studiul sÃnÃtÃÞii reproducerii romÂnia 2004
TRANSCRIPT
STUDIUL SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII
ROMÂNIA 2004
MINISTERUL SÃNÃTÃÞII
Bucureºti
DEZADDCDSCSDCCOSUDE
RAPORT SINTETIC
MAI 2005
NOTÃ
Acest material a fost realizat în baza acordului de colaborare între Ministerul Sãnãtãþii ºi Fondul Naþiunilor
Unite pentru Populaþie (UNFPA), Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Agenþia Statelor Unite
pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), Institutul de Cercetare ºi Formare John Snow, Inc. (JSI R&T),
Agenþia Elveþianã de Dezvoltare ºi Cooperare (SDC), Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS), Institutul
pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred Rusescu” (IOMC).
Finanþarea acestui studiu a fost asiguratã de: Ministerul Sãnãtãþii din Grantul PHRD TF052423 de la
Guvernul Japoniei, administrat de Banca Mondialã, de UNFPA din „Proiectul ROU1P102 Îmbunãtãþirea
capacitãþii naþionale de a elabora, planifica ºi implementa politici eficiente de populaþie”, de Guvernul
Statelor Unite ale Americii prin USAID în cadrul acordului de cooperare 186-A-00-01-00103-00 coordonat
de cãtre JSI R&T, ºi de cãtre UNICEF.
Opiniile exprimate în acest studiu aparþin autorilor ºi nu reflectã în mod necesar punctele de vedere ale
finanþatorilor.
Baza de date a SSR-Ro 2004 este publicã, poate fi utilizatã în scopuri necomerciale, numai în proiecte de
cercetare fundamentalã sau pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþii publice. Accesul este gratuit, bazat pe cerere
individualã. Pentru informaþii suplimentare privind SSR-Ro 2004, puteþi accesa www.unfpa.ro ºi/sau
www.roda.ro.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiStudiul Sãnãtãþii Reproducerii: România, 2004. RAPORT SINTETIC, mai 2005 / Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, USAID, UNICEF
Buzãu: Alpha MDN, 2005, BibliografieIndexISBN 973-7871-14-6
I. România. Ministerul SãnãtãþiiII. Banca MondialãIII. United Nations Population Fund IV. USAIDV. UNICEF
314.3(498)”2004”
Pentru România, anul 1990 a marcat sfârºitul politicii pronataliste promovatã timp de 25 de ani de regimul
comunist. Amploarea consecinþelor negative ale acestei politici a determinat decidenþii din sectorul sanitar
sã elaboreze politici coerente ºi strategii în domeniul sãnãtãþii reproducerii. Cu toate acestea, mortalitatea
maternã ºi mortalitatea infantilã, indicatori care au scãzut ca urmare a aplicãrii programelor de sãnãtatea
reproducerii ºi planificare familialã, continuã sã se menþinã la un nivel necorespunzãtor, situând România pe
ultimele locuri între statele Europei.
Pentru fundamentarea politicilor în domeniul sãnãtãþii reproducerii ºi adaptarea acestora la necesitãþile
reale, Ministerul Sãnãtãþii, organizaþiile naþionale ºi internaþionale cu activitãþi în domeniu au fãcut eforturi
comune de evaluare a situaþiei reale privind cunoºtinþele, atitudinile ºi practicile din domeniul sãnãtãþii
reproducerii, a nevoii nesatisfãcute de servicii de planificare familialã, precum ºi a factorilor care limiteazã
accesul la serviciile de sãnãtatea reproducerii.
Dupã 1995, când au fost disponibile rezultatele primului Studiu privind sãnãtatea reproducerii (SSR-Ro 1993),
în România au avut loc numeroase transformãri, datorate în primul rând intervenþiilor prioritare, printre care
campaniile de informare-comunicare ºi dezvoltare a serviciilor publice ºi private de planificare familialã au
jucat un rol determinant. SSR-Ro 1993 a fost coordonat de Centrul pentru Prevenirea ºi Controlul Bolilor
(Centers for Disease Control and Prevention - CDC) din Atlanta, SUA.
Evaluarea intervenþiilor ºi definirea în continuare a prioritãþilor pentru România s-a realizat prin alte SSR: un
studiul privind sãnãtatea reproducerii la tineri cu vârste cuprinse între 15 ºi 24 de ani, desfãºurat în 1996
(SSRT-Ro 1996) ºi studiul privind sãnãtatea reproducerii în România, desfãºurat în 1999 (SSR-Ro 1999), ambele
similare ca metodologie ºi conþinut cu studiul din 1993, dar incluzând ºi un eºantion de bãrbaþi.
Scopul prezentului studiu este evaluarea sãnãtãþii reproducerii în România, a serviciilor de sãnãtate pentru
mamã ºi copil, a barierelor în utilizarea serviciilor de sãnãtate furnizate de reþeaua de asistenþã primarã ºi
spitale, precum ºi a activitãþilor de prevenire din domeniu. Faþã de precedentele studii, acesta a pus accentul
pe accesul la serviciile de sãnãtate, în special cele pentru mama ºi copil.
Rezultatele acestui studiu reprezintã nu doar evaluarea rezultatelor intervenþiilor din ultimii cinci ani, ci ºi o
bazã obiectivã pentru stabilirea prioritãþilor ºi evaluarea impactului intervenþiilor care vor fi finanþate din
împrumutul Bãncii Mondiale pentru Proiectul de Reformã a Sectorului de Sãnãtate ºi pentru programe de
asistenþã sprijinite de alþi finanþatori.
Studiul a fost posibil prin colaborarea dintre Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, UNICEF,
USAID/JSI R&T, SDC ºi OMS. Ministerul Sãnãtãþii, UNFPA, UNICEF ºi USAID au asigurat finanþarea. Apreciem
în mod deosebit sprijinul acordat de instituþiile partenere ºi exemplul excelent de colaborare pentru
planificarea, organizarea ºi dezvoltarea acestui studiu.
Prof.Dr. Mircea CINTEZÃ Ministrul Sãnãtãþii
CUVÂNT ÎNAINTE
V
Mulþumiri
Cel de-al patrulea Studiu privind Sãnãtatea Reproducerii s-a realizat în România în a doua jumãtate a anului
2004, pe un eºantion reprezentativ la nivel naþional de femei ºi bãrbaþi de vârsta fertilã.
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii România 2004 a fost iniþiat de Ministerul Sãnãtãþii ºi Banca Mondialã, în
vederea documentãrii prioritãþilor de intervenþie din faza a doua a proiectului de reformã a sectorului sanitar
finanþat prin împrumutul Bãncii Mondiale. Studiul a fost realizat prin colaborarea dintre UNFPA, UNICEF,
USAID/JSI R&T, SDC, OMS ºi IOMC. UNFPA a fost organizaþia responsabilã pentru coordonarea studiului,
crearea ºi coordonarea Comitetului Tehnic precum ºi pentru coordonarea diseminãrii rezultatelor studiului.
Realizatorii studiului mulþumesc celor 4441 femei ºi 2361 bãrbaþi care, prin participarea lor la SSR-Ro 2004,
ºi-au adus o contribuþie deosebitã la o mai bunã cunoaºtere a sãnãtãþii reproducerii ºi a nevoilor neacoperite
de servicii.
Adresez mulþumiri deosebite tuturor organizaþiilor implementatoare ºi tuturor persoanelor care au contribuit
la realizarea acestui studiu. Numele acestora se aflã pe paginile urmãtoare.
În numele unitãþii de coordonare a SSR-Ro 2004, doresc sã exprim sincere mulþumiri experþilor Dr.Patricia
David ºi Dr.Leo Morris pentru asistenþa tehnicã acordatã pe parcursul studiului.
Datorãm mulþumiri deosebite reprezentaþilor organizaþiilor membre ale Comitetului Strategic Dr. Gabriela
Paleru (USAID), Dr.Tania Goldner (UNICEF), Dr.Merce Gasco (JSI R&T), Dr.Victor Olszavsky (OMS), Doamnei
Marie Louise Stoicescu (SDC), Dr.Silviu Rãdulescu (BM), Dr.Alin Stãnescu (IOMC), Dr.Carmen Angheluþã,
Dr.Mircea Popa ºi Doamnei Cristina Pãdeanu (MS-UMPBMFG) ºi nu în ultimul rând Doamnei Filofteia
Panduru (INS) care prin efortul ºi timpul dedicat acestui studiu au avut o contribuþie esenþialã în planificarea,
organizarea ºi managementului financiar al resurselor limitate.
Mulþumiri speciale Dr.Peer Sieben ºi Dr.Laurian Arghiºan pentru sprijinul în coordonarea ºi colaborarea
interinstituþionalã. De asemenea, mulþumiri speciale sunt adresate Dr.Doina Bologa, Camelia Ieremia, Stela
Serghiuþã, Codruþa Mihalache ºi Gloria Ionescu pentru sprijinul continuu acordat.
Dr. Aurora DRAGOMIRIªTEANUCoordonator Tehnic SSR-Ro 2004
MULÞUMIRI
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
VI
Coordonator tehnic: Dr.Aurora Dragomiriºteanu
Experþi: Dr.Leo Morris ºi Dr.Patricia David
Asistente proiect: Nicoleta Pãcalã ºi Victoria Iancu
Comitetul de coordonare:
Ministerul Sãnãtãþii UMP-BMFG
Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie (UNFPA) - Unitatea de Coordonare a SSR Ro 2004
Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID)
Institutul de Cercetare ºi Formare JSI (JSI R&T)
Agenþia Elveþianã de Dezvoltare ºi Cooperare (SDC)
Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS)
Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred Rusescu” (IOMC)
Banca Mondialã - Biroul din România (BM)
Instituþii implementatoare:
Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie (UNFPA) - coordonare tehnicã
Institutul de Cercetare ºi Formare JSI (JSI R&T) - metodologie ºi analizã date
Institutul Naþional de Statisticã - metodologie, eºantionaj, ponderare, programare ºi procesare date
Fundaþia Dr.Victor Babeº - anchetã în teren
Totem Communication - monitorizare ºi evaluare anchetã în teren
Centrul de Pregãtire în Statisticã - introducere date
Centrul pentru Politici ºi Servicii de Sãnãtate - analizã date
Finanþarea studiului:
Ministerul Sãnãtãþii (MS) din Grantul PHRD TF052423 de la Guvernul Japoniei
Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie (UNFPA)
Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID)
Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
Dezvoltare chestionar:
Patricia David
Leo Morris
Aurora Dragomiriºteanu
Andoria Ioniþã
Cãtãlin Andrei
Irina Dincã
Laurenþiu Stan
Raluca Teodoru
Silviu Rãdulescu
Steluþa Rãdoi
Tania Goldner
Instruirea intervievatorilor ºi dezvoltarea Ghidului Intervievatorului:
Aurora Dragomiriºteanu
Andoria Ioniþã
Cãtãlin Andrei
Raluca Teodoru
Steluþa Rãdoi
VII
Mulþumiri
Ancheta în teren:
Coordonator ancheta în teren: Victoria Iancu
Coordonator componenta femei: Daniela Califar
Coordonator componenta bãrbaþi: Ciprian Costache
Intervievatori femei: Alina Negraru - coordonator echipãAlina Nicoleta Dumitru - coordonator echipãAna Maria Basarabescu Andreea Florea - coordonator echipãDana Dragomir Daniela Novac Daniela Toma Diana ªimon Elena Lupescu Elena Raducanu Elena Tudose Eugenia Ion Gabriela Banciu Hermina Cireaºa Irina-Mihaela Cristache Lavinia Trandafir Lidia Andronic Mariana Camelia Nita Mihaela Stefan - coordonator echipãNicoleta Arsene Nicoleta Cojocaru Oana Bighiu Raluca Alexandra Sofronici Sorana Opriºan Vera Ularu - coordonator echipãAlexandra Chirilã Ana Maria Roºu Anca Florea Mihaela Izina
Intervievatori bãrbaþi:Aurelian Jianu Claudiu Gidea Corneliu Popescu - coordonator echipãDaniel Ion Preda Florin Lazaroiu - coordonator echipãGeorge Brãgãrea George Olteanu Nicolae Banciu Rãzvan Strugaru Cornel Dumitraºcu Ovidiu Gorgos
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
VIII
Evaluare ºi monitorizare ancheta în teren:
Coordonator: Raluca Teodoru
Evaluatori:
Raluca Tudor
Carmen Olteanu
Mioara ªtefan
Mirela Arsene
Denisa Prodan
Introducerea datelor: Coordonator: Doina Apostol
Procesarea datelor: Doina Apostol, Andoria Ioniþã, Viorica Duma, Constanþa Predescu ºi Steluþa Rãdoi
Programare: Doina Apostol
Analiza datelor:
Filofteia Panduru, Viorica Duma, Sofica Muºat metodologie, eºantionaj, ponderarea datelor
Prof.Dr.Vasile Gheþãu
Prof.Dr.Dan Enãchescu
Prof.Dr.Cristian Vlãdescu
Dr.Alin Stãnescu
Dr.Aurelia Marcu
Dr.Borbala Koo
Dr.Bogdan Pãunescu
Dr.Casandra Butu
Dr.Dana Otilia Fãrcãºanu
Dr.Daniel Ciurea
Dr.Laurenþiu Stan
Dr.Gabriela Scîntee
Dr.Mihai Corciova
Dr.Raluca Teodoru
Dr.Silviu Rãdulescu
Ing.Adiana Galan
Psiholog Cãtãlin Andrei
As.Social Luminiþa Marcu
Asistenþã tehnicã - persoane consultate:
Dr.Peer Sieben - UNFPA
Dr.Doina Bologa - UNFPA
Dr.Laurian Arghiºan - UNFPA
Stela Serghiuþã - UNFPA
Dr.Gabriela Paleru - USAID
Dr.Merce Gasco - JSI R&T
Dr.Tania Goldner - UNICEF
Dr.Victor Olszavsky - OMS
Marie Louise Stoicescu - SDC
Ing.Eduard Petrescu - UNAIDS
Dr.Mihai Horga - IEESR
Revizie finalã:
Dr.Patricia David, Dr.Leo Morris, Dr.Aurora Dragomiriºteanu, Dr. Dana Otilia Fãrcãºanu ºi Dr. Silviu Rãdulescu
IX
Cuprins
CUPRINS
1. Introducere .................................................................................................................................................... 1Aurora Dragomiriºteanu
2. Metodologie ................................................................................................................................................. 2Leo Morris, Patricia David, Filofteia Panduru, Aurora Dragomiriºteanu, Viorica Duma, Sofica Muºat, Andoria Ioniþã, Doina Apostol
2.1 Proiectarea eºantionului ............................................................................................................ 22.2 Colectarea ºi introducerea datelor .......................................................................................... 22.3 Ratele de rãspuns ....................................................................................................................... 32.4 Extinderea rezultatelor ............................................................................................................... 3
2.4.1 Calculul ponderilor preliminare ............................................................................... 32.4.2 Ponderarea eºantionului .......................................................................................... 3
3. Caracteristicile eºantionului .................................................................................................................... 6Aurora Dragomiriºteanu, Leo Morris, Filofteia Panduru, Viorica Duma, Sofica Muºat
3.1 Caracteristicile gospodãriei ...................................................................................................... 63.2 Caracteristicile respondenþilor ................................................................................................. 7
4. Fertilitatea ºi avortul ................................................................................................................................... 17Vasile Gheþãu, Borbala Koo, Laurenþiu Stan, Alin Stãnescu
4.1 Fertilitate ....................................................................................................................................... 174.1.1 Nivelul fertilitãþii, tendinþe ºi diferenþieri ............................................................... 18
4.2 Avort indus ................................................................................................................................... 21
5. Planificare familialã ................................................................................................................................... 27Gabriela Scîntee, Adriana Galan, Aurelia Marcu
5.1 Utilizarea curentã ºi trecutã a contraceptivelor .................................................................... 275.1.1 Utilizarea curentã ºi trecutã a metodelor contraceptive la femei .................... 275.1.2 Utilizarea curentã ºi trecutã a metodelor contraceptive la bãrbaþi .................. 29
5.2 Nevoia de servicii de planificare familialã ............................................................................. 30
6. Sãnãtatea mamei ºi copilului ................................................................................................................... 41Alin Stãnescu, Laurenþiu Stan, Mihai Corciova, Aurora Dragomiriºteanu, Luminiþa Marcu
6.1 Îngrijirile prenatale ...................................................................................................................... 416.2 Îngrijirea la naºtere ..................................................................................................................... 436.3 Îngrijirile postnatale .................................................................................................................... 446.4 Alimentaþia naturalã a sugarului .............................................................................................. 45
7. Servicii de sãnãtate .................................................................................................................................... 57Dan Enãchescu, Cãtãlin Andrei, Dana Fãrcãºanu, Daniel Ciurea, Silviu Rãdulescu, Cristian Vlãdescu, Casandra Butu
7.1 Atitudini ºi comportamente faþã de propria sãnãtate ............................................................ 577.2 Statutul de asigurat ..................................................................................................................... 58
X
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
7.3 Înscrierea pe lista unui medic de familie ................................................................................ 597.4 Utilizarea serviciilor de sãnãtate .............................................................................................. 597.5 Satisfacþia pacienþilor faþã de serviciile de sãnãtate ........................................................... 61
8. Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri ........................................................................................ 83Adriana Galan, Gabriela Scîntee, Aurelia Marcu
8.1 Experienþa sexualã a tinerilor ................................................................................................... 838.2 Utilizarea de contraceptive la tinerii sub 25 de ani ............................................................... 84
9. Cunoºtinþe ºi experienþe despre ITS ºi HIV/SIDA ............................................................................... 95Dana Fãrcãºanu, Bogdan Pãunescu, Raluca Teodoru, Luminiþa Marcu, Daniel Ciurea
9.1 Cunoºtinþe despre prevenirea ºi transmiterea infecþiei HIV ................................................. 959.2 Percepþia riscului personal de a contracta HIV/SIDA ........................................................... 979.3 Atitudini discriminatorii faþã de persoanele cu HIV/SIDA ..................................................... 97
10. Abuzul fizic ºi sexual ................................................................................................................................ 113Raluca Teodoru, Cãtãlin Andrei, Dana Fãrcãºanu, Aurora Dragomiriºteanu
10.1 Abuzul în copilãrie: eºantion femei ........................................................................................ 11310.2 Violenþa în familie: eºantion femei ......................................................................................... 11310.3 Abuzul în copilãrie: eºantion bãrbaþi ..................................................................................... 11310.4 Violenþa în familie: eºantion bãrbaþi ....................................................................................... 114
Indicatori cheie ................................................................................................................................................ 117Bibliografie ....................................................................................................................................................... 120Glosar de termeni ............................................................................................................................................. 121Anexa - Erori de eºantionare ºi efectul de design ....................................................................................... 125
LISTA GRAFICELORFigura 3.1.A Distribuþia femeilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã ºi statut socio-economic .............. 6Figura 3.1.B Distribuþia bãrbaþilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã ºi statut socio-economic ...... 7Figura 3.2.A Structura eºantionului de femei în funcþie de nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic .......................................................................................................................................... 8Figura 3.2.B Structura eºantionului de bãrbaþi în funcþie de nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic ........................................................................................................................................... 8Figura 4.1.1 Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de mediul de rezidenþã ..................................................................... 17Figura 4.1.2 Rata specificã a fertilitãþii, la femei 1000 de 15-44 ani ........................................................................... 18Figura 4.1.3 Proporþia naºterilor în funcþie de mediul de rezidenþã ºi starea civilã ............................................... 18Figura 4.1.4 Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de regiunea de dezvoltare socio-economicã ............................... 19Figura 4.1.5 Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de nivelul de instruire ....................................................................... 19Figura 4.2.1 Rata Totalã aFfertilitãþii ºi Rata Totalã a Avortului ................................................................................. 20Figura 4.2.2 Rata totalã a avorturilor în funcþie de mediul de rezidenþã .................................................................. 20Figura 5.1.1 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre femeile de vârstã fertilã ................... 27Figura 5.1.2.1 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualã ............................................................................................... 28Figura 5.1.2 Utilizarea metodelor contraceptive de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualã ................................................................................................................................................. 27Figura 5.1.3 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale la bãrbaþii între 15-49 de ani aflaþi în cuplu cãsãtorit sau în uniune consensualã ....................................................................................................... 29Figura 5.1.4 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre bãrbaþii necãsãtoriþi ......................... 30Figura 5.2.1 Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfacutã de metode moderne de planificare familialã în rândul femeilor ºi bãrbaþilor .................................................................................................................. 31
Cuprins
XI
Figura 5.2.2 Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfãcutã de metode moderne de planificare familialã în rândul femeilor cãsãtorite ..................................................................................................................... 31Figura 6.1.1 Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã ........................ 41Figura 6.1.2 Femei dupã numãrul de consultaþii prenatale ........................................................................................ 42Figura 6.1.3 Femei dupã locul în care s-au efectuat cele mai multe consultaþii prenatale .................................. 42Figura 6.2.1 Proporþia femeilor asistate la naºtere de medic sau de medic ºi de moaºã, în funcþie de statutul socio-economic, pentru cele mai recente naºteri 1999-2004 ............................................... 43Figura 6.2.2 Proporþia nou-nãscuþilor cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere) ............................................. 44Figura 6.2.3 Naºteri prin cezarianã, în funcþie de caracteristicile selectate, pentru cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004 ................................................................................................................................ 45Figura 7.1 Ponderea femeilor cu activitate sexualã care au efectuat examen Babeº-Papanicolau în ultimii 3 ani ºi care conºtientizeazã necesitatea examinãrii sânilor ................................................. 57Figura 7.2 Ponderea femeilor ºi bãrbaþlor cu asigurare medicalã ........................................................................... 58Figura 7.4.1 Femei ºi bãrbaþi care au apelat în ultimul an la servicii medicale ...................................................... 60Figura 7.4.2 Femei ºi bãrbaþi care au apelat la servicii medicale anul trecut, în funcþie de tipul de serviciu ... 60Figura 7.5.1 Satisfacþia pacienþilor care au fost spitalizaþi faþã de diferite aspecte ale serviciilor din spital ... 61Figura 7.5.2 Ponderea femeilor ºi bãrbaþilor satisfãcute(þi) de serviciile spitaliceºti ............................................ 62Figura 8.1 Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani care au avut contacte sexuale înainte de cãsãtorie ........................................................................................................................ 83Figura 8.2 Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani care au declarat cã au folosit mijloace contraceptive la primul contact sexual ...................................................................................... 84Figura 9.1.1 A Femei care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate ............................................ 95Figura 9.1.1 B Bãrbaþi care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate .......................................... 96Figura 9.1.3 Femei ºi bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora ...................................................................................................................... 97Figura 9.2.1 Femei ºi bãrbaþi dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA (nici un risc) ................. 98Figura 9.3.1 A Femei care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA ........................................................................................................................................ 98Figura 9.3.1 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA ........................................................................................................................................ 99Figura 10.1 Femei ºi bãrbaþi care au declarat cã au fost martori ai violenþei între pãrinþi ................................... 113Figura 10.2 Abuzul recent - din ultimul an - raportat de femeile ºi bãrbaþii cãsãtoriþi anterior sau actualmente, în funcþie de tipul de abuz ........................................................................................... 114
LISTA TABELELORTabel 2.1.A Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã femei .............................................................................. 4Tabel 2.1.B Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã bãrbaþi ............................................................................ 5Tabel 3.1.1 Distribuþia gospodãriilor dupã numãrul de persoane pe gospodãrie ºi dimensiunea medie a gospodãriei, pe medii de rezidenþã, gospodãrii cu cel puþin un intervievat eligibil ....................... 10Tabel 3.1.2 A Distribuþia femeilor dupã dotarea gospodãriei cu bunuri de folosinþã îndelungatã ºi utilitãþi ...................................................................................................................................................... 11Tabel 3.1.2 B Distribuþia bãrbaþilor dupã dotarea gospodãriei cu bunuri de folosinþã îndelungatã ºi utilitãþi ...................................................................................................................................................... 12Tabel 3.2 Date Recensãmântul Populaþiei România 2002 .......................................................................................... 13Tabel 3.2.1 A Distribuþia procentualã a femeilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate .................................................................................................................. 14Tabel 3.2.1 B Distribuþia procentualã a bãrbaþilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate .................................................................................................................. 15Tabel 3.2.2 Distribuþia procentualã a femeilor ºi bãrbaþilor pe stare civilã, grupe de vârstã ºi medii de rezidenþã ........................................................................................................................................ 16Tabel 4.1.1 Ratele specifice de fertilitate pe grupe de vârstã, pentru o perioadã de 3 ani anteriori studiului, la femei de 15-44 ani .................................................................................................................................... 22Tabel 4.1.2 Ratele specifice de fertilitate ºi rata totalã a fertilitãþii la 1000 de femei de 15-44 ani, dupã anumite caracteristici .................................................................................................................................. 23Tabel 4.1.3 Situaþia planificãrii celei mai recente sarcini în rândul femeilor, care au avut cel puþin o sarcinã în perioada 2002-2004, pe caracteristicile studiate ............................................................... 24Tabel 4.2.1 Ratele specifice de grupe de vârstã raportate ale avorturilor provocate raportate la 1000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani, pe parcursul a 3 ani anteriori studiului ....................................... 25
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
XII
Tabel 4.2.2 Ratele specifice pe grupe de vârstã ale avortului provocat ºi ratele totale ale avortului provocat, raportat la 1000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani, pe o perioadã de 3 ani înainte de studiu, dupã caracteristicile studiate .................................................................................... 26Tabel 5.1.1 A Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul tuturor bãrbaþilor ºi femeilor ........... 32 B Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale la femeile ºi bãrbaþii în cuplu ........................... 32 C Sursa de procurare a contraceptivelor moderne utilizate la femeile ºi bãrbaþii în cuplu ............. 32 D Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul femeilor ºi bãrbaþilor în cuplu, dupã mediul de rezidenþã ......................................................................................................................... 32Tabel 5.1.2 A Femei dupã utilizarea curentã a metodelor contraceptive ºi starea civilã ...................................... 33Tabel 5.1.2 B Bãrbaþi dupã utilizarea curentã a metodelor contraceptive ºi starea civilã ................................... 34Tabel 5.1.3 A Femei aflate în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie dupã caracteristicile studiate ................................................................................................................. 35Tabel 5.1.3 B Bãrbaþi aflaþi în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie dupã caracteristicile studiate ........................................................................................................................... 36Tabel 5.1.4 A Femei aflate în cuplu care utilizeazã curent o metodã de contracepþie modernã dupã sursa de aprovizionare, în funcþie de metodele specifice utilizate .................................................. 37Tabel 5.1.4 B Bãrbaþi aflaþi în cuplu care utilizeazã curent o metodã de contracepþie modernã dupã sursa de aprovizionare, în funcþie de metodele specifice utilizate .................................................. 38Tabel 5.2.1 A Nevoia pentru servicii de planificare familialã la femei, dupã starea civilã .................................... 39Tabel 5.2.1 B Nevoia pentru servicii de planificare familialã la bãrbaþi, dupã starea civilã ................................. 40Tabel 6.1.1 Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã ºi numãrul acestora, pe caracteristicile studiate ................................................................................... 46Tabel 6.1.2 Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã ºi numãrul acestora ..................................................................................................................................... 47Tabel 6.1.3 Femei dupã utilizarea serviciilor de îngrijire prenatalã pentru cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004 ºi locul în care s-au efectuat cele mai multe consultaþii, pe caracteristicile studiate ......................................................................................................................... 48Tabel 6.1.4 Distribuþia procentualã a femeilor cãrora li s-a mãsurat tensiunea arterialã, au fãcut ecografii, li s-au recoltat probe de sânge ºi urinã, li s-a recomandat fier ºi vitamina D, în perioada de sarcinã aferentã celei mai recente naºteri din perioada 1999-2004, pe caracteristicile studiate ......................................................................................................................... 49Tabel 6.1.5 Femei care au primit îngrijiri prenatale înaintea celei mai recente naºteri din perioada 1999-2004, dupã existenþa testãrii HIV ...................................................................................................... 50Tabel 6.1.6 A Ponderea femeilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectate ..................................................................................................................................................... 51Tabel 6.1.6 B Ponderea bãrbaþilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectate ..................................................................................................................................................... 52Tabel 6.2.1 Femei dupã locul celei mai recente naºteri din perioada 1999-2004 ºi persoana care a asistat naºterea, pe caracteristicile studiate ....................................................................................................... 53Tabel 6.3.1 Femei care au primit îngrijiri postnatale dupã cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004, dupã informaþiile primit în cadrul consultaþiilor, pe caracteristicile studiate ..................................... 54Tabel 6.4.1 Femei care au nãscut copii vii, dupã tipul alãptãrii pânã la împlinirea vârstei de 9 luni, pe caracteristicile studiate. Cele mai recente naºteri înregistrate între 1999-2004 .......................... 55Tabel 6.4.2 Durata medie a alãptãrii, vârsta medie la introducerea altui lapte decât cel matern ºi vârsta medie la introducerea alimentelor solide. Nou-nãscuþi alãptaþi provenind din cele mai recente naºteri înregistrate în perioada 1999-2004 ................................................................................ 56Tabel 7.1.1 Femei cu experienþã sexualã, dupã percepþia despre auto-palparea sânilor ºi frecvenþa efectuãrii ei, pe caracteristicile studiate .................................................................................................. 63Tabel 7.1.2 Femei cu experienþã sexualã, dupã momentul efectuãrii ultimului test de screening Papanicolau, pe caracteristicile studiate ................................................................................................. 64Tabel 7.2.1 A Distribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate .............. 64Tabel 7.2.1 B Distribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate ........... 65Tabel 7.2.2 A Distribuþia femeilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 66Tabel 7.2.2 B Distribuþia bãrbaþilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 68
Cuprins
XIII
Tabel 7.3.1 A Distribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiate ..................................................................................... 69Tabel 7.3.1 B Distribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiate ..................................................................................... 70Tabel 7.4.1 A Femei care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii ºi dupã anumite caracteristici selectate ........................................................................... 71Tabel 7.4.1 B Bãrbaþi care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii ºi dupã anumite caracteristici selectate ........................................................................... 72Tabel 7.4.2 A Femei care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate, dupã tipul serviciului ºi numãrul de vizite, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................... 73Tabel 7.4.2 B Bãrbaþi care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate, dupã tipul serviciului ºi numãrul de vizite, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................... 75Tabel 7.5.1 A Femei care au fost internate cel puþin o zi în perioada 2002-2004, dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºti ........................................................................................... 77Tabel 7.5.1 B Bãrbaþi care au fost internaþi cel puþin o zi în perioada 2002-2004, dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºti ........................................................................................... 78Tabel 7.5.2 A Femei care au fost internate cel puþin o zi în perioada 2002-2004, mulþumite ºi foarte mulþumite de calitatea serviciilor spitaliceºti, pe caracteristicile studiate ..................... 79Tabel 7.5.2 B Bãrbaþi care au fost internaþi cel puþin o zi în perioada 2002-2004, mulþumiþi ºi foarte mulþumiþi de calitatea serviciilor spitaliceºti, pe caracteristicile studiate ...................... 81Tabel 8.1.1 Tineri de 15-24 ani dupã experienþa sexualã ºi starea civilã la momentul primului contact sexual, pe grupe de vârstã .......................................................................................................................... 86Tabel 8.1.2 A Femei de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 87Tabel 8.1.2 B Bãrbaþi de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 88Tabel 8.2.1 Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei la primul contact sexual ºi starea civilã din acel moment ..................................................................................... 89Tabel 8.2.1 A Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã ........................................................... 90Tabel 8.2.1 B Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã ........................................................... 91Tabel 8.2.2 Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã la cel mai recent contact sexual ºi starea civilã din acel moment ...................................................... 92Tabel 8.2.2 A Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã la cel mai recent contact sexual,starea civilã ºi mediul de rezidenþã ................................................ 93Tabel 8.2.2 B Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã la cel mai recent contact sexual,starea civilã ºi mediul de rezidenþã ................................................ 94Tabel 9.1.1 A Femei care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate ................................................... 100Tabel 9.1.1 B Bãrbaþi care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate ................................................. 101Tabel 9.1.2 Femei ºi bãrbaþi de vârstã fertilã care au auzit de HIV/SIDA ºi care au menþionat spontan metode posibile de prevenire a transmitere HIV/SIDA, dupã metodele tradiþionale ....................... 102Tabel 9.1.3 A Femei care au auzit de HIV/SIDA ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora, pe caracteristicile studiate .................................................................................................... 103Tabel 9.1.3 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora, pe caracteristicile studiate .................................................................................................... 105Tabel 9.2.1 A Femei care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 107Tabel 9.2.1 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 108Tabel 9.3.1. A Femei care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV sau având SIDA, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 109Tabel 9.3.1 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV sau având SIDA, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 111Tabel 10.1 Femei ºi bãrbaþi care au fost martori ai abuzului fizic între pãrinþi sau au fost ei înºiºi abuzaþi de cãtre pãrinþi în copilãrie, pe caracteristicile studiate ....................................................................... 115Tabel 10.2 Femei ºi bãrbaþi cãsãtoriþi actualmente sau anterior care au raportat acte de violenþã în cuplu, pe tip de abuz, dupã caracteristicile studiate ............................................................................ 116
1
Introducere
1. INTRODUCERE
În România, primul studiu privind sãnãtatea proiectat pentru colectarea datelor privind reproducerii (SSR) în rândul femeilor de vârstã activitãþile ºi serviciile de sãnãtate furnizate, pe un fertilã a fost realizat în 1993. Studiul a fost eºantion de bãrbaþi ºi femei reprezentativ la nivel coordonat de Departamentul Sãnãtãþii naþional. Ca ºi în studiile anterioare, metodologia ºi Reproducerii (Division of Reproductive Health - planificarea studiului sunt dezvoltate pe baza celor DRH), Centrul pentru Controlul ºi Prevenirea Bolilor utilizate în 1993, 1996 ºi 1999. (Centers for Disease Control and Prevention - CDC)
Prezentul studiu a fost proiectat astfel încât sã din Atlanta. Eºantionul pe gospodãrii a inclus femei
rãspundã urmãtoarelor obiective: cu vârste cuprinse între 15 ºi 44 de ani.
- Sã evalueze situaþia curentã în ceea ce Acest studiu din 1993 a arãtat cã utilizarea
priveºte fertilitatea pentru eºantionul de femei, contraceptivelor moderne era foarte scãzutã, în
avortul, nevoia de servicii contraceptive ºi alte timp ce încrederea în metodele tradiþionale era
aspecte privind sãnãtatea reproducerii în România;mare, în special coitus interruptus, cu rate de eºec
- Sã permitã decidenþilor politici, responsabililor mari, de 30-35% ºi, prin urmare, sarcini nedorite. de programe ºi cercetãtorilor sã evalueze ºi sã Femeile au raportat utilizarea frecventã a meto-îmbunãtãþeascã programele existente ºi sã delor contraceptive tradiþionale, rate înalte de dezvolte noi strategii; avort, lipsã generalã de cunoºtinþe ºi slaba calitate
a informaþiei privind problemele sãnãtãþii reprodu- - Sã mãsoare modificãrile ratei fertilitãþii, cerii, precum ºi un nivel înalt de neîncredere în prevalenþei contracepþiei, alãptarea, utilizarea unele metode contraceptive moderne ºi de avortului provocat, accesibilitatea ºi utilizarea neînþelegere a acestora. serviciilor de planificare familialã ºi sã studieze
factorii care influenþeazã aceste schimbãri; Dupã 1995, în România au avut loc numeroase
transformãri, inclusiv campanii de informare, - Sã mãsoare accesul la serviciile de sãnãtate, comunicare , precum ºi dezvoltare a serviciilo r cu accent pe serviciile din asistenþa primarã, în
mod particular impactul dezvoltãrii serviciilor de publice ºi private de planificare familialã. Definirea sãnãtate reproductivã în ultimii cinci ani;prioritãþilor de intervenþie ºi evaluarea acestora s-a
realizat prin alte douã SSR în România: un studiu - Sã actualizeze datele privind cunoºtinþele, privind sãnãtatea reproducerii la tineri cu vârste atitudinile ºi comportamentul tinerilor în vârstã de cuprinse între 15 ºi 24 de ani, desfãºurat în 1996 15-24 de ani, legat de sãnãtatea reproducerii;(SSRT-Ro 1996) ºi studiul privind sãnãtatea repro- - Sã furnizeze informaþii asupra nivelului de ducerii în România, desfãºurat în 1999 (SSR-Ro cunoºtinþe privind transmiterea ºi prevenirea ITS, 1999), ambele similare ca ºi metodologie ºi conþinut inclusiv HIV/SIDA ºi asupra atitudinii faþã de cu studiul din 1993, dar incluzând ºi un eºantion de persoanele infectate HIV/SIDA (stigmatizare ºi bãrbaþi. discriminare);
- Sã ofere informaþii despre violenþa în familie ºi sã identifice factorii determinanþi pentru abuzul Scopul SSR-Ro 2004 este evaluarea stãrii de verbal, fizic ºi sexual;sãnãtate a reproducerii în România, inclusiv
serviciile de sãnãtate pentru mamã ºi copil, - Sã identifice grupele de risc ºi sã direcþioneze barierele în utilizarea serviciilor de sãnãtate viitoarele studii de sãnãtate a reproducerii cãtre furnizate de reþeaua de asistenþã primarã ºi spitale grupele având un comportament reproductiv cu ºi activitãþile de prevenire din domeniu. Studiul este risc crescut.
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
2
2. METODOLOGIE
2.1 PROIECTAREA EªANTIONULUI eligibilã au intrat în cercetare toate gospodãriile eligibile, iar din fiecare gospodãrie eligibilã s-au Cel de-al patrulea Studiu privind Sãnãtatea ales, în mod aleator, pentru interviu, o femeie cu Reproducerii s-a realizat în România în a doua vârsta cuprinsã între 15 ºi 44 de ani pentru eºantio-jumãtate a anului 2004, pe un eºantion reprezentativ nul de femei, respectiv un bãrbat cu vârsta cuprinsã de femei ºi bãrbaþi de vârsta fertilã. Eºantionul a între 15 ºi 49 de ani pentru eºantionul de bãrbaþi. fost selectat din rândul tuturor femeilor cu vârsta
cuprinsã între 15-44 ani ºi bãrbaþilor cu vârsta Determinarea dimensiunii clusterelor s-a bazat pe cuprinsã între 15-49 de ani, care locuiesc în numãrul locuinþelor necesare obþinerii unei medii România pe durata studiului, indiferent de starea lor de 18 chestionare complete pe UP, pentru civilã. Mãrimea eºantionului dorit a fost de 4500 eºantionul de femei ºi respectiv 21 chestionare femei ºi 2500 bãrbaþi (numãrul a fost determinat ºi complete pentru eºantionul de bãrbaþi. Numãrul de bugetul disponibil). Eºantioanele de femei ºi de total de locuinþe eligibile din fiecare UP s-a calculat bãrbaþi au fost selectate independent, reprezentând luându-se în considerare estimãri ale locuinþelor de fapt douã eºantioane distincte. neocupate, locuinþelor neeligibile ºi o ratã estimatã
de rãspuns pentru femei ºi bãrbaþi. Aceste estimãri Planul de sondaj al studiului este un plan de sondaj s-au fãcut pe baza rezultatelor obþinute în urma multistadial. Prima treaptã a fost reprezentatã de pretestãrii chestionarelor. Dimensiunea finalã selectarea eºantionului „master” de zone determinatã a unui cluster pentru a se completa în teritoriale EMZOT, realizat pe baza datelor de la medie 18 chestionare pentru femei ºi 21 Recensãmântul Populaþiei ºi Locuinþelor din 2002 chestionare pentru bãrbaþi este de 21 locuinþe cu (RPL'2002). EMZOT include 780 centre de cercetare persoane eligibile pe UP în eºantionul de femei ºi - Unitãþi Primare de eºantionare (UP) - repartizate 24 locuinþe cu persoane eligibile pe UP în în toate judeþele þãrii ºi în sectoarele Municipiului eºantionul de bãrbaþi.Bucureºti (427 în mediul urban ºi 353 în mediul
rural). Selectarea UP în EMZOT, corespunzãtoare primei trepte de eºantionare, s-a realizat folosindu- 2.2 COLECTAREA ªI INTRODUCEREA DATELORse o schemã de selecþie stratificatã. Criteriile de
Colectarea datelor a fost realizatã de 30 de stratificare utilizate au fost judeþul ºi mediul de operatori de interviu femei (pentru eºantionul de rezidenþã, prin intersectarea acestora rezultând un femei) ºi 10 operatori de interviu bãrbaþi (pentru numãr de 88 de straturi (în Municipiul Bucureºti eºantionul de bãrbaþi). Instruirea intervievatorilor a selecþia a fost realizatã în mod separat pentru fost realizatã pe baza “Ghidului Intervievatorilor” ºi fiecare din cele 6 sectoare administrative). În a constat din 5 zile de formare teoreticã asupra fiecare din cele 88 de straturi au fost calculate procedurilor din teren ºi administrãrii adecvate a probabilitãþile de includere în prima treaptã, chestionarelor, urmatã de o sãptãmânã de practicã proporþional cu mãrimea unei UP, mãrime sub stricta monitorizare a instructorilor.exprimatã în numãr de locuinþe permanente. Desfãºurarea activitãþii în teren a fost suprave-EMZOT cuprinde aproximativ 13% din numãrul total gheatã de trei coordonatori: unul pentru compo-de locuinþe permanente ºi ocupate. nenta femei, unul pentru componenta bãrbaþi ºi un În treapta a doua, un subeºantion de 33,33% din UP coordonator general al anchetei în teren.ale EMZOT a fost utilizat pentru selectarea Monitorizarea ºi evaluarea administrãrii eºantionului de femei; 50% din UP selectate pentru chestionarelor a fost realizatã de 5 supervizori. eºantionul de femei s-au folosit pentru extragerea Fiecãrei echipe i s-a repartizat un numãr de eºantionului de bãrbaþi. Astfel, în treapta a doua au sectoare de recensãmânt din toate regiunile þãrii. fost incluse 260 UP pentru eºantionul de femei ºi Interviurile au fost realizate la domiciliul celor 130 UP pentru eºantionul de bãrbaþi. În treapta a selectaþi ºi au durat în medie 41 de minute pentru treia s-au extras aleator clustere de locuinþe femei ºi 36 minute pentru bãrbaþi. Chestionarele eligibile, din cadrul fiecãrei UP selectate în treapta completate au fost mai întâi verificate de a doua. Locuinþele extrase pentru eºantionul de coordonatori ºi evaluatori, dupã care au fost femei sunt diferite de locuinþele extrase pentru preluate pentru procesare. eºantionul de bãrbaþi. În final, din fiecare locuinþã
3
Metodologie
Pentru introducerea datelor s-a utilizat programul ponderea gospodãriei. Deoarece numai o femeie a informatic specializat (software) dezvoltat pe baza fost selectatã din fiecare gospodãrie cu femei de che sti ona rul ui. Pen tru int rod uce rea dat elo r di n vârstã fertilã ºi un singur bãrbat a fost selectat din chestionare ºi controlul logic al acestora pe baza fiec are g ospo dãri e cu b ãrba þi de vârs tã fe rtil ã, corelaþiilor din programul informatic au fost ponderea gospodãriei a fost ajustatã, pentru a implicaþi 15 operatori instruiþi anterior în acest compensa faptul cã anumite gospodãrii includ mai scop. Dupã introducerea datelor s-a trecut la multe persoane eligibile, obþinându-se astfel verificarea integritãþii acestora, urmatã de ponderea preliminarã (ponderea persoanei). controlul logic al datelor din chestionare, verificarea erorilor ºi validarea datelor.
