarea filetului pentru gresor;
4-deteriorarea canelurilor.
1. suprafeţele interioare pentru rulmenţii cu ace se recondiţionează prin bucşare;
2. profilul canelurilor se poate recondiţiona prin broşare.
Recondiţionarea butucului se face prin următoarele operaţii:
19
Defectele arborelui cardanic sunt prezentate în figura de mai jos: Figura 15
Defectele arborelui cardanic
3.3.2. Recondiţionarea arborelui cardanic
1-îndoirea arborelui;
2-deteriorarea suprafeţelor interioare
pentru rulmenţii cu ace;
3-deteriorarea canelurilor;
4-fisurile arborilor;
5-uzura filetului pentru piuliţa de strângere.
1. arborele îndoit se îndreaptă prin presare; 2. suprafeţele interioare pentru rulmenţii cu ace se rectifică; 3. canelurile deteriorate se încarcă cu material şi se strunjeşte arborele la cota diametrului exterior, frezându-se apoi alte caneluri; 4. arborii fisuraţi se sudează; 5. filetul uzat pentru piuliţa de strângere se rectifică sau se majorează.
Recondiţionarea cuprinde următoarele operaţii:
20
Defectele crucii cardanice sunt prezentate în figura alăturată:
Figura 16
Defectele crucii cardanice
3.3.3. Recondiţionarea crucii cardanice
1-uzura suprafeţelor cilindrice exterioare;
2-deteriorarea filetului pentru gresor;
3-uzura crucii pe suprafaţa frontală.
1. suprafaţele exterioare se cromează şi se rectifică la dimensiunile nominale;
2. filetul pentru gresare se rectifică sau se majorează;
3. suprafeţele frontale se frezează.
Recondiţionarea se face astfel:
21
Figura 17
Stand
pentru echilibrarea transmisiei longitudinale
3.3.4. Asamblarea şi echilibrarea dinamică a transmisiei cardanice
După recondiţionarea tuturor componentelor, transmisia cardanică se asamblează şi se echilibrează dinamic pe un stand de echilibrare (figura 17).
1-placa de bază; 2-traductor;
3-suporţi de instalare pentru transmisia cardanică de echilibrat;
4-rama standului; 5-suporţii ramei;
6-cuplaje; 7-transmisia cardanică
pentru echilibrat;
8-mecanismul de acţionare
şi comandă a standului;
9. suporţi elastici.
Principiul de funcţionare se bazează pe sesizarea oscilaţiilor produse de dezechilibrul arborilor, de către traductorul 2, care afişează la dispozitivul 8 valorile maselor de echilibrare necesare si poziţiile lor spaţiale pentru echilibrare.
Echilibrarea se face prin adăugarea unor plăcuţe metalice în zonele indicate de traductor.
22
3.4. Recondiţionarea componentelor punţii spate
Puntea spate este compusă din următoarele elemente:
Variantele constructive a) şi b) se confecţionează din ţeava trasă sau tablă ambutisată, fiind folosită la autoturisme sau autoutilitare uşoare.
La unele autovehicule grele, puntea spate mai este prevăzută cu o transmisie finală alcătuită din pinioane cilindrice cu dantură dreaptă, situate înaintea butucului sau dintr–o transmisie cu pinioane planetare, situate în butucul roţii.
- transmisie principală; - diferenţial;
- arbori planetari; - butucii roţilor.
Puntea spate poate fi construită în următoarele variante:
I. monolit;
II. din două semicartere;
III. o construcţie complexă.
Varianta c) se confecţionează din fontă maleabilă, fiind folosită la autovehiculele grele.
23
Defectele posibile ale punţii spate sunt prezentate în figura de mai jos:
Figura 18
Defectele punţii spate
1-deformarea punţii în plan vertical şi orizontal; 2-fisuri şi crăpături; 3-deteriorarea sudurilor;
4-deteriorarea suporţilor pentru arcurile suspensiei şi a găurii practicate în suport pentru fixarea arcului prin intermediul bulonului;
5-deteriorarea găurii de fixare a saboţilor practicată în taler;
6-deteriorarea fusurilor pentru rulmenţi; 7-deteriorarea filetului fuzetei;
8-deteriorarea filetelor pentru fixarea capacului transmisiei principale; 9-corodarea punţii.
24
Recondiţionarea presupune desfăşurarea următoarelor operaţii:
1. îndreptarea punţii se face pe presa hidraulică;
2. fisurile şi crăpăturile se sudează;
3. suportul pentru arc se recondiţionează prin încărcare cu sudură şi frezare la dimensiuni nominale;
4. gaura pentru bulonul central se alezează şi se bucşează;
5. găurile şi filetele se rectifică sau se majorează;
6. fusurile pentru rulmenţi se încarcă prin sudare cu vibrocontact şi se rectifică.
25
Defectele posibile ale carcasei transmisiei principale sunt prezentate în figura de mai jos:
Figura 19
Defectele carcasei transmisiei principale
1-fisuri şi crăpături;
2-deteriorarea filetelor;
3-deteriorarea găurilor;
4-deteriorarea fusurilor pentru rulmenţi.
3.4.1. Recondiţionarea carcasei transmisiei principale
Recondiţionarea cuprinde operaţiile:
1. fisurile şi crăpăturile se sudează;
2. filetele şi găurile deteriorate se rectifică sau se majorează;
3. fusurile pentru rulmenţi deteriorate se încarcă cu sudură şi se rectifică.
26
Carcasa sateliţilor poate prezeta defectele indicate în figura alăturată:
Figura 20
Defectele semicarcasei sateliţilor
1-uzura locaşurilor pentru crucea sateliţilor;
2-uzura suprafeţei de contact cu pinioanele satelit;
3-uzura suprafeţei de contact cu pinioanele planetare;
4-deteriorarea găurii de prindere;
5-uzura bucşei pentru arborele planetar;
6-uzura fusurilor pentru rulmenţi.
3.4.2. Recondiţionarea carcasei sateliţilor
Recondiţionarea se face astfel:
1. suprafeţele de contact cu pinioanele satelite şi planetare se rectifică, majorând locaşurile respective la dimensiuni nominale, iar la montaj se vor folosi compensatori pentru diminuarea jocului apărut (şaibe de reglaj);
2. bucşa deteriorată se înlocuieşte;
3. suprafeţele fusurilor pentru rulmenţi se încarcă cu sudură şi se rectifică la dimensiuni nominale.
27
Defectele arborelui planetar sunt prezentate în figura de mai jos:
Figura 21
Defectele arborelui planetar
1-deformaţiile arborelui
(îndoire sau torsionare);
2-fisuri sau crăpături;
3-deteriorarea canelurilor;
4-deteriorarea găurilor de prindere;
5-fulajul flanşei (bătaia axială).
3.4.3. Recondiţionarea arborelui planetar
Recondiţionarea se face astfel:
1. îndreptarea pe presă a arborelui deformat;
2. sudarea fisurilor şi crăpăturilor;
3. bucşarea şi majorarea găurilor de prindere;
4. încărcarea cu sudură a canelurilor şi frezarea altor caneluri;
5. fulajul se remediază prin prinderea arborelui între vârfuri şi strunjirea flanşei până la dispariţia lui.
28
Defectele care pot apărea la butucul roţii sunt prezentate în figura de mai jos:
Figura 22
Defectele butucului roţii
1-deteriorarea lagărului pentru rulmenţi;
2-fisuri şi crăpături;
3-deteriorarea găurilor.
3.4.4. Recondiţionarea butucului roţii
Recondiţionarea butucului roţii constă în efectuarea următoarelor lucrări :
1. sudarea fisurilor şi crăpăturilor, urmată de polizare;
2. găurile deteriorate se alezează şi se bucşează;
3. lagărele pentru rulmenţi se recondiţionează prin încărcare cu sudură şi rectificare, sau prin alezare şi bucşare.
29
Reglarea constă în poziţionarea reciprocă a pinionului de atac şi coroanei diferenţialului, prin deplasarea atât a pinionului cât şi a coroanei cu ajutorul şaibelor de compensare (figura 23).