2.4.2 Ponderarea eºantionului
Redresarea a fost realizatã cu scopul de a 2.3 RATELE DE RÃSPUNS îmbunãtãþi calitatea estimãrilor printr-o ajustare Din cele 7.772 gospodãrii selectate în eºantionul de finalã a ponderilor rezultate din etapa anterioarã. fem ei ºi cel e 4.2 65 gos pod ãri i sel ect ate în Ponderile obþinute în final au fost modificate astfel eºantionul de bãrbaþi, 4.875, respectiv 2.621 au încât estimãrile din eºantion sã fie egale cu inclus cel puþin o persoanã eligibilã (femeie între popu laþi a din stat isti ca demo graf icã, pent ru 15-4 4 ani sau b ãrba t înt re 15 -49 a ni). Dint re anumite variabile. În plus, ponderile finale au fost persoanele eligibile identificate, 4.441 femei ºi 2.361 calculate ast fel încât sã se îndepãrteze cât mai bãrbaþi au avut interviuri complete, obþinându-se o puþin posibil de ponderile iniþiale, prin minimizarea ratã d e rãsp uns de 91,1% ºi res pecti v 90,1 %, unei funcþii de distanþã dintre cele douã ponderi, (Tabelele 2.1.A ºi 2.1.B). Aproape toate persoanele cee a ce are ca efe ct îmb unã tãþ ire a pre ciz iei selectate sã participe ºi care au putut fi contactate est imã ril or. Ac eas tã met odã de re dre sar e e ste au fost de acord sã fie intervievate ºi au fost foarte cunoscutã sub numele de calibrare. cooperante. Dintre persoanele eligibile 3,5 % dintre În calibrare s-au utilizat ca informaþii auxiliare femei ºi 2% dintre bãrbaþi au refuzat interviul, iar variabile demografice (populaþia pe sexe, grupe de 4,7% dintre femei ºi 7,2% dintre bãrbaþi nu au putut vârstã ºi stare civilã) ºi variabile de localizare fi contactaþi. (medii de rezidenþã).
Structura populaþiei pe variabilele menþionate este 2.4 EXTINDEREA REZULTATELOR cunoscutã din statistica demograficã sau din
rezultatele Recensãmântului Populaþiei ºi Deoarece eºantionul proiectat nu a fost un eºan-Locuinþelor 2002. tion autoponderat, rezultatele finale ale studiului au
fost determinate pe baza unei metode de ponde- Calibrarea s-a realizat în douã etape. În prima rare în douã etape, aºa cum este descrisã mai jos. etapã s-a comparat distribuþia persoanelor eligibile
care au rãspuns la interviu, pe grupe de vârstã cincinale (de câte 5 ani) ºi medii de rezidenþã, din
2.4.1 Calculul ponderilor preliminare eºantionul ponderat cu distribuþia populaþiei la 1
Pentru calculul ponderii preliminare s-au luat în iulie 2004. S-a aplicat un factor de corecþie, considerare selectarea diferenþiatã a gospodãriilor realizându-se redresarea eºantionului la structura în cadrul fiecãrei unitãþi primare, precum ºi populaþiei la 1 iulie 2004 (statistica demograficã) ºi selectarea unui participant eligibil din fiecare obþinându-se o primã pondere finalã. În etapa a gospodãrie. Se calculeazã ponderea EMZOT,
doua s-a comparat distribuþia persoanelor eligibile aceasta fiind o pondere care þine seama de planul
care au rãspuns la interviu, pe grupe de vârstã de sondaj folosit ºi este egalã cu inversul
cincinale (de câte 5 ani) ºi stare civilã, din probabilitãþii generale de selecþie. Probabilitatea
eºantionul ponderat ºi redresat în etapa anterioarã, generalã de selecþie este reprezentatã de produsul
cu distribuþia populaþiei la Recensãmântul probabilitãþilor de selecþie corespunzãtoare celor
Populaþiei ºi Locuinþelor - RPL 2002. trei trepte de eºantionare. Ponderea EMZOT a fost
Dupã redresare, distribuþia persoanelor eligibile cu ajustatã cu un factor de corecþie al gospodãriilor interviu complet, pe grupe de vârstã de 5 ani ºi me-neeligibile, calculat la nivel de unitate primarã, dii de rezidenþã din eºantionul ponderat este foarte pentru a compensa faptul cã nu toate gospodãriile apropiatã de distribuþia populaþiei la nivel naþional. vizitate au fost eligibile, obþinându-se astfel
4
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Gospodãrii Total Urban Rural
Gospodãrii cu femei eligibile identificate
Gospodãrii cu femei neeligibile
Gospodãrii neocupate
Nimeni acasã
Refuz al gospodãriei
Altele
Total
Numãrul gospodãriilor
4875
1645
297
598
269
88
7772
7772
62,7
21,2
3,8
7,7
3,5
1,1
100,0
7772
62,2
19,4
3,7
8,3
5,0
1,3
100,0
4428
63,4
23,5
4,0
6,8
1,4
0,9
100,0
3344
Femei eligibile Total Urban Rural
Femei eligibile cu interviu complet
Respondenta selectatã absentã
Refuz al respondentei selectate
Altele
Total
Femei eligibile cu interviu complet
Numãr femei eligibile
4441
227
171
36
4875
4875
4441
91,1
4,7
3,5
0,7
100,0
4441
4875
90,2
5,2
4,0
0,5
100,0
2486
2755
92,2
4,0
2,8
1,0
100,0
1955
2120
TABEL 2.1.A
Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã - femei
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Numãr neponderat
de cazuri
Numãr neponderat
de cazuri
5
Metodologie
Gospodãrii Total Urban Rural
Gospodãrii cu bãrbaþi eligibili identificaþi
Gospodãrii cu bãrbaþi neeligibili
Gospodãrii neocupate
Nimeni acasã
Refuz al gospodãriei
Altele
Total
Numãrul gospodãriilor
2621
756
164
427
210
87
4265
4265
61,5
17,7
3,8
10,0
4,9
2,0
100,0
4265
60,5
16,3
4,0
11,2
6,2
1,8
100,0
2438
62,7
19,6
3,7
8,4
3,2
2,3
100,0
1827
Bãrbaþi eligibili Total Urban Rural
Bãrbaþi eligibili cu interviu complet
Respondentul selectat absent
Refuz al respondentului selectat
Altele
Total
Numãr bãrbaþi eligibili
Bãrbaþi eligibili cu interviu complet
2361
189
53
18
2621
2621
2361
90,1
7,2
2,0
0,7
100,0
2621
2361
89,8
7,2
2,4
0,6
100,0
1475
1324
90,5
7,2
1,5
0,8
100,0
1146
1037
TABEL 2.1.B
Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã - bãrbaþi
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Numãr neponderat de
cazuri
Numãr neponderat
de cazuri
13.1 CARACTERISTICILE GOSPODÃRIEI În medie, o gospodãrie tipicã cu un intervievat
eligibil este formatã din cel mult patru persoane. Dupã cum a fost descris în secþiunea anterioarã, în Gospodãriile din mediul urban au în componenþa lor studiul din 2004, ca ºi în studiile naþionale mai puþine persoane (3,4 ºi respectiv 3,3 persoane anterioare, eºantionul proiectat nu a fost un pe gospodãrie) în comparaþie cu gospodãriile din eºantion autoponderat, de aceea tabelele din acest mediul rural (4,1 ºi respectiv 3,7 persoane pe raport prezintã rezultate reprezentative pentru gospodãrie).populaþia de vârstã fertilã la nivel naþional,
determinate pe baza unei proceduri de ponderare. Nivelul socio-economic al respondenþilor este o variabilã importantã asociatã cu comportamentul În Tabelul 3.1.1 sunt prezentate distribuþia privind sãnãtatea reproducerii. Pentru a se evalua procentualã ºi numãrul mediu de persoane pe nivelul socio-economic al fiecãrui respondent, în gospodãrie, pentru gospodãriile care conþin cel cadrul Studiului Sãnãtãþii Reproducerii din anul puþin un intervievat eligibil. Majoritatea gospodã-2004 s-au cules diverse informaþii asupra gradului riilor cu intervievaþi eligibili (63,7% în eºantionul de de confort din gospodãrii (încãlzire centralã ºi femei ºi 62% în eºantionul de bãrbaþi) au trei sau closet cu apã în casã), precum ºi informaþii privind patru persoane. Gospodãriile formate din una sau deþinerea de bunuri gospodãreºti (televizor, frigider, douã persoane (probabil cupluri fãrã copii) sunt aragaz, maºinã de spãlat, aspirator, video, mai puþine (16,4%, respectiv 20,2%). Aceste autoturism, telefon mobil, computer). În plus, s-a gospodãrii mici sunt mai frecvent întâlnite în zonele calculat pentru fiecare intervievat gradul de urbane (21,6%) decât în zonele rurale (8,2%) pentru
2aglomerare a gospodãriei . Intervievaþii au fost eºantionul feminin. Gospodãriile cu ºase sau mai astfel clasificaþi în douã categorii: cei care trãiesc multe persoane sunt, de asemenea, rare; cea mai în condiþii aglomerate (mai mult de o persoanã pe micã frecvenþã a acestora o gãsim în mediul urban camerã) ºi cei care nu trãiesc în condiþii (4,4% pentru femei ºi 3,6% pentru bãrbaþi).
6
3. CARACTERISTICILE EªANTIONULUI
1 Prin gospodãrie se înþelege persoana sau grupul de persoane care împart aceeaºi locuinþã, precum ºi cheltuielile aferente acesteia.2 Aglomerarea a fost determinatã prin împãrþirea numãrului total de persoane care trãiesc într-o gospodãrie la numãrul total de camere din locuinþã (fãrã a include baia ºi bucãtãria); intervievaþii au fost astfel clasificaþi în douã categorii cei care trãiesc în condiþii aglomerate (mai mult de o persoanã pe camerã) ºi cei care nu trãiesc în condiþii aglomerate (cel mult o persoanã pe camerã).
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Figura 3.1.A
Distribuþia femeilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã
ºi statut socio- economic
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
6,7
14,4
21,6
25,2
32,2
34,2
36,8
9,0
7,2
12,7
0 10 20 30 40 50 60
Foarte scãzut
Scãzut
Mediu
Ridicat
Foarte ridicat
%
Urban Rural
34,7
26,6
20,3
13,2
5,2
5,9
9,3
16,7
34,9
33,2
Mediu
aglomerate (cel mult o persoanã pe camerã). Aºa cum se poate ob serva în Tabelele 3.1.2 .A º i 3.1.2.B, sunt trei bunuri de consum durabile prezente Gradul de aglomerare a gospodãriei este un alt în aproape toate gospodãriile: aragaz, frigider ºi indicator important al condiþiilor de locuit. În televizor color. Bunurile prezente în cele mai puþine general, aproape douã treimi (61,1%) din femeile de gospodãrii sunt camerele video, cuptoarele cu vârstã fertilã ºi 57,7% din bãrbaþii de vârstã fertilã microunde ºi aparatele video. În cazul femeilor, cea locuiesc în condiþii de aglomerare. 63,2% dintre mai mare deosebire între mediul urban ºi mediul femeile din mediul rural trãiesc în condiþii de rural s-a înregistrat în privinþa bãii în interiorul aglomerare, faþã de 59,8% dintre femei în mediul locuinþei (85% faþã de 25%), a încãlzirii centrale (69% urban. În cazul bãrbaþilor, situaþia este inversã, faþã de 4%), a aspiratorului (78% faþã de 35%), a CD adicã mai mulþi bãrbaþi din mediul urban trãiesc în player-ului (42% faþã de 13%), a telefonului mobil condiþii de aglomerare, faþã de cei din mediul rural (81% faþã de 46%), a computerului (42% faþã de 12%) (61,2% faþã de 53,1%). Cele mai aglomerate ºi a automobilului (43% faþã de 27%). Aceeaºi gospodãrii sunt în regiunea centralã, unde 65,4% structurã s-a remarcat ºi în cazul bãrbaþilor. Trebuie dintre femei ºi 73,0% dintre bãrbaþi trãiesc în menþionatã ºi creºterea spectaculoasã a utilizãrii condiþii de aglomerare.telefonului mobil la nivel naþional: 14% în 1999 faþã
Toate utilitãþile ºi bunurile gospodãreºti, inclusiv de 67% în 2004 pentru femei ºi 13% în 1999 faþã de
traiul în condiþii neaglomerate au fost cuantificate 63% in 2004 pentru bãrbaþi. Similitudinea dintre pentru a realiza un scor care sã descrie statutul rezultatele înregistrate pentru femei ºi bãrbaþi la socio-economic al gospodãriei. Pe baza scorului nivel de gospodãrie valideazã încã o datã obþinut, eºantionul a fost împãrþit în terþile (nivel proiectarea eºantionului din 2004.socio-economic scãzut, mediu ºi ridicat) ºi în
quintile (nivel socio-economic foarte scãzut, scãzut, mediu, ridicat, foarte ridicat). Statutul 3.2 CARACTERISTICILE RESPONDENÞILORsocioeconomic este mai ridicat în regiunile urbane,
Caracteristicile generale ale intervievaþilor în comparativ cu cele rurale (Figura 3.1.A ºi 3.1.B). În funcþie de mediul de rezidenþã sunt prezentate în regiunile nord-est ºi sud-vest se înregistreazã Tabelele 3.2.1A ºi 3.2.1B, figurile 3.2.A ºi 3.2.B.procentul cel mai mare de persoane cu nivel socio-În general, 34,2% dintre femeile alese în eºantion ºi economic foarte scãzut. Proporþia persoanelor cu 30,0% dintre bãrbaþi sunt tineri cu vârste cuprinse nivel socio-economic foarte ridicat este cea mai între 15 ºi 24 de ani. Comparând distribuþiile pe mare în Bucureºti.
7
Caracteristicile eºantionului
Figura 3.1.B
Distribuþia bãrbaþilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã
ºi statut socio- economic
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
6,7
14,4
21,6
25,2
32,2
34,2
36,8
12,7
9,0
7,2
0 10 20 30 40 50 60
Foarte scãzut
Scãzut
Mediu
Ridicat
Foarte ridicat
Urban Rural
32,2
25,2
21,6
14,4
6,7
%
Mediu
8
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Figura 3.2.A
Structura eºantionului de femei în funcþie de
nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
37,5
49,6
13,0
61,2
5,3
33,530,1
36,133,8
0
10
20
30
40
50
60
70P
rim
ar
ºi
sec
un
da
r
infe
rio
r
Se
cu
nd
ar
sup
eri
or
Po
stse
cu
nd
ar
Cã
sãto
rite
sau
înu
niu
ne
Cã
sãto
rite
an
teri
or
Nic
iod
ata
cã
sãto
rite
Sc
ãzu
t
Me
diu
Rid
ica
t
Nivelul de instruire Starea civilã Nivel socio-economic
%
Figura 3.2.B
Structura eºantionului de bãrbaþi în funcþie de
nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
34,4
55,0
10,6
55,3
3,1
41,5
34,236,1
29,7
0
10
20
30
40
50
60
Pri
ma
rºi
sec
un
da
r
infe
rio
r
Se
cu
nd
ar
sup
eri
or
Po
stse
cu
nd
ar
Cã
sãto
riþi
sau
înu
niu
ne
Cã
sãto
riþi
an
teri
or
Nic
iod
atã
cã
sãto
riþi
Sc
ãzu
t
Me
diu
Rid
ica
t
Nivelul de instruire Starea civilã Nivel socio-economic
%
grupe de vârstã înt re cele douã medii, constatãm educaþie decât cei din mediul rural. Diferenþele de cã populaþia din eºantion provenitã din mediul rural educaþie între urban ºi rural sunt mai accentuate în este ceva mai tânãrã, atât în cazul femeilor (36% cazul studiilor post-liceale. Astfel, ponderea compar ativ cu 33% în m ediul u rban) c ât ºi al femeilor ºi bãrbaþilor de vârstã fertilã din mediul bãrb aþil or (31% faþã de 29% în medi ul urba n), urban care au absolvit un colegiu sau o facultate diferenþele nefiind semnificative statistic. Doar este de cinci ori mai mare decât a celor din mediul 3,3% dintre femeile intervievate ºi 4,0% dintre rural (19% faþã de 4% ºi respectiv 16% faþã de 3%). bãrbaþi au cel mult o educaþie primarã. Intervievaþii Din întreg eºantionul de femei, 42,3% nu au avut din mediul urban au un nivel mai crescut de niciodatã copii, 27,0% au nãscut un copil, 22,3% au
9
Caracteristicile eºantionului
nãscut doi copii ºi numai 8,4% au nãscut trei sau de op t pro cente din popul aþie a dec larat o a ltã mai mulþi copii. Distribuþia copiilor declaratã de naþionalitate decât cea românã, nu se pot realiza cãtre respondenþii bãrbaþii este similarã cu cea analize comparative ale apartenenþei naþionale. declaratã de femei, cu excepþia unei proporþii mai Aºa cum se constatã în Tabelul 3.2.2, existã mari de bãrbaþi care nu au avut copii (51,2%), ceea diferenþe importante de stare civilã atât între femei ce indicã faptul cã bãrbaþii se cãsãtoresc la o ºi bãrbaþi, cât ºi între urban ºi rural, pe categorii de vârstã mai înaintatã. vârstã. Mai multe femei (61%) decât bãrbaþi (55%) Dup ã cum era de aºt ept at, num ãru l de cop ii au declarat cã se aflã în cuplu cãsãtorit sau uniune declarat este mai mare în mediul rural, numai 34,3% consensualã. declarând cã nu au copii, în comparaþie cu 47,3% în Femeile din mediul rural cãsãtorite sau trãind în mediul urban, iar proporþia de femei care au uniune consensualã au avut o pondere mai mare declarat cã au trei sau mai mulþi copii este de douã (70%) decât femeile din mediul urban din aceeaºi ori mai mare în mediul rural decât în mediul urban. categorie (56%). În schimb, în cazul bãrbaþilor Dup ã cum s-a obs erv at ºi în cad rul rec ens ã- situaþia este inversatã: 58% în mediul urban, faþã de mântului ºi în studiile anterioare, religia dominantã 52% în m edi ul r ura l. A ces te r ezu lta te, car e se în rândul intervievaþilor a fost creºtin ortodoxã: 89% reg ãse sc ºi în cel ela lte stud ii, se dat ore azã , în dintre femei, respectiv 90% dintre barbaþ i mare parte, vârstei mai mici a femeilor din mediul dec lar ând u-º i apa rte nen þa la ace ast ã rel igi e. rural în momentul cãsãtoriei ºi migraþiei bãrbaþilor Majoritatea intervievaþilor care nu aparþineau necãsãtoriþi din zonele rurale spre cele ubane.acestei religii au fost fie protestanþi (4% dintre La nivel naþional, starea civilã pe parcursul vieþii femei ºi 6% dintre bãrbaþi), fie catolici (3%, femei ºi diferã între bãrbaþi ºi femei ºi între grupele de bãrbaþi). Deoarece numai aproximativ 10% dintre vârstã. Proporþia de femei ºi bãrbaþi care sunt sau respondenþi nu sunt ortodocºi, foarte puþine analize au fost cãsãtoriþi este de 96% ºi respectiv 92%. iau în consideraþie apartenenþa religioasã, din Aproximativ 41% dintre femeile cu vârste cuprinse cauza mãrimii mici a eºantionului în cazul celor mai între 20-24 de ani sunt cãsãtorite, faþã de numai multe religii. 15% dintre bãrbaþi. Femeile din mediul urban se Întrebaþi fiind despre naþionalitate, 93% dintre femei cãsãtoresc la o vârstã mai înaintatã decât cele din ºi 93% dintre bãrbaþi au rãspuns cã sunt de naþio- mediul rural, dupã cum s-a menþionat mai sus, nalitate românã, 4% dintre femei ºi bãrbaþi s-au probabil datoritã amânãrii cãsãtoriei pânã la declarat maghiari ºi 2% dintre bãrbaþi ºi femei s-au finalizarea ciclului educaþional. În mediul rural, 57% declarat rromi. Cei mai mulþi experþi sunt de acord dintre persoanele cu vârste între 20-24 de ani sunt cu ideea cã populaþia de rromi este raportatã sub cãsãtorite, în comparaþie cu 32% dintre persoanele valoarea realã atât în recensãmânt, cât ºi în studii. de aceeaºi vârstã din mediul urban. Ca ºi în cazul religiei, având în vedere cã mai puþin
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
10
TABEL 3.1.1
Distribuþia gospodãriilor dupã numãrul de persoane pe gospodãrie ºi dimensiunea medie
a gospodãriei, pe medii de rezidenþã, gospodãrii cu cel puþin un intervievat eligibil
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Mãrime gospodãrie
FemeiMediu de rezidenþã
BãrbaþiMediu de rezidenþã
Total Urban Rural Total Urban Rural
1 persoanã
2 persoane
3 persoane
4 persoane
5 persoane
6 persoane
7+ persoane
TOTAL
Nr. mediu persoane / gospodãrie
3,7
12,7
32,7
31,0
12,1
4,7
3,2
100,0
3,7
5,4
16,2
37,1
28,4
8,4
2,5
1,9
100,0
3,4
1,0
7,2
25,6
35,1
17,7
8,2
5,1
100,0
4,1
5,7
14,5
32,7
29,3
11,0
4,4
2,3
100,0
3,5
4,8
16,3
36,8
30,2
8,3
2,6
1,0
100,0
3,3
6,9
12,3
27,4
28,0
14,6
6,8
4,0
100,0
3,7
11
Caracteristicile eºantionului
TAB
EL 3
.1.2
.A
Dis
trib
uþia
fem
eilo
r du
pã d
otar
ea g
ospo
dãri
ei c
u bu
nuri
de
folo
sinþ
ã în
delu
ngat
ã ºi
uti
litã
þi
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Med
iul d
e re
zide
nþã
Tota
l
Urb
an
R
ural
Reg
iune
NE
S
E
S
SV
V
N
V
C
B
Uti
litã
þi º
i bun
uri g
ospo
dãre
ºti
Gos
podã
rii a
glom
erat
e*
Ara
gaz
Tele
vizo
r co
lor
Frig
ider
Maº
inã
de s
pãla
t
Tele
fon
mob
il
Clo
set c
u ap
ã în
inte
rior
ul lo
cuin
þei
Asp
irat
or
Con
gela
tor/
com
binã
frig
orifi
cã
Încã
lzir
e ce
ntra
lã
Aut
omob
il
CD
Pla
yer
PC
Vid
eo
Cup
tor
cu m
icro
unde
Cam
erã
vide
o
93,4
90,1
87,8
71,1
67,2
62,0
61,2
44,6
43,7
37,2
30,8
30,1
20,2
13,4 4,6
61,1
96,9
95,1
93,5
82,8
80,6
85,2
77,5
51,4
68,6
43,4
42,0
41,6
26,1
18,1 6,7
59,8
88,0
82,3
78,8
52,4
45,9
25,1
35,4
33,9 4,0
27,2
13,0
11,9
11,0 5,8
1,1
63,2
87,4
81,1
79,8
57,0
57,6
48,5
43,2
27,0
36,2
28,4
22,1
23,0
13,8
12,4 4,1
65,2
94,7
90,1
91,5
70,6
67,4
63,5
64,5
42,6
49,0
27,6
28,7
24,7
12,9
10,6 3,0
64,4
94,3
90,7
87,3
65,2
57,6
47,6
49,1
33,6
27,5
37,0
18,6
21,6
17,9 6,0
2,7
56,4
94,9
91,8
84,8
54,9
55,2
44,8
51,2
55,2
31,6
40,0
24,1
20,8
17,0 8,5
4,4
62,9
96,5
90,1
95,7
82,5
78,2
71,7
72,5
56,4
40,3
38,4
26,6
33,2
15,2
14,2 4,8
60,1
92,0
89,8
87,8
77,2
71,3
71,0
65,6
53,1
46,9
41,1
36,7
35,5
25,8
20,9 4,9
63,6
93,0
94,3
89,7
88,2
73,3
79,0
73,5
54,2
45,6
43,2
44,1
37,7
28,7
18,5 3,8
65,4
98,0
97,8
92,2
85,7
87,3
83,2
85,5
53,2
76,7
48,9
52,5
52,0
34,4
19,8 9,8
49,9
* A
glom
erar
ea a
fost
det
erm
inat
ã pr
in îm
pãrþ
irea
num
ãrul
ui to
tal d
e pe
rsoa
ne d
intr
-o g
ospo
dãri
e la
num
ãrul
tota
l de
cam
ere
al g
ospo
dãri
ei (e
xclu
siv
baia
ºi b
ucãt
ãria
); s-
a co
nsid
erat
cã
o fe
mei
e tr
ãieº
te în
con
diþi
i de
aglo
mer
are
dacã
la o
cam
erã
revi
ne m
ai m
ult d
e o
pers
oanã
ºi o
fem
eie
nu tr
ãieº
te în
con
diþii
de
aglo
mer
are
dacã
la o
cam
erã
revi
ne o
per
soan
ã sa
u m
ai p
uþin
de
o pe
rsoa
nã.
12
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TAB
EL 3
.1.2
.B
Dis
trib
uþia
bãr
baþi
lor
dupã
dot
area
gos
podã
riei
cu
bunu
ri d
e fo
losi
nþã
înde
lung
atã
ºi u
tili
tãþi
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Med
iul d
e re
zide
nþã
Tota
l
Urb
an
R
ural
Reg
iune
NE
S
E
S
SV
V
N
V
C
B
Uti
litã
þi º
i bun
uri g
ospo
dãre
ºti
Gos
podã
rii a
glom
erat
e*
Ara
gaz
Tele
vizo
r co
lor
Frig
ider
Maº
inã
de s
pãla
t
Tele
fon
mob
il
Clo
set c
u ap
ã în
inte
rior
ul lo
cuin
þei
Asp
irat
or
Con
gela
tor/
com
binã
frig
orifi
cã
Încã
lzir
e ce
ntra
lã
Aut
omob
il
CD
Pla
yer
PC
Vid
eo
Cup
tor
cu m
icro
unde
Cam
erã
vide
o
90,7
89,5
81,3
67,5
62,6
55,8
52,8
46,0
41,0
40,2
28,8
25,3
20,4
12,0 4,6
57,7
96,9
95,4
86,5
80,5
76,0
82,9
70,7
54,0
68,4
48,0
38,7
35,9
24,8
16,4 7,0
61,2
82,7
81,8
74,6
50,6
45,2
20,5
29,4
35,6 5,4
30,1
15,9
11,5
14,6 6,4
1,5
53,1
80,1
81,8
72,0
56,1
54,4
41,7
40,2
36,7
31,6
26,9
24,9
20,2
16,6 9,6
2,8
59,5
90,9
86,6
80,2
61,2
61,8
49,8
51,5
39,2
42,6
35,8
23,1
17,9
15,8 8,1
3,6
48,9
95,7
90,2
83,3
62,5
58,6
44,0
49,1
37,9
32,5
40,9
22,4
23,7
19,0 4,4
2,7
59,0
87,9
88,1
76,5
41,0
39,0
32,9
36,6
31,0
20,8
43,0
19,3
17,2
16,3 4,6
4,3
51,1
95,3
94,0
85,5
75,7
64,8
66,2
52,6
45,4
45,2
41,9
25,6
21,8
21,0
11,6 3,3
52,1
88,3
90,8
87,7
82,0
74,8
63,0
58,3
64,6
41,1
43,4
38,8
32,4
25,0
20,0 5,0
63,1
95,0
93,0
84,1
86,3
68,5
73,4
68,5
72,3
54,4
39,7
40,0
29,5
26,7
20,8 9,9
73,0
99,3
97,8
88,1
90,8
89,4
94,4
78,7
54,5
72,4
60,5
44,4
46,8
27,6
23,9 7,7
57,1
* A
glom
erar
ea a
fost
det
erm
inat
ã pr
in îm
pãrþ
irea
num
ãrul
ui to
tal d
e pe
rsoa
ne d
intr
-o g
ospo
dãri
e la
num
ãrul
tota
l de
cam
ere
al g
ospo
dãri
ei (e
xclu
siv
baia
ºi b
ucãt
ãria
); s-
a co
nsid
erat
cã
un b
ãrba
t tr
ãieº
te în
con
diþi
i de
aglo
mer
are
dacã
la o
cam
erã
revi
ne m
ai m
ult d
e o
pers
oanã
ºi u
n bã
rbat
nu
trãi
eºte
în c
ondi
þii d
e ag
lom
erar
e da
cã la
o c
amer
ã re
vine
o p
erso
anã
sau
mai
puþ
in d
e o
pers
oanã
.
13
Caracteristicile eºantionului
TABEL 3.2
Date Recensãmântul Populaþiei România 2002
Total Urban Rural
Total populaþie
Copii 0-4 ani
Femei 15-19 ani
Bãrbaþi 15-19 ani
Femei 15-24 ani
Bãrbaþi 15-24 ani
Femei 15-44 ani
Bãrbaþi 15-49 ani
21,680,974
1,316,712
798,298
838,039
1,651,029
1,725,190
4,746,840
5,644,408
11,435,080
571,051
473,019
487,684
983,063
1,000,367
2,873,548
3,215,705
10,245,894
745,662
325,279
350,355
667,966
724,823
1,873,292
2,428,703
14
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Numãr neponderat de cazuri
Grupa de vârstã
Nivel de instruire
Numãrul copiilor în viaþã
Stare civilã
Religie
Apartenenþa etnicã
Situaþia economicã
Nivel socio-economic
Total
15-1920-2425-2930-3435-3940-44
PrimarSecundar inferiorProfesional, complementarsau de uceniciSecundar superiorPostsecundar
Nici unul1234 ºi mai mulþi
Cãsãtorite sau în uniuneCãsãtorite anteriorNiciodatã cãsãtorite
OrtodoxãCatolicãProtestantãAlteleNici o religie
RomânãMaghiarãRromãAltele
Persoanã activãPersoanã inactivã
Foarte scãzutScãzutMediuRidicatFoarte ridicat
TABEL 3.2.1.A
Distribuþia procentualã a femeilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Mediul de rezidenþã
Total Urban Rural
Regiune
NE SE S SV V NV C B
4441100,0
17,616,618,217,316,813,4
3,334,2
10,139,513,0
42,327,022,35,52,9
61,25,3
33,5
88,83,24,43,40,1
93,14,41,90,6
55,844,2
16,021,618,919,923,6
2486100,0
16,516,617,816,917,614,5
2,223,7
8,646,718,7
47,328,917,8
4,31,7
56,06,5
37,5
89,64,03,62,60,1
94,04,21,50,3
65,134,9
5,213,220,326,634,7
1955100,0
19,416,618,718,015,611,6
5,050,7
12,528,03,8
34,324,029,47,35,0
69,53,4
27,1
87,62,05,64,70,1
91,64,82,61,0
41,059,0
33,234,916,79,35,9
718100,0
17,813,918,317,617,315,1
2,440,9
12,432,511,8
38,924,224,7
7,44,8
64,15,0
30,9
90,02,86,50,7
97,60,41,60,3
47,252,8
28,825,814,914,416,1
585100,0
18,915,916,918,216,713,4
4,932,1
6,446,210,4
44,128,318,9
5,63,0
57,77,2
35,2
97,20,61,11,2
96,40,12,31,2
55,045,0
15,223,320,621,419,5
737100,0
17,616,519,018,216,711,9
5,136,8
10,941,35,9
37,227,925,26,53,2
66,15,2
28,8
96,20,63,2
97,40,42,2
49,550,5
21,328,022,714,013,9
515100,0
17,315,819,515,317,914,1
4,137,3
13,336,4
8,9
33,226,931,5
5,62,9
68,04,2
27,8
98,50,30,40,20,6
98,1
1,9
50,050,0
21,527,714,318,917,5
378100,0
16,719,716,916,817,612,3
1,939,2
8,534,316,2
39,929,622,1
5,92,5
63,05,1
31,9
80,27,1
11,31,00,3
94,12,81,91,3
67,932,1
7,920,425,821,024,9
496100,0
20,617,716,518,516,310,4
20,833,9
9,940,912,5
45,926,319,6
5,82,5
59,04,1
36,9
69,64,58,8
17,0
78,016,8
3,02,2
54,945,1
13,817,117,121,530,5
553100,0
19,916,214,817,716,914,6
3,231,6
12,440,912,0
47,625,021,5
3,82,1
56,44,4
39,2
73,611,8
4,79,8
78,119,8
1,90,1
60,539,5
6,316,122,224,331,0
459100,0
11,919,822,715,815,314,4
1,120,1
6,443,229,2
52,929,713,82,31,4
54,36,8
38,9
96,01,21,61,00,2
98,80,31,0
71,128,9
2,510,016,128,243,1
Caracteristici
15
Caracteristicile eºantionului
Numãr neponderat de cazuri
Grupa de vârstã
Nivel de instruire
Numãrul copiilor în viaþã
Stare civilã
Religie
Apartenenþa etnicã
Situaþia economicã
Nivel socio-economic
Total
15-1920-2425-2930-3435-3940-4445-49
PrimarSecundar inferiorProfesional, complementarsau de uceniciSecundar superiorPostsecundar
Nici unul1234 ºi mai mulþi
Cãsãtoriþi sau în uniuneCãsãtoriþi anteriorNiciodatã cãsãtoriþi
OrtodoxãCatolicãProtestantãAlteleNici o religie
RomânãMaghiarãRromãAltele
Persoanã activãPersoanã inactivã
Foarte scãzutScãzutMediuRidicatFoarte ridicat
TABEL 3.2.1.B
Distribuþia procentualã a bãrbaþilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Mediul de rezidenþã
Total Urban Rural
Regiune
NE SE S SV V NV C B
1324100,0
15,515,115,913,913,911,314,5
2,624,2
24,033,016,3
50,824,119,83,71,7
58,32,6
39,0
91,63,84,00,50,20,0
94,53,21,60,7
78,621,4
6,714,421,625,232,2
1037100,0
15,213,916,016,515,011,012,5
5,838,4
30,721,83,2
51,717,820,56,23,7
51,53,8
44,7
88,82,57,60,60,40,0
89,85,44,20,7
82,217,8
34,236,812,79,07,2
368100,0
15,216,713,016,113,311,614,1
2,440,7
31,419,3
6,2
48,620,820,1
4,85,7
64,13,5
42,5
95,24,10,50,20,00,0
98,40,01,20,4
79,920,1
30,426,716,113,213,6
320100,0
13,910,316,013,514,512,019,9
5,127,0
29,327,411,2
52,023,119,83,12,1
55,94,0
40,0
98,00,40,31,30,00,0
96,00,50,43,0
80,519,5
20,527,020,217,814,5
331100,0
18,614,415,913,914,49,9
12,8
3,032,8
26,428,49,4
51,220,720,36,41,4
54,83,0
42,2
97,50,22,30,20,00,0
94,80,05,20,0
77,023,0
19,331,715,818,215,1
293100,0
12,815,716,518,813,313,9
9,0
11,524,8
23,130,110,5
48,721,722,5
5,21,9
55,63,8
40,6
97,50,60,70,71,00,0
91,20,38,50,0
81,418,6
36,029,1
7,913,313,7
272100,0
15,413,118,517,211,811,512,6
1,531,2
33,323,410,5
57,122,813,74,32,0
55,62,8
41,6
89,07,53,51,30,00,0
96,52,80,20,4
80,919,1
11,723,423,124,617,2
260100,0
11,512,317,818,320,99,49,8
4,028,6
27,727,911,8
48,022,720,76,02,6
59,72,2
38,0
66,26,9
26,20,60,00,0
79,417,13,10,4
86,813,2
8,423,919,219,628,8
277100,0
14,117,315,312,215,011,614,6
3,526,9
27,432,3
9,9
48,119,124,6
4,93,3
56,03,2
40,8
72,47,6
17,50,01,10,0
77,818,3
3,50,5
84,915,1
9,816,018,821,534,0
240100,0
21,316,516,79,3
12,29,0
14,9
1,025,0
13,242,618,3
57,519,818,93,60,3
51,82,1
46,0
98,50,20,20,00,20,2
99,60,00,00,4
71,029,0
1,59,3
22,821,245,2
Caracteristici
2361100,0
15,414,616,015,014,311,213,6
4,030,4
26,928,110,6
51,221,420,14,82,6
55,33,1
41,6
90,43,25,60,50,30,0
92,54,12,70,7
80,219,8
18,624,217,718,221,3
16
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TAB
EL 3
.2.2
Dis
trib
uþia
pro
cent
ualã
a fe
mei
lor
ºi b
ãrba
þilo
r pe
sta
re c
ivil
ã, g
rupe
de
vârs
tã º
i med
ii d
e re
zide
nþã
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Gru
pade
vâr
stã
Num
ãrne
pond
erat
de c
azur
i
Num
ãrne
pond
erat
de c
azur
i
Fem
ei 1
5-44
ani
Sta
re c
ivil
ã
Tota
l
C
ãsãt
orit
ã
C
ãsãt
orit
ã
N
ecãs
ãtor
itã
ante
rior
Tota
l
Cãs
ãtor
it
C
ãsãt
orit
Nec
ãsãt
orit
a
nter
ior
Tota
l
Urb
an
Rur
al
T 15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
45-4
9
15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
45-4
9
15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
45-4
9
4441 60
8
504
854
909
944
622 -
386
272
444
449
558
377 -
222
232
410
460
386
245 -
2361 337
247
328
386
425
301
337
197
151
173
196
222
169
216
140 96 155
190
203
132
121
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0 -
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0 -
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0 -
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0 -
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0 -
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0 -
61,2 8,2
41,4
72,6
82,2
84,5
83,6 -
2,7
31,5
62,4
76,3
81,4
82,2 -
15,7
57,2
88,1
91,0
90,1
86,4 -
5,3
0,2
1,3
3,8
7,0
9,2
12,0 -
0,2
1,2
4,6
8,5
11,1
14,4 -
0,2
1,4
2,6
4,8
5,7
7,3 -
33,5
91,6
57,3
23,6
10,8 6,3
4,4 -
97,1
67,3
33,1
15,2 7,5
3,4 -
84,2
41,4 9,3
4,3
4,2
6,3 -
55,3 0,9
15,4
54,3
76,2
82,4
84,2
85,5 1,1
15,4
55,3
80,8
88,0
90,3
92,9 0,7
15,4
53,1
71,2
75,7
76,1
74,4
3,1
0,0
0,3
1,5
3,6
4,8
6,0
7,1
0,0
0,4
0,5
2,8
5,5
5,9
4,8
0,0
0,2
2,7
4,5
4,0
6,2
10,6
41,5
99,1
84,3
44,2
20,2
12,8 9,8
7,4
98,9
84,2
44,2
16,5 6,6
3,8
2,3
99,3
84,4
44,2
24,3
20,3
17,7
15,0
Bãr
baþi
15-
49 a
ni
Sta
re c
ivil
ã
Fertilitatea ºi avortul
17
4. FERTILITATEA ªI AVORTUL
4.1. FERTILITATE moderne ºi contactul cu media occidentalã au avut un impact deosebit asupra mediului social ºi Fertilitatea a scãzut dramatic în România la asupra determinanþilor fertilitãþii. începutul anilor 1990, dupã cãderea vechiului
regim. O evoluþie descendentã de mare amploare a Dupã declinul rapid de la începutul anilor 1990, fer-fertilitãþii a fost comunã tuturor þãrilor ex- tilitatea în România s-a dovedit a fi remarcabil de comuniste din Europa Centralã ºi de Est dupã 1990, stabilã în a doua parte a decadei, ca ºi în intervalul dar viteza, ritmul ºi magnitudinea acestor evoluþii 2000 - 2004 (Figura 4.1.1). Dar, în spatele acestei au fost diferite, în funcþie de contextul politic, stabilitãþi, au loc importante schimbãri structurale. economic ºi social din fiecare þarã. În cazul Fertilitatea româneascã (ca ºi cea din alte þãri României, s-a mai adãugat un factor. central ºi est europene) a fost dintotdeauna o ferti-
litate timpurie, definitã printr-o vârstã medie scã-Fertilitatea a fost menþinutã la un nivel relativ zutã a femeilor la naºterea copiilor ºi o proporþie ridicat înainte de 1990 printr-o politicã pro-natalistã ridicatã a fertilitãþii realizate pânã la vârsta de 25 forþatã, bazatã pe reglementãri restrictive în de ani. Începând cu mijlocul anilor 1990, fertilitatea materie de contracepþie ºi avort. Aceastã politicã româneascã s-a îndepãrtat treptat dar continuu de a fost abrogatã la sfârºitul anului 1989 ºi declinul acest model, vârsta medie a femeilor la prima fertilitãþii s-a instalat rapid, ca o evoluþie spontanã naºtere crescând ºi tendinþa fiind bine instalatã. fireascã. Noul context economic ºi social în
deteriorare a amplificat doar viteza ºi proporþia Aceastã privire retrospectivã este utilã în declinului. Declinul fertilitãþii reprezintã o reacþie la evaluarea ºi înþelegerea datelor asupra fertilitãþii schimbãrile sociale complexe din România ºi nu rezultate din Studiul Sãnãtãþii Reproducerii 2004. este determinat numai de criza economicã. Datele privind sãnãtatea reproducerii furnizate de Schimbãrile politice, în special din prima jumãtate a studiul din 2004 includ variabile explicative care nu anilor 1990, reorientarea tendinþelor societãþii, sunt disponibile în statisticile oficiale asupra restructurarea economicã ºi socialã, devalorizarea naºterilor ori în datele de recensãmânt. Analiza normelor culturale tradiþionale, nevoia de acumu- datelor privind fertilitatea din Studiul Sãnãtãþii lare de noi cunoºtinþe ºi extinderea modelelor de Reproducerii oferã avantajul corelãrii acestora cu gândire ºi de comportare occidentale au contribuit alte informaþii extrem de importante, precum rezul-împreunã la schimbarea ireversibilã a tendinþei tatul sarcinii, cunoºtinþele privind contraceptivele fertilitãþii ºi a modului de formare a familiei. De ºi utilizarea acestora, atitudini asupra sãnãtãþii asemenea, întârzierea cãsãtoriei în rândul tinerilor, reproducerii, disponibilitatea serviciilor de sãnã-accesul sporit la mijloacele de contracepþie tate, cunoºtinþele privind infecþiile cu transmitere
Figura 4.1.1
Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de mediul de rezidenþã
Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
1,56
1,21
2,79
1,30
1,00
1,80
1,27
1,03
1,65
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
Total Urban Rural
1993
1999
2004
Nãscuþi per femeie
18
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
sexualã, inclusiv SIDA, ºi violenþa în familie. Aceste pentru per ioada de trei ani d ina intea date i SSR date sunt extrem de importante pentru programele 200 4 es te d e 1, 27, rot unj itã la 1 ,3 º i id ent icã cu orientate spre menþinerea ori creºterea nivelului cifre le ofi ciale rapor tate p entru ultim ii ani de dorit al fertilitãþii. agenþiile guvernamentale.