Figura 23
Reglarea poziţiei reciproce
pinion de atac-coroană
3.4.5. Asamblarea, reglarea şi rodarea punţii motoare După recondiţionare, puntea motoare se asamblează, se reglează şi se montează.
Figura 24
Metoda petei de contact
Poziţionarea corectă a celor două elemente se verifică prin metoda petei de contact, folosind foiţă de plumb, cu ajutorul căreia se verifică asigurarea jocul prescris (figura 24).
30
După reglarea punţii, se face rodarea acesteia pe un stand cu frână electrică.
Figura 25
Standul pentru rodarea
punţii spate
1-motor electric de acţionare;
2-cuplaje elastice;
3-transmisia cardanică a standului;
4-puntea motoare de încercat;
5-roţi de lanţ;
6-transmisie cu lanţ;
7-arbore de sincronizare (de închidere);
8-roată de curea;
9-transmisie cu curele;
10-frâna electrică a standului (dinam).
31
Mai există şi standuri de rodaj cu flux închis de putere, care necesită două punţi aşezate în tandem. Acestea se aşează suprapus pentru a reduce suprafaţa ocupată de stand.
Condiţiile de recepţie pentru puntea motoare reparată sunt:
puntea să fie etanşă (să nu prezinte scurgeri de lubrifiant);
puntea să nu se încălzească în timpul funcţionării;
puntea să nu producă zgomote anormale în timpul funcţionării;
puntea să fie vopsită anticoroziv.
32
3.5. Recondiţionarea componentelor punţii faţă
Punţile faţă se construiesc în următoarele configuraţii:
la autocamioane: punte rigidă, cu fuzete rabatabile sau punte motoare cu roţi directoare;
la autoturisme: punte cu roţi independente.
1-deformarea punţii;
2-fisuri şi crăpături;
3-deteriorarea suporţilor
pentru arcurile suspensiei;
4-deteriorarea suprafeţelor frontale
ale suportului fusului pentru pivot;
5-deteriorarea bucşei pentru pivot;
6-uzura suprafeţei cilindrice a pivotului;
7-deteriorarea găurii pentru pivot
din fuzetă;
8-deteriorarea fusului pentru rulment;
9-deteriorarea filetului fuzetei. Figura 26
Defectele punţii din faţă
A-grinda punţii; B-pivotul; C-fuzeta.
33
Recondiţionarea componentelor punţii faţă se face astfel:
1. puntea deformată se îndreaptă pe o presă hidraulică la forţe de 600...1000 N;
2. suporţii pentru arc se recondiţionează ca şi la puntea motoare;
3. bucşa deteriorată se înlocuieşte şi se alezează la dimensiuni nominale;
4. suprafeţele frontale se frezează, iar la montaj se folosesc compensatori pentru jocuri;
5. suprafeţele interioare pentru pivot se alezează şi se bucşează;
6. filetele fuzetei se rectifică;
7. pivotul uzat se cromează sau se încarcă cu sudură prin vibrocontact şi se rectifică.
34
După recondiţionarea pieselor, puntea se asamblează şi se reglează unghiurile direcţiei:
De exemplu, la autocamioane unghiurile au următoarele valori: unghiul de bracare: 45°; unghiul de convergenţă: se reglează între 0...4 mm; unghiul de cădere: 1°30’; unghiul de fugă: 3°20’; unghiul de înclinare transversală a pivotului 6°30’.
Ultimele trei unghiuri nu se reglează, ele fiind date de corectitudinea elementelor geometrice ale punţii.
35
3.6. Recondiţionarea componentelor
mecanismului de direcţie
ELEMENTELE MECANISMULUI DE DIRECŢIE CU CREMALIERĂ NU SE RECONDIŢIONEAZĂ, CI SE ÎNLOCUIESC.
La mecanismul de direcţie servoasistat (servodirecţie) se vor recondiţiona numai carcasele, piesele de precizie înlocuindu-se.
După asamblare se face verificarea la etanşeitate la o presiune de 50 MPa.
După recondiţionarea elementelor de direcţie, acestea se asamblează şi se verifică jocul liber al volanului (max. 15°) şi efortul admisibil la manevrarea volanului, care trebuie să corespundă cu valorile date în manualul de reparaţie.