Fertilitatea româneascã a fost dintotdeauna o fertilitate timpurie, urmând modelul tipic al þãrilor 4.1.1 NIVELUL FERTILITÃÞII, TENDINÞE ªI din Europa de Est, cu valori maxime în grupa de DIFERENÞIERIvârstã 20-24 de ani. Modelul timpuriu de fertilitate a
Schimbãrile majore ale fertilitãþii în România dupã rãmas tipic pentru România ºi dupã 1989, în pofida
1989 au avut loc în prima jumãtate a anilor 1990. declinului general al fertilitãþii de la începutul anilor
Din 1995, nivelul fertilitãþii a fost stabil, cu o ratã 1990. Rezultatele Studiilor Sãnãtãþii Reproducerii
totalã a fertilitãþii (RTF) de aproximativ 1,3. RTF
Figura 4.1.2
Rata specificã a fertilitãþii, la femei 1000 de 15-44 ani
Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
129
83
33
125
100
83
29
13
25
83
53
69
36
2
75
12
0
20
40
60
80
100
120
140
RSF 15-19 RSF 20-24 RSF 25-29 RSF 30-34 RSF 35-39 RSF 40-44
Naºteri la 1000 femei
1993 1999 2004
Figura 4.1.3
Proporþia naºterilor în funcþie de mediul de rezidenþã, starea civilã ºi vârstã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44
Urban Rural
% Cãsãtoritã Necãsãtoritã
Figura 4.1.3Proporþia naºterilor în funcþie de mediul de rezidenþã ºi starea civilã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Figura 4.1.5
Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de nivelul de instruire
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
1,8
1,1
0,9
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,2
1,4
1,6
1,8
2,0
Primar ºi secundar inferior Profesional ºi secundar superior Post secundar
Nãscuþi per femeie
din 1993 ºi 1999 au confirmat existenþa acestui urban reprezintã numai jumãtate din rata de model, mai mult de 50% din rata totalã a fertilitãþi i înlocuire a populaþiei, în timp ce RTF în mediul rural fiind realizatã la grupele de vârstã 20-24 ºi 25-29 este de 1,7 cop ii la o f emeie, cu 70% m ai mare ani. În 2004, deºi RTF a rãmas la nivelul de 1,3 decât valoarea din mediul urban. RSF pentru naºteri la o femeie, rata specificã a fertilitãþii pe femeile din mediul rural este mult mai mare decât vârste (RSF) a crescut cu aproximativ 80% la grupa RSF pent ru feme ile din medi ul urba n la grupa de de vârstã 30-34 ani, în timp ce RSF la grupa 25-29 vâr stã 15 -29 de an i ( Tabel 4. 2.1 ). Totuº i, RSF în ani a rãmas stabilã iar RSF la 20-24 ani a scãzut cu medi ul rural pentru grup a 30-34 de ani a crescut 25% (Tabel 4.1.1 ºi Figura 4.1.2). dupã 1999 de la 36 la 51 la 1000, o majorare de 42%.
Deºi au avut loc schimbãri în profilul structurii pe Dat ele asu pra fer til itã þii rez ult ate din Stu diu l vârste a fertilitãþii în 2004, diferenþele dintre mediul Sãnãtãþi i Reproducerii 2004 confirmã diferenþele urban ºi cel rural se menþin. RTF de 1,0 în mediul regionale ale fenomenului, RTF atingând 1,8 copii
19
Fertilitatea ºi avortul
Figura 4.1.4
Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de regiunea de dezvoltare
socio-economicã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
1,8
1,4
1,31,2 1,2
1,1 1,1
0,9
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,2
1,4
1,6
1,8
2,0
N-E S N-V CENTRU S-E V S-V BUCURESTI
Nãscuþi per femeie
20
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
la o femeie în Regiunea Nord-Est (Moldova) ºi 1,1 sensibil mai mare decât RTF a femeilor cu nivel de copii în Vest ºi Sud-Vest, în timp ce nivelul pentru instruire secundar superior (1,1) ºi post-secundar Regiunea Bucureºti este cu puþin sub valoarea de (0,9). Diferenþieri semnificative ale fertilitãþii pot fi numai 1 copil (0,9) (Tabel 4.1.2 ºi Figura 4.1.4). constatate ºi în funcþie de nivelul socioeconomic
general al femeilor, RTF fiind de 0,8 copii la o Fertilitatea continuã sã se afle într-un raport invers femeie pentru cele cu un statut ridicat, 1,1 pentru proporþional atât cu nivelul de instruire, cât ºi cu statut mediu ºi 1,9 copii pentru statut inferior. statutul socioeconomic (Tabel 4.1.2 ºi Figura 4.1.5).
Nivelul de instruire al femeilor a reprezentat Mãrimea eºantionului la SSR 2004 este prea micã dintotdeauna o variabilã determinantã cheie a pentru a putea analiza fertilitatea în funcþie de etnie fertilitãþii. Femeile cu un nivel de instruire primar ºi ºi religie. secundar inferior au o RTF de 1,8 copii la o femeie,
Figura 4.2.1
Rata Totalã a Fertilitãþii ºi Rata Totalã a Avortului
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
1,6
2,2
1,31,3
3,4
0,8
0
1
2
3
4
1993 1999 2004
Evenimente per femeie
RTF RTA
Studiile
Figura 4.2.2
Rata totalã a avorturilor în funcþie de mediul de rezidenþã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
3,4
2,2
3,2
2,4
1,1
3,4
2,0
0,7
4,1
0,8
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
1993 1999 2004
Avorturi per femeie %
Total Rural Urban Bucureºti
Studiile
21
Fertilitatea ºi avortul
4.2 AVORT INDUS oficiale nu sunt sub-raportate. Cu toate acestea, chiar ºi rata de 1,2 reprezintã o scãdere de 45% a Rata totalã a avorturilor (RTA) este numãrul de RTA din 1999. Evident, este necesarã analiza în avorturi pe care o femeie le-ar face în cursul vieþii continuare pentru a stabili dacã a existat sub-sale dacã ratele specifice pe grupe de vârstã ar raportare diferenþiatã pe mediu de rezidenþã, vârstã rãmâne aceleaºi cu cele din anul pentru care se sau nivel de educaþie al respondentului. calculeazã indicatorul. RTA a fost raportatã ca fiind
3,4 în SSR 1993 ºi 2,2 în SSR 1999. Aceasta Cu toate acestea, RTA în zonele rurale a fost reprezintã un declin de 35% într-o perioadã de raportat 1,1 comparativ cu 0,7 în zonele urbane creºtere a utilizãrii contraceptivelor moderne. (Figura 4.2.2). Aceasta se suprapune cu diferenþa (Tabelul 4.2.1). observatã în studiul din 1999. De asemenea, RTA
este invers proporþionalã cu nivelul de educaþie ºi În 2004, RTA raportatã a fost 0,84 pe femeie pentru socio-economic la fel ca ºi pentru fertilitate. perioada de trei ani de dinainte de studiu (Tabelul Aceastã relaþie a fost adevãratã de asemenea în 4.2.2 ºi Figura 4.2.1). Cu toate acestea, în 2004, studiile anterioare. Din pãcate, ca ºi în cazul compararea valorilor oficiale raportate pentru fertilitãþii, dimensiunea eºantionului nu permite o 2002-2004 cu valorile avortului raportate de analizã de validare statisticã pentru afilierea etnicã respondenþi aratã cã acestea din urmã par sã fie ºi religioasã. sub-raportate cu aproximativ 25-30%, iar nivelul
adevãrat sã fie aproximativ 1,2, dacã valorile
22
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TAB
EL 4
.1.1
Rat
ele
spec
ific
e de
fert
ilit
ate
pe g
rupe
de
vârs
tã, p
entr
u o
peri
oadã
de
3 an
i* a
nter
iori
stu
diul
ui, l
a fe
mei
de
15-4
4 an
i**
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
993,
199
9 ºi
200
4
Rat
a to
talã
a fe
rtil
itãþ
ii (c
opii
la o
fem
eie)
- R
TF**
*
Rat
a sp
ecifi
cã a
fert
ilitã
þii 1
5-19
**
Rat
a sp
ecifi
cã a
fert
ilitã
þii 2
0-24
Rat
a sp
ecifi
cã a
fert
ilitã
þii 2
5-29
Rat
a sp
ecifi
cã a
fert
ilitã
þii 3
0-34
Rat
a sp
ecifi
cã a
fert
ilitã
þii 3
5-49
Rat
a sp
ecifi
cã a
fert
ilitã
þii 4
0-44
1999
Tota
l U
rban
R
ural
1993
Tota
l
Urb
an
R
ural
Buc
ureº
ti
Alt
e or
aºe
1,56 49 129 83 33 12 5
1,71 48 13
1 99 43 21 0
2,05 57 179
117 46 12 0
2,79 68 202
159 72 39 15
1,3 36 100 83 29 13 2
1 18 67 79 26 9 2
1,8 63 147 89 36 21 4
* N
ãscu
þi vi
i înt
re o
ctom
brie
200
1 ºi
sep
tem
brie
200
4**
Vâr
sta
la m
omen
tul n
aºte
rii
***
Naº
teri
la o
fem
eie
2004
Tota
l U
rban
R
ural
1,27 25 75 83 53 12 6
1,03 10 50 73 54 11 7
1,65 46 116 98 51 15 4
23
Fertilitatea ºi avortul
TABEL 4.1.2
Ratele specifice de fertilitate la 1000 de femei de 15-44 ani
ºi rata totalã a fertilitãþii, dupã anumite caracteristici
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Rata totalã a
fertilitãþiiGrupa de vârstã
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Nivelul de instruire
Nivel socio-economic
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
25
10
46
29
29
30
41
22
24
13
0
30
12
0
54
19
0
53
54
51
78
43
43
33
44
51
60
58
69
44
65
70
46
46
75
50
116
109
64
96
71
79
78
55
46
139
62
15
135
60
34
12
11
15
19
11
13
4
5
18
8
17
16
7
31
18
9
12
83
73
98
96
85
103
67
66
78
104
53
96
82
69
87
88
75
6
7
4
23
0
4
0
5
5
0
4
9
5
4
18
3
1
1,27
1,03
1,65
1,77
1,16
1,44
1,08
1,10
1,27
1,20
0,88
1,79
1,06
0,92
1,91
1,12
0,84
24
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
* Toate sarcinile din perioada ianuarie 2002 - decembrie 2004 (trei ani), inclusiv femeile însãrcinate la momentul interviului ºi care nu au nãscut niciodatã** Sarcinile nedorite includ ºi sarcinile terminate prin avort la cerere*** Sub 25 de cazuri la aceastã categorie
TABEL 4.1.3
Situaþia planificãrii celei mai recente sarcini în rândul femeilor, care au avut cel puþin
o sarcinã în perioada 2002-2004, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Numãr
nepoderat
de cazuri
Situaþia planificãrii celei mai recente sarcini
Intenþionatã Neplanificatã Nedoritã** NesigurãTotal
Total
Rezultatul sarcinii
Mediul de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã la momentul când sarcina s-a terminat
Nivel de instruire
Numãr de copii în viaþã
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Însãrcinatã în prezentNãscut viuAvort provocatAltele
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-1920-2425-2930-3435-3940-44Nedeclaratã
Primar ºi secundar inferiorSecundar superiorPostsecundar
Nici unul123 sau mai mulþi
Foarte scãzutScãzutMediuRidicatFoarte ridicat
Persoanã activãPersoanã inactivã
1064*
11951235182
482582
18713918716066
101124100
7022736727596245
436506122
77441387159
283268178171164
578486
100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0
43,5
65,472,90,03,8
44,842,1
47,546,345,824,948,841,652,144,1
34,147,351,642,922,3******
37,344,960,2
0,756,645,227,4
36,444,146,146,048,2
48,137,9
7,6
13,612,30,00,0
7,28,0
9,86,25,15,16,1
14,09,46,1
15,510,17,05,41,2******
8,07,94,8
0,09,87,65,9
5,36,68,9
11,08,0
7,28,0
48,7
20,214,5
100,096,2
47,649,7
42,346,249,170,045,144,438,549,8
50,441,941,351,376,6******
54,746,934,1
99,333,246,966,7
58,349,344,541,843,8
44,154,1
0,3
0,90,40,00,0
0,30,2
0,51,30,00,00,00,00,00,0
0,00,70,00,40,0******
0,00,40,9
0,00,40,30,0
0,00,00,61,10,0
0,50,0
Fertilitatea ºi avortul
25
TAB
EL 4
.2.1
Rat
ele
spec
ific
e pe
gru
pe d
e vâ
rstã
rap
orta
te a
le a
vort
uril
or p
rovo
cate
rapo
rtat
e la
100
0 fe
mei
cu
vârs
te c
upri
nse
într
e 15
-44
ani,
pe p
arcu
rsul
a 3
ani
ant
erio
ri s
tudi
ului
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
993,
199
9 ºi
200
4
Rat
a to
talã
a a
vort
uril
or la
100
0 fe
mei
- R
TA
Rat
a sp
ecifi
cã a
avo
rtur
ilor
15-1
9
Rat
a sp
ecifi
cã a
avo
rtur
ilor
20-2
4
Rat
a sp
ecifi
cã a
avo
rtur
ilor
25-2
9
Rat
a sp
ecifi
cã a
avo
rtur
ilor
30-3
4
Rat
a sp
ecifi
cã a
avo
rtur
ilor
35-4
9
Rat
a sp
ecifi
cã a
avo
rtur
ilor
40-4
4
1999
**
Tota
l U
rban
R
ural
1993
*
Tota
l
Urb
an
R
ural
Buc
ureº
ti
Alt
e or
aºe
3,39 32 153
209
167 79 40
4,14 11 21 24 21 83 33
3,41 6 14 22 15 56 33
3,20 14 15 19 17 86 24
2,20 26 10
1
119 15 58 21
2,00 20 91 10
7
105 54 18
2,40 35 115
138
104 67 30
* A
vort
uri p
rovo
cate
într
e iu
lie 1
990
ºi iu
nie
1993
** A
vort
uri p
rovo
cate
într
e iu
lie 1
996
ºi iu
nie
1999
***
Avo
rtur
i pro
voca
te în
tre
octo
mbr
ie 2
001
ºi s
epte
mbr
ie 2
004
2004
***
Tota
l U
rban
R
ural
0,84 10 48 42 37 20 12
0,69 9 40 27 29 18 16
1,06 11 60 64 50 24 3
26
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 4.2.2
Ratele specifice pe grupe de vârstã ale avortului provocat raportate la 1000 femei cu vârste cuprinse
între 15-44 ani ºi ratele totale ale avortului provocat, pentru o perioadã de 3 ani* înainte de studiu,
dupã caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Ratele totale ale
avorturilor provocate***Grupa de vârstã**
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Nivelul de instruire
Nivel socio-economic
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
10
9
11
2
32
11
15
15
0
0
5
8
15
0
14
5
11
37
29
50
18
37
25
123
24
22
42
28
46
40
15
49
35
29
48
40
60
31
44
65
107
20
36
16
58
92
34
16
85
29
31
20
18
24
14
14
25
37
11
10
24
25
27
18
16
30
17
16
42
27
64
30
56
49
83
27
12
34
36
72
36
18
80
31
19
12
16
3
18
8
0
0
8
5
27
25
22
8
9
19
6
13
0,844
0,699
1,060
0,569
0,954
0,869
1,827
0,519
0,425
0,716
0,889
1,342
0,753
0,371
1,392
0,614
0,601
* Sarcini terminate prin avort provocat între octombrie 2001 ºi septembrie 2004** Vârsta în momentul avortului*** Avorturi provocate pe femeie
5.1 UTILIZAREA CURENTÃ ªI TRECUTÃ A scarã mai largã a metodelor contraceptive CONTRACEPTIVELOR moderne. (Tabel 5.1.1.A).
5.1.1 UTILIZAREA CURENTÃ ªI TRECUTÃ A În 1993, numai una din patru utilizatoare ale METODELOR CONTRACEPTIVE LA FEMEI contracepþiei folosea o metodã modernã. În 1999,
metodele moderne (23%) aveau un nivel de utilizare Rata prevalenþei contracepþiei la femeile de vârstã apropiat de cel al metodelor tradiþionale (25%), dar fertilã (15-44 ani) a crescut de la 41% în 1993 la 48%
în 1999, a ajuns la 58% din totalul femeilor în 2004 mai mult de jumãtate din totalul femeilor nu foloseau (vezi Figura 5.1.1). Aceastã creºtere - mai precis o nici o me todã co ntra cept ivã. În 20 04, prop orþi a triplare faþã de 1993 - se datoreazã utilizãrii pe femeilor care utilizeazã o metodã contraceptivã
5. PLANIFICARE FAMILIALÃ
27
Planificare familialã
Figura 5.1.2
Utilizarea metodelor contraceptive
de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999, 2004
4,03,2
4,3
0,81,4
0,2
8,57,9
7,3
2,8 2,5
0,5
12,1
14,1
6,7
1,82,8
0,7
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Prezervative Pilule
contraceptive
Sterilet Spermicide Ligatura
trompelor
Alte metode
moderne
1993
1999
2004
%
Studiile
Figura 5.1.1
Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre femeile de vârstã fertilã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
40,5
48,2
58,1
0
10
20
30
40
50
60
70
1993 1999 2004
Total
Metode moderne
Metode tradiþionale
%
Studiile
10
30,5
23,3 24,7
33,9
24,2
modernã a crescut la 34%. Dupã cum se poate contraceptive, au ales metodele moderne mai observa în figura 5.1.1, este pentru prima datã când eficiente. Utilizarea pilulei aproape s-a dublat între utilizarea metodelor moderne este raportatã de o 1999 ºi 2004, dupã cum aratã figura 5.1.2.proporþie mai mare dintre respondente, comparativ cu utilizarea metodelor tradiþionale.
Diferenþe în utilizarea contraceptivelor în rândul În 2004, pilulele ºi prezervativul sunt metodele femeilor aflate în cuplu cãsãtorit sau consensual contraceptive moderne cel mai des utilizate
Proporþia de femei aflate în cuplu cãsãtorit sau (aproximativ 13% fiecare) (Tabel 5.1.1 ºi Figura
consensual care utilizeazã metode contraceptive a 5.1.2.1). Aceastã situaþie reflectã o dublare a
fost ceva mai mare în mediul urban decât în mediul utilizãrii de cãtre femeile de vârstã fertilã a pilulelor
rural, atât în 1993 (59% vs. 55%) cât ºi în 1999 (65% contraceptive, care reprezentau metoda întrebuin-
vs. 61%). În 2004 70% dintre femeile în cuplu, atât þatã de numai 6% dintre femei în 1999. În 1993,
din mediul urban, cât ºi din cel rural au utilizat un numai 2% dintre femei au raportat utilizarea de
tip de metodã contraceptivã. contraceptive orale.
La momentul studiilor anterioare, utilizarea contra-cepþiei moderne în rândul femeilor în cuplu era mai
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive ºi scãzutã în mediul rural decât în mediul urban ºi a tendinþe în rândul femeilor cãsãtorite ºi în uniune rãmas astfel pânã în 2004. În 2004, 33% dintre consensualã femeile cãsãtorite din mediul rural ºi 42% din mediul În rândul femeilor aflate în cuplu cãsãtorit sau urban au utilizat metode de contracepþie moderne consensual, unde probabilitatea ca acestea sa fie (Tabel 5.1.3.A). Totuºi, este important de menþionat active sexual este mai mare, comparativ cu femeile cã utilizarea metodelor contraceptive moderne a necãsãtorite, utilizarea unei metode de înregistrat o creºtere mai mare în mediul rural faþã contracepþie, oricare ar fi aceasta, a crescut de la de mediul urban. În mediul urban, prevalenþa 57% în 1993 la 64% în 1999, ajungând la 70% în 2004 contracepþiei moderne a fost de 2,5 ori mai mare (Tabel 5.1.1.B, Tabel 5.1.2.A). Aceastã creºtere s-a faþã de 1993, pe când în mediul rural a fost de datorat în mare parte utilizãrii pe scarã mai largã a aproape patru ori faþã de valoarea de 9% din 1993. metodelor contraceptive moderne. În rândul Prevalenþa metodelor contraceptive moderne are femeilor aflate în cuplu cãsãtorit sau consensual, nivelul cel mai ridicat în rândul femeilor în cuplu rata prevalenþei contracepþiei moderne a crescut sub 30 de ani ºi creºte odatã cu nivelul de instruire progresiv, de la 14% în 1993 la 30% în 1999 al femeilor (Tabel 5.1.3.A). Prevalenþa metodelor ajungând la 38% în 2004. Per total, mai mult de contraceptive moderne are nivelul cel mai scãzut în jumãtate dintre toate femeile aflate în cuplu rândul categoriei cu cel mai scãzut nivel socio-cãsãtorit sau consensual, care au utilizat metode economic (23%), cu nivel de instruire numai ºcoalã
28
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Prezervative
12%
Pilule contraceptive
14%
Sterilet
7%
Spermicide
2%Ligatura trompelor
3%Alte metode tradiþionale
1%
Metode tradiþionale
31%
Nu utilizeazã în prezent
30%
Prezervative
Pilule contraceptive
Sterilet
Spermicide
Ligatura trompelor
Alte metode tradiþionale
Metode tradiþionale
Nu utilizeazã în prezent
Nu utilizeazã în prezent30%
Metode tradiþionale31%
Prezervative12%
Pilule contraceptive14%
Sterilet7%
Spermicide2%
Ligatura trompelor3%
Alte metode tradiþionale1%
Prezervative
Pilule contraceptive
Sterilet
Spermicide
Ligatura trompelor
Alte metode tradiþionale
Metode tradiþionale
Nu utilizeazã în prezent
Figura 5.1.2.1Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale
de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualãStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
primarã (21%) ºi în rândul celor cu 3 sau mai mulþi 1% au rap ort at cã se apr ovi zio nea zã de la un copii (28%). Din 1999, utilizarea metodelor moderne dis pen sar urb an s au r ura l, c are int rã a cum în a crescut cel mai mult în rândul tinerelor femei categoria cabinetelor de medici de familie. cãsãtorite (15-24), de la 25% în 1999 la 39% în 2004. Pentru femeile cãsãtorite, medicul de familie repre-
zintã o sursã de contraceptive orale mai importantã în anul 2004 decât în 1999. Aºa cum se poate Alegerea metodei contraceptive ºi sursa de observa în tabelul 5.1.4.A, în anul 2004 18% dintre aprovizionare în rândul femeilor în cuplu femei raporteazã cã se aprovizioneazã cu pilule de
În rândul femeilor în cuplu, pilula reprezintã cea mai la medicul de familie, în timp ce în anul 1999, numai
frecvent utilizatã metodã contraceptivã modernã, 2% menþioneazã medicul de familie ca sursã de
14% dintre ele raportând utilizarea acestei metode, contraceptive orale.
faþã de numai 8% în 1999 (vezi Figura 5.1.2). Un rezultat surprinzãtor în 2004 este reprezentat de proporþia egalã de femei cãsãtorite, atât din mediul 5.1.2 UTILIZAREA CURENTÃ ªI TRECUTÃ A urban, cât ºi din mediul rural, care raporteazã METODELOR CONTRACEPTIVE LA BÃRBAÞIutilizarea pilulei - 14% (Tabrl 5.1.1.D). Utilizarea metodelor contraceptive la bãrbaþii între În 2004, principala sursã de mijloace contraceptive 15-49 de ani a crescut de la 51% în 1999 la 62% în este comerþul cu amãnuntul. Mai mult de jumãtate 2004 (Tabel 5.1.1 ºi Figura 5.1.3). Aceastã creºtere dintre femeile aflate în cuplu, cãsãtorite sau în pare sã se datoreze unei prevalenþe crescute a uniune consensuala (55%) raporteazã procurarea contracepþiei în rândul bãrbaþilor necãsãtoriþi. contraceptivelor de la farmacie, magazin sau Bãrbaþii aflaþi în cuplu raporteazã o ratã a chioºc (Tabel 5.1.4.A). Sectorul medical (public, prevalenþei contracepþiei de 67%, valoare aproape privat ºi ONG) reprezintã a doua sursã de mijloace identicã celei din 1999 (66%), dar între 1999 ºi 2004 contraceptive pentru femeile aflate în cuplu. utilizarea contracepþiei în rândul bãrbaþilor cãsãtoriþi
anterior ºi a celor care nu au fost cãsãtoriþi În sectorul medical, spitalele au rãmas pe primul niciodatã a crescut de la 29% la 60% ºi respectiv loc ca ºi sursã de contraceptive moderne, dar 55%. Utilizarea prezervativului de cãtre bãrbaþii proporþia femeilor care se aprovizioneazã de la necãsãtoriþi s-a triplat, crescând de la 13% la 42% în aceste unitãþi este în scãdere (27% în 1993, 20% în aceastã perioadã (Tabel 5.1.2.B ºi Figura 5.1.4). 1999 ºi 18% în 2004). Procentul femeilor care
raporteazã faptul cã se aprovizioneazã cu Atât în mediul urban, cât ºi în cel rural, în rândul contraceptive de la cabinetele medicilor de familie bãrbaþilor aflaþi în cuplu s-a raportat o trecere de la (9%) a crescut semnificativ din 1999, când numai metodele contraceptive tradiþionale la cele moderne,
Planificare familialã
29
Figura 5.1.3
Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale la bãrbaþii între 15-49 de ani
aflaþi în cuplu cãsãtorit sau în uniune consensualã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004
51,3
61,6
22,8
44,5
28,5
17,1
0
10
20
30
40
50
60
70
1999 2004
Total
Metode moderne
Metode tradiþionale
%
Studiile
30
(Tabel 5.1.2.B). În mediul urban, utilizarea metodelor cup lur i care au nevoie de metode de p lan ificare contraceptive moderne în rândul bãrbaþilor cãsã- familialã. În România, în mod special, în studiile toriþi a crescut de la 32% în 1999 la 46% în 2004. În anterioare s-au calculat proporþia de femei ºi mediul rural, utilizarea metodelor contraceptive bãrbaþi care prezintã nevoia potenþialã de moderne a crescut de la 21% în 1999 la 36% în 2004. contracepþie ºi proporþia celor care au nevoie de Aceastã schimbare se datoreazã în mare parte metode moderne de contracepþie mai eficiente utilizãrii crescute a contraceptivelor orale ºi a pre- (pilulã, prezervativ, sterilet, ligatura trompelor). zervativelor (Tabel 5.1.2.B ºi Tabel Indicatori cheie). Pentru a evalua cererea potenþialã de contracep-Ca ºi în cazul femeilor, cei mai mulþi bãrbaþi aflaþi în tive, se calculeazã mai întâi proporþia de femei º i cuplu cãsãtorit ºi consensual au raportat cã sursa bãrbaþi care nu au nevoie de metode de planificare lor de contrace ptive este come rþul cu amãnunt ul familialã în momentul de faþã (Tabel 5.2.1.A ºi B ºi (64 %), în tim p ce apr oxi mat iv jum ãta te din tre Figura 5.2.1) Aceºtia sunt bãrbaþii (care au raportat aceºtia (29%) au raportat cã se aprovizioneazã cu sit uaþ ia par ten ere lor lo r) ºi fem eil e c are nu au contraceptive de la spitale sau medici de familie activ itate sexua lã în m oment ul de f aþã, f emeil e (Tabel 5.1.4.B). gravide sau lãuze, femeile care nu pot rãmâne
însãrcinate (infertile/infecunde) sau femeile care Cabinetele medicilor de familie se situeazã pe locul încearcã sã rãmânã însãrcinate. În 2004, bãrbaþii ºi doi în cadrul surselor de contraceptive din sectorul femeile fãrã nevoie de servicii de planificare medical, dar în proporþie mai micã în cazul familialã reprezentau 47%, respectiv 46% din totalul bãrbaþilor (6%) decât în cazul femeilor (9%) respondenþilor. Se considerã cã restul responden-(Tabelele 5.1.4.A ºi 5.1.4.B). Importanþa medicului þilor, adicã cei care sunt activi sexual ºi pot, dar nu de familie ca sursã de contraceptive pentru doresc în prezent sã aibã copii, au nevoie bãrbaþii aflaþi în cuplu a crescut considerabil în potenþialã de metode contraceptive. În 2004, ultimii cinci ani. În 1999, doar 0,4% dintre aceºtia se aceºtia reprezentau 53% în rândul femeilor ºi 55% aprovizionau de la medicul de familie (dispensar), dintre bãrbaþi. în 2004 procentul a crescut la 6%. Ca ºi în cazul
femeilor, medicul de familie reprezintã o sursã mai Un ind ica tor uti l est e nev oia nes ati sfã cut ã de puþ in i mpo rta ntã în m edi ul u rba n (3 %) d ecâ t în metode de planificare familialã moderne, în special mediul rural (11%) (Tabel 5.1.4.B). acolo unde metodele tradiþionale de planificare
familialã se utilizeazã pe scarã largã, aºa cum a fost în trecut ºi cazul României. Acest indicator
5.2. NEVOIA DE SERVICII DE PLANIFICARE este estimat prin însumarea utilizatorilor curenþi de
FAMILIALÃmetode tradiþionale cu neutilizatorii de oricare
Un indicator util pentru organizatorii programelor metodã contraceptivã supuºi la risc de sarcinã de planificare familialã este proporþia estimatã de nedoritã (Tabelele 5.2.1.A ºi B).
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Figura 5.1.4
Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre bãrbaþii necãsãtoriþi
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004
12,9
2,5
12,8
70,9
41,9
6,1 6,8
45,1
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Prezervative Pilule Metode tradiþionale Nu utilizeaza în prezent
1999
2004
%
Studiile
Nu utilizeazã în prezent
31
În România, proporþia femeilor care prezintã nevoie În 2004, de douã ori mai multe femei cãsãtorite ºi în nesatisfãcutã de metode moderne de planificare uniun e conse nsual ã nu utili zeazã metod e de fam ili alã est e cu puþ in m ai m are dec ât c ea p l a n ifi c a re fa milialã, cu riscul unei sarcini nedorite a bã rba þil or ( 28% faþ ã de 23% , du pã c um a rat ã dupã cum aratã rãspunsul lor la întrebarea: “Când Figura 5.2.1). ai dori sã ai un copil (din nou)?”
S-au comparat s ituaþia d in 1999 cu cea din 2004 O explicaþie poate fi aceea cã, pe mãsurã ce creºte pentru cererea potenþialã de contracepþie ºi nevoia utilizarea metodelor de planificare familialã, ºi în nesatisfãcuta, în rându l femei lor cãsã tori te ºi în special a metodelor moderne mai eficiente, la între-uniune consensualã (Tabel 5.2.1.A º i Figura 5.2.2). bãrile referitoare la planificarea sarcinilor rãspun-Nev oia nes ati sfã cut ã de met ode de p lan ifi car e sul femeilor se poate schimba. În 2004, de douã ori moderne în rândul femeilor cãsãtorite ºi în uniune mai m ulte feme i cãs ãtor ite º i în u niun e con sen-consensualã rãmâne neschimbatã. Se constatã cã sualã nu utilizeazã metode de planificare familialã, în 200 4, ca º i în 19 99, in dicat orul a re ace eaºi cu riscul unei sarcini nedorite. Astfel, 12% dintre valoare 39%, deºi se observã o creºtere a utilizãrii fem ei au rãs pun s cã dor esc sã aib ã un cop il met ode lor mod ern e în rân dul ace sto r fe mei ºi o “imediat” sau “când dã Dumnezeu”, comparativ cu scã der e a num ãru lui de fem ei car e uti liz eaz ã numai 6% care au oferit aceleaºi rãspunsuri în 1999 metode tradiþionale. (date nepublicate).
Planificare familialã
Figura 5.2.1
Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfacutã de metode moderne de planificare familialã
în rîndul femeilor ºi bãrbaþilor
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 200447,0
25,4
19,4
27,6
8,2
45,5
31,4
13,2
23,1
9,9
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Nu au nevoie de
planificare
familialã
Utilizarea
metodelor
moderne
Utilizarea
metodelor
tradiþionale
Nevoia
nesatisfacutã de
metode moderne
de contracepþie
Nu folosesc
Femei
Barbati
%
Figura 5.2.2
Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfãcutã de metode moderne de planificare familialã
în rândul femeilor cãsãtorite
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004
31,829,0
33,6
39,2
28,931,6
27,6
39,5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Nu au nevoie de
planificare familialã
Utilizarea metodelor
moderne
Utilizarea metodelor
tradiþionale
Nevoia nesatisfacutã de
metode moderne de
contracepþie
1999
2004
%Studiile
32
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 5.1.1A. Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul tuturor bãrbaþilor ºi femeilor
Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
B. Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale la femeile ºi bãrbaþii în cupluStudiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
C. Sursa de procurare a contraceptivelor moderne utilizate la femeile ºi bãrbaþii în cupluStudiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive (%)Metode moderne
Metode tradiþionaleNeutilizatori
Prezervativ Pilule Sterilet Spermicide Ligatura trompelor Alte metode moderne
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive (%)Metode moderne
Metode tradiþionaleNeutilizatori
Prezervativ Pilule Sterilet Spermicide Ligatura trompelor Alte metode moderne
Sector medical (public, privat, NGO)Comerþ (magazin, chioºc, piaþã)FarmacieAlte surse
1993
Femei
1993
Femei
1993
Femei
1999
Femei Bãrbaþi
1999
Femei Bãrbaþi
1999
Femei Bãrbaþi
2004
Femei Bãrbaþi
2004
Femei Bãrbaþi
2004
Femei Bãrbaþi
40,510,03,02,32,50,51,0
030,559,5
57,313,94,03,24,30,81,40,2
43,442,7
48,223,37,76,54,92,01,90,3
24,751,8
63,829,58,57,97,32,82,50,5
34,336,2
51,322,810,95,93,90,81,00,3
28,548,7
66,227,39,68,26,41,21,60,3
38,933,8
58,133,913,112,74,41,41,80,5
24,241,9
70,338,212,114,16,71,82,80,7
32,229,7
61,644,526,612,23,20,91,50,2
17,138,4
66,942,315,116,95,81,52,60,4
24,633,1
36,80,0
37,925,3
40,73,7
47,77,9
25,815,5
535,7
41,57,7473,8
28,512,251,77,6
D. Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul femeilor ºi bãrbaþilor în cuplu, dupã mediul de rezidenþã
Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive (%)Metode moderne
Metode tradiþionale
Neutilizatori
Prezervativ Pilule Sterilet Spermicide Ligatura trompelor Alte metode moderne Coitus interruptus Metoda calendarului Alte metode tradiþionale
70,242,215,914,17,42,32,30,2
28,019,88,10,1
29,8
70,533,07,1
14,15,81,33,51,2
37,532,94,50,1
29,5
67,746,418,117,36,62,02,10,3
21,214,76,40,1
32,3
65,736,210,816,34,50,83,30,4
29,525,53,90,1
34,3
Femei
Urban Rural
Bãrbaþi
Urban RuralUtilizarea contracepþiei
33
TAB
EL 5
.1.2
.A
Fem
ei d
upã
util
izar
ea c
uren
tã a
met
odel
or c
ontr
acep
tive
ºi s
tare
a ci
vilã
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
999,
200
4
Uti
liza
rea
cont
race
pþie
i
1999
Sta
rea
civi
lã
2004
Sta
rea
civi
lã
Tota
lTo
tal
Cãs
ãtor
ite
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ã
Cãs
ãtor
ite
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ãC
ãsãt
orit
ean
teri
orC
ãsãt
orit
ean
teri
orN
icio
datã
cãsã
tori
teN
icio
datã
cãsã
tori
te
Num
ãr n
epon
dera
t de
cazu
ri
Tota
l
Uti
liza
rea
cure
ntã
M
etod
e m
oder
ne
Met
ode
trad
iþio
nale
Neu
tili
zare
cur
entã
P
reze
rvat
iv
P
ilule
S
teri
let
S
perm
icid
e
L
igat
ura
trom
pelo
r
A
lte m
etod
e m
oder
ne
C
oitu
s in
terr
uptu
s
M
etod
a ca
lend
arul
ui
6888
100,
0
48,2
23,3 7,7
6,5
4,9
2,0
1,9
0,3
24,7
20,6 4,1
51,8
4846
100,
0
63,8
29,5 4,5
7,9
7,3
2,8
2,5
0,5
34,3
28,7 5,6
36,2
476
100,
0
19,9
12,2 1,9
1,7
3,5
0,9
4,1
0,1
7,7
5,2
2,5
80,1
1566
100,
0
19,7
12,7 7,2
4,8
0,1
0,4
0,1
0,1
7,1
5,9
1,2
80,3
4441
100,
0
58,1
33,9
13,1
12,7 4,4
1,4
1,8
0,5
24,2
18,9 5,3
41,9
3113
100,
0
70,3
38,2
12,1
14,1 6,7
1,8
2,8
0,7
32,2
25,5 6,6
29,7
278
100,
0
57,2
34,3
11,1
14,2 5,3
1,5
1,6
0,7
22,9
14,6 8,3
42,8
1050
100,
0
35,9
26,2
15,4 9,8
0,0
0,6
0,1
0,2
9,7
7,4
2,3
64,1
Planificare familialã
34
TAB
EL 5
.1.2
.B
Bãr
baþi
dup
ã ut
iliz
area
cur
entã
a m
etod
elor
con
trac
epti
ve º
i sta
rea
civi
lã
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
999,
200
4
Uti
liza
rea
cont
race
pþie
i
1999
Sta
rea
civi
lã
2004
Sta
rea
civi
lã
Tota
lTo
tal
Cãs
ãtor
iþi
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ã
Cãs
ãtor
iþi
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ãC
ãsãt
oriþ
ian
teri
orC
ãsãt
oriþ
ian
teri
orN
icio
datã
cãsã
tori
þiN
icio
datã
cãsã
tori
þi
Num
ãr n
epon
dera
t de
cazu
ri
Tota
l
Uti
liza
rea
cure
ntã
M
etod
e m
oder
ne
Met
ode
trad
iþio
nale
Neu
tili
zare
cur
entã
P
reze
rvat
iv
P
ilule
S
teri
let
S
perm
icid
e
L
igat
ura
trom
pelo
r
A
lte m
etod
e m
oder
ne
C
oitu
s in
terr
uptu
s
M
etod
a ca
lend
arul
ui
A
lte m
etod
e tr
adiþi
onal
e
2434
100,
0
51,3
22,8
10,9 5,9
3,2
0,8
1,0
0,3
28,5
20,8 7,7
0,0
48,7
1595
100,
0
66,2
27,3 9,6
8,2
6,4
1,2
1,6
0,3
38,9
28,1
10,8 0,0
33,8
95
100,
0
28,6
13,9
11,4 2,5
0,0
0,0
0,0
0,0
14,7
12,4 2,3
0,0
71,4
744
100,
0
29,1
16,2
12,9 2,5
0,2
0,3
0,0
0,3
12,8 9,8
3,0
0,0
70,9
2361
100,
0
61,6
44,5
26,6
12,2 3,2
0,9
1,5
0,2
17,1
13,8 3,3
0,1
38,4
1534
100,
0
66,9
42,3
15,1
16,9 5,8
1,5
2,6
0,4
24,6
19,1 5,4
0,1
33,1
79
100,
0
59,2
37,2
27,0 8,0
0,5
0,0
1,8
0,0
21,9
20,8 1,2
0,0
40,8
748
100,
0
54,9
48,1
41,9 6,1
0,0
0,1
0,0
0,0
6,8
6,2
0,6
0,0
45,1
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
35
Planificare familialã
TABEL 5.1.3.A
Femei aflate în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie,
dupã caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Procent
utilizatoare
de metode
moderne
Numãr
neponderat
de cazuri
Orice
metodã
Metode
moderne
Metode
tradiþionale
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Numãr de copii în viaþã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-24
25-34
35-44
Nici unul
1
2
3+
Primar
Secundar inferior
Profesional
Secundar superior
Postsecundar
Foarte scãzut
Scãzut
Mediu
Ridicat
Foarte ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Alta
3113
1551
1562
514
400
548
402
267
338
370
274
300
1477
1336
321
1230
1166
396
108
921
429
1311
344
594
764
543
553
659
2846
176
68
23
70,3
70,2
70,5
72,7
70,1
69,1
65,8
71,8
74,7
69,0
69,4
64,3
73,4
68,9
57,5
72,9
74,7
62,5
42,1
64,3
72,5
74,9
74,9
59,2
72,4
72,3
73,0
72,9
71,1
69,5
43,8
*
38,2
42,2
33,0
33,4
36,8
36,8
31,1
38,6
46,5
37,4
50,8
39,4
42,8
32,7
37,1
42,1
37,8
27,8
21,0
29,3
32,9
43,0
54,5
22,8
33,5
38,6
45,2
48,5
38,3
48,1
16,5
*
32,2
28,0
37,5
39,3
33,2
32,4
34,7
33,2
28,3
31,7
18,6
24,9
30,6
36,2
20,3
30,7
36,8
34,7
21,1
35,0
39,6
31,9
20,5
36,4
38,9
33,7
27,8
24,4
32,8
21,4
27,2
*
54,3
60,1
46,8
45,9
52,5
53,3
47,3
53,8
62,2
54,2
73,2
61,3
58,3
47,5
64,5
57,8
50,6
44,5
49,9
45,6
45,4
57,4
72,8
38,5
46,3
53,4
61,9
66,5
53,9
69,2
37,7
*
* Sub 25 de cazuri la aceastã categorie
Caracteristici
36
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 5.1.3.B
Bãrbaþi aflaþi în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie,
dupã caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Procent
utilizatoare
de metode
moderne
Numãr
neponderat
de cazuri
Orice
metodã
Metode
moderne
Metode
tradiþionale
Total
Mediul de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Numãr de copii în viaþã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-24
25-34
35-49
Nici unul
1
2
3+
Primar
Secundar inferior
Profesional
Secundar superior
Postsecundar
Foarte scãzut
Scãzut
Mediu
Ridicat
Foarte ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Alta
1534
883
651
242
207
209
190
179
177
185
145
65
529
940
229
564
564
177
56
285
529
459
205
268
365
285
298
318
1395
73
52
14
66,9
67,7
65,7
63,3
57,4
67,6
63,1
68,8
72,5
71,6
76,3
57,8
72,2
64,2
53,8
69,5
75,1
52,3
28,3
60,5
64,7
74,2
74,6
48,8
68,4
69,0
68,2
75,7
67,8
68,0
39,8
*
42,3
46,4
36,2
35,5
36,6
39,0
39,8
44,4
43,3
49,2
59,3
38,0
49,1
38,4
41,2
43,2
46,7
28,5
17,0
30,0
37,1
51,7
57,5
25,1
35,9
43,9
48,5
55,5
42,8
46,9
18,4
*
63,2
68,5
55,1
56,1
63,8
57,7
63,1
64,5
59,7
68,7
77,7
65,7
68,0
59,8
76,6
62,2
62,2
54,5
60,1
49,6
57,3
69,7
77,1
51,4
52,5
63,6
71,1
73,3
63,1
69,0
46,2
*
54,3
60,1
46,8
45,9
52,5
53,3
47,3
53,8
62,2
54,2
73,2
61,3
58,3
47,5
64,5
57,8
50,6
44,5
49,9
45,6
45,4
57,4
72,8
38,5
46,3
53,4
61,9
66,5
53,9
69,2
37,7
*
* Sub 25 de cazuri la aceastã categorie
37
TAB
EL 5
.1.4
.A
Fem
ei a
flat
e în
cup
lu c
are
util
izea
zã c
uren
t o m
etod
ã de
con
trac
epþi
e du
pã s
ursa
de
apro
vizi
onar
e,
în fu
ncþi
e de
met
odel
e sp
ecif
ice
util
izat
e
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
999
ºi 2
004
Sur
sa d
e ap
rovi
zion
are
2004
Tota
l*
Pre
zerv
ativ
P
ilul
e S
teri
let
Spe
rmic
ide
Li
gatu
ra
trom
pelo
r
1999
Tota
l P
reze
rvat
iv
Pil
ule
Ste
rile
t S
perm
icid
e
Liga
tura
trom
pelo
r
Nu
mã
r n
ep
on
de
rat
de
ca
zuri
Tota
l
Se
cto
rul
me
dic
al
Co
me
rþ
Alt
e s
urs
e
Ca
bin
et
me
dic
al d
e f
am
ilie
/dis
pe
nsa
rC
ab
ine
t a
mb
ula
tori
u d
e s
pe
cia
lita
teC
ab
ine
t/C
linic
ã d
e p
an
ific
aþi
e f
am
ilia
lãS
pit
al/
Ma
tern
ita
te/S
ec
þie
de
gin
ec
olo
gie
Farm
ac
ieP
iaþã
Ma
ga
zin
/Ch
ioºc
Pa
rte
ne
rul a
pro
cu
rat-
oP
rie
ten
(ã)
Ru
dã
(m
am
a, t
ata
sa
u a
lte
ru
de
)N
ed
ec
lara
tã
1400
100,
0
40,7 1,1
10,4 8,8
20,4
51,4
47,7 0,1
3,6
7,7
6,8
0,3
0,6
0,0
389
100,
0
2,3
0,3
0,7
1,3
0,0
73,3
60,9 0,3
12,5
24,2
23,3 0,1
0,8
0,0
368
100,
0
31,9 2,0
6,8
18,2 4,9
66,6
66,6 0,0
0,0
1,4
0,0
1,0
0,4
0,0
364
100,
0
89,5 1,9
33,3
12,3
42,0
9,8*
*9,
80,
00,
0
0,7
0,3
0,1
0,3
0,0
129
100,
0
2,2
0,0
0,9
0,3
1,0
95,6
95,6 0,0 0, 2,3
0,3
0,2
1,8
0,0
129
100,
0
100,
00,
00,
31,
698
,1 0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
1185
100,
0
41,5 9,2
7,7
6,4
18,3
54,7
47,0 0,4
7,3
3,4
2,9
0,1
0,4
0,3
366
100,
0
4,3
1,2
1,6
1,1
0,3
85,9
61,7 1,0
23,2 9,2
8,9
0,0
0,3
0,6
* To
talu
l inc
lude
ºi 1
8 fe
mei
car
e ut
ilize
azã
met
ode
cont
race
ptiv
e in
ject
abile
sau
alte
met
ode
** S
teri
let c
umpã
rat d
e la
farm
acie
pe
bazã
de
reþe
tã º
i ins
erat
în c
linic
ã/m
ater
nita
te
429
100,
0
40,6
18,2 5,4
10,7 6,3
59,1
58,9 0,2
0,0
0,3
0,0
0,0
0,3
0,0
217
100,
0
89,5 3,4
28,4
11,2
46,5 9,5
9,5
0,0
0,0
0,7
0,0
0,0
0,7
0,2
6110
0,0
11,4 2,4
2,1
1,1
5,8
83,1
83,1 0,0
0,0
5,5
1,5
2,7
1,3
0,0
9410
0,0
100,
00,
00,
00,
010
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Planificare familialã
38
TAB
EL 5
.1.4
.B
Bãr
baþi
afl
aþi î
n cu
plu
care
uti
lize
azã
cure
nt o
met
odã
de c
ontr
acep
þie
dupã
sur
sa d
e ap
rovi
zion
are,
în fu
ncþi
e de
met
odel
e sp
ecif
ice
util
izat
e
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
999
ºi 2
004
Sur
sa d
e ap
rovi
zion
are
2004
Tota
l*
Pre
zerv
ativ
P
ilul
e S
teri
let
Spe
rmic
ide
Li
gatu
ra
trom
pelo
r
1999
Tota
l P
reze
rvat
iv
Pil
ule
Ste
rile
t S
perm
icid
e
Liga
tura
trom
pelo
r
Nu
mã
r n
ep
on
de
rat
de
ca
zuri
Tota
l
Se
cto
rul
me
dic
al
Co
me
rþ
Alt
e s
urs
e
Ca
bin
et
me
dic
al d
e f
am
ilie
/dis
pe
nsa
rC
ab
ine
t a
mb
ula
tori
u d
e s
pe
cia
lita
teC
ab
ine
t/C
linic
ã d
e p
an
ific
aþi
e f
am
ilia
lãS
pit
al/
Ma
tern
ita
te/S
ec
þie
de
gin
ec
olo
gie
Farm
ac
ieP
iaþã
Ma
ga
zin
/Ch
ioºc
Pa
rte
ne
rul a
pro
cu
rat-
oP
rie
ten
(ã)
Ru
dã
(m
am
a, t
ata
sa
u a
lte
ru
de
)N
ed
ec
lara
tã
571
100,
0
25,8 0,4
7,9
4,7
12,8
68,5
53,0 0,6
14,9 4,3
3,9
0,4
0,0
1,5
225
100,
0
1,2
0,0
0,3
0,9
0,0
94,8
62,3 1,2
31,3 2,4
2,0
0,4
0,0
1,7
164
100,
0
24,6 0,4
4,3
13,0 6,9
64,7
64,7 0,0
0,0
9,7
9,3
0,4
0,0
1,0
9710
0,0
79,5 0,0
38,1 3,5
37,9
15,6
15,6 0,0
0,0
2,8
2,2
0,6
0,0
2,2
010
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
2610
0,0
0,0
5,7
0,0
0,0
94,3 0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
653
100,
0
28,5 5,6
2,9
3,2
16,9
63,9
51,7 0,4
11,7 7,4
7,2
0,0
0,0
0,2
230
100,
0
3,5
2,2
0,3
0,6
0,4
94,6
60,8 1,2
32,7 1,8
1,8
0,0
0,0
0,0
* To
talu
l inc
lude
ºi 6
bãr
baþi
care
util
izea
zã m
etod
e co
ntra
cept
ive
inje
ctab
ile s
au a
lte m
etod
e.
259
100,
0
23,0
10,3 0,0
5,7
7,1
66,6
66,6 0,0
0,0
10,4
10,1 0,3
0,0
0,0
2910
0,0
13,9 3,4
0,0
7,1
3,4
57,2
57,2 0,0
0,0
28,9
26,8 2,1
0,0
0,0
9010
0,0
81,3 2,2
19,0 3,6
56,5 6,4
6,4
0,0
0,0
10,7
10,7 0,0
0,0
1,5
3910
0,0
100,
00,
02,
60,
097
,4 0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
39
TAB
EL 5
.2.1
.A
Nev
oia
pent
ru s
ervi
cii d
e pl
anif
iare
fam
ilia
lã la
fem
ei, d
upã
star
ea c
ivil
ã
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
999,
200
4
Nev
oia
de s
ervi
cii d
e pl
anif
iare
fam
ilia
lã
1999
Sta
rea
civi
lã
2004
Sta
rea
civi
lã
Tota
lTo
tal
Cãs
ãtor
ite
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ã
Cãs
ãtor
ite
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ãC
ãsãt
orit
ean
teri
orC
ãsãt
orit
ean
teri
orN
icio
datã
cãsã
tori
teN
icio
datã
cãsã
tori
te
Num
ãr n
epon
dera
t de
cazu
ri
Tota
l
Fem
ei c
are
nu a
u ne
voie
de
serv
icii
PF
în m
omen
tul d
e fa
þã
Nev
oia
pote
nþia
lã d
e se
rvic
ii d
e pl
anif
icar
e fa
mil
ialã
Nev
oia
neaa
cope
ritã
pen
tru
o m
etod
ã de
con
trac
epþi
e m
oder
nã
Nu
au în
treþ
inut
nic
ioda
tã r
elaþ
ii se
xual
e
Nu
sunt
act
ive
sexu
al în
mom
entu
l de
faþã
Sun
t îns
ãrci
nate
sau
pos
tpar
tum
Înce
arcã
sã
rãm
ânã
însã
rcin
ate
Infe
rtile
/sub
fert
ile
Util
izat
oare
cur
ente
ale
une
i met
ode
de c
ontr
acep
þie m
oder
nã
Util
izat
oare
cur
ente
ale
une
i met
ode
trad
iþion
ale
de c
ontr
acep
þie
Neu
tiliz
atoa
re, s
upus
e ri
scul
ui d
e sa
rcin
ã ne
dori
tã
6888
100,
0
48,2
18,3
11,7 3,7
3,4
11,1
51,8
23,1
24,2 4,5
28,7
4846
100,
0
31,8 0,0
5,7
5,5
4,7
15,9
68,2
29,0
33,6 5,6
39,2
476
100,
0
76,0 0,0
60,8 1,5
3,0
10,7
24,0
12,1 7,5
4,4
11,9
1566
100,
0
78,8
64,2
13,4 0,1
0,5
0,6
21,2
12,3 7,0
1,9
8,9
4441
100,
0
47,0
19,1
14,7 3,3
4,5
5,4
53,0
25,4
19,4 8,2
27,6
3113
100,
0
28,9 0,0
9,0
5,2
6,8
7,9
71,1
31,6
27,6
11,9
39,5
278
100,
0
70,1 0,0
59,4 0,2
3,4
7,0
29,9
14,4 8,5
6,9
15,5
1050
100,
0
76,3
57,2
17,9 0,3
0,3
0,6
23,7
15,8 6,2
1,7
7,9
Planificare familialã
40
TAB
EL 5
.2.1
.B
Nev
oia
pent
ru s
ervi
cii d
e pl
anif
iare
fam
ilia
lã la
bãr
baþi
, dup
ã st
area
civ
ilã
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
999,
200
4
Nev
oia
de s
ervi
cii d
e pl
anif
iare
fam
ilia
lã
1999
Sta
rea
civi
lã
2004
Sta
rea
civi
lã
Tota
lTo
tal
Cãs
ãtor
iþi
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ã
Cãs
ãtor
iþi
sau
în u
niun
eco
nsen
sual
ãC
ãsãt
oriþ
ian
teri
orC
ãsãt
oriþ
ian
teri
orN
icio
datã
cãsã
tori
þiN
icio
datã
cãsã
tori
þi
Num
ãr n
epon
dera
t de
cazu
ri
Tota
l
Bãr
baþi
car
e nu
au
nevo
ie d
e se
rvic
ii P
F în
mom
entu
l de
faþã
Nev
oia
pote
nþia
lã d
e se
rvic
ii d
e pl
anif
icar
e fa
mil
ialã
Nev
oia
neaa
cope
ritã
pen
tru
o m
etod
ã de
con
trac
epþi
e m
oder
nã
Nu
au în
treþ
inut
nic
ioda
tã r
elaþ
ii se
xual
e
Nu
sunt
act
ivi s
exua
l în
mom
entu
l de
faþã
Par
tene
ra e
ste
însã
rcin
atã
sau
post
part
um
Par
tene
ra în
cear
cã s
ã rã
mân
ã în
sãrc
inat
ã
Infe
rtili
/sub
fert
ili
Util
izat
ori c
uren
þi ai
une
i met
ode
de c
ontr
acep
þie m
oder
nã
Util
izat
ori c
uren
þi ai
une
i met
ode
trad
iþion
ale
de c
ontr
acep
þie
Neu
tiliz
ator
i, su
puºi
ris
culu
i de
sarc
inã
nedo
ritã
2434
100,
0
44,1 9,9
16,6 2,9
6,2
8,5
55,9
21,8
27,1 7,0
344,
1
1595
29,8
100,
0
0,0
3,4
4,5
8,0
13,9
70,1
26,0
37,1 7,0
44,1
95
100,
0
48,2 0,0
32,9 0,0
12,0 3,3
51,8
13,4
14,7
23,7
38,4
744
100,
0
67,0
27,0
36,6 0,4
2,7
0,3
33,0
15,9
11,8 5,3
17,1
2361
100,
0
45,5
13,8
21,2 0,9
5,1
4,4
54,4
31,4
13,2 9,9
23,1
1534
100,
0
27,0 0,0
9,5
1,6
8,3
7,6
73,0
36,2
21,3
15,5
36,9
79
100,
0
55,5 0,0
50,2 0,0
0,0
5,2
44,5
25,1
11,2 8,3
19,4
748
100,
0
69,4
33,3
34,7 0,0
1,3
0,0
30,6
25,6 2,4
2,6
5,0
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
41
6. SÃNÃTATEA MAMEI ªI COPILULUI
6.1 ÎNGRIJIRILE PRENATALE Femeile din mediul urban beneficiazã în mai mare mãsurã de îngrijire prenatalã în primul trimestru de Aceastã secþiune descrie utilizarea serviciilor de sarcinã, comparativ cu femeile din mediul rural: îngrijire prenatalã de cãtre gravidele care au 83% din femeile din mediul urban au avut prima nãscut la termen (atât nou nãscuþi vii cât ºi nou vizitã prenatalã în primul trimestru, comparativ cu nãscuþi morþi) în cei cinci ani anteriori studiului numai 66% din femeile din mediul rural (Tabel 6.1.1). (octombrie 1999 - septembrie 2004). Majoritatea În comparaþie cu 1999, proporþia femeilor luate în femeilor (94%) au primit îngrijiri prenatale ºi evidenþã în primul trimestru de sarcinã a crescut aproape trei sferturi (74%) au beneficiat de prima atât în urban cât ºi în rural. În 1999, 67% din femeile consultaþie prenatalã în primul trimestru de sarcinã din mediul urban au raportat îngrijiri prentale în (Figura 6.1.1 ºi Tabelul 6.1.1) Mai puþin de o femeie primul trimestru de sarcinã, crescând pânã la 83% din cinci (17%) s-a prezentat la prima consultaþie în 2004. De asemenea, în 1999 numai 54% din prenatalã în al 2-lea trimestru de sarcinã ºi numai femeile din rural au beneficiat de îngrijiri prenatale 2% dintre ele în timpul celui de al 3-lea trimestru. în primul trimestru, în comparaþie cu 66% în 2004
Aceasta aratã o tendinþã de ameliorare a serviciilor (Tabel 6.1.2). Femeile cu mai mult de douã naºteri prenatale, în comparaþie cu rezultatele SSR din au avut cea mai micã probabilitate de a fi 1999 când numai 89% din femei au primit îngrijiri beneficiat de îngrijire prenatalã în primul trimestru prenatale. De asemenea, proporþia femeilor care de sarcinã (numai 52%), reprezentând totuºi o au beneficiat de primul consult prenatal în primul creºtere faþã de anul 1999 (45%). trimestru de sarcinã a crescut de la numai 60% în
Ministerul Sãnãtãþii recomandã ca gravidele cu 1999, la 74% în anul 2004 (Tabel 6.1.2). sarcini normale, fãrã risc, sã primeascã zece
Ca ºi în anul 1999, femeile din mediul rural, femeile consultaþii prenatale. Ponderea femeilor care au care nu au studii secundare complete sau au un avut zece sau peste 10 consultaþii prenatale s-a nivel socio-economic scãzut, precum ºi cele care triplat de la 10% în 1999 la 31% în 2004 (Figura 6.1.2 au raportat trei sau mai multe naºteri au beneficiat ºi Tabel 6.1.2). Proporþia femeilor care au efectuat de mai puþine consultaþii prenatale. De asemenea, numãrul recomandat de vizite prenatale, a crescut aceste categorii de femei au efectuat prima vizitã atât în urban, cât ºi în rural, dar pentru femeile din prenatalã mai târziu în cursul sarcinii (Tabel 6.1.1). mediul rural creºterea a fost mai mare de aproape
Sãnãtatea mamei ºi copilului
Trimestrul 1
74,4%
Trimestrul 3
2,4%
Nedeclarat
0,2%
Trimestrul 2
16,5%
Fãrã consultaþii
prenatale
6.5%
Figura 6.1.1Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Trimestrul 174,4%
Trimestrul 216,5%
Trimestrul 32,4%
Nedeclarat0,2%
Fãrã consultaþiiprenatale
6,5%
Fãrã consultaþii prenatale Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Nedeclarat
42
patru ori, de la 5% în 1999 la 22% în anul 2004. ca sursã de îngrijiri prenatale medicul de familie, în comparaþie cu numai 28% din femeile din urban. Numãrul femeilor care au beneficiat de peste 4 Ponderea femeilor care au accesat cele mai multe consultaþii prenatale a crescut, de asemenea, de la îngrijiri prenatale la cabinetul de obstetricã-59% în 1999, la 76% în 2004, aceastã creºtere de 16 ginecologie este de aproape douã ori mai mare în puncte procentuale fiind înregistratã atât în urban urban faþã de rural (47% în urban ºi 26% în rural). cât ºi în rural, în comparaþie cu anul 1999.Femeile din urban au primit asistenþã prenatalã de
În 2004, principalii furnizori de îngrijiri prenatale au la medicii obstetricieni mai mult decât cele din fost medicii de familie (40%) ºi cabinetele de rural (47% în zonele urbane ºi 26% în zonele rurale). obstetricã-ginecologie publice sau private (36%) Femeile care au un statut socio-economic ridicat (Tabel 6.1.3 ºi Figura 6.1.3). Femeile din mediul rural au avut mai multe ºanse sã primeascã îngrijiri au avut o probabilitate de aproape douã ori mai prenatale de la un obstetrician, decât celelalte mare decât femeile din mediul urban de a primi categorii (Tabel 6.1.3).cele mai multe consultaþii prenatale de la medicul de familie. 51% din femeile din mediul rural au avut Este important ca iniþierea asistenþei prenatale sã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Figura 6.1.2
Femei dupã numãrul de consultaþii prenatale
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
5,811,4
6,5
19,3
27,3
16,6
33,8
26,4
24,6
17,5
23,1
20,8
22,5
9,6
30,6
1,1 2,2 0,9
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1993 1999 2004
Numãr nedeclarat
10 consultaþii ºi peste
7 - 9 consultaþii
4 - 6 consultaþii
1 - 3 consultaþii
Fãrã consultaþiiprenatale
100
80
60
40
20
0
%
5,811,4
23,1
17,5
6,5
20,8
Studiile
Figura 6.1.3
Femei dupã locul în care s-au efectuat cele mai multe consultaþii prenatale
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
39,536,3
21,3
46,6
21,3
4,3
51,4
26,0
21,3
1,22,8
27,7
0
10
20
30
40
50
60
Medic de familie Cabinet OG Spital Ambulatoriu spital
Locul celor mai multe consultaþii prenatale
%
Total
Urban
Rural
Studiile
43
aibã loc cât mai devreme, dar la fel de importante faþã de acoperirea curentã cu aceste servicii. sunt ºi serviciile de asistenþã prenatalã furnizate în Douã treimi din femeile care au primit îngrijiri timpul acestor vizite prenatale. În 2004, femeile au prenatale nu au fost testate HIV (67%). Când au fost fost întrebate ce tipuri de teste clinice ºi analize din întrebate asupra motivului pentru care nu au fost sânge ºi urinã le-au fost efectuate în timpul testate, majoritatea au rãspuns cã nu li s-a îngrijirilor prenatale de rutinã ºi/sau dacã au primit recomandat testarea HIV (57%). Patru la sutã au recomandare pentru administrarea de fier ºi raportat cã nu au dorit sã efectueze testarea, iar vitamine (Tabel 6.1.4). 3% au spus cã testarea fie nu a fost gratuitã sau nu Proporþia femeilor cãrora li s-a mãsurat tensiunea a fost uºor de accesat. arterialã în timpul vizitelor prenatale a fost de 92%. Aproape jumãtate din femeile intervievate ºtiu cã 88% din femei au raportat cã li s-au recoltat analize HIV se poate transmite de la mamã la copil în sanguine ºi 80% au raportat cã li s-au recoltat probe timpul sarcinii, la naºtere, prin alãptare. (Tabel de urinã. Mai mult de patru femei din cinci au spus 6.1.6.A). Procentul bãrbaþilor care cunosc toate cã li s-a recomandat profilaxia anemiei ºi rahitis- cele trei cãi de transmitere (în timpul sarcinii, la mului prin administrarea de fier ºi vitamina D ºi 95% naºtere, prin alãptare) a HIV de la mamã la copil a din aceste femei au raportat efectiv administrarea fost de 54% (Tabel 6.1.6 B). acestora. În 2004 76% au raportat efectuarea unei ecografii, în comparaþie cu 53% în 1999.
6.2 ÎNGRIJIREA LA NAªTEREAproape o treime din femeile care au primit consultaþii prenatale pe parcursul sarcinii au Majoritatea naºterilor din perioada octombrie 1999 - raportat faptul cã li s-a recomandat efectuarea septembrie 2004 (Tabel 6.2.1) au avut loc în maternitãþi unui test HIV, ºi acelaºi procentaj au raportat sau secþii de obstetricã ale spitalelor (98%). efectuarea testãrii HIV (Tabel 6.1.5). Cu toate Peste douã treimi (69%) din naºteri au fost asistate de acestea, mai puþin de o treime din femeile testate medici obstetricieni, singuri (15%) sau în echipã cu pentru HIV au fost consiliate despre HIV/SIDA la moaºa (54%). Femeile din mediul rural, cele care nu momentul testãrii. Numai 10% din femeile au primit îngrijire prenatalã sau cele care au avut mai însãrcinate au fost ºi consiliate în momentul testãrii mult de douã naºteri în antecedente au avut o mai HIV. Recomandãrile pentru efectuarea serviciilor micã probabilitate de a fi asistate la naºtere de un de consiliere ºi testare la femeile însãrcinate au medic specialist în obstetricã-ginecologie (60%, 58% fost elaborate în 2001, dar nu au fost obligatorii ºi respectiv 55%). Per total, aproape 80% din naºterile pânã în anul 2003. Datele prezentate mai sus se femeilor cu domiciliul în mediul urban ºi aproape 60% referã la toate sarcinile terminate prin naºtere din naºterile femeilor cu domiciliul în mediul rural începând cu anul 1999, ºi probabil sunt mai mici
au
Sãnãtatea mamei ºi copilului
Figura 6.2.1
Proporþia femeilor asistate la naºtere de medic sau de medic ºi de moaºã, în funcþie de
statutul socio-economic, pentru cele mai recente naºteri 1999-2004
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
54,3
73,1
90,2
69,1
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Total
Scãzut
Mediu
Ridicat
Statutul
Socio-Economic
%
Figura 6.2.2
Proporþia nou-nãscuþilor cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere)
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
fost asistate de un medic obstetrician, fie singur, fie în creºterea nu a fost la fel de mare ca ºi în urban, echipã cu o moaºã. fiind de numai aproape patru puncte procentuale.
Una din cinci femei din mediul urban ºi aproape douã din cinci femei din mediul rural au fost 6.3 ÎNGRIJIRILE POSTNATALEasistate la naºtere numai de cãtre moaºã. Cea mai
Ca ºi în anul 1999, SSR din anul 2004 a cules mare diferenþã în asistenþa medicalã la naºtere este informaþii referitoare la utilizarea îngrijirilor în strânsã legãturã cu statutul socio-economic. Din postnatale, precum ºi la conþinutul consilierii femeile aparþinând grupului socio-economic cel mai postnatale primite în primele ºase sãptãmâni dupã defavorizat, numai puþin peste jumãtate (54%) au naºtere. Îngrijirile postnatale au fost cu mult mai fost asistate de un medic obstetrician (fie singur, fie puþin utilizate decât îngrijirile prenatale (38% din împreunã cu moaºa), în timp ce mai mult de 90% din femei au raportat îngrijiri postnatale, în comparaþie femeile aparþinând grupului socio-economic cu cu 94% care au primit îngrijiri prenatale) (Tabel venituri ridicate au fost asistate la naºtere de un 6.3.1 ºi tabel 6.1.1). Nivelul de utilizare a îngrijirilor medic (Figura 6.2.1). Aproape jumãtate din femeile postnatale a fost cu aproape 20% mai mare în cele mai sãrace au fost asistate la naºtere numai rândul femeilor din mediul urban, comparativ cu de moaºã (44%), în comparaþie cu numai 10% din cele din mediul rural (49% în zonele urbane faþa de femeile cu venituri ridicate.30% în zonele rurale). Proporþia femeilor din mediul
Opt la sutã din naºterile din ultimii cinci ani au fost rural care au primit îngrijiri postnatale s-a schimbat raportate cu o greutate micã, sub 2,500 grame. foarte puþin faþã de anul 1999 (27% în 1999, Aceastã proporþie este aproape neschimbatã faþã comparativ cu 30% în 2004). de procentajul naºterilor cu greutate micã înre-
Îngrijirile postnatale au fost mai puþin utilizate de gistrate la studiul SR din 1999 (9%) (Figura 6.2.2).cãtre femeile cu studii secundare incomplete
Figura 6.2.3 prezintã ponderea naºterilor prin (28%), de femeile cu nivel socio-economic scãzut cezarianã înregistrate în decursul a cinci ani ante- (25%), ºi de cãtre femeile multipare, cu mai mult de riori studiilor sãnãtãþii reproducerii 1999 ºi 2004. În trei naºteri (26%). Mai mult de jumãtate din femeile anul 2004, una din cinci femei a nãscut prin ceza- care au nãscut prin cezarianã au beneficiat de rianã (19%), în creºtere cu 8 puncte procentuale asistenþã postnatalã (56%), în timp ce numai o faþã de 1999, când rata naºterilor prin cezarianã a treime din femeile cu naºtere vaginalã au benefi-fost de numai 11%. În 1999 femeile din mediul urban ciat de îngrijiri postnatale (Tabel 6.3.1). Nici unul din au avut o probabilitate de aproape douã ori mai aceºti indicatori de asistenþã postnatalã nu s-a mare de a naºte prin cezarianã (15%) faþã de cele schimbat semnificativ faþã de SSR din 1999.din mediul rural (8%). Rata naºterilor prin cezarianã
Din femeile care au primit asistenþã postnatalã, aproape s-a dublat în mediul urban, între anii 1999 majoritatea au raportat cã au fost sfãtuite în (15%) ºi 2004 (27%). În mediul rural, unde naºterile privinþa imunizãrilor care trebuie efectuate prin cezarianã din cei cinci ani anteriori studiului copilului (85%), îngrijirea nou-nãscutului (78%), din 2004 sunt în proporþie de aproape 12%,
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
44
Greutate micã(<2,500 grame)
8%
Greutate mai mare sauegalã cu 2,500 grame
92%
Figura 6.2.2Proporþia nou-nãscuþilor cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere)
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
alimentaþ ie (66%), alãptare (77%) ºi îngrij irea nou indicatorul internaþional se bazeazã numai pe sâni lor ( 74%) . Cu t oate aces tea, numa i jum ãtat e copiii cu vârsta cuprinsã între 6-9 luni la momentul dintre ele au raportat cã au primit în timpul vizitelor studiului. 41% dintre cei 73 de copii de vârstã între postnatale informaþii referitoare la metodele 6 ºi 9 luni încã mai primeau lapte matern ºi mode rne d e con trac epþi e (53 %) ºi la in terv alul primiserã, de asemenea, alimentaþie complemen-optim de spaþiere a naºterilor (47%). tarã (solidã sau semi-solidã) în ultimele 24 de ore
care au precedat interviul. Este posibil ca aceºti copii sã primeascã ºi alt lapte, pe lângã cel matern,
6.4 ALIMENTAÞIA NATURALÃ A SUGARULUI ceea ce este permis, conform recomandãrilor internaþionale pentru alimentaþia copiilor.Aºa cum se observã în Tabelul 6.4.1, majoritatea
copiilor (88%) nãscuþi în ultimii cinci ani înainte de Deoarece aceºti indicatori depind numai de un studiu au fost alãptaþi pentru o anumitã perioadã de eºantion foarte mic de copii din grupele de vârstã timp. Consilierii pentru alãptare recomandã respective, ei nu pot fi calculaþi pentru a examina punerea la sân a copiilor imediat dupã naºtere sau diferenþele în practicile de alimentaþie din România. cel târziu la o orã dupã naºtere, asigurându-se Cu toate acestea, studiul din România a pus astfel condiþii optime pentru succesul alãptarii. În mamelor întrebãri suplimentare privind practicile anul 2004, numai 12% dintre nou-nãscuþi au fost de alimentaþie din trecut. Folosind aceste întrebãri, puºi la sân în prima orã dupã naºtere (date diferenþele dintre alimentaþia exclusivã la sân ºi detaliate incluse doar în raportul final). cea mixtã pot fi examinate dupã caracteristicile
selectate, conform tabelului 6.4.1. Din numãrul total al copiilor care au fost alãptaþi, 65% au fost alãptaþi încã din prima zi dupã naºtere, Folosind aceastã abordare, 16% din copiii cu vârstã ceea ce reprezintã o uºoarã creºtere faþã de 1999, mai micã de 6 luni (vârsta între 0-5 luni, inclusiv) au când numai 58% din noii nãscuþi au fost alãptaþi în fost alimentaþi exclusiv la sân în cursul primelor prima zi dupã naºtere. ºase luni de viaþã (Tabelul 6.4.1). 32% dintre copiii
cu vârsta cuprinsã între ºase ºi nouã luni încã erau UNICEF ºi OMS recomandã pentru toþi copiii alãptaþi ºi în acelaºi timp primeau ºi alimente solide alimentarea exclusivã la sân în primele ºase luni de sau semisolide complementare. viaþã. Pentru a putea efectua comparaþii
internaþionale, indicatorul alimentaþiei exclusive la Durata medie pentru alãptare (vârsta medie la sân ia în calcul toþi copiii care la momentul studiu- înþãrcare) este de 6 luni, în scãdere cu mai mult de lui au vârsta între 0-5 luni inclusiv. În 2004, numai douã luni faþã de 1999, când durata medie pentru 14,4% din copiii cu vârsta între 0-5 luni au fost orice tip de alãptare a fost estimatã la 8,4 luni alimentaþi exclusiv la sân - au primit exclusiv lapte (Tabel 6.4.2). Vârsta medie la introducere a alimen-matern ºi nimic altceva (urban 13,3%; rural 15,5%). telor solide a fost de aproximativ patru luni ºi de
aproape cinci luni la introducerea altui lapte decât Pânã când copiii ajung la vârsta de 9 luni, ei ar cel matern.trebui sã continue sã primeascã lapte matern, dar
au nevoie ºi de alimente solide sau semi-solide. Din
Sãnãtatea mamei ºi copilului
45
Figura 6.2.3
Naºteri prin cezarianã, în funcþie de caracteristicile selectate,
pentru cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
11,0%
14,8%
27,1%
7,9%
11,6%
19,1%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
1999 2004
%
Total Urban Rural
30
25
20
15
10
5
0
11,0
14,8
7,9
19,1
27,1
11,6
Studiile
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
46TA
BEL
6.1
.1Fe
mei
dup
ã tr
imes
trul
de
sarc
inã
în c
are
au e
fect
uat p
rim
a co
nsul
taþi
e pr
enat
alã
ºi n
umãr
ul a
cest
ora,
pe c
arac
teri
stic
ile
stud
iate
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
Tota
lvi
zite
pr
enat
ale
Tota
l
Trim
estr
ul p
rim
ei c
onsu
ltaþ
ii p
rena
tale
0
1 -
3
4 -
6
7 -
9
10
ºi p
este
N
edec
lara
tN
ici o
cons
ulta
þie
Trim
. 1
Tri
m. 2
T
rim
. 3
Ned
ecla
rat
Tota
l
Med
iul d
e re
zide
nþã
Reg
iune
a de
dez
volt
are
Gru
pa d
e vâ
rstã
la m
omen
tul n
aºte
rii*
Niv
elul
de
inst
ruir
e
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Etni
a
Ran
gul n
aºte
rii
Urb
anR
ural
Nor
d-Es
tS
ud-E
stS
udS
ud-V
est
Ves
tN
ord-
Ves
tC
entr
uB
ucur
eºti
15-2
425
-34
35-4
4
Pri
mar
ºi s
ecun
dar
infe
rior
Sec
unda
r su
peri
orP
osts
ecun
dar
Foar
te s
cãzu
tS
cãzu
tM
ediu
Rid
icat
Foar
te r
idic
at
Rom
ânã
Unu
Doi
Trei
sau
mai
mar
e
* D
istr
ibuþ
ia p
e gr
upe
de v
ârst
ã nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
vâr
sta
la m
omen
tul n
aºte
rii.
1122 48
763
5
221
147
204
127 93 115
130 85 414
650 55 426
565
131
283
304
179
178
178
1012 50
842
219
2
93,5
96,0
91,1
89,4
96,3
96,4
91,9
91,9
88,4
98,2
97,9
93,0
93,9
91,2
89,1
95,7
98,1
84,4
93,2
97,7
96,7
100,
0
94,6
95,6
96,5
80,3
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
6,5
4,0
8,9
10,6 3,7
3,6
8,1
8,1
11,6 1,8
2,1
7,0
6,1
8,8
10,9 4,3
1,9
15,6 6,8
2,3
3,3
0,0
5,4
4,4
3,5
19,7
74,4
83,3
65,9
68,2
78,1
76,1
56,8
74,2
74,8
86,7
89,9
70,7
78,4
64,2
59,4
81,8
91,8
51,3
68,2
80,5
91,2
96,3
76,0
79,8
77,0
52,0
16,5
11,3
21,5
18,8
16,3
16,5
31,4
16,1
11,7
10,3 4,9
19,4
13,5
24,0
26,7
11,1 6,3
28,2
21,2
16,3 5,1
3,0
16,2
13,8
16,5
24,8
2,4
1,2
3,5
2,2
1,8
3,8
3,7
1,6
1,9
0,7
2,3
2,9
1,7
3,0
2,9
2,5
0,0
4,7
3,7
0,4
0,3
0,7
2,2
1,8
2,9
3,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,4
0,9
0,0
0,3
0,0
0,1
0,2
0,0
0,2
0,2
0,5
0,0
0,0
0,2
0,2
0,1
0,3
6,5
4,0
8,9
10,6 3,7
3,6
8,1
8,1
11,6 1,8
2,1
7,0
6,1
8,8
10,9 4,3
1,9
15,6 6,8
2,3
3,3
0,0
5,4
4,4
3,5
19,7
16,6
10,4
22,4
16,4
14,5
24,6
30,0
21,5 4,8
6,1
8,5
21,6
12,0
22,0
27,6
10,7 5,4
34,4
18,0
10,2 6,2
4,2
15,6
13,7
18,3
21,7
24,6
21,4
27,7
33,4
25,1
23,0
24,0
21,6
18,8
21,6
17,1
25,5
24,4
17,3
26,1
24,4
20,6
24,0
32,5
24,4
19,9
17,3
25,5
22,5
25,2
29,8
20,8
24,3
17,4
19,7
26,7
17,5
18,2
25,3
23,6
14,3
24,2
18,2
23,2
18,6
16,2
21,2
34,2
12,0
18,4
20,5
32,1
27,1
21,8
21,9
22,8
12,9
30,6
39,3
22,3
18,7
29,6
31,3
18,1
21,1
40,1
55,3
48,0
26,9
33,7
30,7
18,0
38,8
37,1
12,5
23,4
42,1
38,1
50,3
30,8
36,6
29,3
15,1
0,9
0,5
1,2
1,2
0,4
0,0
1,7
2,4
1,2
0,8
0,0
0,9
0,7
2,6
1,2
0,7
0,8
1,4
0,8
0,5
0,4
1,1
1,0
1,0
0,8
0,7
Num
ãr c
onsu
ltaþ
ii p
rena
tale
Car
acte
rist
ici
Sãnãtatea mamei ºi copilului
47
TAB
EL 6
.1.2
Fem
ei d
upã
trim
estr
ul d
e sa
rcin
ã în
car
e au
efe
ctua
t pri
ma
cons
ulta
þie
pre
nata
lã º
i num
ãrul
ace
stor
a
Stu
diil
e S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 1
993,
199
4 ºi
200
4
2004
Tota
l
Urb
an
R
ural
1999
Tota
l
Urb
an
R
ural
1993
Tota
l
Buc
ureº
ti
Alt
e or
aºe
R
ural
Num
ãr n
epon
dera
t de
cazu
ri
Tota
l con
sult
aþii
pre
nata
le
Trim
estr
ul p
rim
ei c
onsu
ltaþ
ii p
rena
tale
Num
ãr c
onsu
ltaþ
ii p
rena
tale
Da
Nu
Nic
i o c
onsu
ltaþ
ieTr
im. 1
Trim
. 2Tr
im. 3
Ned
ecla
rat
0 1 -
34
- 6
7 -
910
ºi p
este
Num
ãr n
edec
lara
t
1440
94,1 5,8
5,8
57,3
33,2 3,6
0,0
5,8
19,3
33,8
17,5
22,5 1,1
253
90,9 9,1
9,1
47,7
36,7 6,4
0,0
9,1
18,2
32,6
13,6
25,8 0,7
532
96,9 3,1
3,1
65,5
28,8 2,6
0,0
3,1
15,8
32,6
20,7
27,1 0,7
624
92,2 7,8
7,8
51,4
36,6 4,1
0,0
7,8
22,9
35,2
15,2
17,4 1,5
2040
88,6
11,4
11,4
60,3
23,9 4,4
0,0
11,4
27,3
26,4
23,1 9,6
2,2
791
90,6 9,4
9,4
67,4
20,4 2,8
0,0
9,4
18,9
25,6
29,4
14,4 2,2
1249
86,9
13,1
13,1
54,2
26,9 5,8
0,0
13,1
34,5
27,1
17,7 5,4
2,3
1122
93,5 6,5
6,5
74,4
16,5 2,4
0,2
6,5
16,6
24,6
20,8
30,6 0,9
487
96,0 4,0 4
83,3
11,3 1,2
0,2 4
10,4
21,4
24,3
39,3 0,5
635
91,1 8,9
8,9
65,9
21,5 3,5
0,2
8,9
22,4
27,7
17,4
22,3 1,2
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
48
TAB
EL 6
.1.3
Fem
ei d
upã
util
izar
ea s
ervi
ciil
or d
e în
grij
ire
pren
atal
ã pe
ntru
cea
mai
rec
entã
naº
tere
din
per
ioad
a 19
99-2
004
ºi lo
cul î
n ca
re s
-au
efec
tuat
cel
e m
ai m
ulte
con
sult
aþii
, pe
cara
cter
isti
cile
stu
diat
e
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Locu
l und
e au
avu
t loc
cel
e m
ai m
ulte
con
sult
aþii
pre
nata
le
Med
icde
fam
ilie
Cab
inet OG
Tota
l fem
eicu
con
sult
aþii
pren
atal
e
Tota
l fem
eicu
con
sult
aþii
pren
atal
e
Tota
l caz
uri
fem
ei c
una
ºter
i
Fem
ei c
u co
nsul
taþi
ipr
enat
ale
Îngr
ijir
e pr
enat
alã
Tota
l
Med
iul d
e re
zide
nþã
Gru
pa d
e vâ
rstã
la m
omen
tul n
aºte
rii*
Niv
elul
de
inst
ruir
e
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Ran
gul n
aºte
rii
Urb
an
Rur
al
15-2
4
25-3
4
35-4
4
Pri
mar
ºi s
ecun
dar
infe
rior
Sec
unda
r su
peri
or
Pos
tsec
unda
r
Scã
zut
Med
iu
Rid
icat
Unu
Doi
Trei
sau
mai
mar
e
1122 487
635
414
650 55 426
565
131
498
365
259
508
422
192
93,5
96,0
91,1
93,0
93,9
91,2
89,1
95,7
98,1
87,9
97,1
98,6
95,6
96,5
80,3
1050 46
9
581
385
612 50 380
541
129
439
355
256
486
408
156
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
39,5
27,7
51,4
46,5
34,6
36,6
49,7
37,4
18,4
52,5
36,9
22,5
35,8
39,8
52,5
36,3
46,6
26,0
32,7
39,8
30,0
25,7
37,8
61,5
23,0
38,3
54,6
40,7
35,5
22,4
* D
istr
ibuþ
ia p
e gr
upe
de v
ârst
ã nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
vâr
sta
la m
omen
ul n
aºte
rii.
Spi
tal
Sec
þie
OG
Am
bula
tori
usp
ital
21,3
21,3
21,3
20,3
21,2
28,3
23,2
20,6
18,5
23,4
22,0
17,2
20,9
20,6
24,8
2,8
4,3
1,2
0,6
4,3
4,8
1,3
4,0
1,7
0,9
2,8
5,6
2,7
3,8
0,3
Car
acte
rist
ici
Alt
ele
0,1
0,1
0,1
0,0
0,2
0,0
0,0
0,2
0,0
0,2
0,0
0,1
0,0
0,3
0,0
Sãnãtatea mamei ºi copilului
49TA
BEL
6.1
.4
Dis
trib
uþia
pro
cent
ualã
a fe
mei
lor
cãro
ra li
s-a
mãs
urat
tens
iune
a ar
teri
alã,
au
fãcu
t eco
graf
ii, l
i s-a
u re
colt
at p
robe
de
sâng
e ºi
uri
nã, l
i s-a
rec
oman
dat f
ier
ºi v
itam
ina
D, î
n pe
rioa
da d
e sa
rcin
ã af
ere
ntã
cele
i mai
rec
ente
naº
teri
din
per
ioad
a 19
99-2
004,
pe
cara
cter
isti
cile
stu
diat
e
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Tota
l
Med
iul d
e re
zide
nþã
Gru
pa d
e vâ
rstã
la m
omen
tul n
aºte
rii*
Niv
elul
de
inst
ruir
e
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Ran
gul n
aºte
rii
Trim
estr
ul p
rim
ei c
onsu
ltaþ
ii p
rena
tale
**
Urb
anR
ural
15-2
425
-34
35-4
4
Pri
mar
ºi s
ecun
dar
infe
rior
Sec
unda
r su
peri
orP
osts
ecun
dar
Scã
zut
Med
iuR
idic
at
Unu
Doi
Trei
sau
mai
mar
e
Pri
mul
trim
estr
uA
l doi
lea
trim
estr
uA
l tre
ilea
trim
estr
u
* D
istr
ibuþ
ia p
e gr
upe
de v
ârst
ã nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
vâr
sta
la m
omen
tul n
aºte
rii.
** D
istr
ibuþ
ia în
func
þie d
e tr
imes
trul
pri
mei
con
sulta
þii p
rena
tale
nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
trim
estr
ul p
rim
ei c
onsu
ltaþii
pre
nata
le.
Au
luat
fier
ºi v
it. D
,
din
nr. f
emei
car
e au
prim
it r
ecom
andã
ri
Rec
oman
dare
de a
lua
Fe º
i vit
. D
Rec
olta
rea
de p
robe
de u
rinã
Rec
olta
rea
de s
ânge
pent
ru a
nali
ze
Efec
tuar
ea
de e
cogr
afii
Mãs
urar
ea
tens
iuni
i
arte
rial
e
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
1050 46
958
1
385
612 50 380
541
129
439
355
256
486
408
156
837
182 28
92,3
94,2
90,5
91,8
93,3
90,4
87,5
95,2
95,0
89,1
94,2
95,0
92,1
93,2
90,6
93,7
87,2
84,6
75,7
88,0
63,5
68,5
81,5
82,9
57,5
83,5
97,7
57,3
82,6
95,9
81,8
74,5
56,8
78,6
65,1
59,7
88,1
91,2
85,0
85,9
90,0
86,9
81,4
92,3
91,0
81,5
91,4
94,4
91,6
87,4
77,6
91,1
77,1
74,1
80,1
86,2
74,0
75,9
83,3
80,9
70,0
86,6
83,5
70,1
85,8
88,5
82,9
81,7
65,7
83,6
69,5
49,6
82,9
86,3
79,5
80,1
84,8
84,3
72,2
88,3
92,0
74,9
86,1
91,3
85,5
82,2
75,1
85,5
75,9
49,3
94,6
95,4
93,8
91,4
97,1
95,2
89,6
96,6
984
89,0
96,9
99,1
95,3
93,8
93,8
96,3
87,1
83,3
Car
acte
rist
ici
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
50
Tota
l
Med
iul d
e re
zide
nþã
Gru
pa d
e vâ
rstã
la m
omen
tul n
aºte
rii*
Niv
elul
de
inst
ruir
e
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Ran
gul n
aºte
rii
Nr.
cons
ulta
þii p
rena
tale
**
Urb
anR
ural
15-2
425
-34
35-4
4
Pri
mar
ºi s
ecun
dar
infe
rior
Sec
unda
r su
peri
orP
osts
ecun
dar
Scã
zut
Med
iuR
idic
at
Unu
Doi
Trei
sau
mai
mar
e
1-3
4-6
7-9
10 º
i pes
te
* D
istr
ibuþ
ia p
e gr
upe
de v
ârst
ã nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
vâr
sta
la m
omen
tul n
aºte
rii.
** D
istr
ibuþ
ia în
func
þie d
e nu
mãr
ul d
e co
nsul
taþii
pre
nata
le n
u in
clud
e 11
fem
ei c
are
nu a
u de
clar
at n
umãr
ul e
xact
de
cons
ulta
þii p
rena
tale
efe
ctua
t.
1050 469
581
385
612 50 380
541
129
439
355
256
486
408
156
184
282
234
339
TAB
EL 6
.1.5
Fem
ei c
are
au p
rim
it în
grij
iri p
rena
tale
înai
ntea
cel
ei m
ai r
ecen
te n
aºte
ri d
in p
erio
ada
199
9-20
04, d
upã
exis
tenþ
a te
stãr
ii H
IVS
tudi
ul S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 2
004
Nu
i-a
fost
reco
man
dat
Tota
l
Au
fost
test
ate
HIV
Au
disc
utat
cu
pers
onal
ul
cent
rulu
i de
test
are
Din
car
e:
Nu
au d
iscu
tat
cu p
erso
nalu
l ce
ntru
lui d
e te
star
e
Tota
l
Fem
ei c
e au
pri
mit
îngr
ijiri
pre
nata
leD
in c
are:
Au
prim
itre
com
anda
repe
ntru
test
ul H
IV
Nu
au p
rim
itre
com
anda
repe
ntru
test
ul H
IV
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
32,6
40,8
24,4
25,0
39,0
28,4
22,5
35,1
52,2
20,1
37,3
46,3
39,7
26,6
22,8
15,4
24,4
36,2
46,5
67,4
59,2
75,6
75,0
61,0
71,6
77,5
64,9
47,8
79,9
62,7
53,7
60,3
73,4
77,2
84,6
75,6
63,8
53,5
32,6
41,0
24,2
25,1
38,7
31,4
22,0
36,2
49,5
19,5
38,5
45,7
40,0
36,1
23,2
16,3
23,8
35,1
47,4
10,4
13,6 7,1
9,8
10,8
11,0 5,4
12,6
16,1 5,6
12,9
14,6
13,6 7,6
6,2
4,1
10,5
10,4
13,9
22,3
27,4
17,1
15,3
27,9
20,3
16,6
23,6
33,4
13,9
25,6
31,1
26,5
18,5
17,1
12,2
13,3
24,8
33,5
67,4
59,0
75,8
74,9
61,3
68,6
78,0
63,8
50,5
80,5
61,5
54,3
60,0
73,9
76,8
83,7
76,2
64,9
52,6
Nu
au fo
st te
stat
e H
IV
Test
ul
nu e
ra g
ratu
it/
nu e
ra d
ispo
nibi
l
Alt
em
otiv
e
Din
car
e, d
upã
mot
ive:
57,0
48,9
65,1
65,3
49,8
64,2
67,8
53,6
39,4
69,6
52,6
42,8
51,5
62,4
62,5
71,6
65,4
54,9
43,8
4,3
4,4
4,2
4,9
4,0
2,9
4,3
4,1
5,2
3,8
4,2
5,2
3,8
5,6
2,6
3,9
3,8
4,0
4,8
2,6
1,9
3,2
2,3
3,0
0,0
3,3
2,4
0,8
3,7
1,4
2,3
0,6
4,8
3,5
2,9
3,7
2,4
1,7
6,5
6,3
6,7
5,3
7,9
1,5
6,0
6,8
6,8
6,0
6,3
7,5
5,7
6,7
9,0
7,1
5,0
7,1
6,7
Nu
a vr
ut/
team
ã
Sãnãtatea mamei ºi copilului
51
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia*
Experienþa sexualã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-24
25-34
35-44
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Fãrã experienþã sexualã
Cu experienþã sexualã
TABEL 6.1.6.APonderea femeilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice
despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Nu au cunoºtinþedespre calea de
transmitere
ªtiu cã virusul HIV se poate transmite
În timpul sarcinii,la naºtere
ºi prin alãptareÎn timpulalãptãrii
În timpul naºterii sau
la naºtere
Au cunoºtinþe despre transmiterea
verticalã
Numãrneponderat
de cazuri
* Distribuþia în funcþie de etnie nu include 30 de cazuri de femei cu altã etnie decât românã, maghiarã sau rromã.
4421
2842
1939
715
585
736
515
375
489
548
458
1103
1755
1563
1618
2257
546
1427
1603
1391
4071
239
81
598
3823
86,6
89,7
81,6
84,1
87,3
85,2
85,0
92,0
83,6
84,1
93,9
81,8
89,2
88,9
78,3
90,7
94,2
77,1
88,9
92,4
87,1
85,5
60,5
80,9
87,9
82,5
86,1
76,9
78,7
83,4
82,9
81,6
87,2
79,8
78,2
91,4
76,7
85,1
86,1
73,4
87,2
91,1
72,1
85,4
88,8
83,3
79,2
56,0
76,1
84,1
50,0
51,4
47,9
45,3
56,0
49,7
55,1
58,2
42,3
41,9
55,0
44,8
51,5
54,2
44,9
52,6
55,0
45,6
50,6
53,4
50,7
43,8
37,7
43,2
51,6
49,2
50,7
46,9
45,3
55,3
49,3
53,0
57,4
41,5
40,0
54,6
43,7
50,8
53,6
44,0
51,8
54,6
44,9
49,9
52,4
49,9
42,2
37,7
41,7
51,0
3,2
2,9
3,7
5,4
3,3
1,9
1,3
4,0
3,0
4,0
2,2
3,9
3,3
2,2
4,0
2,7
2,7
4,3
2,8
2,7
3,1
4,7
4,5
3,3
3,2
Caracteristici
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
52
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia*
Experienþa sexualã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-24
25-34
35-44
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Fãrã experienþã sexualã
Cu experienþã sexualã
TABEL 6.1.6.BPonderea bãrbaþilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice
despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Nu au cunoºtinþedespre calea de
transmitere
ªtiu cã virusul HIV se poate transmite
În timpul sarcinii,la naºtere
ºi prin alãptareÎn timpulalãptãrii
În timpul naºterii sau
la naºtere
Au cunoºtinþe despre transmiterea
verticalã
Numãrneponderat
de cazuri
* Distribuþia în funcþie de etnie nu include 19 de cazuri de bãrbaþi cu altã etnie decât românã, maghiarã sau rromã.
2333
1315
1018
357
316
331
291
266
258
275
239
574
704
1055
751
1326
256
800
838
695
2130
109
75
259
2074
88,1
88,6
87,3
85,6
83,6
89,0
92,9
93,1
87,0
84,9
90,4
87,0
89,2
88,0
86,8
88,1
91,9
85,7
88,7
90,0
87,7
94,1
91,0
88,5
88,0
81,7
83,2
79,7
79,3
79,7
82,8
89,2
87,1
78,3
74,5
83,4
79,3
82,5
82,9
79,5
82,0
87,0
79,3
82,2
83,8
81,6
80,1
86,1
80,2
81,9
56,3
54,5
58,6
54,0
54,9
62,5
69,2
56,8
54,0
47,7
49,1
53,05
57,6
57,4
58,3
56,2
50,6
60,7
56,1
51,6
55,9
52,6
77,1
57,0
56,2
54,4
52,1
57,3
53,6
52,9
61,3
67,3
52,3
52,8
45,2
46,1
52,0
54,6
56,0
57,5
53,6
48,4
59,7
54,3
48,5
53,9
51,1
77,1
55,6
54,2
4,5
3,0
6,4
5,8
2,0
5,0
1,8
1,5
7,5
7,9
4,0
6,2
3,7
3,8
6,6
3,5
2,8
5,4
4,7
3,1
4,1
12,6
4,9
6,9
4,1
Caracteristici
Sãnãtatea mamei ºi copilului
53
TAB
EL 6
.2.1
Fem
ei d
upã
locu
l cel
ei m
ai r
ecen
te n
aºte
ri d
in p
erio
ada
1999
-200
4 ºi
per
soan
a ca
re a
asi
stat
naº
tere
a, p
e ca
ract
eris
tici
le s
tudi
ate
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Tota
l
Me
diu
l d
e r
ezi
de
nþã
Gru
pa
de
vâ
rstã
la
mo
me
ntu
l n
aºt
eri
i*
Niv
el
de
in
stru
ire
Niv
el
soc
io-e
co
no
mic
Ra
ng
ul
na
ºte
rii
Trim
est
rul
pri
me
i c
on
sult
aþi
i p
ren
ata
le**
Urb
an
Ru
ral
15-2
425
-34
35-4
4
Pri
ma
r ºi
se
cu
nd
ar
infe
rio
rS
ec
un
da
r su
pe
rio
r P
ost
sec
un
da
r
Sc
ãzu
tM
ed
iuR
idic
at
Un
u
Do
iTr
ei s
au
ma
i ma
re
Fãrã
co
nsu
lta
þii p
ren
ata
leP
rim
ul t
rim
est
ruA
l do
ilea
tri
me
stru
Al t
reile
a t
rim
est
ru
* D
istr
ibuþ
ia p
e gr
upe
de v
ârst
ã nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
vâr
sta
la m
omen
tul n
aºte
rii.
** D
istr
ibuþ
ia în
func
þie d
e tr
imes
trul
pri
mei
con
sulta
þii p
rena
tale
nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
trim
estr
ul p
rim
ei c
onsu
ltaþii
pre
nata
le.
Num
ãrne
pond
erat
de c
azur
i
Per
soan
a ca
re a
asi
stat
naº
tere
a
Tota
l M
edic
Moa
ºã A
mbi
i A
lta
Nim
eni
Locu
l cel
ei m
ai r
ecen
te n
aºte
ri
Spi
tal /
Mat
erni
tate
Tip
I
Tip
II
Tip
III
Str
ãinã
tate
Cen
tru
priv
atC
entr
usã
nãta
teD
omic
iliu
Tota
l
1122 487
635
414
650 55 426
565
131
498
365
259
508
422
192 72 837
182 28
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
33,4
23,8
42,6
36,4
31,8
25,4
39,5
33,1
15,2
41,8
34,6
17,2
31,1
35,7
35,7
40,3
30,1
44,8
37,7
38,4
41,3
35,7
39,7
37,6
33,5
38,2
40,4
30,7
36,8
41,3
37,6
39,2
38,3
36,3
38,8
39,2
34,1
47,1
26,0
34,3
18,1
21,3
28,5
41,0
18,5
25,8
50,8
18,0
23,0
43,9
28,0
24,4
23,2
14,4
28,9
19,2
10,5
0,7
0,4
0,9
0,8
0,6
0,0
0,6
0,4
2,1
0,2
0,8
1,4
0,9
0,4
0,5
1,1
0,8
0,0
0,0
0,3
0,3
0,3
0,3
0,2
0,0
0,3
0,0
1,1
0,3
0,4
0,0
0,3
0,4
0,0
0,0
0,4
0,0
0,0
0,4
0,0
0,7
0,4
0,4
0,0
0,6
0,3
0,0
0,8
0,0
0,0
0,1
0,2
1,3
2,2
0,2
0,4
0,0
0,9
0,0
1,8
1,1
0,8
0,0
2,4
0,0
0,0
2,1
0,0
0,0
0,4
0,7
3,1
3,3
0,5
1,4
4,7
15,1
18,1
12,3
13,0
16,9
14,0
13,0
16,3
17,1
11,4
15,6
21,2
16,1
15,2
12,1 7,2
16,8
10,9
14,2
29,8
20,5
38,7
35,3
25,2
28,8
40,3
27,1 7,2
43,5
26,6 9,8
24,5
31,5
42,3
39,0
25,7
44,4
28,8
54,0
61,1
47,3
50,5
56,9
57,2
44,2
56,5
75,7
42,9
57,5
69,0
59,1
52,2
42,4
50,5
56,7
43,7
52,3
0,6
0,0
1,1
1,0
0,3
0,0
1,3
0,1
0,0
1,3
0,0
0,0
0,1
0,7
1,5
1,0
0,5
0,0
4,7
0,5
0,3
0,6
0,2
0,7
0,0
1,2
0,0
0,0
0,9
0,3
0,0
0,1
0,4
1,7
2,3
0,2
1,0
0,0
Car
acte
rist
ici
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
54TA
BEL
6.3
.1Fe
mei
car
e au
pri
mit
îngr
ijir
i pos
tnat
ale
dup
ã ce
a m
ai r
ecen
tã n
aºte
re d
in p
erio
ada
1999
-200
4, d
upã
info
rmaþ
iile
pri
mit
eîn
cad
rul c
onsu
ltaþ
iilo
r, pe
car
acte
rist
icil
e st
udia
teS
tudi
ul S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 2
004
Din
car
e, d
upã
info
rmaþ
iile
pri
mit
e în
cad
rul î
ngri
jiri
i pos
tnat
ale:
Pla
nifi
care
fam
ilia
lãD
ieta
/A
lim
enta
þie
Îngr
ijir
esâ
niÎn
grij
ire
copi
lA
lãpt
are
Vac
cinã
ri /
imun
izãr
i
Tota
l fem
ei c
are
aupr
imit
îngr
ijir
i pos
tnat
ale
Num
ãr n
epon
dera
t de
caz
uri
(num
ãr n
aºte
ri)
%
Car
acte
rist
ici
Tota
l
Me
diu
l d
e r
ezi
de
nþã
Gru
pa
de
vâ
rstã
la
mo
me
ntu
l n
aºt
eri
i*
Niv
el
de
in
stru
ire
Niv
el
soc
io-e
co
no
mic
Ra
ng
ul
na
ºte
rii
Tip
ul
na
ºte
rii
Urb
an
Ru
ral
15-2
425
-34
35-4
4
Pri
ma
r ºi
se
cu
nd
ar
infe
rio
rS
ec
un
da
r su
pe
rio
r P
ost
sec
un
da
r
Sc
ãzu
tM
ed
iuR
idic
at
Un
uD
oi
Tre
i sa
u m
ai m
are
Va
gin
alã
Ce
zari
an
ã
1122 48
763
5
414
650 55 426
565
131
498
365
259
508
422
192
914
208
38,0
48,7
29,8
35,5
39,4
40,0
27,9
40,0
61,8
25,1
42,5
56,4
43,5
36,7
26,0
33,9
55,8
85,2
83,8
87,5
82,4
87,3
80,8
86,8
85,0
83,5
87,8
87,5
81,0
84,7
87,0
82,5
86,1
82,8
78,1
75,5
82,2
73,6
81,0
77,3
76,0
80,0
75,6
76,7
79,6
77,6
78,7
79,4
70,9
77,8
78,9
77,2
76,1
79,1
75,7
78,7
69,0
76,6
79,5
72,0
78,2
80,6
73,2
77,8
77,7
72,8
77,7
76,2
73,7
72,4
75,8
68,5
77,0
73,9
67,8
76,2
74,9
71,5
72,4
76,6
76,4
70,8
69,1
72,2
77,7
65,9
64,1
68,7
61,1
68,6
69,2
62,9
66,7
67,8
60,8
63,7
71,9
67,0
68,3
52,5
65,7
66,2
53,4
53,9
52,7
50,5
54,8
56,6
46,9
55,9
55,8
47,0
47,7
63,9
56,4
53,2
39,0
52,8
55,2
46,9
48,8
44,0
40,2
50,9
49,6
37,8
49,6
52,4
37,4
45,7
55,5
51,0
44,2
34,8
43,2
56,9
426
237
189
147
256 22 119
226 81 125
155
146
221
155 50 310
116
* D
istr
ibuþ
ia p
e gr
upe
de v
ârst
ã nu
incl
ude
3 fe
mei
car
e nu
au
decl
arat
vâr
sta
la m
omen
tul n
aºte
rii.
Num
ãrne
pond
erat
de c
azur
i
Inte
rval
ul o
ptim
într
e na
ºter
i
Sãnãtatea mamei ºi copilului
55
TABEL 6.4.1Femei care au nãscut copii vii, dupã tipul alãptãrii pânã la împlinirea vârstei de 9 luni, pe caracteristicile studiate
Cele mai recente naºteri înregistrate între 1999 - 2004Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Alimentaþi complementar
alãptatuluinumai
dupã 6 luni
Totalul copiilor
de peste 6 luni
Totalul copiilor
de peste 6 luni
Alimentaþicomplementar
alãptatuluila orice vârstã
înainte de 9 luniAlãp-
taþi*Total
Numãrneponderat
de cazuri
Total
Mediu de rezidenþã
Prima masã la sân **
Grupa de vârstã la momentul naºterii***
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Rangul naºterii
Numãr consultaþii prenatale****
Greutatea la naºtere
Trimestrul primei consultaþii prenatale *****
UrbanRural
Nealimentaþi la sânPânã în 24 ore24-27 orePeste 48 ore
15-2425-3435-44
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
UnuDoiTrei sau mai mare
Fãrã consultaþii prenatale1-34-67-10Peste 10Nedeclarat
Sub 2500 grame2500 grame sau mai mult
Fãrã consultaþii prenatalePrimul trimestruAl doilea trimestruAl treilea trimestru
Caracteristici
* Exclusiv 10 cazuri de femei care nu au ºtiut sã spunã vârsta la care copilul a primit alt lapte decât cel matern, alimente solide sau nu au ºtiut sã spunã când au întrerup alãptatul.** Distribuþia în funcþie de timpul scurs pânã la prima masã la sân nu include 8 cazuri de femei care nu au specificat momentul primei mese la sân.*** Distribuþia pe grupe de vârstã nu include 3 femei care nu au declarat vârsta la momentul naºterii.**** Distribuþia în funcþie de numãrul de consultaþii prenatale nu include 11 femei care nu au declarat numãrul exact de consultaþii prenatale efectuat.***** Distribuþia în funcþie de trimestrul primei consultaþii prenatale nu include 3 femei care nu au declarat trimestrul primei consultaþii prenatale.
1109
481628
131635205130
408643
55
418560131
488363258
504416189
72182279337228
11
801029
72826180
28
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
15,8
14,317,3
0,016,021,421,0
16,516,17,1
19,514,011,8
18,714,612,4
14,817,016,3
22,416,916,715,113,19,9
12,516,1
22,414,717,320,7
88,3
88,088,5
0,0100,0100,0100,0
90,687,576,8
89,887,288,1
90,185,089,3
89,588,683,8
90,088,189,489,284,7
100,0
69,789,7
90,088,784,693,2
32,2
29,135,2
0,038,835,824,2
33,531,430,2
38,130,321,9
39,629,123,4
28,433,840,4
41,541,535,529,123,020,3
25,632,7
41,530,732,053,9
8,5
7,69,4
0,08,4
12,89,0
8,68,83,1
10,97,55,5
10,38,55,2
7,89,68,2
10,910,58,58,26,90,0
5,58,7
10,98,08,0
17,5
1005
440565
121578185113
378577
48
368519118
441330234
466378161
63166256302208
10
71934
63754158
27
Alãptaþiexclusiv
0-5 luni(pânã la
6 luni)
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
56
TABEL 6.4.2Durata medie a alãptãrii, vârsta medie la introducerea altui lapte decât cel matern ºi
vârsta medie la introducerea alimentelor solideNou-nãscuþi alãptaþi provenind din cele mai recente naºteri înregistrate în perioada 1999 - 2004
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Vârsta mediela introducerea
alimentelor solide (luni)
Vârsta mediela introducerea
altui lapte decât cel matern
(luni)
Vârsta mediela întreruperea
alãptatului(luni)
Numãrneponderat
de cazuri*
Total
Mediul de rezidenþã
Grupa de vârstã la momentul naºterii**
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Rangul naºterii
Numãr consultaþii prenatale***
Prima masã la sân ****
Greutatea la naºtere
Trimestrul primei consultaþii prenatale *****
UrbanRural
15-2425-3435-44
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
UnuDoiTrei sau mai mare
Fãrã consultaþii prenatale1-34-67-10Peste 10
Pânã în 24 ore24-27 orePeste 48 ore
Sub 2500 grame2500 grame sau mai mult
Fãrã consultaþii prenatalePrimul trimestruAl doilea trimestruAl treilea trimestru
* Exclusiv 10 cazuri de femei care nu au ºtiut sã spunã vârsta la care copilul a primit alt lapte decât cel matern, alimente solide.** Distribuþia pe grupe de vârstã nu include 2 femei care nu au declarat vârsta la momentul naºterii.**** Distribuþia în funcþie de numãrul de consultaþii prenatale nu include 11 femei care nu au declarat numãrul exact de consultaþii prenatale efectuat.**** Distribuþia în funcþie de timpul scurs pânã la prima masã la sân nu include 8 cazuri de femei care nu au specificat momentul primei mese la sân.***** Distribuþia în funcþie de trimestrul primei consultaþii prenatale nu include 3 femei care nu au declarat trimestrul primei consultaþii prenatale.
978
421557
37256242
377484117
437311230
451369158
63159251300194
635205130
55923
6372915726
6,1
5,86,3
5,86,46,2
6,56,05,0
7,15,35,3
5,36,57,6
7,17,56,25,55,4
6,55,94,5
4,86,2
7,15,96,27,4
5,0
4,95,0
4,75,15,3
5,15,04,1
5,54,64,4
4,45,55,6
4,56,05,14,84,3
5,15,03,9
3,75,0
4,55,04,85,9
4,3
4,14,4
4,34,24,2
4,24,34,4
4,44,14,2
4,24,54,1
5,14,34,34,24,1
4,34,34,1
3,94,3
5,14,24,14,4
Caracteristici
Servicii de sãnãtate
57
Ace st cap ito l des cri e com por tam ent ele ºi Trei sferturi dintre femeile care ºi-au început viaþa atitudinile legate de sãnãtate, gradul de acoperire sexualã sunt conºtiente de existenþa procedeului a asigurãrilor de sãnãtate, utilizarea serviciilor de de auto-examinare a sân ilor (Tabel ul 7.1 .1) . îngrijire a sãnãtãþii ºi percepþia calitãþii serviciilor Aceasta reprezintã o creºtere importantã faþã de de sãnãtate în rândul bãrbaþilor ºi a femeilor de anul 1999, când doar 61% dintre femei auziserã de vârstã fertilã din România. auto-examinarea sânilor (Figura 7.1). Conºtienti-
zarea posibilitãþii de auto-examinare a sânilor a crescut atât la nivel urban, cât ºi la nivel rural. În
7.1 ATITUDINI ªI COMPORTAMENTE FAÞÃ DE 2004, 85% dintre femeile din mediul urban ºi 61%
PROPRIA SÃNÃTATE dintre femeile din mediul rural au cunoºtinþe despre
Diagnosticul tardiv al cancerului de sân ºi al auto-examinarea sânilor, aceasta reprezentând o cancerului de col uterin, precum ºi ignorarea creºtere faþã de anul 1999, când doar 71% dintre factorilor de risc ºi a simptomelor acestora au femeile din urban ºi 43% dintre femeile din rural fãcut ca România sã aibã cea mai mare ratã de auziserã de procedeul de auto-examinare a sânilor. mortalitate din Europa în ceea ce priveºte cancerul Îmbunãtãþirea gradului de cunoºtinþe al femeilor de col ºi, de asemenea, o ratã scãzutã de din mediul rural a crescut astfel între 1999 ºi 2004 supravieþuire a pacientelor diagnosticate cu cu 18% puncte procentuale. cancer de sân în stadiu avansat. Ministerul
Cu toate cã auto-examinarea sânilor este un Sãnãtãþii încearcã sã îmbunãtãþeascã sistemul de
procedeu cunoscut, mai puþin de 50% dintre depistare precoce a cancerului de sân ºi a
femeile care ºi-au început viaþa sexualã au afirmat cancerului cervical ºi sã creascã nivelul de
cã ºi-au auto-examinat sânii mãcar o datã, pânã la cunoºtinþe în rândul femeilor, referitoare la
momentul interviului. Numai una din trei femei a importanþa depistãrii precoce a modificãrilor
afirmat cã îºi examineazã cu regularitate sânii în histologice. Femeile de vârstã fertilã au fost
fiecare lunã. întrebate despre cunoºtinþele pe care le au în acest
Femeile cu cea mai mare probabilitate de a nu fi domeniu ºi despre gradul în care au folosit auzit niciodatã despre auto-examinarea sânilor serviciile preventive ºi de depistare precoce a sau, în cazul în care ar fi auzit, sã nu-ºi fi cancerului de sân ºi a cancerului col uterin.
7. SERVICII DE SÃNÃTATE
Figura 7.1
Ponderea femeilor cu activitate sexualã care au efectuat examen Babeº-Papanicolau în
ultimii 3 ani ºi care conºtientizeazã necesitatea examinãrii sânilor
Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004
16,418,011,8
43,6
61,1
76,2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1993 1999 2004
%
Femei cu examen Babeº-Papanicolau în ultimii 3 ani
Femei care conºtientizeazã necesitatea examinãrii sânilor
58
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
autoexaminat sânii niciodatã, au fost femeile din femei examinate din punct de vedere ginecologic în zonele rurale (66%), femeile sãrace (76% dintre ultimul an a afirmat cã a fost testatã pentru cele cu cel mai scãzut nivel socio-economic), depistarea cancerului de col uterin. femeile având doar educaþie primarã sau educaþie Femeile care au auzit în micã mãsurã de testul secundarã inferioarã (75%), femeile între 15 ºi 24 de Papanicolau sunt femeile cu nivel educaþional ani (60%) ºi cele care nu au fost examinate redus (educaþie primarã sau secundarã inferioarã - niciodatã din punct de vedere ginecologic (70%). 62%), femeile care nu au efectuat niciodatã un Peste 80% dintre femeile care ºi-au început viaþa examen ginecologic (60%), femeile cu status socio-sexualã nu au fost testate niciodatã printr-un test econ omic scãz ut (6 0%), feme ile c u tre i sau mai Papa nico lau pent ru depi star ea prec oce a mulþi copii (56%) ºi femeile mai tinere (53% dintre cancerului de col uterin, iar 37% dintre acestea au cele de 15-24 de ani). afirmat cã nu au auzit de acest test (Tabelul 7.1.2). Doar o femeie din ºase a afirmat cã a fost supusã
7.2 STATUTUL DE ASIGURATunei proceduri de screening pentru cancerul cervical în ultimii 3 ani anteriori studiului, aceasta Unu l dintre factorii care in fluenþeazã ut ili zarea reprezentând doar o micã modificare faþã de anul serviciilor de sãnãtate este acoperirea cheltuielilor 1999 (Figura 7.1). În zonele rurale, 9 din 10 femei fie de s ãnã tat e pr in a sig ura re d e sã nãt ate . În anu l nu au auzit nic iodatã de acest test (51%), f ie au 2004, 84% dintre femei au declarat cã au asigurare auzit, dar nu au fost testate (38%). de sãnãtate (Tabelul 7.2.1.A), o diferenþã mare
observându-se numai la femeile Roma, care în Femeile care au efectuat în cea mai micã mãsurã proporþie de 47% au declarat cã nu sunt asigurate testul Papanicolau sunt femeile din mediul rural sau nu ºtiu dacã sunt asigurate. Procentul femeilor (89%), femeile cu educaþie primarã sau secundarã asigurate este mai mare în mediul urban decât în inferioarã (91%) ºi cele cu nivel socio-economic cel rural (88% dintre femeile din mediul urban scãzut (93%). Dintre femeile care au efectuat un comparativ cu 77% dintre femeile din rural - Figura examen ginecologic cu mai mult de un an în urmã, 7.2). Totodatã, doar 70% dintre femeile cu nivel 80% au afirmat cã nu au fost testate pentru cancer socio-economic scãzut au declarat cã sunt cervical, iar 64% din cele care au efectuat un asigurate, comparativ cu 90% dintre femeile cu examen ginecologic în anul anterior sondajului au nivel socio-economic ridicat care sunt acoperite afirmat cã nu au fost niciodatã testate pentru prin asigurare de sãnãtate. cancer cervical, în timp ce 23% dintre ele nu au
auzit niciodatã de acest test. Doar una din patru Patru din cinci bãrbaþi au declarat cã au asigurare
Figura 7.2
Ponderea femeilor ºi bãrbaþilor cu asigurare medicalã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
87,6
76,978,9
86,1
69,5
83,5
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Total Urban Rural
%
Femei Bãrbaþi
59
Servicii de sãnãtate
de sãn ãta te (Tabe l 7.2 .1. B), o dif ere nþã mar e acestei situaþii (42%), alte motive apar ca fiind mai observându-se la bãrbaþii Roma, care în proporþie importante decât erau în cazul femeilor. Al doilea de 50% au declarat cã nu sunt asiguraþi sau nu ºtiu motiv ca frecvenþã pentru lipsa asigurãrii este dacã au asigurare. Proporþia bãrbaþilor care benefi- faptul cã nu deþin controlul asupra situaþiei (17%), ciazã de asigurare de sãnãtate este mai mare în lipsa cunoºtinþelor despre cum se obþine asigu-rândul celor care locuiesc în mediul urban (86%), rarea de sãnãtate (15%) ºi lipsa banilor (13%) faþã de cei care locuiesc în mediul rural (70%). Bãr- (tabelul 7.2.2.B). baþii cu nivel socio-economic scãzut sunt asiguraþi în proporþie de 60%, comparativ cu bãrbaþii cu nivel
7.3 ÎNSCRIEREA PE LISTA UNUI MEDIC DE FAMILIEsocio-economic ridicat, care declarã cã au
Deºi 17% dintre femei au declarat cã nu au asigurare de sãnãtate în proporþie de 92%. asigurare de sãnãtate, aproape toate (97%) au
Alte diferenþe importante sunt induse de nivelul de declarat cã sunt înscrise pe lista unui medic de
educaþie: doar 68% dintre bãrbaþii cu nivel de familie (vezi tabel 7.3.1.A). Nu existã diferenþe
educaþie primar sau secundar inferior au asigurare importante în gradul de înscriere pe listele
de sãnãtate, comparativ cu 94% dintre bãrbaþii cu medicilor de familie între mediul urban ºi cel rural.
nivel de educaþie secundar superior ºi post-Situaþia este similarã ºi în cazul bãrbaþilor: 96%
secundar. În cazul femeilor, diferenþa este mai dintre bãrbaþii de 15-49 ani au declarat cã sunt
micã, dar încã importantã, 76% dintre femeile cu înscriºi pe lista unui medic de familie, cu foarte
studii primare sau secundare inferioare raportând mici diferenþe între urban ºi rural (Tabel 7.3.1.B).
cã au asigurare de sãnãtate, comparativ cu 94% dintre femeile cu studii secundare superioare sau post-secundare. 7.4 UTILIZAREA SERVICIILOR DE SÃNÃTATE
Principalul motiv menþionat pentru lipsa asigurãrii Majoritatea femeilor care au utilizat servicii de de sãnãtate este lipsa unui loc de muncã. 66% sãnãtate în decursul ultimului an au utilizat dintre femeile neasigurate au declarat lipsa unui loc serviciile de asistenþã primarã (67% dintre femei), de muncã drept cauza principalã a acestei situaþii în timp ce 36% au utilizat serviciile de specialitate (Tabel 7.2.2.A), în timp ce alþi factori posibili - lipsa în ambulator, 16% dintre femei au utilizat serviciile banilor sau faptul cã nu deþine controlul asupra spitaliceºti, iar 3% dintre femei au apelat la situaþiei - însumeazã sub 20% dintre rãspunsuri. serviciile medicale de urgenþã (salvare) (Tabel
7.4.1.A, Figura 7.4.2). Aproape o treime a utilizat În cazul bãrbaþilor neasiguraþi, deºi lipsa unui loc servicii stomatologice în cursul anului anterior.de muncã rãmâne cel mai important motiv al
Figura 7.4.1
Femei ºi bãrbaþi care au apelat în ultimul an la servicii medicale
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
80,6
69,3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Femei Bãrbaþi
%
60
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Mai mult de jumãtate dintre bãrbaþi (57%) au utilizat anului trecut. În cazul serviciilor de specialitate, servi ciile de asi stenþ ã medi calã p rimar ã (Fig ura apar diferenþe ºi mai mari, acestea fiind solicitate 7.4.2). Serviciile de specialitate în ambulator au fost de num ai 18% din tre fem eil e cu niv elu l soc io-uti liz ate de 3 1% d int re b ãrb aþi , 14 % au uti liz at economic scãzut, comparativ cu aproape jumãtate serviciile spitaliceºti, iar 3% au accesat serviciile dint re f emei le c u ni vel soci o-ec onom ic r idic at. med ica le de urg enþ ã (sa lva re) . Unu l din cin ci Doar 10% dintre femeile cele mai sãrace au mers la bãrbaþi a raportat utilizarea serviciilor stomato- stomatolog î n cursul anul ui trecut, în timp ce logice (Tabel 7.4.1.B). jumãtate dintre femeile cu nivel de trai ridicat au
utilizat acest tip de servicii.
În cazul bãrbaþilor, apar aceleaºi tipuri de diferenþe, DIFERENÞE ÎN UTILIZAREA SERVICIILOR DE dar nu sunt la fel de pregnante. Comparativ cu SÃNÃTATEbãrbaþii din mediul urban, bãrbaþii din rural au
În rândul femeilor, utilizarea tuturor tipurilor de solicitat cu 10% mai puþin serviciile de asistenþã
servicii medicale, cu excepþia serviciilor spitaliceºti medicalã primarã (Tabel 7.4.1.B). Serviciile
ºi de urgenþã s-a realizat în mãsurã mai mare în stomatologice sunt utilizate de 2 ori mai puþin în
mediul urban decât în mediul rural. În rural, serviciile mediul rural (14% dintre bãrbaþii din rural au
stomatologice au fost de 2 ori mai puþin utilizate (19% declarat cã au utilizat acest tip de servicii în cursul
dintre femei) decât în mediul urban (41%) (Tabel ultimului an, comparativ cu 24% în cazul bãrbaþilor
7.4.1.A). Utilizarea serviciilor medicului de familie a din mediul urban). Se observã o diferenþiere clarã
fost de asemenea mai redusã în rândul femeilor din în utilizarea serviciilor medicului de familie, a celor
mediul rural (59% în anul anterior), comparativ cu de specialitate din ambulator, precum ºi a
mediul urban (72%), dar diferenþa nu a fost atât de serviciilor stomatologice, în funcþie de situaþia
mare ca în cazul serviciilor stomatologice.socio-economicã; de exemplu, doar 5% dintre
Dupã cum se vede în tabelul 7.4.1.A, existã o relaþie bãrbaþii cu nivel socio-economic scãzut au utilizat puternicã între utilizarea serviciilor de asistenþã serviciile stomatologice, comparativ cu 36% dintre primarã, asistenþã de specialitate în ambulator, bãrbaþili cu nivel socio-economic ridicat. stomatologie ºi nivelul socio-economic. Dacã în rândul femeilor cu nivel socio-economic scãzut doar 54% au solicitat serviciile medicului de familie,
analizate. Pentru bãrbaþi, principala diferenþã în trei sferturi din femeile cu nivel socio-economic
utilizarea serviciilor spitaliceºti pare a fi determi-ridicat au utilizat acest tip de servicii în cursul
Utilizarea serviciilor spitaliceºti apare însã repartizatã în mod egal între diferitele grupuri
Figura 7.4.2
Femei ºi bãrbaþi care au apelat la servicii medicale anul trecut, în funcþie de tipul de serviciu
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
66,6
3,4
32,3
57,4
31,2
14,4
2,5
19,5
35,5
15,7
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Me
dic
de
fam
ilie
/
Dis
pe
nsa
r
Ca
bin
et
de
spe
cia
lita
te
în
am
bu
lato
riu
/po
lic
lin
icã
Sp
ita
l
Sa
lva
re
Ca
bin
et
sto
ma
tolo
gic
%
Femei Bãrbaþi
61
Servicii de sãnãtate
natã de vârstã: bãrbaþii mai în vârstã au o probabili- (ambulanþã) au fost cel mai puþin ut ilizate în anul tate uºor mai ridicatã de a fi spitalizaþi decât anterior, cu 3% dintre femei ºi 2% dintre bãrbaþi bãrbaþii mai tineri (21% dintre bãrbaþii peste 45 de apelând la ele în acest timp de 1-3 ori, iar mai puþin ani au raportat existenþa unei spitalizãri în anul de 1% dintre femei ºi bãrbaþi solicitându-le de mai anterior, comparativ cu doar 10% în cazul bãrbaþilor mult de 3 ori. de 25-34 de ani). Pentru femei, diferenþele de vârstã nu par a induce diferenþe semnificative în utilizarea
7.5 SATISFACÞIA PACIENÞILOR FAÞÃ DE serviciilor spitaliceºti.SERVICIILE DE SÃNÃTATE
Cele mai utilizate servicii de sãnãtate în timpul În rândul femeilor ºi bãrbaþilor care au fost internaþi anului anterior au fost asistenþa medicalã primarã, cel puþin o zi în perioada 2002-2004 (15% din total), cu 45% dintre femei ºi 44% dintre bãrbaþi care le-au a fost evaluat gradul de satisfacþie referitor la apelat de 1-3 ori în acest interval de timp; 22% prestaþia medicului, prestaþia asistenþilor medicali, dintre femei ºi 13% dintre bãrbaþi au utilizat acest curãþenia din spital, timpul de aºteptare, tip de servicii medicale de peste 3 ori în intervalul informaþiile primite privind boala, confidenþialitatea menþionat (Tabelele 7.4.2.A ºi 7.4.2.B). actului medical ºi condiþiile din spital (vezi tabelele
Pe locul doi ca utilizare se aflã serviciile 7.5.1.A ºi 7.5.1.B).ambulatorii de specialitate, cu 29% dintre femei ºi
Atât bãrbaþii, cât ºi femeile sunt mai mulþumiþi de 27% dintre bãrbaþi apelând la ele de 1-3 ori, aspectele legate de actul medical: prestaþia respectiv 6% dintre femei ºi 4% dintre bãrbaþi medicului, a asistenþilor medicali, informare privind utilizându-le de peste 3 ori, în cursul anului anterior.boala ºi confidenþialitate, cu procente variind intre
Una din cinci femei ºi aproape unul din ºase 74% ºi 89% ºi mai puþin mulþumiþi de condiþiile bãrbaþi au utilizat serviciile stomatologice de 1-3 ori hoteliere din spital ºi de curãþenie (49%-74%) în anul precedent, în timp ce una din ºase femei ºi (Figura 7.5.2, Tabelele 7.5.2.A, 7.5.2.B). În general, unul din 20 de bãrbaþi au necesitat peste 3 vizite în femeile manifesta un grad de satisfacþie mai scãzut intervalul de timp menþionat. privind condiþiile hoteliere din spital (numai 49% Serviciile spitaliceºti au fost folosite de 16% dintre dintre femei sunt mulþumite, în comparaþie cu 73% femei ºi de 14% dintre bãrbaþi, de 1-3 ori în cursul dintre bãrbaþi) ºi curãþenia (53% dintre femei, faþã anului precedent, mai puþin de 1% dintre femei ºi de 74% dintre bãrbaþi). bãrbaþi apelând la acestea de mai mult de 3 ori în Pentru aprecierea globalã a nivelului de satisfacþie acest interval de timp. Serviciile de urgenþã faþã de serviciile de sãnãtate din spital, a fost
Figura 7.5.1
Procente femei ºi bãrbaþi satisfãcute(þi) de serviciile spitaliceºti
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Rural Urban Total
%Femei
Bãrbaþi
71,6 71,6 71,6
86,6
79,8 82,6
62
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
calculat un indicator global, prin atribuirea a câte 5 satisfacþia faþã de serviciile din spital (Figura 7.5.1). puncte pentru toate rãspunsurile “foarte mulþumit”, Se o bse rvã în Tabel ele 7.5 .1. A ºi 7.5 .1. B cã pânã la 1 punct pentru toate rãspunsurile “foarte proc entu l bãr baþi lor c are s -au d ecla rat „ foar te nemulþumit” ºi însumarea acestor puncte pentru mulþumiþi” ºi „mulþumiþi” este m ai mare decât al toate variantele de rãspuns la întrebarea privind femeilor (83% faþã de 72%).
Figura 7.5.2
Satisfacþia pacienþilor care au fost spitalizaþi faþã de diferite aspecte
ale serviciilor din spital
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
88,5
82,8
87,6
81,7
71,4
73,5
73,2
82,7
81,3
78,5
73,8
71,4
53,3
48,9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Prestaþia medicilor
Confidenþialitate
Prestaþia asistentilor
Informaþii privind boala
Timp de aºteptare
Curãþenie
Condiþii în spital
%
Femei
Bãrbaþi
63
Servicii de sãnãtate
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Utilizarea curentã a contracepþiei
Examen ginecologic de rutinã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-44
Cãsãtoritã / în uniuneCãsãtoritã anteriorNiciodatã cãsãtoritã
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
RomânãMaghiarãRromãAlta
Metode moderneMetode tradiþionaleNici una
Au avutNu au avut niciodatãNedeclarat
TABEL 7.1.1Femei cu experienþã sexualã, dupã percepþia despre auto-palparea sânilor ºi
frecvenþa efectuãrii ei, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Percepþia
Total
Frecvenþa auto-palpãrii sânilor
În fiecare lunã
Numãrneponderat
de cazuriOdatã la2-5 luni
1-2 ori pe ansau mai rar
Nicio-datã
Total fãrã
auto-palpare
3836
21031733
607511644454333421467399
56417261546
3113278445
11912125520
125113871198
35122217627
156411891083
26791156
1
31,3
37,621,0
30,731,236,928,626,125,731,735,5
23,030,836,6
30,935,931,1
15,736,243,8
15,533,542,3
32,324,46,4
21,6
36,528,826,2
37,316,7
*
10,8
12,97,5
9,78,19,59,38,2
11,310,719,8
9,012,310,2
10,013,513,3
4,812,018,4
5,012,613,9
11,012,01,94,0
13,69,28,5
12,27,6
*
7,8
9,25,5
3,99,26,65,7
11,46,49,1
12,4
7,57,97,8
7,36,9
10,1
4,78,0
13,2
3,48,9
10,3
8,06,40,92,5
9,17,75,8
8,75,7
*
26,2
25,727,2
29,429,823,922,427,027,226,122,8
29,826,224,3
25,023,732,3
26,327,521,6
26,627,524,5
26,821,69,3
26,8
25,626,327,1
25,727,5
*
50
40,465,9
55,751,4
4756,454,456,648,632,3
60,549,145,4
51,743,745,5
74,843,824,7
7645
33,5
48,657,390,771,8
40,854,259,5
41,770,1
*
76,2
85,361,3
73,778,476,966,072,670,677,590,5
69,377,178,9
73,380,086,8
51,583,796,9
50,682,591,0
78,264,318,655,0
84,872,167,6
84,057,4
*
64
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TotalMediul de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Nivel de instruire
Starea civilã
Numãr de copii în viaþã
Nivel socio-economic
Etnia
Situaþia economicã
Folosire curentã a contracepþiei
Examene ginecologice
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-1920-2425-2930-3435-3940-44
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
Cãsãtoritã / în uniuneCãsãtoritã anteriorNiciodatã cãsãtoritã
Nici un copil123 ºi mai mulþi
ScãzutMediuRidicat
RomânãMaghiarãRromãAlta
Persoanã activãPersoanã inactivã
Metode moderneMetode tradiþionaleNici una
În ultimul anÎn ultimii 1-2 aniÎn ultimii 2-3 aniMai mult de 3 ani în urmãNedeclaratNiciodatã
TABEL 7.1.2Femei cu experienþã sexualã, dupã momentul efectuãrii ultimului test
Babeº-Papanicolau, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciNu au auzit
de test
Total care nu au fãcut test
Numãrneponderat
de cazuri
Momentul ultimului test Babeº-Papanicolau
Nicio-datã
Nede-clarat
Mai multde 3 aniîn urmã
În urmãcu 2-3 ani
În urmãcu 1-2 ani
În ulti-mul anTotal
3836
21031733
607511644454333421467399
153411826900929617
11912125
520
3113278445
81513711227
423
125113871198
3512221
7627
23901446
156411891083
1334646245442
131156
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0
9,8
12,84,8
5,010,6
8,37,4
14,112,4
4,219,0
1,26,4
10,79,8
12,111,5
4,110,418,5
10,710,1
5,8
8,912,2
8,77,2
3,08,8
16,6
10,25,90,03,9
12,25,5
12,07,48,9
25,22,00,00,4
*0,5
5,1
6,33,2
2,74,94,62,05,56,54,6
11,2
0,31,55,78,15,15,6
2,05,59,8
5,56,03,1
5,35,95,12,6
2,04,98,0
5,25,71,70,0
6,72,5
6,43,45,0
6,812,9
0,80,7
*0,8
1,5
1,71,1
1,01,31,03,21,61,01,41,6
0,00,61,02,12,11,8
0,61,62,8
1,61,70,7
0,82,21,70,4
0,41,62,2
1,51,30,00,0
1,90,7
1,71,41,1
1,42,47,40,4
*0,2
2,8
3,41,8
1,43,23,34,01,31,62,94,2
0,00,31,11,94,17,8
1,63,62,2
3,23,80,8
1,02,84,82,0
1,83,62,8
2,91,71,32,9
3,31,9
2,02,74,1
2,12,81,5
11,4*
0,9
0,4
0,40,3
0,20,20,10,20,30,50,90,5
0,00,20,30,50,40,5
0,30,50,2
0,40,50,0
0,30,20,50,5
0,20,60,3
0,31,00,00,0
0,40,4
0,20,50,5
0,30,41,00,6
*0,2
43,5
47,037,8
47,740,245,247,230,236,743,849,5
38,140,145,345,545,940,5
29,848,850,7
41,147,352,2
48,546,040,131,5
32,746,749,2
44,830,716,436,1
47,237,0
48,842,836,3
41,550,857,348,1
*37,4
37,0
28,451,0
41,939,537,436,046,941,342,114,0
60,450,935,832,230,432,3
61,629,715,8
37,530,637,3
35,230,839,155,9
59,933,920,9
35,053,680,657,1
28,452,0
28,841,844,1
22,628,831,938,4
*60,1
80,5
75,488,8
89,679,782,683,277,178,085,963,5
98,591,081,177,776,372,8
91,478,566,5
78,677,989,5
83,776,879,287,4
92,680,670,1
79,884,397,093,2
75,689,0
77,684,680,4
64,179,689,286,5
97,5
65
Servicii de sãnãtate
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-44
Cãsãtoritã / în uniuneCãsãtoritã anteriorNecãsãtoritã
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
ActivãInactivã
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.2.1.ADistribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
Au raportatcã au asigurare
Nu ºtiu dacã au asigurare
Au raportat cãnu au asigurare
4441
24861955
718585737515378496553459
111217631566
3113278
1050
16372257547
144516041392
25111930
40802458630
142013711227423
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
83,5
87,676,9
75,583,685,382,787,083,789,085,8
82,983,783,9
82,083,886,1
75,986,693,5
69,888,790,0
91,173,8
84,088,253,167,5
85,686,182,168,4
1,2
0,81,9
0,91,90,52,11,91,41,10,8
2,90,50,2
0,70,12,4
2,20,70,4
2,10,61,1
0,42,2
1,20,43,60,0
2,00,50,90,6
15,3
11,621,2
23,714,514,215,211,114,99,9
13,4
14,215,915,9
17,316,211,5
21,912,76,1
28,210,68,8
8,523,9
14,811,443,432,5
12,413,416,931,0
66
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-45
Cãsãtorit sau în uniuneCãsãtorit anteriorNecãsãtorit
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
ActivInactiv
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.2.1.BDistribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
Au raportatcã au asigurare
Nu ºtiu dacã au asigurare
Au raportat cãnu au asigurare
2361
13241037
368320331293272260277240
584714
1063
153479
748
7701335256
820844697
1934427
21571107519
1008598574181
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
78,9
86,169,5
70,877,280,864,087,482,686,290,2
78,476,081,7
81,966,875,9
68,182,794,4
60,286,191,7
76,190,3
79,387,450,1
*
77,481,981,574,2
1,3
0,81,8
1,82,40,31,32,30,00,90,6
3,60,30,2
0,20,02,7
3,20,30,0
1,81,10,8
0,63,8
1,20,03,7
*
2,20,30,20,4
19,8
13,028,6
27,420,518,834,710,217,412,99,2
18,023,718,1
17,933,221,4
28,717,05,6
38,012,87,5
23,25,9
19,412,646,2
*
20,417,818,425,4
67
Servicii de sãnãtate
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-44
Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anteriorNecãsãtoritã
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
ActivãInactivã
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.2.2.ADistribuþia femeilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
707
273434
18395
1098844805454
162288257
53750
120
38229233
418173116
203504
629293712
177182213135
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
66,0
59,371,8
75,168,876,349,053,165,473,045,7
70,863,763,8
69,165,357,6
70,361,854,5
70,566,253,1
52,672,0
65,168,180,7
*
57,470,870,269,8
7,3
10,74,3
3,74,78,9
14,61,82,7
12,614,1
12,34,55,6
4,17,9
15,9
7,76,77,9
6,26,3
11,8
11,45,5
7,43,09,5
*
13,35,62,15,7
2,2
3,21,3
0,43,10,60,9
11,12,52,04,2
1,92,12,6
1,61,93,9
1,91,87,8
1,22,64,2
3,81,5
2,26,30,0
*
3,22,11,90,7
2,7
5,10,5
3,23,10,01,03,50,02,98,0
1,33,62,9
2,91,22,3
0,85,12,1
0,92,97,5
2,82,6
3,00,00,0
*
13,35,62,15,7
3,0
3,82,2
1,80,81,16,45,32,01,68,2
2,42,63,9
2,24,84,5
2,83,22,3
3,30,84,9
4,32,4
3,23,10,0
*
4,12,03,21,7
12,2
10,813,5
10,814,16,0
22,321,112,10,0
15,2
3,815,816,6
14,514,15,7
11,312,718,2
12,712,111,2
15,910,6
12,86,77,8
*
9,211,414,715,6
0,5
1,00,1
0,60,00,00,00,01,13,30,0
0,01,40,0
0,80,00,0
0,50,70,0
0,30,31,4
0,50,5
0,60,00,0
*
0,50,70,70,0
0,6
1,10,2
1,00,00,00,04,20,0
0,0,1,3
0,01,40,5
0,60,00,9
0,20,92,8
0,20,91,4
2,10,0
0,70,00,0
*
0,70,60,60,7
15,5
5,06,0
3,65,57,05,80,0
14,24,63,3
7,64,74,2
4,24,89,2
4,47,14,4
4,87,94,5
6,65,0
5,012,82,0
*
8,72,05,34,5
Motivnede-clarat
Altemotive
A lucratîn strãi-
nãtate
Nu are
bani
Nu ºtiecum sã se
asigure
Nu depinde
de ea
Nu vrea pentru cã nu meritã serviciile
Nu vrea pentru cã
nu are nevoie
Nulucreazã
68
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-45
Cãsãtorit sau în uniuneCãsãtorit anteriorNecãsãtorit
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
ActivãInactivã
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.2.2.BDistribuþia bãrbaþilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciTotal
445
160285
9468689325423223
98161186
27129
145
21221914
29210251
41629
39112393
18810610348
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
41,6
47,038,3
34,540,154,328,138,058,062,7
*
45,339,341,1
39,354,542,6
36,744,6
*
37,251,845,9
39,574,0
38,9*
58,2*
42,137,841,047,7
6,5
6,96,3
5,47,16,04,28,76,7
12,1*
6,83,89,0
7,84,85,3
7,45,7
*
4,29,5
13,9
6,74,0
7,0*
0,6*
5,49,66,56,4
3,1
3,92,5
3,54,10,05,96,90,00,0
*
0,84,63,2
5,10,01,2
1,94,4
*
3,12,44,3
3,20,0
3,4*
0,0*
2,03,25,83,0
17,2
12,320,2
8,221,911,224,926,015,016,9
*
20,316,715,5
15,017,319,7
20,314,1
*
17,816,515,3
17,513,2
16,9*
25,2*
20,213,211,719,6
14,9
11,616,8
24,312,418,710,97,2
17,13,5
*
15,916,412,5
15,57,3
15,0
15,015,7
*
17,511,75,9
15,80,0
16,3*
1,8*
15,016,615,98,4
13,0
12,713,2
15,110,89,0
24,49,13,22,2
*
4,816,315,9
14,313,911,5
14,412,1
*
17,25,44,8
13,64,6
13,6*
10,8*
11,114,317,013,4
1,3
2,20,8
4,10,00,00,54,10,00,00,0
2,22,00,0
0,20,02,8
1,11,70,0
0,81,05,4
1,31,7
1,40,01,60,0
2,40,50,00,0
0,0
0,00,0
0,00,00,00,00,00,00,00,0
0,00,00,0
0,00,00,0
0,00,00,0
0,00,00,0
0,00,0
0,00,00,00,0
0,00,00,00,0
2,4
3,31,8
4,93,80,91,10,00,02,52,4
3,80,92,8
2,82,21,9
3,21,70,0
2,21,84,7
2,42,4
2,50,01,80,0
1,84,62,11,5
Motivnede-clarat
Altemotive
A lucratîn strãi-
nãtate
Nu are
bani
Nu ºtiecum sã se
asigure
Nu depinde
de ea
Nu vrea pentru cã nu meritã serviciile
Nu vrea pentru cã
nu are nevoie
Nulucreazã
Numãrneponderat
de cazuri
69
Servicii de sãnãtate
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-44
Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anteriorNecãsãtoritã
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
ActivãInactivã
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.3.1.ADistribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate
ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciNumãr
neponderatde cazuri
Total
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
83,5
87,676,9
75,583,685,382,787,083,789,085,8
82,983,783,9
82,083,886,1
75,986,693,5
69,888,790,0
91,173,8
84,088,253,167,5
85,686,182,168,4
97,2
97,896,3
93,998,697,497,697,798,599,096,7
97,097,597,0
97,196,897,4
95,697,999,2
94,298,498,6
98,196,0
97,398,689,1
100,0
97,297,596,997,1
Sunt înscrise pe lista unui medic de familie
Au raportatcã au asigurare
4441
24861955
718585737515378496553459
111217631566
3113278
1050
16372257547
144516041392
25111930
40802458630
142013711227423
70
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-45
Cãsãtorit sau în uniuneCãsãtorit anteriorNecãsãtorit
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
ActivInactiv
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.3.1.BDistribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate
ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciNumãr
neponderatde cazuri
Total
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
78,9
86,169,5
70,877,280,864,087,482,686,290,2
78,476,081,7
81,966,875,9
68,182,794,4
60,286,191,7
76,190,3
79,387,450,1
*
77,481,981,574,2
96,2
97,195,1
92,894,897,297,497,396,099,097,8
98,694,393,4
97,791,894,6
82,994,696,6
91,394,798,5
95,698,7
96,1100,095,2
*
94,997,698,096,8
Sunt înscriºi pe lista unui medic de familie
Au raportatcã au asigurare
2361
13241037
368320331293272260277240
584714
1063
153479
748
7701335256
820844697
1934427
21571107519
1008598574181
71
Servicii de sãnãtate
TotalMediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Religia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-1920-2425-2930-3435-3940-44
Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anteriorNiciodatã cãsãtoritã
Primar Secundar inferiorProfesionalSecundar superior Postsecundar
Foarte scãzutScãzutMediuRidicatFoarte ridicat
ActivãInactivã
RomânãMaghiarãRromãAlta
OrtodoxãCatolicãProtestantãAlteleNici o religie
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.4.1.AFemei care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii
ºi dupã anumite caracteristici selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciNumãr
neponderatde cazuri
Total
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
66,6
71,658,8
61,657,665,265,367,973,575,173,0
76,165,465,662,665,464,0
63,963,172,2
55,363,366,367,875,1
53,561,570,970,573,6
68,364,6
66,968,455,253,2
66,873,257,766,0
*
71,865,661,757,8
15,7
16,314,8
13,513,812,318,617,619,515,518,6
13,216,117,616,615,914,6
17,317,512,6
24,113,516,816,217,1
13,815,915,913,818,3
16,115,2
15,319,926,017,6
15,416,217,318,7
*
13,617,116,718,7
35,5
41,026,8
25,035,534,635,328,135,841,251,5
26,837,341,136,335,436,3
36,839,632,5
19,726,031,241,150,9
18,429,738,040,046,6
40,828,8
35,740,117,036,3
36,034,824,634,9
*
36,138,534,226,7
3,4
3,04,0
2,12,72,24,94,43,92,55,8
3,84,53,62,53,61,9
3,35,43,1
6,34,34,52,61,7
5,84,21,92,52,9
3,13,7
3,25,0
11,00,0
3,51,62,34,1
*
3,53,62,25,1
32,3
40,719,1
24,822,423,929,634,440,945,846,6
36,935,829,133,729,728,2
26,829,142,9
16,524,422,936,053,7
9,922,231,341,250,2
36,528,2
32,442,811,9
9,1
31,840,534,534,0
*
41,031,924,412,7
StomatologieSalvare
4441
24861955
718585737515378496553459
608504854909944622
3113278
1050
1421495493
1764547
7791011826850975
25111930
4080245
8630
3917185151182
6
142013711227423
SpitalAmbulator despecialitate
Medic defamilie
72
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TotalMediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Etnia
Religia
Numãr copii în viaþã
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-1920-2425-2930-3435-3940-4445-49
Cãsãtorit sau în uniuneCãsãtorit anteriorNiciodatã cãsãtorit
Primar Secundar inferiorProfesionalSecundar superior Postsecundar
Foarte scãzutScãzutMediuRidicatFoarte ridicat
ActivInactiv
RomânãMaghiarãRromãAlta
OrtodoxãCatolicãProtestantãAlteleNici o religie
Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste
TABEL 7.4.1.BBãrbaþi care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii
ºi dupã anumite caracteristici selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciNumãr
neponderatde cazuri
Total
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
57,4
61,452,3
48,159,061,246,558,361,065,066,8
69,255,551,347,155,761,863,0
56,055,959,4
42,963,556,464,358,4
42,953,461,262,167,5
53,971,8
57,660,845,8
*
57,060,065,3
**
58,454,559,853,0
14,4
15,013,6
19,414,113,28,55,9
19,119,513,2
13,918,810,710,013,213,521,4
12,521,316,4
14,914,815,414,510,0
14,312,617,113,415,1
12,920,6
14,219,911,4
*
13,717,524,4
**
15,611,013,219,3
2,5
2,91,9
3,01,63,00,51,14,42,04,1
0,92,22,43,62,52,93,0
2,62,42,3
2,12,22,22,73,5
1,72,23,82,32,5
2,52,5
2,43,34,1
*
2,30,56,4
**
2,32,32,35,0
31,2
35,225,9
27,728,627,423,337,839,132,738,1
33,830,927,630,428,333,534,7
31,329,531,2
20,727,530,934,337,8
19,324,436,339,138,2
30,135,6
31,338,419,5
*
30,532,942,7
**
31,431,032,326,8
19,5
23,813,8
18,512,716,3
9,517,027,828,930,4
19,028,920,117,216,519,814,6
18,417,121,0
4,814,313,228,033,1
5,013,419,322,736,3
18,722,5
19,624,0
9,5*
18,235,129,2
**
21,718,916,413,7
StomatologieSalvare
2361
13241037
368320331293272260277240
337247328386425301337
153479
748
98672664671256
459557409440496
1934427
2157110
7519
213086
121177
1008598574181
SpitalAmbulator despecialitate
Medic defamilie
73
Servicii de sãnãtate
TAB
EL 7
.4.2
.AFe
mei
car
e au
uti
liza
t în
ulti
mul
an
serv
icii
de
sãnã
tate
, dup
ã ti
pul s
ervi
ciul
ui º
i num
ãrul
de
vizi
te, p
e ca
ract
eris
tici
le s
tudi
ate
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
Tota
lM
ed
iu d
e r
ezi
de
nþã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Niv
el
de
in
stru
ire
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
stS
ud
-Est
Su
dS
ud
-Ve
stV
est
No
rd-V
est
Ce
ntr
uB
uc
ure
ºti
15-1
920
-24
25-2
930
-34
35-3
940
-44
Cã
sãto
ritã
sa
u în
un
iun
eC
ãsã
tori
tã a
nte
rio
rN
icio
da
tã c
ãsã
tori
tã
Pri
ma
r S
ec
un
da
r in
feri
or
Pro
fesi
on
al
Se
cu
nd
ar
sup
eri
or
Po
stse
cu
nd
ar
Num
ãr v
izit
e
med
ic d
e fa
mil
ie
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr v
izit
e
ambu
lato
r sp
ecia
lita
te
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr in
tern
ãri
spit
al
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr s
olic
itãr
i
ambu
lanþ
ã
1-3
ori
P
este
3
N/A
Tota
l
4441
2486
1955 718
585
737
515
378
496
553
459
608
504
854
909
944
622
3113 278
1050 142
1495 493
1764 547
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
44,7
46,6
41,8
44,3
38,9
47,2
42,9
46,5
49,5
43,6
46,7
46,6
44,7
46,0
41,8
47,9
40,5
43,3
43,7
47,5
40,4
42,3
44,7
44,9
52,0
21,6
24,7
16,7
17,2
18,7
18,0
21,8
21,3
23,2
31,4
25,5
29,2
20,8
19,5
20,2
17,1
23,0
20,4
17,9
24,4
14,0
20,8
21,2
22,7
22,8
0,3
0,3
0,3
0,2
0,0
0,0
0,5
0,0
0,7
0,1
0,9
0,2
0,0
0,1
0,5
0,4
0,5
0,2
1,5
0,2
0,9
0,2
0,4
0,2
0,4
29,3
33,4
22,9
20,2
30,8
29,3
30,1
25,0
28,9
34,9
38,4
22,2
32,0
33,6
30,2
30,1
27,6
30,0
32,8
27,6
16,5
22,1
25,9
33,6
41,3
5,9
7,3
3,7
4,6
4,7
5,2
5,2
3,2
6,5
6,2
11,4 4,5
5,3
7,2
5,5
4,9
8,5
6,6
5,0
4,8
2,3
3,7
5,4
7,3
8,9
0,3
0,4
0,1
0,2
0,0
0,0
0,0
0,0
0,4
0,1
1,7
0,0
0,0
0,4
0,6
0,5
0,2
0,2
1,8
0,2
0,9
0,2
0,0
0,3
0,7
14,0
14,3
13,6
12,5
12,7
11,4
15,9
15,9
17,7
13,7
15,2
12,3
14,3
16,1
14,7
14,0
12,5
15,5
14,1
11,4
22,0
12,4
15,1
14,1
15,3
1,4
1,7
1,0
0,9
1,1
0,8
2,6
1,3
1,6
1,5
1,9
1,0
1,6
1,3
1,3
1,5
1,9
1,5
1,6
1,1
1,2
0,9
1,4
1,9
1,2
0,3
0,3
0,3
0,2
0,0
0,0
0,0
0,4
0,1
0,3
1,5
0,0
0,2
0,3
0,6
0,4
0,2
0,2
1,8
0,1
0,9
0,3
0,3
0,2
0,5
2,8
2,4
3,5
2,0
2,6
2,1
4,7
3,4
3,4
2,2
3,3
3,5
4,1
2,8
1,8
3,2
1,3
2,9
3,3
2,7
4,8
3,7
4,2
2,2
1,0
Num
ãr v
izit
e
stom
atol
ogic
e
1-3
ori
P
este
3
N/A
0,2
0,2
0,2
0,0
0,1
0,1
0,2
0,6
0,4
0,0
0,7
0,2
0,2
0,5
0,0
0,0
0,4
0,1
0,3
0,4
0,7
0,3
0,0
0,3
0,0
0,3
0,4
0,3
0,2
0,0
0,0
0,0
0,4
0,1
0,3
1,8
0,0
0,2
0,4
0,7
0,4
0,2
0,3
1,8
0,1
0,9
0,3
0,3
0,2
0,7
20,2
24,8
12,9
16,5
16,3
14,6
19,0
18,6
28,1
25,7
27,2
23,2
24,3
17,0
20,0
20,3
15,9
16,8
15,5
27,2
11,0
16,4
13,2
22,5
31,3
11,9
15,5 6,1
8,1
6,1
9,2
10,6
15,8
12,6
20,1
17,7
13,7
11,5
11,7
13,1 9,1
12,0 9,7
12,5
15,6 4,6
7,7
9,2
13,4
22,0
0,3
0,4
0,1
0,2
0,0
0,1
0,0
0,0
0,2
0,0
1,7
0,0
0,0
0,4
0,7
0,3
0,3
0,3
1,2
0,1
0,9
0,3
0,4
0,1
0,4
Car
acte
rist
ici
74
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
Num
ãr v
izit
e
med
ic d
e fa
mil
ie
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr v
izit
e
ambu
lato
r sp
ecia
lita
te
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr in
tern
ãri
spit
al
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr s
olic
itãr
i
ambu
lanþ
ã
1-3
ori
P
este
3
N/A
Tota
l
40,9
41,8
45,7
45,7
48,5
46,7
42,2
45,0
42,1
40,1
44,9
44,7
51,7
41,5
41,7 *
47,7
44,9
41,5
38,5
12,2
19,5
25,1
24,4
24,8
21,2
22,1
21,6
25,8
15,1 8,3
21,8
21,5
15,0
23,6 *
23,8
20,5
20,2
18,3
0,4
0,2
0,2
0,3
0,3
0,3
0,2
0,3
0,6
0,0
0,0
0,2
0,0
1,2
0,7 *
0,3
0,2
0,1
1,0
16,5
24,5
30,2
33,9
37,9
34,1
23,3
29,4
34,0
13,5
33,7
29,7
28,9
22,1
29,0 *
30,3
32,1
27,0
22,0
1,3
4,9
7,7
5,9
8,5
6,4
5,2
6,0
5,8
3,6
2,7
6,1
5,8
2,5
5,6 *
5,4
6,3
6,8
4,6
0,7
0,4
0,1
0,2
0,2
0,3
0,3
0,3
0,3
0,0
0,0
0,3
0,0
0,0
0,3 *
0,4
0,1
0,3
0,1
12,3
14,2
14,9
11,9
16,1
14,6
13,4
13,5
19,5
26,0
17,6
13,6
16,0
16,7
18,3 *
12,1
15,2
15,0
17,4
0,9
1,2
1,0
1,8
1,9
1,2
1,6
1,5
0,2
0,0
0,0
1,5
0,2
0,6
0,0 *
1,2
1,6
1,5
1,1
0,6
05,
0,1
0,1
0,3
0,3
0,2
0,3
0,3
0,0
0,0
0,3
0,0
0,0
0,3 *
0,3
0,3
0,2
0,1
4,8
3,6
1,5
2,2
2,4
2,6
3,1
2,6
4,7
11,0 0,0
2,9
1,6
2,3
3,7 *
2,8
3,0
1,8
5,0
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Sit
uaþi
a ec
onom
icã
Etni
a
Rel
igia
Num
ãr c
opii
în v
iaþã
Foar
te s
cãzu
tS
cãzu
tM
ediu
Rid
icat
Foar
te r
idic
at
Act
ivã
Inac
tivã
Rom
ânã
Mag
hiar
ãR
rom
ãA
lta
Ort
odox
ãC
atol
icã
Pro
test
antã
Alte
leN
ici o
rel
igie
Nic
i un
copi
l1
copi
l2
copi
i3
copi
i ºi p
este
779
1011 826
850
975
2511
1930
4080 245 86 30
3917 185
151
182 6
1420
1371
1227 423
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
Num
ãr v
izit
e
stom
atol
ogic
e
1-3
ori
P
este
3
N/A
0,4
0,1
0,3
0,3
0,1
0,2
0,3
0,2
0,0
0,0
0,0
0,3
0,0
0,0
0,0 *
0,4
0,2
0,1
0,0
0,6
0,5
0,1
0,1
0,3
0,4
0,2
0,3
0,3
0,0
0,0
0,3
0,0
0,0
0,3 *
0,3
0,4
0,3
0,1
7,6
14,3
19,0
27,7
28,9
22,0
17,9
20,1
30,0 8,8
6,5
19,8
25,1
20,8
23,8 *
25,7
19,1
16,2 7,7
1,9
7,5
12,2
13,4
21,0
13,3
10,0
12,1
12,7 3,1
2,5
11,7
15,4
13,6
10,0 *
15,0
12,5 7,9
5,1
0,4
0,5
0,1
0,1
0,3
0,3
0,2
0,3
0,2
0,0
0,0
0,3
0,0
0,0
0,3 *
0,3
0,2
0,4
0,0
Car
acte
rist
ici
75
Servicii de sãnãtate
TAB
EL 7
.4.2
.BB
ãrba
þi c
are
au a
pela
t în
ulti
mul
an
la s
ervi
cii m
edic
ale,
dup
ã ti
pul s
ervi
ciul
ui º
i num
ãrul
de
vizi
te, p
e ca
ract
eris
tici
le s
tudi
ate
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
Tota
lM
ed
iu d
e r
ezi
de
nþã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Niv
el
de
in
stru
ire
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
stS
ud
-Est
Su
dS
ud
-Ve
stV
est
No
rd-V
est
Ce
ntr
uB
uc
ure
ºti
15-1
920
-24
25-2
930
-34
35-3
940
-44
45-4
9
Cã
sãto
rit
/ în
un
iun
eC
ãsã
tori
t a
nte
rio
rN
icio
da
tã c
ãsã
tori
t
Pri
ma
r S
ec
un
da
r in
feri
or
Pro
fesi
on
al
Se
cu
nd
ar
sup
eri
or
Po
stse
cu
nd
ar
Num
ãr v
izit
e
med
ic d
e fa
mil
ie
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr v
izit
e
ambu
lato
r sp
ecia
lita
te
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr in
tern
ãri
spit
al
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr s
olic
itãr
i
ambu
lanþ
ã
1-3
ori
P
este
3
N/A
Tota
l
2361
1324
1037 368
320
331
293
272
260
277
240
337
247
328
386
425
301
337
1534 79 748 98 672
664
671
256
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
44,2
46,6
41,1
36,2
46,7
46,6
37,5
48,4
45,0
43,8
54,2
51,1
45,5
44,9
38,1
43,5
46,3
39,9
42,1
41,8
47,2
33,8
41,7
42,3
48,9
47,5
13,0
14,5
11,0
11,0
12,3
14,6 8,7
9,6
15,9
21,2
12,6
18,0 9,8
6,4
8,2
12,0
15,5
22,9
13,7
14,1
12,0 9,1
11,5
13,9
15,3
10,7
0,2
0,3
0,2
0,9
0,0
0,0
0,3
0,2
0,2
0,0
0,0
0,2
0,1
0,0
0,8
0,2
0,0
0,3
0,3
0,0
0,2
0,0
0,4
0,2
0,1
0,2
27,1
30,9
22,1
22,1
25,5
22,8
21,6
34,7
35,0
28,2
33,0
30,1
28,5
24,4
28,6
24,1
28,6
25,7
27,1
27,2
27,1
15,5
23,6
27,0
29,5
35,4
3,9
4,1
3,6
4,9
3,1
4,6
1,2
2,9
4,1
4,6
5,1
3,7
2,4
3,2
1,0
4,2
4,4
8,7
3,9
2,3
3,9
3,9
3,6
3,8
4,8
2,2
0,2
0,3
0,1
0,8
0,0
0,0
0,4
0,2
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,8
0,0
0,5
0,3
0,3
0,0
0,1
1,3
0,3
0,1
0,0
0,2
13,1
13,2
13,1
17,7
13,6
10,9 8,0
5,9
17,9
18,5
10,3
11,9
18,1
10,2 8,3
12,4
13,1
18,7
11,4
19,5
15,0
14,3
13,2
14,2
13,3 9,3
1,1
1,5
0,5
0,9
0,5
2,3
0,5
0,0
1,2
1,0
2,2
2,0
0,2
0,5
0,9
0,8
0,4
2,4
1,0
1,7
1,0
0,6
1,3
1,1
1,2
0,0
0,2
0,3
0,1
0,8
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,7
0,0
0,5
0,0
0,7
0,0
0,0
0,3
0,1
0,0
0,3
0,0
0,3
0,1
0,0
0,7
2,1
2,3
1,7
2,2
1,6
3,0
0,5
0,9
3,6
1,7
2,8
0,9
2,2
2,2
2,2
2,0
2,7
2,3
2,0
2,4
2,1
2,1
1,7
1,6
2,2
3,5
Num
ãr v
izit
e
stom
atol
ogic
e
1-3
ori
P
este
3
N/A
0,3
0,5
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,2
0,8
0,3
1,3
0,0
0,0
0,2
0,7
0,4
0,2
0,4
0,4
0,0
0,1
0,0
0,2
0,4
0,4
0,0
0,1
0,2
0,1
0,8
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,7
0,0
0,0
0,3
0,1
0,0
0,1
0,0
0,3
0,1
0,0
0,0
14,1
17,3 9,9
12,4 9,0
12,6 5,9
12,0
21,5
21,7
22,1
11,6
24,2
14,8
12,5
10,8
14,6
10,2
13,3 9,6
15,5 2,5
9,0
10,8
21,1
22,9
5,2
6,3
3,8
5,3
3,7
3,7
3,6
5,0
6,3
7,1
8,4
7,5
4,7
5,3
4,0
5,7
5,2
4,1
5,0
7,5
5,4
2,3
5,0
2,3
6,8
10,2
0,1
0,2
0,1
0,8
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,7
0,0
0,0
0,3
0,1
0,0
0,1
0,0
0,3
0,1
0,0
0,0
Car
acte
rist
ici
76
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
Num
ãr v
izit
e
med
ic d
e fa
mil
ie
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr v
izit
e
ambu
lato
r sp
ecia
lita
te
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr in
tern
ãri
spit
al
1-3
ori
P
este
3
N/A
Num
ãr s
olic
itãr
i
ambu
lanþ
ã
1-3
ori
P
este
3
N/A
Tota
l
32,0
42,5
46,1
49,8
50,4
43,0
49,2
44,6
40,5
35,1 *
44,1
46,2
45,5 * *
46,3
43,2
43,3
34,6
10,4
10,8
14,7
12,3
17,7
10,7
22,5
12,7
20,3
10,8 *
12,6
13,8
19,8 * *
11,9
10,8
16,3
18,4
0,5
0,2
0,5
0,0
0,0
0,3
0,2
0,3
0,0
0,0 *
0,3
0,0
0,0 * *
0,2
0,4
0,2
0,0
14,6
22,8
29,9
33,2
35,3
26,5
29,6
27,1
36,0
15,6 *
26,4
29,9
38,3 * *
27,3
28,0
27,7
21,6
3,8
1,6
6,1
5,8
2,9
3,3
6,0
3,9
2,4
3,9 *
3,9
3,1
4,5 * *
4,0
2,7
4,2
5,1
0,8
0,0
0,3
0,0
0,0
0,3
0,0
0,2
0,0
0,0 *
0,2
0,0
0,0 * *
0,1
0,3
0,4
0,0
13,6
11,8
13,3
12,7
14,3
11,9
18,1
12,9
19,2
11,4 *
12,4
17,5
23,8 * *
14,3 9,7
12,2
17,2
0,1
0,8
3,5
0,7
0,5
0,7
2,4
1,1
0,7
0,0 *
1,1
0,0
0,6 * *
1,0
1,1
0,8
2,1
0,5
0,0
0,2
0,0
0,4
0,3
0,0
0,2
0,0
0,0 *
0,2
0,0
0,0 * *
0,3
0,2
0,2
0,0
1,0
2,2
2,4
2,3
2,4
2,0
2,1
1,9
3,3
4,1 *
1,9
0,5
5,9 * *
2,1
1,6
2,0
3,3
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Sit
uaþi
a ec
onom
icã
Etni
a
Rel
igia
Num
ãr c
opii
în v
iaþã
Foar
te s
cãzu
tS
cãzu
tM
ediu
Rid
icat
Foar
te r
idic
at
Act
ivã
Inac
tivã
Rom
ânã
Mag
hiar
ãR
rom
ãA
lta
Ort
odox
ãC
atol
icã
Pro
test
antã
Alte
leN
ici o
rel
igie
Nic
i un
copi
l1
copi
l2
copi
i3
copi
i ºi p
este
459
557
409
440
496
1934 427
2157 110 75 19
2130 86 121 17 7
1008 598
574
181
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
Num
ãr v
izit
e
stom
atol
ogic
e
1-3
ori
P
este
3
N/A
0,2
0,0
1,3
0,0
0,1
0,2
0,4
0,3
0,0
0,0 *
0,2
0,0
0,6 * *
0,1
0,5
0,1
1,7
0,5
0,0
0,2
0,0
0,0
0,2
0,0
0,1
0,0
0,0 *
0,2
0,0
0,0 * *
0,1
0,2
0,2
0,0
3,1
10,1
14,3
17,0
25,6
13,9
15,0
14,1
19,3 8,0 *
13,1
25,3
21,8 * *
15,9
12,8
12,4
10,1
1,4
3,3
4,8
5,7
10,8 4,7
7,4
5,4
4,6
1,5 *
5,0
9,7
7,4 * *
5,7
5,9
3,9
3,7
0,5
0,0
0,2
0,0
0,0
0,2
0,0
0,1
0,0
0,0 *
0,2
0,0
0,0 * *
0,1
0,2
0,2
0,0
Car
acte
rist
ici
77
Servicii de sãnãtate
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Numãr copii în viaþã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-24
25-34
35-44
Cãsãtoritã sau în uniune
Cãsãtoritã anterior
Necãsãtoritã
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Activã
Inactivã
Nici un copil
1 copil
2 copii
3 copii ºi peste
TABEL 7.5.1.AFemei care au fost internate cel puþin o zi în perioada 2002-2004,
dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºtiStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
26,0
27,4
23,7
19,2
17,1
23,4
22,7
21,0
36,8
34,4
37,2
16,8
26,3
33,2
27,3
21,7
23,6
24,4
25,7
31,8
21,3
30,5
25,5
27,5
24,0
23,0
27,1
30,4
22,1
45,6
44,2
47,9
51,7
56,7
58,1
34,3
49,5
36,0
38,8
37,1
43,8
46,3
46,4
47,8
47,2
39,4
44,9
46,4
44,3
47,6
46,1
43,3
46,4
44,6
39,8
48,8
48,6
51,1
20,6
18,3
24,3
19,6
16,9
15,2
34,2
15,8
24,4
20,7
15,8
26,3
19,1
17,1
18,0
28,3
25,1
23,0
20,1
14,8
23,7
17,1
21,3
18,6
23,0
24,1
18,2
16,4
25,1
5,1
6,4
2,9
7,3
6,9
3,2
4,2
13,2
0,9
5,4
1,1
11,1
2,6
2,4
3,8
1,3
9,6
5,0
4,9
6,1
6,8
2,6
6,1
5,8
4,2
8,7
3,1
3,3
1,3
2,8
3,7
1,3
2,1
2,4
0,0
4,6
1,9
0,6
8,7
2,0
5,6
0,9
3,1
1,5
2,3
2,7
2,8
2,9
0,5
3,6
3,9
1,6
4,2
4,4
2,8
1,3
0,0
FoartenemulþumiteNemulþumite
Destul demulþumiteMulþumite
Foartemulþumite
669
381
288
87
90
102
103
62
78
81
66
160
244
265
484
53
132
243
354
72
216
247
206
382
287
212
196
200
61
78
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Situaþia economicã
Numãr copii în viaþã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-24
25-34
35-49
Cãsãtoriþi sau în uniune
Cãsãtoriþi anterior
Necãsãtoriþi
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Activã
Inactivã
Nici un copil
1 copil
2 copii
3 copii ºi peste
TABEL 7.5.1.BBãrbaþi care au fost internaþi cel puþin o zi în perioada 2002-2004,
dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºtiStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
36,2
34,4
38,7
38,7
25,4
36,5
22,7
23,9
60,5
50,2
17,4
36,5
31,3
38,5
36,3
26,2
37,2
41,2
29,9
58,3
36,1
34,8
38,7
36,0
36,8
35,9
29,4
33,4
57,9
46,4
45,4
47,9
38,7
63,4
43,9
56,2
64,8
24,9
43,0
53,4
41,0
49,8
48,2
47,2
60,9
43,9
44,4
49,9
30,0
47,9
46,0
45,0
45,3
49,2
46,9
45,0
53,3
31,2
14,9
17,4
11,6
20,7
6,3
18,2
15,4
9,2
13,5
6,8
26,7
20,9
15,7
10,7
12,4
12,9
18,2
13,5
17,0
6,6
15,2
15,6
13,4
15,9
12,5
16,3
18,9
11,4
7,8
1,6
2,2
0,7
1,9
3,8
1,4
2,6
2,1
0,0
0,0
0,0
0,9
3,1
1,2
2,5
0,0
0,6
0,3
2,3
3,1
0,4
2,7
1,5
1,8
1,0
0,5
4,8
1,4
1,4
0,8
0,6
1,1
0,0
1,1
0,0
3,0
0,0
1,1
0,0
2,5
0,7
0,0
1,3
1,6
0,0
0,0
0,5
0,9
2,1
0,4
0,9
1,3
1,0
0,5
0,4
1,8
0,6
1,7
FoartenemulþumiþiNemulþumiþi
Destul demulþumiþiMulþumiþi
Foartemulþumiþi
360
207
153
68
46
51
43
28
43
51
30
89
81
190
227
18
115
131
201
28
131
135
94
260
100
154
80
90
36
79
Servicii de sãnãtate
TAB
EL 7
.5.2
.AFe
mei
car
e au
fost
inte
rnat
e ce
l puþ
in o
zi î
n pe
rioa
da 2
002-
2004
, mul
þum
ite
ºi fo
arte
mul
þum
ite
de c
alit
atea
ser
vici
ilor
spi
tali
ceºt
i, pe
car
acte
rist
icil
e st
udia
teS
tudi
ul S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 2
004
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
Tota
l
Me
diu
de
re
zid
en
þã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Niv
el
de
in
stru
ire
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
stS
ud
-Est
Su
dS
ud
-Ve
stV
est
No
rd-V
est
Ce
ntr
uB
uc
ure
ºti
15-2
425
-34
35-4
4
Cã
sãto
ritã
sa
u în
un
iun
eC
ãsã
tori
tã a
nte
rio
rN
ec
ãsã
tori
tã
Pri
ma
r ºi
se
cu
nd
ar
infe
rio
rlS
ec
un
da
r su
pe
rio
r P
ost
sec
un
da
r
669
381
288 87 90 102
103 62 78 81 66 160
244
265
484 53 132
243
354 72
Pre
staþ
ie
med
ic
Pre
staþ
ie
asis
tent
eC
onfi
denþ
iali
tate
aac
tulu
i med
ical
Info
rmaþ
iile
pri
mit
epr
ivin
d bo
ala
Tim
p de
aºte
ptar
eC
urãþ
enie
82,7
81,1
85,4
82,1
88,1
87,6
73,7
82,6
82,6
83,1
83,1
75,5
81,0
90,3
83,7
87,9
78,9
81,7
82,7
86,2
78,5
77,6
80,0
79,6
82,0
83,9
67,0
69,9
86,4
84,3
75,7
69,9
75,5
88,2
80,6
84,2
71,5
80,0
78,1
75,4
53,3
51,1
57,0
54,3
54,2
56,9
45,5
38,7
54,3
64,1
56,9
44,4
51,7
62,1
56,0
51,5
46,8
54,7
51,6
56,4
71,4
71,7
71,0
55,9
79,2
76,8
70,4
75,6
71,5
73,2
74,0
61,4
73,2
78,0
71,9
80,3
67,9
68,5
72,8
74,6
73,8
73,7
74,0
60,1
77,5
78,2
70,9
79,1
76,7
72,3
81,2
65,5
74,8
79,9
74,0
80,1
71,9
71,7
74,2
78,9
Mul
þum
ite
de c
alit
atea
ser
vici
ilor
spi
tali
ceºt
i
Car
acte
rist
ici
În g
ener
alC
ondi
þiil
edi
n sp
ital
81,3
81,9
80,3
80,3
76,4
85,5
74,9
76,4
80,9
87,2
88,8
69,8
85,3
87,1
82,8
91,6
74,6
75,7
84,5
84,6
48,9
46,0
53,0
39,6
46,9
57,8
44,2
40,6
54,3
51,3
57,4
45,0
46,2
54,5
49,0
53,3
47,4
48,3
48,8
50,9
71,6
71,6
71,6
70,9
73,8
81,5
57,0
70,5
72,8
73,2
74,3
60,6
72,6
79,6
75,2
68,9
63,0
69,3
72,1
76,2
În g
ener
alC
ondi
þiil
edi
n sp
ital
80
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Sit
uaþi
a ec
onom
icã
Etni
a
Num
ãr c
opii
în v
iaþã
Scã
zut
Med
iuR
idic
at
Act
ivã
Inac
tivã
Rom
ânã
Mag
hiar
ãA
ltã e
tnie
Nic
i un
copi
l1
copi
l2
copi
i3
copi
i ºi p
este
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iP
rest
aþie
m
edic
Pre
staþ
ie
asis
tent
eC
onfi
denþ
iali
tate
aac
tulu
i med
ical
Info
rmaþ
iile
pri
mit
epr
ivin
d bo
ala
Tim
p de
aºte
ptar
eC
urãþ
enie
Mul
þum
ite
de c
alit
atea
ser
vici
ilor
spi
tali
ceºt
i
Car
acte
rist
ici
216
247
206
382
287
607 38 24 212
196
200 61
82,3
82,8
83,0
83,7
81,5
83,2
80,1 *
75,2
82,7
91,5
89,0
78,1
80,4
76,9
78,4
78,6
78,3
78,3 *
68,1
84,1
84,9
86,4
59,3
55,7
45,6
55,0
51,2
53,7
52,9 *
47,1
54,7
58,7
59,6
69,8
75,0
69,2
71,7
71,1
72,4
63,6 *
66,2
69,9
77,5
80,4
69,3
78,2
73,4
74,0
73,7
74,0
78,5 *
69,4
74,9
78,6
75,7
În g
ener
alC
ondi
þiil
edi
n sp
ital
77,2
81,6
84,5
82,5
79,7
82,4
78,7 *
74,3
84,4
86,7
85,5
53,6
49,5
44,1
51,6
45,4
49,3
46,7 *
47,1
48,1
52,7
47,5
68,9
76,7
68,8
73,9
68,6
72,4
70,1 *
62,8
76,0
79,0
73,6
81
Servicii de sãnãtate
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
i
Tota
l
Me
diu
de
re
zid
en
þã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Niv
el
de
in
stru
ire
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
stS
ud
-Est
Su
dS
ud
-Ve
stV
est
No
rd-V
est
Ce
ntr
uB
uc
ure
ºti
15-2
425
-34
35-4
9
Cã
sãto
riþi
sa
u în
un
iun
eC
ãsã
tori
þi a
nte
rio
rN
ec
ãsã
tori
þi
Pri
ma
r ºi
se
cu
nd
ar
infe
rio
rlS
ec
un
da
r su
pe
rio
r P
ost
sec
un
da
r
360
207
153 68 46 51 43 28 43 51 30 89 81 190
227 18 115
131
201 28
Pre
staþ
ie
med
ic
Pre
staþ
ie
asis
tent
eC
onfi
denþ
iali
tate
aac
tulu
i med
ical
Info
rmaþ
iile
pri
mit
epr
ivin
d bo
ala
Tim
p de
aºte
ptar
eC
urãþ
enie
88,5
87,0
90,4
87,0
90,9
93,4
94,3
92,1
89,3
86,6
71,8
85,2
88,4
90,5
89,2 *
86,7
89,0
87,7
91,2
87,6
87,0
88,4
83,3
92,1
89,9
88,7
85,3
93,1
90,5
75,6
89,5
83,6
88,3
86,6 *
89,3
91,4
84,3
91,7
73,5
71,2
76,7
67,5
77,4
65,9
75,0
81,7
80,5
84,4
60,3
70,9
72,3
75,8
71,2 *
75,3
73,8
71,7
86,7
71,4
66,2
78,3
68,7
79,2
75,7
67,9
72,3
78,4
76,8
43,8
63,5
69,1
77,4
73,4 *
68,9
74,1
68,8
76,1
81,7
79,0
85,3
76,7
86,1
88,8
78,3
74,8
87,6
78,8
81,9
82,0
81,0
81,9
80,8 *
84,5
87,6
77,9
78,2
Mul
þum
iþi d
e ca
lita
tea
serv
icii
lor
spit
alic
eºti
Car
acte
rist
ici
TAB
EL 7
.5.2
.BB
ãrba
þi c
are
au fo
st in
tern
aþi c
el p
uþin
o z
i în
peri
oada
200
2-20
04, m
ulþu
miþ
i ºi f
oart
e m
ulþu
miþ
i de
cali
tate
a se
rvic
iilo
r sp
ital
iceº
ti, p
e ca
ract
eris
tici
le s
tudi
ate
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
În g
ener
alC
ondi
þiil
edi
n sp
ital
82,8
80,3
86,0
83,6
89,4
78,5
70,6
74,8
95,2
86,7
73,0
84,7
81,7
82,1
79,2 *
87,3
88,2
79,3
79,3
73,2
73,8
72,6
63,3
81,3
64,8
73,6
78,6
75,2
86,1
72,7
75,1
65,9
75,7
71,2 *
75,8
74,8
71,0
82,3
82,7
79,8
86,5
77,4
88,8
80,4
78,9
88,6
85,4
93,2
70,8
77,5
81,1
86,7
83,5 *
81,1
85,6
79,8
88,2
În g
ener
alC
ondi
þiil
edi
n sp
ital
82
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Sit
uaþi
a ec
onom
icã
Etni
a
Num
ãr c
opii
în v
iaþã
Scã
zut
Med
iuR
idic
at
Act
ivã
Inac
tivã
Rom
ânã
Mag
hiar
ãA
ltã e
tnie
Nic
i un
copi
l1
copi
l2
copi
i3
copi
i ºi p
este
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iP
rest
aþie
m
edic
Pre
staþ
ie
asis
tent
eC
onfi
denþ
iali
tate
aac
tulu
i med
ical
Info
rmaþ
iile
pri
mit
epr
ivin
d bo
ala
Tim
p de
aºte
ptar
eC
urãþ
enie
Mul
þum
iþi d
e ca
lita
tea
serv
icii
lor
spit
alic
eºti
Car
acte
rist
ici
131
135 94 260
100
328 16 16 154 80 90 36
88,2
87,2
90,8
87,2
91,6
88,7 * *
87,6
85,9
93,9
85,3
89,4
85,2
88,8
88,3
85,9
88,0 * *
88,8
82,4
88,7
88,5
78,5
73,1
67,0
73,7
73,1
72,6 * *
75,0
68,9
70,9
80,6
80,6
66,4
65,8
71,4
71,3
69,9 * *
71,5
60,8
75,2
82,1
86,7
75,6
84,2
80,1
85,8
80,8 * *
84,5
70,5
80,9
89,9
În g
ener
alC
ondi
þiil
edi
n sp
ital
87,0
80,6
80,0
81,9
84,9
81,8 * *
87,5
71,3
77,7
90,8
78,7
71,7
67,8
73,5
72,5
72,7 * *
76,1
65,0
72,0
76,7
84,0
80,8
83,7
81,4
86,0
82,1 * *
82,7
74,4
86,6
89,1
83
Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri
8. EXPERIENÞA SEXUALÃ ªI CONTRACEPTIVÃ LA TINERI
Ca ºi în studiile anterioare, Studiul Sãnãtatea experienþã sexualã premaritalã, faþã de 53% în Reproducerii România 2004 a cuprins un modul cu mediul rural. Totuºi, rezultatele trebuie interpretate o ser ie de într ebãr i ref erit oare la ac tivi tate a cu precauþie, datoritã dimensiunii reduse a eºan-sexualã a tinerilor (15-24 de ani), inclusiv vârsta la tionului de tineri, disponibil pe medii de rezidenþã.care au devenit activi sexual, la relaþia în care se Aºa cum s-a menþionat mai sus, aproape toþi aflau cu primul partener sexual, la utilizarea meto- bãrbaþii tineri au raportat prima experienþã sexualã delor contraceptive ºi activitatea sexualã curentã. înaintea cãsãtoriei. În cazul tinerelor femei, 89% au Raportul Sintetic cuprinde ºi date referitoare la raportat cã nu erau cãsãtorite la momentul primului experienþa legatã de primul raport sexual, precum contact sexual, ceea ce reprezinta o creºtere cu ºi la utilizarea contracepþiei la cel mai recent raport 12% faþã de 1999. Rata experienþei premaritale este sexual. Raportul Final va cuprinde date suplimen- de 47,2% în urban, faþã de 38,3% în rural, dar tare despre activitatea sexualã curentã ºi despre diferenþele nu sunt semnificative datoritã atitudini legate de utilizarea prezervativului. dimensiunii reduse a eºantionului de tineri,
disponibil pe medii de rezidenþã.
8.1 EXPERIENÞA SEXUALÃ A TINERILOR În general, toate cele patru studii de sãnãtate a reproducerii efectuate în România demonstreazã cã În 2004, aproximativ jumãtate dintre tinerele femei majoritatea tinerelor femei active sexual au raportat (49%) ºi 60% dintre bãrbaþii tineri au raportat cã debutul activitãþii sexuale înainte de cãsãtorie. aveau experienþã sexualã (vezi Tabelul 8.1.1). Nu Dacã în 1993 ºi 1996 numai puþin peste jumãtate s-au semnalat diferenþe mari între mediile urban ºi dintre femeile active sexual avuseserã relaþii rural (50% faþã de 48%) în ceea ce priveºte sexuale înaintea cãsãtoriei, în 1999 mai mult de trei experienþa sexualã a tinerelor femei. Totuºi, 47% femei active sexual din patru avuseserã contacte dintre tinerele femei din urban au raportat sexuale premaritale (77%), iar în 2004 aproape 90%. experienþã sexualã premaritalã, faþã de 38% în Proporþia covârºitoare a bãrbaþilor tineri care au mediul rural. Aproape toþi bãrbaþii tineri cu debutat sexual înaintea cãsãtoriei a rãmas aceeaºi experienþã sexualã au raportat experienþã sexualã în toate studiile.premaritalã (99,8%) Aproximativ douã treimi dintre
bãrbaþii tineri (64%) din mediul urban au raportat Debutul vieþii sexuale la tinerele femei nu are loc
Figura 8.1
Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani
care au avut contacte sexuale înainte de cãsãtorie
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
22,224,9
65,6
40,9
69,9
43,6
59,5
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Experienþa sexualã a femeilor înainte de cãsãtorie Experienþa sexualã a bãrbaþilor înainte de cãsãtorie
%
1993 1996 1999 2004
84
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
foarte devr eme în România (ve zi Tabelul 8.1.2 .A). Tabelul 8.1.2.A). În general, fetele din zonele rurale Ponderea tinerelor femei care ºi-au început viaþa îºi încep mai devreme activitatea sexualã decât sexu alã înai ntea vârs tei de 15 ani este foar te cele din mediul urban, lucru valabil pânã la vârsta scã zut ã (2, 8%) . Tot scã zut ã est e ºi pon der ea de 18 ani, dupã care situaþia se echilibreazã, acest femeilor care ºi-au început activitatea sexualã lucru reflectând probabil modelul marital mai înaintea vârstei de 16 ani (7,9%), valoare timpuriu din mediul rural. comparabilã cu cea obþinutã în studiul din 1999 Situaþia se inverseazã complet pentru bãrbaþii (7,1%). Se observã o întârziere a începerii vieþii tineri, cei din urban începându-ºi viaþã sexualã mai sexuale faþã de rezultatele din 1999, chiar ºi la devreme decât cei din rural, pentru toate vârste mai mari: înainte de 18 ani (28,4% în 1999 faþã categoriile de vârstã (vezi Tabelul 8.1.2.B). Totuºi, de 26,1% în 2004) ºi înainte de 20 de ani (56,3% în deºi tendinþa pare a fi consistentã, cele mai multe 1999 faþã de 40,5% în 2004). Abia înaintea vârstei de diferenþe nu sunt semnificative din cauza 25 de ani numãrul femeilor care ºi-au început dimensiunii mici a eºantionului.activitatea sexualã se apropie de jumãtate (48,3%). În contrast, bãrbaþii tineri îºi încep mult mai
8.2 UTILIZAREA DE CONTRACEPTIVE LA TINERII devreme viaþã sexualã decât femeile (vezi Tabelul SUB 25 DE ANI8.1.2.B). Mai mulþi bãieþi decât fete raporteazã
începerea vieþii sexuale înainte de 15 ani (13,2%), Ceva mai mult de jumãtate (53%) dintre tinerele iar înainte de 16 ani deja 21% raporteazã activitate femei cu experienþã sexualã ºi douã treimi (66%) sexualã, valoare mai micã decât în 1999 (26,7%). dintre tinerii bãrbaþi au raportat cã ei sau Dacã în 1999 mai mult de jumãtate dintre bãieþi îºi partenerele lor au utilizat o formã oarecare de începuserã viaþã sexualã înainte de 18 ani, în 2004 contracepþie la primul contact sexual (vezi Tabelul abia înaintea vârstei de 20 de ani mai mult de 8.2.1). Dacã în 1999 metodele tradiþionale erau mai jumãtate dintre bãieþi devin sexual activi. Spre frecvente (27,3% faþã de 23,3% metode moderne), în deosebire de 1999 când deja 81% dintre bãieþi îºi special coitus interruptus, în 2004 situaþia s-a începuserã activitatea sexualã înaintea vârstei de schimbat spectaculos, proporþia tinerelor care au 20 de ani, în 2004 abia ceva mai mult de jumãtate utilizat metode moderne de contracepþie la primul (58,4%) raportau debutul sexual înainte de 25 de ani. contact sexual (în special prezervativul) aproape s-a
dublat (44,7% comparativ cu 23,3%), proporþia celor Este interesant de menþionat cã aproximativ de 2 care au utilizat metodele tradiþionale ajungând la ori mai multe tinere femei din mediul rural (4,2%) numai 8,2%. Aproape toþi bãrbaþii tineri, utilizatori ai decât din mediul urban (1,8%) raporteazã unei metode contraceptive, au folosit prezervativul experienþa sexualã înaintea vârstei de 15 ani (vezi
Figura 8.2
Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani
care au declarat cã au folosit mijloace contraceptive la primul contact sexual
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
57,652,9
28,0
44,7
64,1 66,0
40,2
64,6
0
10
20
30
40
50
60
70
1999 2004 1999 2004
Orice metodã Metodã modernã
%Femei Bãrbaþi
85
Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri
la primul contact sexual: 63% din totalul de 66% al trei ori) la femeile cãsãtorite; ºi la femeile singure utilizatorilo r. ªi la bãrbaþii tin eri, ca ºi l a femei, frecvenþa utilizãrii metodelor moderne a crescut situaþia se prezintã mult mai bine în privinþa utilizãrii destul de mult atât în mediul urban, cât ºi în rural contracepþiei moderne, comparativ cu anul 1999. (în mediul rural aproape dublându-se).Dacã în 1999 numai 62% dintre utilizatorii vreunei Prevalenþa utilizãrii unei metode contraceptive la metode contraceptive au întrebuinþat o metodã ultimul contact sexual în rândul femeilor tinere, cu modernã, în 2004 aproape toþi tinerii bãrbaþi (98%) experienþã sexualã a fost destul de înaltã (75,2%) au utilizat o metodã modernã la primul contact (vezi Tabelul 8.2.2). Dacã în 1999, metodele sexual (vezi Figura 8.2). moderne erau aproape la fel de frecvent utilizate Probabilitatea de a utiliza o metodã contraceptivã a ca ºi met ode le tra diþ ion ale , în 200 4 met ode le fost mult mai micã la femeile care au avut pr imul moderne utilizate la ultimul contact sexual au fost contact sexual în cadrul cãsãtoriei (38%), faþã de de douã ori mai frecvente decât cele tradiþionale femeile care ºi-au început viaþa sexualã înaintea (50,1 % fa þã d e 25 ,1%). Apr oape jumãt ate (24%) cãsãtoriei (58%). Ponderea utilizãrii prezervativului dintre utilizatoarele unei metode moderne au folosit a fost de douã ori mai mare la femeile necãsãtorite prezervativul la ultimul contact sexual, în timp ce decât la cele cãsãtorite la momentul primului 23% au utilizat pilula. contact sexual (46% faþã de 21%). Totuºi, ponderea utilizãrii prezervativului la primul contact sexual a
Dacã în 1999 coitus interruptus a reprezentat crescut mult la femeile cãsãtorite, comparativ cu metoda cea mai folositã la ultimul contact sexual 1999 (21% faþã de 6%).(31%), în 2004 numai 18% dintre tinerele femei cu
Modelul utilizãrii contracepþiei la primul contact experienþã sexualã au mai utilizat aceastã metodã sexual variazã destul de mult în funcþie de mediul contraceptivã la ultimul contact avut.de rezidenþã (vezi Tabelele 8.2.1.A ºi 8.2.1.B). Dacã
Frecvenþa utilizãrii unei metode contraceptive la aproape douã femei din trei (64,3%) din mediul ultimul contact sexual a crescut spectaculos în urban au folosit o metodã de contracepþie la primul 2004 faþã de 1999 (82% faþã de 62%) în rândul contact sexual, în mediul rural numai ceva mai mult tinerilor bãrbaþi (Tabelul 8.2.2). de o femeie din trei (35,2%) a utilizat contracepþia. Majoritatea covârºitoare a bãrbaþilor a utilizat o Cam aceeaºi diferenþã se pãstreazã ºi în cazul metodã modernã de contracepþie (74%), prezerva-bãrbaþilor (70,4% în urban ºi 58,7% în rural). Totuºi, tivul reprezentând evident metoda preferatã (64% diferenþa nu este semnificativã datoritã dimensiunii din 74% totalul utilizatorilor unei metode moderne).reduse a eºantionului de bãrbaþi tineri. Este
interesant de remarcat cã prevalenþa utilizãrii Este interesant de studiat modelul utilizãrii contracepþiei a crescut atât în urban cât ºi în rural contracepþiei la cel mai recent contact sexual, în la femeile cãsãtorite, comparativ cu 1999 (53,1% funcþie de starea civilã (vezi Tabelul 8.2.2). Pentru faþã de 31,8% în urban ºi 30,2% faþã de 25,1% în femeile cu experienþã sexualã, necãsãtorite, rural). Nu acelaºi lucru se poate afirma despre modelul utilizãrii contracepþiei este mai mare decât tinerele femei singure din mediul rural: 38,1% au în rândul celor cãsãtorite (86% faþã de 64%), utilizat o metodã contraceptivã în 2004, în timp ce meto dele mod erne fii nd p refe rate (64 % fa þã d e 47,6% au utilizat contracepþia la momentul primului 46%). contact sexual în 1999. Din nou, diferenþa nu este Este evident cã unele cupluri nu utilizeazã contra-semnificativã datoritã dimensiunii reduse a cepþia deoarece doresc copii. Se poate remarca eºantionului. De asemenea, meritã menþionat faptul utilizarea cea mai înaltã a prezervativului (62%) în cã modelul de utilizare a metodelor contraceptive rândul utilizatoarelor de metode moderne. Preva-s-a modificat spectaculos faþã de 1999, în sensul lenþa utilizãrii contracepþiei la ultimul contact sexual opþiunii clare în favoarea metodelor moderne în este mare ºi în rândul tinerelor femei cãsãtorite 2004, spre deosebire de 1999, când metodele (64%), metodele moderne reprezentând 61% din tradiþionale erau preferate. Atât în mediul urban, totalul utilizatoarelor. Utilizarea prezervativului a fost cât ºi în rural, frecvenþa utilizãrii metodelor de trei ori mai mare în rândul tinerelor singure decât moderne a crescut mult faþã de 1999 (mai mult de în rândul celor aflate în cuplu.
86
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 8.1.1
Tineri de 15-24 ani dupã experienþa sexualã ºi
starea civilã la momentul primului contact sexual, pe grupe de vârstã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Numãrneponderat
de cazuriVârsta actualã
Experienþa sexualã
Dupã cãsãtorie
Înainte de cãsãtorie Nedeclaratã
Fãrãexperienþã
sexualãTotal
Total
15-19 din care:
15-17
18-19
20-24
Urban
15-19 din care
15-17
18-19
20-24
Rural
15-19 din care
15-17
18-19
20-24
Total
15-19 din care:
15-17
18-19
20-24
Urban
15-19 din care
15-17
18-19
20-24
Rural
15-19 din care
15-17
18-19
20-24
Femei de 15-24 ani
1112
608
399
209
504
658
386
249
137
272
454
222
150
72
232
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
51,0
77,0
86,3
57,1
23,4
49,9
79,5
88,2
63,7
20,6
52,5
73,5
84,0
49,5
27,9
5,2
2,4
1,0
5,4
8,1
2,6
0,5
0,0
1,3
4,7
9,0
5,1
2,2
11,9
13,5
43,6
20,5
12,7
36,1
68,0
47,2
20,0
11,8
35,1
74,1
38,3
21,1
13,8
37,6
58,4
0,3
0,1
0,0
0,4
0,5
0,3
0,0
0,0
0,0
0,6
0,3
0,3
0,0
1,0
0,3
Bãrbaþi de 15-24 ani
584
337
221
116
247
348
197
128
69
151
236
140
93
47
96
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
40,4
64,0
76,2
41,6
15,6
35,8
60,6
72,8
38,2
10,4
46,7
68,4
80,7
46,1
22,8
0,1
0,0
0,0
0,0
0,2
0,2
0,0
0,0
0,0
0,4
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
59,5
36,0
23,8
58,4
84,2
63,9
39,4
27,2
61,8
89,2
53,3
31,6
19,3
53,9
77,2
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
87
Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Situaþia economicã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Alta
Persoana activã
Persoana inactivã
TABEL 8.1.2.A
Femei de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciNumãr
neponderatde cazuri Total
Nu au avut încã
contactsexual
<15 <16 <18 <20 <22 <25 nede-clarat
Din care dupãvârsta la primul contact sexualAu avut
contactsexual
1112
658
454
177
145
173
114
103
137
144
119
701
348
63
380
377
355
1013
54
33
12
329
783
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
49,0
50,1
47,5
40,8
54,4
44,8
48,3
55,1
51,0
45,1
58,3
34,6
69,1
77,8
46,7
50,7
49,7
47,7
61,7
69,8
*
70,7
39,2
2,8
1,8
4,2
0,4
1,6
3,8
2,5
5,2
6,3
1,2
2,7
4,2
0,8
0,0
4,7
3,0
0,5
2,0
6,0
20,5
*
3,0
2,7
7,9
4,9
12,2
4,1
8,0
8,4
15,9
9,8
10,2
5,2
3,8
10,8
4,1
0,0
12,6
8,3
2,7
7,0
12,6
28,2
*
7,3
8,1
26,1
22,7
31,1
19,4
27,3
26,1
30,1
26,7
33,0
28,2
20,6
27,8
26,8
6,2
33,2
24,0
21,1
24,2
46,1
60,5
*
25,8
26,2
40,5
40,3
40,7
35,1
39,5
38,2
45,5
43,5
41,9
38,3
46,5
32,3
54,5
42,2
42,6
39,0
39,9
38,7
56,4
69,8
*
50,6
35,9
46,1
46,5
45,5
38,3
47,9
42,5
47,6
54,3
46,4
44,0
24,0
34,3
62,1
71,3
45,5
45,4
47,2
44,5
61,7
69,8
*
62,6
38,5
48,3
49,4
46,8
38,8
53,6
44,8
48,3
54,3
50,5
44,0
58,3
34,4
67,6
76,3
45,5
50,5
48,9
47,0
61,7
69,8
*
69,0
39,0
0,7
0,7
0,7
2,0
0,8
0,0
0,0
0,8
0,5
1,2
0,0
0,2
1,4
1,5
1,2
0,2
0,8
0,8
0,0
0,0
*
1,7
0,2
51,0
49,9
52,5
59,2
45,6
55,2
51,7
44,9
49,0
54,9
41,7
65,4
30,9
22,2
53,3
49,3
50,3
52,3
38,3
30,2
*
29,3
60,8
88
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Situaþia economicã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Alta
Persoana activã
Persoana inactivã
TABEL 8.1.2.B
Bãrbaþi de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
CaracteristiciNumãr
neponderatde cazuri Total
Nu au avut încã
contactsexual
<15 <16 <18 <20 <22 <25 nede-clarat
Din care dupãvârsta la primul contact sexualAu avut
contactsexual
584
348
236
91
74
96
68
63
50
66
76
362
206
16
174
221
189
527
21
34
2
268
316
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
59,6
64,2
53,3
60,2
52,7
62,6
53,4
42,0
76,0
78,8
53,2
43,4
81,9
*
55,1
59,9
63,0
58,7
*
79,3
*
78,5
41,6
13,2
14,9
11,0
18,7
7,8
18,3
11,7
4,6
12,8
10,9
13,7
15,2
10,5
*
15,5
13,1
11,4
12,9
*
22,5
*
14,5
12,0
21,1
26,0
14,5
26,8
18,3
28,7
13,5
5,5
28,3
17,8
23,0
21,5
21,1
*
17,9
22,6
22,1
21,1
*
25,9
*
23,5
18,9
42,2
46,3
36,4
50,4
27,6
46,5
31,2
22,8
58,3
52,7
42,5
33,5
55,5
*
32,6
46,4
45,2
42,0
*
42,4
*
51,9
32,9
55,7
59,4
50,7
57,3
47,6
59,3
49,2
38,6
72,1
72,3
50,5
40,5
78,9
*
49,1
56,8
60,1
54,9
*
70,8
*
72,0
40,2
57,8
62,3
51,7
58,1
48,8
60,2
52,2
42,0
72,1
77,9
53,2
41,6
80,9
*
52,2
58,0
62,4
57,0
*
73,6
*
75,8
40,8
58,4
63,0
52,2
59,6
48,8
61,2
52,2
42,0
74,3
77,9
53,2
42,1
80,9
*
53,2
58,4
63,0
57,6
*
76,1
*
76,4
41,3
1,2
1,1
1,2
0,6
3,9
1,4
1,1
0,0
1,7
0,9
0,0
1,3
0,9
*
1,9
1,6
0,0
1,1
*
3,2
*
2,1
0,3
40,4
35,8
46,7
39,8
47,3
37,4
46,6
58,0
24,0
21,2
46,8
56,6
18,1
*
44,9
40,1
37,0
41,3
*
20,7
*
21,5
58,4
89
Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri
TABEL 8.2.1
Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei
la primul contact sexual ºi starea civilã din acel moment
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Femei 15-24 ani
Starea civilãla momentul primului contact
Total femeiCãsãtorite / în uniune
consensualã NecãsãtoriteUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri
Femei cu contact sexual
Orice metodã
Metode moderne
Prezervativ
Altele
Metode tradiþionale
Coit întrerupt
Metoda calendarului
Nici o metodã
Nu au declarat cã au folosit
564
100,0
52,9
44,7
40,8
3,9
8,2
7,5
0,7
44,7
2,4
143
100,0
38,3
27,4
21,3
6,1
10,8
10,8
0,0
59,0
2,7
421
100,0
57,1
49,7
46,4
3,3
7,4
6,6
0,8
40,6
2,4
Starea civilãla momentul primului contact
Total bãrbaþiCãsãtoriþi / în uniune
consensualã NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri
Bãrbaþi cu contact sexual
Orice metodã
Metode moderne
Prezervativ
Altele
Metode tradiþionale
Coit întrerupt
Metoda calendarului
Nici o metodã
Nu au declarat cã au folosit
343
100,0
66,0
64,6
62,9
1,6
1,4
1,1
0,3
32,2
1,8
4
100,0
*
*
*
*
*
*
*
*
*
339
100,0
66,2
64,8
63,4
1,4
1,4
1,1
0,3
31,9
1,8
Bãrbaþi 15-24 ani
90
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 8.2.1.A
Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei
la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Urban
Starea civilãla momentul primului contact sexual
Total Cãsãtorite / în uniune
consensualã NecãsãtoriteUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri urban
Femei cu contact sexual
Orice metodã
Metode moderne
Prezervativ
Altele
Metode tradiþionale
Coit întrerupt
Metoda calendarului
Nici o metodã
Nu au declarat cã au folosit
310
100,0
64,3
56,7
53,2
3,5
7,6
6,9
0,7
34,1
1,5
42
100,0
53,1
47,5
40,5
7,0
5,6
5,6
0,0
45,1
1,8
268
100,0
66,0
58,1
55,1
3,0
7,9
7,1
0,8
32,5
1,5
Starea civilãla momentul primului contact sexual
Total Cãsãtorite / în uniune
consensualã NecãsãtoriteUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri rural
Femei cu contact sexual
Orice metodã
Metode moderne
Prezervativ
Altele
Metode tradiþionale
Coit întrerupt
Metoda calendarului
Nici o metodã
Nu au declarat cã au folosit
245
100,0
35,2
26,2
21,7
4,6
9,0
8,4
0,6
61,0
3,8
101
100,0
30,2
16,6
11,0
5,6
13,6
13,6
0,0
66,6
3,2
153
100,0
38,1
31,9
27,9
4,0
6,3
5,4
0,9
57,7
4,2
Rural
91
Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri
TABEL 8.2.1.B
Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei
la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Urban
Starea civilãla momentul primului contact sexual
Total NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri urban
Bãrbaþi cu contact sexual
Orice metodã
Metode moderne
Prezervativ
Altele
Metode tradiþionale
Coit întrerupt
Nici o metodã
Nu au declarat cã au folosit
220*
100,0
70,4
69,3
66,6
2,6
1,1
1,1
29,3
0,3
216
100,0
70,9
69,7
67,5
2,3
1,1
1,1
28,8
0,3
Starea civilãla momentul primului contact sexual
Total NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri rural
Bãrbaþi cu contact sexual
Orice metodã
Metode moderne
Prezervativ
Metode tradiþionale
Coit întrerupt
Metoda calendarului
Nici o metodã
Nu au declarat cã au folosit
123
100,0
58,7
56,9
56,9
1,9
1,1
0,8
37,0
4,2
123
100,0
58,7
56,9
56,9
1,9
1,1
0,8
37,0
4,2
Rural
* Au fost excluºi 4 bãrbaþi din mediul urban care erau cãsãtoriþi la primul contact sexual.
92
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 8.2.2
Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã
la cel mai recent contact sexual ºi starea civilã la acel moment
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Femei 15-24 ani
Starea civilãla momentul celui mai recent contact sexual
Total femeiCãsãtorite / în uniune
consensualã NecãsãtoriteUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri
Total femei 15-24 ani
Utilizatoare
Metode moderne
Prezervativ
Pilule
Sterilet
Spermicide
Ligatura trompelor
Altele metode moderne
Metode tradiþionale
Coitus interruptus
Metoda calendarului
Neutilizatoare
564
100,0
75,2
50,1
24,4
22,5
0,9
0,8
0,3
1,2
25,1
17,5
7,7
24,8
300
100,0
64,3
39,4
10,9
23,5
1,9
0,8
0,6
1,7
24,9
19,4
5,6
35,7
264
100,0
86,0
60,6
37,7
21,5
0,0
0,9
0,0
0,6
25,4
15,6
9,7
14,0
Starea civilãla momentul celui mai recent contact sexual
Total bãrbaþiCãsãtoriþi / în uniune
consensualã NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri
Total bãrbaþi 15-24 ani
Utilizatori
Metode moderne
Prezervativ
Pilule
Altele metode moderne
Metode tradiþionale
Coitus interruptus
Metoda calendarului
Neutilizatori
343
100,0
81,6
73,8
63,9
9,8
0,1
7,8
5,5
2,3
18,4
65
100,0,
46,1
23,3
13,0
10,3
0,0
22,8
19,1
3,8
53,9
278
100,0
85,3
79,4
70,6
8,7
0,0
5,9
4,2
1,7
14,7
Bãrbaþi 15-24 ani
93
Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri
TABEL 8.2.2.A
Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã
la cel mai recent contact sexual, starea civilã ºi mediul de rezidenþã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Urban
Starea civilã
Total femeiCãsãtorite / în uniune
consensualã NecãsãtoriteUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri urban
Total femei 15-24 ani
Utilizatoare
Metode moderne
Prezervativ
Pilule
Sterilet
Spermicide
Altele metode moderne
Metode tradiþionale
Coitus interruptus
Metoda calendarului
Neutilizatoare
310
100,0
80,5
57,6
30,1
25,8
0,4
1,1
0,2
22,9
13,6
9,3
19,5
108
100,0
66,1
46,4
13,7
30,3
1,2
1,1
0,0
19,7
12,3
7,4
33,9
202
100,0
88,1
63,5
38,7
23,4
0,0
1,1
0,3
24,6
14,3
10,3
11,9
Starea civilã
Total bãrbaþiCãsãtorite / în uniune
consensualã NecãsãtoriteUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri rural
Total femei 15-24 ani
Utilizatoare
Metode moderne
Prezervativ
Pilule
Sterilet
Spermicide
Ligatura Trompelor
Altele metode tradiþionale
Metode tradiþionale
Coitus interruptus
Metoda calendarului
Neutilizatoare
254
100,0
67,1
38,5
15,6
17,4
1,7
0,5
0,7
2,6
28,6
23,4
5,2
32,9
192
100,0
63,0
34,3
8,9
18,5
2,4
0,6
1,0
3,0
28,7
24,4
4,3
37,0
62
100,0
78,1
49,8
33,9
14,2
0,0
0,0
0,0
1,8
28,2
20,6
7,7
21,9
Rural
94
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 8.2.2.B
Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã
la cel mai recent contact sexual, starea civilã ºi mediul de rezidenþã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Urban
Starea civilã
Total femeiCãsãtoriþi / în uniune
consensualã NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri urban
Total bãrbaþi 15-24 ani
Utilizatori
Metode moderne
Prezervativ
Pilule
Altele metode moderne
Metode tradiþionale
Coitus interruptus
Metoda calendarului
Neutilizatori
220
100,0
82,9
77,0
66,0
10,8
0,2
5,9
2,8
3,2
17,1
41
100,0
60,0
48,8
27,8
19,3
1,6
11,3
5,4
5,9
40,0
179
100,0
86,3
81,1
71,6
9,5
0,0
5,2
2,4
2,8
13,7
Starea civilã
Total bãrbaþiCãsãtoriþi / în uniune
consensualã NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor
Numãr neponderat de cazuri rural
Total bãrbaþi 15-24 ani
Utilizatori
Metode moderne
Prezervativ
Pilule
Metode tradiþionale
Coitus interruptus
Metoda calendarului
Neutilizatori
123
100,0
79,5
68,6
60,4
8,2
10,9
9,9
1,0
20,5
24
100,0
*
*
*
*
*
*
*
*
99
100,0
83,7
76,4
68,9
7,5
7,3
7,3
0,0
16,3
Rural
95
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
9. CUNOªTINÞE ªI ATITUDINI DESPRE HIV/SIDA
Studiul Sãnãtatea Reproducerii România 2004 a condilo matozã, herpes genital ). Procent ul de cuprins o serie de întrebãri referitoare la bãrbaþi care au auzit de ITS-uri, altele decât cunoºtinþele ºi atitudinile asupra infecþiilor cu sifilisul, pare cã a scãzut comparativ cu 1999. În transmitere sexualã ºi HIV/SIDA, în scopul evaluãrii 200 4, d oar unu l di n no uã b ãrb aþi au a uzi t de cunoºtinþelor privind evitarea infectãrii cu HIV, a tric homo nas, în ti mp ce în 19 99 un ul di n ºas e percepþiei privind riscul personal de infectare, bãrbaþi auziserã despre trichomonas. ªi pentru precum ºi a concepþiilor greºite asupra cãilor de femei ºi pen tru bã rbaþi , cel m ai scã zut ni vel de transmite a virusului HIV. cunoºtinþe se înregistreazã printre persoanele
niciodatã cãsãtorite ºi pentru cele sub 24 de ani. Atitudinile ºi discriminarea faþã de persoanele Nivelul de cunoºtinþe privind infecþiile cu infectate HIV/SIDA afecteazã eforturile pentru transmitere sexualã creºte odatã cu creºterea prevenirea transmiterii, precum ºi îngrijirea nivelului de educaþie, precum ºi în grupele cu nivel persoanelor cu SIDA. socio-economic crescut. (Tabelul 9.1.1.A ºi B,
Comparativ cu studiile din 1993 ºi 1999, au fost Figura 9.1.1 A ºi B)introduse pentru prima datã întrebãri pentru obþi-
La întrebarea vizând indicarea spontanã a nerea de informaþii privind atitudinile ºi practicile modalitãþilor de protejare împotriva infecþiei cu HIV, discriminatorii împotriva persoanelor cu HIV/SIDA. 80% dintre femei ºi 84% dintre bãrbaþi au menþionat prezervativul ca metodã de prevenire. Se observã o
9.1 CUNOªTINÞE DESPRE PREVENIREA ªI creºtere semnificativã comparativ cu studiul TRANSMITEREA INFECÞIEI HIV similar din 1999, când numai 52% dintre femei ºi
63% dintre bãrbaþi au indicat spontan cã utilizarea În România, practic toate femeile ºi bãrbaþii de prezervativului poate proteja împotriva infecþiei vârstã reproductivã au auzit de HIV/SIDA, rezultate HIV. Aproximativ o treime dintre femei ºi bãrbaþi au similare studiului din 1999. În ceea ce priveºte menþionat de asemenea evitarea injecþiilor cu ace infecþiile cu transmitere sexualã (ITS), 95% dintre contaminate (34% ºi respectiv 30%), de asemenea femei ºi bãrbaþi au auzit despre sifilis, iar 65% o creºtere semnificativã comparativ cu 1999, când dintre femei ºi 81% dintre bãrbaþi au auzit despre doar 22% dintre femei ºi 21% dintre bãrbaþi au despre gonoree. Mai puþin de jumãtate dintre indicat spontan acele contaminate. femeile ºi bãrbaþii intervievaþi cunosc alte ITS-uri
(tricho-monas, chlamydia, vegetaþii veneriene sau ªaisprezece procente din bãrbaþi au menþionat de
Figura 9.1.1.A
Femei care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
99,594,8
65,2
55,2
33,3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
SIDA Sifilis Gonoree Herpes genital Trichomonas
%
96
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
asemenea spontan evitarea sexului cu prostituate femei ºi 50% dintre bãrbaþii din mediu l urban, º i pentru evitarea infectãrii HIV, procent similar 48% dintre femei ºi 44% dintre bãrbaþii din studiulu i din 1999. În 2004 17% dintre femei ºi 11% Bucureºti cunosc acest mijloc de protejare. Nivelul dintre bãrbaþi au indicat evitarea transfuziilor de de cunoºtinþe privind relaþiile monogame creºte cu sân ge c a o c ale de a se p rot eja pe e i în ºiº i vârsta. (Tabelul 9.1.3 A ºi B, Figura 9.1.3.)împotriva infecþiei HIV. (Tabelul 9.1.2.) La întrebarea dacã o persoanã poate fi infectatã cu Un set de întrebãri cu rãspunsuri predefinite a virusul HIV fãrã sã arate nici un semn de boalã, evaluat cunoºtinþele privind evitarea infectãrii HIV 82% dintre femei ºi 86% dintre bãrbaþi au rãspuns sau concepþiile greºite despre transmiterea HIV. corect (Figura 9.1.3.) . Se observã o creºter e Peste 90% dintre femei ºi bãrbaþi ºtiu cã utilizarea semnif ica tivã comparativ cu studiul similar d in prezervativului previne transmiterea virusului HIV. 1999, c ând num ai 67% dintre femei º i 72% d intre (Figura 9.1.3.). Proporþia femeilor care ºtiu cã bãrbaþi ºtiau cã infecþia HIV poate fi asimptomaticã.utilizarea prezervativului constituie o metodã de a Concepþia greºitã cum cã o persoanã poate evita infectarea HIV este mai redusã în mediul rural contacta SIDA mâncând din aceeaºi farfurie cu o (84%), printre femeile cu studii primare sau persoanã infectatã este recunoscutã ca fiind secundare inferioare (83 %) ºi în grupul cu nivel greºitã de 76% dintre femei ºi 67% dintre bãrbaþi. socio-economic scãzut (82%). Nu existã diferenþe (Figura 9.1.3.). În mediul rural, doar 65% dintre mari printre bãrbaþii care ºtiu cã utilizarea femei ºi 58% dintre bãrbaþi ºtiu cã HIV/SIDA nu prezervativului constituie o metodã de a evita poate fi contractatã mâncând din aceeaºi farfurie infecþia HIV, cu excepþia bãrbaþilor cu nivel socio- cu o persoanã infectatã. Se noteazã o creºtere a economic scãzut ºi a celor cu mai mult de trei cunoºtinþelor direct proporþionalã cu creºterea copii, unde nivelul de cunoºtinte este mai scãzut nivelului de educaþie ºi a statutului socio-economic decât media (86%). (Tabelul 9.1.3 A ºi B) (Tabelul 9.1.3 A ºi B)Cunoºtinþele privind existenþa unui singur partener UNAIDS a dezvoltat un indicator complex pentru a care nu mai are alþi parteneri, ca modalitate mãsura cunoºtinþele despre HIV/SIDA, combinând eficace de prevenire a transmiterii HIV sunt mult rãspunsuri de la câteva întrebãri cu rãspuns mai reduse (57% femei ºi 52% bãrbaþi). Izbitor, aºteptat. Doar câteva dintre întrebãrile UNAIDS au femeile ºi bãrbaþii din mediul urban ºi în particular fost introduse în studiul din 2004, ºi cu acestea s-a cei din Bucureºti prezintã niveluri scãzute de construit un indicator similar de „cunoºtinþe conºtientizare/acceptare a protejãrii împotriva cuprinzãtoare ºi complete”. Acest indicator HIV/SIDA prin relaþii monogame. Doar 54% dintre mãsoarã procentul de respondenþi care identificã
Figura 9.1.1.B
Bãrbaþi care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
98,794,9
81,3
41,1
11,50
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
SIDA Sifilis Gonoree Herpes genital Trichomonas
%
97
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
corect douã modalitãþi de prevenire a transmiterii ati tud ine de acceptarea a persoanelor cu HIV (utilizarea prezervativului ºi relaþii sexuale cu HIV/SIDA, respondenþii au fost rugaþi sã rãspundã un singur partener, care nu mai are alte partenere) la un set de întrebãri: 1) aþi lua masa împreunã cu o ºi dezaprobã douã afirmaþii greºite (o persoanã nu per soa nã c u HI V/S IDA ; 2) aþi îng rij i o r udã cu se poate infecta mâncând din aceleaºi vase cu o HIV/SIDA; 3) aþi fi deschis asupra faptului cã o rudã persoanã infectatã cu virusul HIV ºi cã o persoanã est e in fec tat ã cu HIV; 4) a þi f i de aco rd c a un infectatã cu virusul HIV poate sã nu arate nici un profesor HIV+, dar care nu are boala, sã continue semn de boalã). Pe baza acestui indicator, doar 6% sã pr edea ; 5) a þi fi de ac ord c a un c opil HIV+ sã dintre femeile ºi 3% dintre bãrbaþii din România au continue sã meargã la ºcoalã.informaþii cuprinzãtoare ºi complete despre UNAIDS a dezvoltat un indicator complex care HIV/SIDA. (Tabelul 9.1.3.A ºi B, Figura 9.1.3) mãsoarã atitudinea faþã de persoanele cu HIV/SIDA
(întrebãrile 1, 2, 3, 4 de mai sus). Deoarece în România numãrul copiilor infectaþi HIV de vârstã 9.2 PERCEPÞIA RISCULUI PERSONAL DE A ºcolarã este mult mai mare decât al adulþilor, în CONTACTA HIV/SIDA studiul de faþã s-a luat în calcul atitudinea
Mai mult de jumãtate dintre femeile de vârstã nediscriminatorie faþã de copiii de vârstã ºcolarã în
fertilã considerã cã nu au nici un risc de a se construirea indicatorului complex (întrebãrile 1, 2, 3
infecta cu virusul HIV (54%). Nu se noteazã ºi 5): 13% dintre femei (14% din mediul urban ºi 10%
modificãri majore faþã de studiul similar din 1999, în mediul rural) manifestã acceptare faþã de
când 57% dintre femei considerau cã nu au nici un persoanele infectate cu virusul HIV. Nivelul de
fel de risc. Se observã cã patru din cinci bãrbaþi îºi acceptare este mai mare în rândul bãrbaþilor (21%).
subestimeazã sau refuzã riscul de îmbolnãvire (47% (Tabelul 9.3.1 A ºi B. Figura 9.3.1.A ºi Figura 9.3.1.B)
dintre bãrbaþi considerã cã au un risc mic de a se Mai mult de jumãtate dintre respondenþi, 56% infecta ºi 32% considerã cã nu au nici un risc). dintre bãrbaþi ºi femei, spun cã ar lua masa Procentul bãrbaþilor care cred cã nu au nici un risc împreunã cu o persoanã cu HIV/SIDA, ºi de îmbolnãvire a scãzut faþã de studiul similar din aproximativ 70% dintre cei ce locuiesc in Bucureºti 1999, când 49% dintre ei considerau cã nu au nici rãspund „da” la aceastã întrebare (Tabelul 9.3.1A ºi un fel de risc de a contacta HIV. (Tabelul 9.2.1 A ºi B). Proporþia celor din mediul rural este B, Figura 9.2.1)semnificativ mai redusã doar 42% femei ºi 45% bãrbaþi. Sunt diferenþe marcante ºi în funcþie de
9.3 ATITUDINI DISCRIMINATORII FAÞÃ DE nivelul de educaþie: doar 39% bãrbaþi ºi 44% femei PERSOANELE CU HIV/SIDA cu educaþie secundarã inferioarã sau mai puþin ar
accepta sã ia masa cu o persoanã infectatã, Pentru a estima proporþia de femei ºi bãrbaþi cu o
Figura 9.1.3
Femei ºi bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA,
ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
93,3
86,4
67,1
51,6
2,7
90,2
81,5
76,3
57,1
5,6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Folosirea prezervativului previne transmiterea
virusului HIV
Infecþia cu HIV poate fi asimptomaticã
Nu se poate infecta cu HIV mâncând din aceleaºi
vase cu o persoanã infectatã
Monogamia
Cunoºtinþe comprehensive privind transmiterea
HIV/SIDA
Femei
Bãrbaþi
%
98
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
comparativ cu mai mult de trei sferturi dintre datoritã înþelegerii de cãtre unii respondenþi a bãrbaþii sau femeile cu educaþie post-secundarã. pãs trã rii sec ret ulu i ca un m ijl oc d e a p rot eja
persoana infectatã de atitudinea discriminatorie a Patru din cinci bãrbaþi ºi aproximativ la fel de multe celor din jur. femei ar accepta sã aibã grijã de o rudã infectatã
cu v iru sul HIV. Pro por þia cel or c u at itu din e de Pentru toate celelalte patru întrebãri, atitudinea de acceptare este ceva mai ridicatã în mediul urban acceptare a persoanelor infectate cu virusul HIV (86% bãrbaþ i din mediul urban ºi 82% femei din era mai redusã în mediul rural. Faptul cã pentru mediul urban, compara tiv cu 79% bãrbaþi din aceastã întrebare mai multe femei ºi bãrbaþi din mediul rural ºi 72% femei din mediul rural). mediul rural au o atitudine de acceptare (nu ar þine
secret faptul cã o rudã este HIV pozitiv) poate Aproximativ o femeie din trei nu ar pãstra secret sugera faptul cã ea nu furnizeazã o mãsurã faptul cã o rudã este HIV pozitiv (31%) ºi 2 din 5 adecvatã de evaluare a atitudinii de acceptare a bãrbaþi nu ar pãstra un astfel de lucru secret (41%). persoanelor cu HIV/SIDA. Aceastã întrebare ar putea avea un nivel scãzut al
rãspunsur ilor cu „o ati tud ine de acceptare”, Femeile au o atitudine de acceptare mai crescutã
Figura 9.2.1
Femei ºi bãrbaþi dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA (nici un risc)
Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004
57,254
49
31,6
0
10
20
30
40
50
60
70
1999 2004 1999 2004
Femei Bãrbaþi
%
Figura 9.3.1.A
Femei care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004 78,3 77,7
73,4
55,651,4
12,7
0102030405060708090
Ar îngriji o
rudã infectatã
cu virusul HIV
Ar accepta ca
un elev HIV+,
fãrã boalã
SIDA, sã
meargã în
continuare la
ºcoalã
Ar accepta ca
un profesor
HIV+, fãrã
boalã SIDA,
sã predea în
continuare la
ºcoalã
Ar lua masa
cu o persoanã
cu HIV/SIDA
Nu ar pãstra
secretul
condiþiei de
persoanã
HIV+ a unei
rude
Atitudine
pozitivã
privind
persoanele cu
HIV/SIDA ( pe
baza
indicatorului
UNAIDS)
%
99
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
decât a bãrbaþilor în ceea ce priveºte acordul ca creºterea nivelului de educaþie sau a statutului un copil infectat HIV sã meargã la ºcoalã sau ca socio-economic, la patru din cele cinci întrebãri un profesor HIV pozitiv dar care nu are boala, sã pent ru care resp onde nþii au fost ches tion aþi. continue sã predea. Aproape 80% dintre femei ºi (Tabelul 9.3.1 A ºi B). Doar între barea privi nd doa r 70 % di ntr e bã rba þi a r pe rmi te u nui cop il secretul asupra statutului de persoanã HIV+ a unei infectat HIV sã meargã la ºcoalã. Acceptarea ca rude nu aratã o re laþie similarã. Ceva mai multe un profesor HIV pozitiv dar care nu are boala sã femei cu nivel educaþional scãzut au rãspuns „nu” continue sã predea este similarã (73% dintre femei (rã spu ns car e dem ons tre azã o ati tud ine de ºi 63% dintre bãrbaþi). Nivelul de acceptare scade acc ept are ), com par ati v cu fem eil e cu niv el de semnificativ în rândul respondenþilor din mediul educaþie ridicat. 41% dintre femeile cu educaþie rur al, und e do ar 6 8% d int re f eme i ºi 62% din tre primarã sau secundarã inferioarã au rãspuns „nu”, bãr baþ i ar per mit e un ui c opi l in fec tat HIV sã comparativ cu 38% dintre femeile cu educaþie post-meargã la ºcoalã, ºi doar 63% femei ºi 55% bãrbaþi secundarã. (Tabelul 9.3.1.A ºi B).ar accepta ca un profesor HIV pozitiv dar care nu are boala sã continue sã predea.
Se noteazã creºterea gradului de acceptare a persoanelor cu HIV/SIDA direct proporþional cu
Figura 9.3.1.B
Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004 82,9
69,962,8
5649,8
21,2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Ar îngriji o
rudã infectatã
cu virusul HIV
Ar accepta ca
un elev HIV+,
fãrã boalã
SIDA, sã
meargã în
continuare la
ºcoalã
Ar accepta ca
un profesor
HIV+, fãrã
boalã SIDA,
sã predea în
continuare la
ºcoalã
Ar lua masa
cu o persoanã
cu HIV/SIDA
Nu ar pãstra
secretul
condiþiei de
persoanã
HIV+ a unei
rude
Atitudine
pozitivã
privind
persoanele cu
HIV/SIDA ( pe
baza
indicatorului
UNAIDS)
%
100
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Numãr copii în viaþã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Numãr de parteneri din viaþa lor
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-44
Cãsãtoritã / în uniuneCãsãtoritã anteriorNiciodatã cãsãtoritã
Nici unul1 2 3 sau mai mulþi
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici unul1234 sau mai mulþiNedeclarat
TABEL 9.1.1.AFemei care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
4441
24861955
718585737515378496553459
111217631566
3113278
1050
142013711227423
16372257547
144516041392
40802458630
605272658826920053
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0
Vegetaþiiveneriene/
condilomatozãInfecþii cuchlamidya
Tricho-monas
HerpesgenitalSIDA Sifilis Gonoree
99,5
99,899,0
99,5100,099,7
100,099,498,498,899,6
99,299,599,7
99,699,299,3
99,399,899,798,8
98,7100,099,7
98,499,9
100,0
99,797,391,7
100,0
98,999,6
100,0100,0100,094,8
65,2
73,651,8
53,165,368,974,057,753,965,783,9
52,870,672,8
67,673,259,4
62,171,967,452,3
45,373,989,2
44,968,679,6
66,447,649,750,2
45,866,174,379,188,575,2
94,8
97,690,4
89,795,995,997,194,093,396,298,4
91,696,496,7
95,998,192,4
93,297,796,988,0
88,798,399,5
87,097,698,9
95,993,371,984,4
88,795,698,098,699,389,2
55,2
67,935,0
35,156,051,155,952,554,368,878,1
47,160,258,6
54,061,856,6
57,461,752,925,3
31,065,386,5
23,060,278,7
56,159,910,535,0
43,753,064,771,080,368,6
33,3
44,215,9
23,831,228,233,832,328,631,462,0
18,841,140,5
35,047,827,9
31,143,932,512,1
11,239,971,8
10,035,052,3
34,229,35,6
18,8
13,832,443,951,567,551,0
24,1
31,013,1
14,228,619,920,028,421,823,142,7
15,830,625,9
24,530,722,3
24,529,522,2,10,3
8,329,350,1
8,324,637,7
24,721,14,1
13,5
11,923,131,938,346,029,7
22,8
30,210,9
14,721,219,324,226,216,923,341,7
13,028,627,0
23,432,420,0
22,128,622,09,3
7,827,348,5
7,524,135,0
23,419,73,42,9
11,022,429,032,044,828,1
101
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Numãr copii în viaþã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Numãr de parteneri din viaþa lor
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-2425-3435-44
Cãsãtorit / în uniuneCãsãtorit anteriorNiciodatã cãsãtorit
Nici unul1 2 3 sau mai mulþi
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
ScãzutMediuRidicat
RomânãMaghiarãRromãAlta
Nici unul1234 sau mai mulþiNedeclarat
TABEL 9.1.1.BBãrbaþi care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
2361
13241037
368320331293272260277240
584714
1063
153479
748
1008598574181
7701335256
820844697
21571107519
267251162257
1302122
100,0
100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0
100,0100,0100,0100,0100,0100,0
Vegetaþiiveneriene/
condilomatozãInfecþii cuchlamidya
Tricho-monas
HerpesgenitalSIDA Sifilis Gonoree
98,7
99,098,2
96,298,7
100,099,398,399,399,399,6
98,298,599,2
99,195,998,3
98,298,999,299,7
97,199,4
100,0
97,399,199,7
98,698,8
100,0*
96,399,697,698,299,399,5
81,3
84,677,0
78,481,693,880,975,877,972,886,7
68,187,086,8
88,088,871,7
75,489,687,381,6
70,085,595,9
75,982,586,0
81,865,084,5
*
51,882,083,689,086,189,0
94,9
96,892,4
90,097,797,295,091,197,196,296,7
90,596,597,0
97,197,791,7
92,697,797,794,9
87,798,4
100,0
91,595,697,9
95,096,490,1
*
80,792,995,696,098,498,2
41,1
48,831,2
31,541,342,031,237,651,743,757,6
34,146,542,2
44,542,936,4
39,050,041,030,8
25,345,171,8
20,942,263,1
41,644,716,2
*
20,340,133,140,246,457,6
21,7
27,813,8
16,925,915,222,220,318,515,943,1
14,424,824,8
25,325,916,5
19,128,622,816,5
11,823,444,9
11,021,234,7
22,412,67,5
*
11,315,418,022,924,633,8
12,6
14,710,0
11,610,516,28,16,8
19,212,417,0
10,312,714,4
14,417,09,9
10,914,713,516,8
8,213,522,7
8,510,819,7
12,813,84,1
*
4,814,511,612,013,721,5
11,5
15,66,2
10,010,611,94,87,6
13,810,824,7
8,211,214,2
12,321,49,7
10,415,011,68,6
5,312,327,3
3,910,821,1
11,615,00,0
*
6,38,77,1
10,113,320,9
* Mai puþin de 25 de cazuri la aceastã categorie
102
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 9.1.2Femei ºi bãrbaþi de vârstã fertilã care au auzit de HIV/SIDA ºi care au menþionat spontan
metode posibile de prevenire a transmiterii HIV/SIDA, dupã metodele menþionateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Femei de 15 - 44 ani
Posibile mijloace
Bãrbaþi de 15 - 49 ani
Posibile mijloace
Total
Total
Nu au menþionat
Nu au menþionat
Au menþionat
Au menþionat
Folosirea prezervativelor
Lipsa sexului ocazional
Evitarea injecþiilor cu ace contaminate
Monogamia (ambii parteneri nu mai au alþi
parteneri)
Lipsa sexului pe bani (prostituþia)
Evitarea mai multor parteneri
Evitarea transfuziilor de sânge
Abstinenþa (lipsa totalã a sexului)
Altele
Nu ºtiu nici un mod de protecþie
Folosirea prezervativelor
Lipsa sexului ocazional
Evitarea injecþiilor cu ace contaminate
Monogamia (ambii parteneri nu mai au alþi
parteneri)
Lipsa sexului pe bani (prostituþia)
Evitarea mai multor parteneri
Evitarea transfuziilor de sânge
Abstinenþa (lipsa totalã a sexului)
Altele
Nu ºtiu nici un mod de protecþie
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
80,4
9,1
34,4
9,4
5,9
9,7
16,5
2,8
2,2
11,4
19,6
90,9
65,6
90,6
94,1
90,3
83,5
97,2
97,8
88,6
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
83,8
8,2
30,3
5,7
15,8
1,6
11,0
2,6
1,2
7,3
16,2
91,8
69,7
94,3
84,2
98,4
89,0
97,4
98,8
92,7
103
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
TAB
EL 9
.1.3
.AFe
mei
car
e au
auz
it d
e H
IV/S
IDA
ºi c
are
au c
unoº
tinþ
e co
mpr
ehen
sive
des
pre
prev
enir
ea a
cest
ora,
pe
cara
cter
isti
cile
stu
diat
e*S
tudi
ul S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 2
004
Tota
l
Me
diu
de
re
zid
en
þã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
st
Su
d-E
st
Su
d
Su
d-V
est
Ve
st
No
rd-V
est
Ce
ntr
u
Bu
cu
reºt
i
15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
Cã
sãto
ritã
/ în
un
iun
e
Cã
sãto
ritã
an
teri
or
Nic
iod
atã
cã
sãto
ritã
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
3961
2339
1622 629
550
663
436
336
423
492
432
547
452
763
815
854
530
2746 247
968
90,2
94,0
84,2
88,4
94,7
91,6
86,0
88,7
86,9
90,9
93,2
90,4
91,5
91,2
91,0
90,6
85,9
89,0
88,5
92,8
81,5
87,1
72,4
74,0
80,5
80,3
83,6
81,5
77,5
84,6
93,5
73,2
83,8
85,3
83,0
84,7
78,3
80,6
83,7
82,7
76,3
83,5
64,7
72,6
81,7
76,6
65,0
72,7
73,6
77,9
88,3
70,2
75,0
79,3
77,5
80,0
75,4
74,3
79,5
79,3
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Cre
d cã
un
sing
ur
part
ener
sex
ual
este
o m
etod
ã de
a te
feri
de
HIV
/SID
A
Nu
cred
cã
o pe
rso
anã
se p
oate
infe
cta
cu v
irus
ul H
IV/S
IDA
mân
când
din
ace
leaº
i vas
e
cu o
per
soan
ã in
fect
atã
Cre
d cã
o p
erso
anã
poat
e ar
ãta
sãnã
toas
ã
ºi s
ã fi
e in
fect
atã
cu v
irus
ul H
IV
Cre
d cã
folo
sire
apr
ezer
vati
vulu
i est
eo
met
odã
de a
te fe
ride
HIV
/SID
AC
arac
teri
stic
i
Fem
ei c
are
au
cuno
ºtin
þe c
ompr
e-
hens
ive
desp
re
prev
enir
ea H
IV/S
IDA
**
57,1
54,1
61,8
59,0
59,0
59,3
52,0
66,4
62,7
52,2
47,6
45,4
54,1
55,3
59,7
64,1
66,1
64,6
53,3
43,9
5,6
7,0
3,3
6,5
5,5
6,5
1,5
6,6
3,4
7,8
5,9
2,9
3,7
7,3
5,9
7,9
5,4
6,2
7,3
4,2
104
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Num
ãr c
opii
în v
iaþã
Niv
elul
de
inst
ruir
e
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Etni
a
Are
cun
oºti
nþe
infe
ctat
e cu
HIV
sau
car
e au
SID
A
Nic
i un
copi
l
1 co
pil
2 co
pii
3 co
pii º
i pes
te
Pri
mar
ºi s
ecun
dar
Sec
unda
r su
peri
or
Pos
tsec
unda
r
Scã
zut
Med
iu
Rid
icat
Rom
ânã
Mag
hiar
ã
Rro
mã
Alta
Da
Nu
ºtie
/ re
fuzã
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Cre
d cã
un
sing
ur
part
ener
sex
ual
este
o m
etod
ã de
a te
feri
de
HIV
/SID
A
Nu
cred
cã
o pe
rso
anã
se p
oate
infe
cta
cu v
irus
ul H
IV/S
IDA
mân
când
din
ace
leaº
i vas
e
cu o
per
soan
ã in
fect
atã
Cre
d cã
o p
erso
anã
poat
e ar
ãta
sãnã
toas
ã
ºi s
ã fi
e in
fect
atã
cu v
irus
ul H
IV
Cre
d cã
folo
sire
apr
ezer
vati
vulu
i est
eo
met
odã
de a
te fe
ride
HIV
/SID
AC
arac
teri
stic
i
1306
1271
1069 31
5
1618
2257 54
6
1427
1603
1391
3681 20
9 44 27 362
3599
93,0
92,7
87,8
75,8
83,1
93,4
98,5
81,8
91,1
96,8
91,0
88,7
55,7
86,5
92,0
90,1
83,2
84,1
81,1
65,6
54,9
61,7
45,5
61,3
59,0
51,3
82,3
81,4
45,0
54,9
85,3
81,1
79,3
79,4
74,1
57,4
70,8
86,3
93,5
66,5
84,6
91,2
77,6
68,3
32,7
61,9
81,9
75,7
4,8
6,6
6,1
4,2
3,1
6,0
10,8 2,6
6,4
7,3
5,7
5,0
1,3
4,3
7,9
5,3
47,0
60,6
67,9
65,6
62,0
82,9
91,8
58,6
81,2
86,5
57,2
54,8
55,4
56,2
54,6
57,3
Fem
ei c
are
au
cuno
ºtin
þe c
ompr
e-
hens
ive
desp
re
prev
enir
ea H
IV/S
IDA
**
* În
regi
stra
rea
rãsp
unsu
lui s
-a fã
cut î
n do
uã e
tape
: înt
r-o
prim
ã et
apã
au fo
st în
regi
stra
te r
ãspu
nsur
ile e
xpri
mat
e sp
onta
n de
inte
rvie
vaþi,
iar
în c
ea
de-a
dou
a et
apã
s-a
ceru
t opi
nia
(într
ebat
) des
pre
mod
alitã
þile
care
nu
au fo
st m
enþio
nate
spo
ntan
.**
Indi
cato
rul p
rivi
nd c
unoº
tinte
le c
ompr
ehen
sive
a fo
st m
ãsur
at a
stfe
l: pr
ocen
tul c
elor
car
e cu
nosc
dou
ã m
etod
e de
pre
veni
re a
infe
cþie
i HIV
(util
izar
ea p
reze
rvat
ivul
ui º
i un
sing
ur p
arte
ner
sexu
al) º
i res
ping
dou
ã pe
rcep
þii
eron
ate
asup
ra tr
ansm
iteri
i HIV
(o p
erso
anã
infe
ctat
ã H
IV p
oate
arã
ta s
ãnãt
oasã
ºi n
u cr
ed c
ã o
pers
oanã
se
poat
e in
fect
a cu
vir
usul
HIV
/SID
A m
âncâ
nd d
in a
cele
aºi v
ase
cu o
per
soan
ã in
fect
atã)
105
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
TAB
EL 9
.1.3
.BB
ãrba
þi c
are
au a
uzit
de
HIV
/SID
A º
i car
e au
cun
oºti
nþe
com
preh
ensi
ve d
espr
e pr
even
irea
ace
stor
a, p
e ca
ract
eris
tici
le s
tudi
ate*
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Tota
l
Me
diu
de
re
zid
en
þã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
st
Su
d-E
st
Su
d
Su
d-V
est
Ve
st
No
rd-V
est
Ce
ntr
u
Bu
cu
reºt
i
15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
45-4
9
Cã
sãto
rit
/ în
un
iun
e
Cã
sãto
rit
an
teri
or
Nic
iod
atã
cã
sãto
rit
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
2333
1315
1018 357
316
331
291
266
258
275
239
332
242
325
379
421
300
334
1520 76 737
93,3
95,9
89,8
91,2
94,8
94,3
92,7
95,8
90,2
89,7
98,1
95,6
94,8
93,9
94,5
91,6
91,1
90,5
93,0
93,2
93,7
86,4
89,7
82,2
76,2
88,8
92,9
88,6
88,5
87,3
83,8
88,8
86,0
84,3
89,5
88,4
88,0
83,7
83,9
87,2
89,4
85,2
67,1
73,9
58,3
59,8
71,3
62,2
65,9
72,6
74,3
70,7
66,9
59,7
68,4
70,9
69,4
70,5
65,5
64,9
70,5
60,3
63,1
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Cre
d cã
un
sing
ur
part
ener
sex
ual
este
o m
etod
ã de
a te
feri
de
HIV
/SID
A
Nu
cred
cã
o pe
rso
anã
se p
oate
infe
cta
cu v
irus
ul H
IV/S
IDA
mân
când
din
ace
leaº
i vas
e
cu o
per
soan
ã in
fect
atã
Cre
d cã
o p
erso
anã
poat
e ar
ãta
sãnã
toas
ã
ºi s
ã fi
e in
fect
atã
cu v
irus
ul H
IV
Cre
d cã
folo
sire
apr
ezer
vati
vulu
i est
eo
met
odã
de a
te fe
ride
HIV
/SID
AC
arac
teri
stic
i
Fem
ei c
are
au
cuno
ºtin
þe c
ompr
e-
hens
ive
desp
re
prev
enir
ea H
IV/S
IDA
**
51,6
50,4
53,1
60,8
55,5
37,0
45,9
48,0
60,8
58,2
44,3
40,1
47,9
50,0
51,8
53,9
56,5
63,2
55,6
65,5
45,1
2,7
3,3
2,0
5,0
2,3
0,9
1,8
5,7
1,3
2,4
2,0
1,3
1,2
2,6
4,4
2,2
3,4
4,3
3,9
1,7
1,3
106
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Num
ãr c
opii
în v
iaþã
Niv
elul
de
inst
ruir
e
Niv
el s
ocio
-eco
nom
ic
Etni
a
Are
cun
oºti
nþe
infe
ctat
e cu
HIV
sau
car
e au
SID
A
Nic
i un
copi
l
1 co
pil
2 co
pii
3 co
pii º
i pes
te
Pri
mar
ºi s
ecun
dar
Sec
unda
r su
peri
or
Pos
tsec
unda
r
Scã
zut
Med
iu
Rid
icat
Rom
ânã
Mag
hiar
ã
Rro
mã
Alta
Da
Nu
ºtie
/ re
fuzã
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Cre
d cã
un
sing
ur
part
ener
sex
ual
este
o m
etod
ã de
a te
feri
de
HIV
/SID
A
Nu
cred
cã
o pe
rsoa
nã s
e po
ate
infe
cta
cu v
irus
ul H
IV/S
IDA
mân
când
din
ace
leaº
i vas
e
cu o
per
soan
ã in
fect
atã
Cre
d cã
o p
erso
anã
poat
e ar
ãta
sãnã
toas
ã
ºi s
ã fi
e in
fect
atã
cu v
irus
ul H
IV
Cre
d cã
folo
sire
apr
ezer
vati
vulu
i est
eo
met
odã
de a
te fe
ride
HIV
/SID
AC
arac
teri
stic
i
993
591
569
180
751
1326 256
800
838
695
2130 109 75 19 142
2191
94,3
93,9
92,5
86,4
89,3
95,1
96,7
86,4
96,9
96,6
93,7
92,9
79,7
***
91,1
93,4
86,2
91,0
84,3
81,1
49,1
53,1
51,5
54,0
51,7
48,6
86,6
81,4
86,7
***
86,3
86,4
65,1
72,3
70,9
55,4
81,1
88,2
94,1
78,7
89,2
91,8
67,8
68,2
39,1
***
53,4
68,0
1,6
5,1
2,7
4,1
1,1
2,8
7,8
0,5
2,8
5,2
2,8
2,1
1,5
***
3,3
2,7
46,2
53,2
56,6
70,0
52,8
73,5
79,4
51,0
72,6
78,6
50,8
61,7
56,4
***
64,0
50,7
Fem
ei c
are
au
cuno
ºtin
þe c
ompr
e-
hens
ive
desp
re
prev
enir
ea H
IV/S
IDA
**
* În
regi
stra
rea
rãsp
unsu
lui s
-a fã
cut î
n do
uã e
tape
: înt
r-o
prim
ã et
apã
au fo
st în
regi
stra
te r
ãspu
nsur
ile e
xpri
mat
e sp
onta
n de
inte
rvie
vaþi,
iar
în c
ea d
e-a
doua
eta
pã s
-a c
erut
opi
nia
(într
ebat
) des
pre
mod
alitã
þile
care
nu
au fo
st
men
þiona
te s
pont
an.
** In
dica
toru
l pri
vind
cun
oºtin
tele
com
preh
ensi
ve a
fost
mãs
urat
ast
fel:
proc
entu
l cel
or c
are
cuno
sc d
ouã
met
ode
de p
reve
nire
a in
fecþ
iei H
IV (u
tiliz
area
pre
zerv
ativ
ului
ºi u
n si
ngur
par
tene
r se
xual
) ºi r
espi
ng d
ouã
perc
epþii
er
onat
e as
upra
tran
smite
rii H
IV (o
per
soan
ã in
fect
atã
HIV
poa
te a
rãta
sãn
ãtoa
sã º
i nu
cred
cã
o pe
rsoa
nã s
e po
ate
infe
cta
cu v
irus
ul H
IV/S
IDA
mân
când
din
ace
leaº
i vas
e cu
o p
erso
anã
infe
ctat
ã).
***
Mai
puþ
in d
e 25
de
cazu
ri la
ace
astã
cat
egor
ie.
107
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Experienþa sexualã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
Cãsãtoritã sau în uniune
Cãsãtoritã anterior
Niciodatã cãsãtoritã
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Altã etnie
Fãrã experienþã sexualã
Cu experienþã sexualã
TABEL 9.2.1.AFemei care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
Auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA:
Mare Moderat Mic Nici un risc Risc nedeclarat
4421
2482
1939
715
585
736
515
375
489
548
458
602
501
849
906
942
621
3102
277
1042
1618
2257
546
1427
1603
1391
4071
239
81
30
598
3828
4,1
4,6
3,4
1,6
4,6
4,1
5,4
4,8
2,1
6,6
5,3
4,1
4,0
3,3
4,9
4,9
3,6
4,1
5,7
4,0
4,5
3,6
5,4
3,1
4,7
4,5
4,2
3,9
2,7
0,0
3,7
4,2
8,3
10,4
5,0
5,1
5,4
5,4
10,1
7,9
9,4
14,5
12,0
10,0
9,7
8,7
7,7
7,5
5,8
7,1
3,8
11,4
6,5
9,0
11,0
3,6
7,9
12,9
8,4
10,5
0,5
0,0
8,1
8,4
27,1
31,0
20,7
25,3
23,4
24,4
23,1
24,4
33,4
33,7
31,1
19,3
27,8
30,2
29,7
28,3
27,1
26,0
28,7
28,7
17,4
28,5
49,1
16,2
29,3
34,2
27,0
33,5
15,2
32,5
20,9
28,5
54,0
49,4
61,3
57,8
62,1
56,9
56,6
59,4
48,3
39,4
47,8
59,9
52,2
50,1
50,3
52,4
60,3
55,5
56,5
50,8
61,6
54,1
31,3
65,1
52,9
45,2
54,2
44,0
66,7
53,6
61,7
52,1
6,5
4,5
9,7
10,2
4,4
9,3
4,9
3,5
6,9
5,9
3,8
6,7
6,5
7,7
7,4
6,8
3,2
7,3
5,2
5,2
10,0
4,8
3,1
11,9
5,1
3,3
6,2
8,0
14,8
13,9
5,5
6,7
108
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
Experienþa sexualã
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
Cãsãtorit sau în uniune
Cãsãtorit anterior
Niciodatã cãsãtorit
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Scãzut
Mediu
Ridicat
Românã
Maghiarã
Rromã
Altã etnie
Fãrã experienþã sexualã
Cu experienþã sexualã
TABEL 9.2.1.BBãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Caracteristici
Numãrneponderat
de cazuri Total
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
Auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA:
Mare Moderat Mic Nici un risc Risc nedeclarat
2333
1315
1018
357
316
331
291
266
258
275
239
332
242
325
379
421
300
334
1520
76
737
751
1326
256
800
838
695
2130
109
75
19
259
2074
6,4
5,3
7,9
14,5
3,6
7,2
1,2
1,1
7,6
7
5,1
7,9
9,8
7,6
5,2
5,8
5,1
2,7
5,1
6,4
8,2
10,6
4,9
1,5
8,6
5,7
4,9
6,5
5,9
5,4
*
5,2
6,6
10,7
10,4
11
13,3
8,5
10,3
8,6
5,5
11,7
18,7
8
12,4
13,2
11,6
9,1
13,7
6,8
6,8
9,4
11
12,4
10,7
10,2
12,9
9,4
8,8
14,4
10,5
16,1
10,5
*
9,5
10,8
47,3
52,9
40,1
34,8
49,3
54,6
62,6
63
29
26
62,7
47,4
46,5
49
54,9
43,7
46,3
42,5
47,6
50,8
46,7
38,9
49,4
63,2
41,5
47,2
54,1
48,4
27,6
36,3
*
45,1
47,7
31,6
29
35,1
33,5
35,2
23,1
24,5
27,9
45,7
43,7
20,6
26,5
27,6
28,1
26,6
31,7
38,7
45,3
34,6
29,2
27,8
32,8
33,1
20,5
34,1
35,2
24,5
31,1
43,8
30,3
*
34,8
31,1
4
2,4
6
3,8
3,5
4,8
3,1
2,5
5,9
4,5
3,5
5,8
2,9
3,7
4,2
5
3
2,7
3,4
2,7
4,9
7
2,5
1,9
6,4
3,2
2,1
3,5
6,6
17,5
*
5,4
3,7
109
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
TAB
EL 9
.3.1
.AFe
mei
car
e au
auz
it d
e H
IV/S
IDA
, dup
ã at
itud
inea
faþã
de
pers
oane
le H
IV s
au a
vând
SID
A, p
e ca
ract
eris
tici
le s
tudi
ate
Stu
diul
Sãn
ãtãþ
ii R
epro
duce
rii -
Rom
ânia
200
4
Tota
l
Me
diu
de
re
zid
en
þã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
st
Su
d-E
st
Su
d
Su
d-V
est
Ve
st
No
rd-V
est
Ce
ntr
u
Bu
cu
reºt
i
15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
Cã
sãto
ritã
/ în
un
iun
e
Cã
sãto
ritã
an
teri
or
Nic
iod
atã
cã
sãto
ritã
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
4421
2482
1939 715
585
736
515
375
489
548
458
602
501
849
906
942
621
3102 277
1042
78,3
82,0
72,2
77,3
79,3
77,0
79,2
72,8
77,7
77,6
83,7
77,9
78,1
77,5
78,2
78,1
80,2
76,9
78,0
80,9
77,7
83,7
68,0
78,6
76,8
78,5
71,7
70,4
77,4
76,8
87,6
77,6
78,2
78,1
75,0
79,9
77,3
74,7
78,7
83,0
73,4
80,1
62,7
73,4
73,9
75,1
64,3
63,5
72,0
74,2
85,9
74,7
73,2
73,1
71,8
74,9
72,8
69,8
75,2
79,8
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Nu
ar p
ãstr
a
conf
iden
þial
itat
ea
cond
iþie
i de
pers
oanã
HIV
+ a
unei
rud
e
Ar
lua
mas
a
împr
eunã
cu o
per
soan
ã
cu H
IV/S
IDA
Cre
d cã
un
prof
esor
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
pred
ea
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Cre
d cã
un
elev
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
mea
rgã
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Ar
îngr
iji
o ru
dãH
IV+
Car
acte
rist
ici
Fem
ei c
are
acce
ptã
toat
e
cele
4
stig
mat
izãr
i*
55,6
64,1
42,1
54,2
58,7
52,8
43,6
49,9
59,5
57,0
67,7
56,3
59,9
56,9
53,8
54,7
51,2
50,0
61,2
65,0
31,0
28,6
35,0
25,9
28,6
27,5
43,4
32,3
31,7
37,9
26,8
29,4
27,6
32,8
28,7
32,1
36,7
33,0
31,0
27,5
12,7
14,3
10,2
11,1
10,7 9,7
14,9 7,8
16,3
16,6
15,5
12,0
11,3
12,4
11,1
13,9
16,3
12,4
15,1
12,8
* D
eoar
ece
în R
omân
ia n
umãr
ul c
opiil
or in
fect
aþi H
IV d
e vâ
rstã
ºco
larã
est
e m
ult m
ai m
are
decâ
t al a
dulþi
lor
infe
ctaþ
i, in
dica
toru
l a lu
at în
cal
cul a
titud
inea
ned
iscr
imin
ator
ie fa
þã d
e co
pii d
e vâ
rstã
ºco
larã
.
110
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Nu
mã
r d
e c
op
ii î
n v
iaþã
Niv
elu
l d
e i
nst
ruir
e
Niv
el
soc
io-e
co
no
mic
Are
cu
no
ºtin
þe i
nfe
cta
te c
u H
IV s
au
ca
re a
u S
IDA
Nic
i un
ul
1 2 3+ Pri
ma
r ºi
se
cu
nd
ar
infe
rio
r
Se
cu
nd
ar
sup
eri
or
Po
stse
cu
nd
ar
Sc
ãzu
t
Me
diu
Rid
ica
t
Etn
ia
Ro
mâ
nã
Ma
gh
iarã
Rro
mã
Alt
ã e
tnie
Da
Nu
ºti
e
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
1411
1369
1223 418
1618
2257 546
1427
1603
1391
4071 239 81 30 396
4025
80,5
77,7
77,6
70,6
73,2
80,4
84,5
70,3
80,0
83,4
78,7
81,8
53,7
59,8
78,6
78,2
82,8
78,3
74,2
59,8
65,9
83,0
91,0
61,9
79,9
89,2
79,0
71,3
34,4
46,0
86,4
76,8
79,7
73,5
69,1
54,2
62,3
77,8
88,6
56,4
75,5
86,1
74,7
69,0
27,3
44,9
81,2
72,7
64,5
54,1
48,4
37,0
43,9
59,4
75,1
38,0
57,5
69,2
56,7
52,0
18,7
31,0
64,7
54,8
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Ar
lua
mas
a
împr
eunã
cu o
per
soan
ã
cu H
IV/S
IDA
Cre
d cã
un
prof
esor
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
pred
ea
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Cre
d cã
un
elev
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
mea
rgã
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Ar
îngr
iji
o ru
dãH
IV+
Car
acte
rist
ici
27,2
30,9
35,3
38,8
34,0
30,5
24,5
33,0
30,7
29,7
30,6
36,6
39,9
30,8
38,6
30,3
12,7
12,2
13,5
12,0
10,4
13,5
16,3 7,5
13,4
16,6
12,9
10,5 6,5
12,2
19,1
12,1
Nu
ar p
ãstr
a
conf
iden
þial
itat
ea
cond
iþie
i de
pers
oanã
HIV
+ a
unei
rud
e
Fem
ei c
are
acce
ptã
toat
e
cele
4
stig
mat
izãr
i*
111
Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA
TAB
EL 9
.3.1
.BB
ãrba
þi c
are
au a
uzit
de
HIV
/SID
A, d
upã
atit
udin
ea fa
þã d
e pe
rsoa
nele
HIV
sau
avâ
nd S
IDA
, pe
cara
cter
isti
cile
stu
diat
eS
tudi
ul S
ãnãt
ãþii
Rep
rodu
ceri
i - R
omân
ia 2
004
Tota
l
Me
diu
de
re
zid
en
þã
Re
giu
ne
a d
e d
ezv
olt
are
Gru
pa
de
vâ
rstã
Sta
rea
civ
ilã
Urb
an
Ru
ral
No
rd-E
stS
ud
-Est
Su
dS
ud
-Ve
stV
est
No
rd-V
est
Ce
ntr
uB
uc
ure
ºti
15-1
920
-24
25-2
930
-34
35-3
940
-44
45-4
9
Cã
sãto
rit
sau
în u
niu
ne
Cã
sãto
rit
an
teri
or
Nic
iod
atã
cã
sãto
rit
100,
0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
010
0,0
100,
0
100,
010
0,0
100,
0
2333
1315
1018 357
316
331
291
266
258
275
239
332
242
325
379
421
300
334
1520 76 73
7
82,9
86,3
78,5
80,2
81,8
80,3
84,6
89,2
79,5
80,0
90,5
80,1
81,5
81,5
86,5
86,5
79,2
84,5
84,7
75,2
81,0
69,9
76,2
61,5
63,2
73,4
66,7
64,3
75,2
73,5
74,3
73,4
64,3
70,7
66,1
72,5
72,7
71,2
72,7
71,7
63,7
67,8
62,8
68,5
55,2
54,1
69,1
60,6
55,8
67,1
67,7
68,2
65,2
58,8
59,7
62,0
66,2
67,4
65,7
60,5
64,4
59,1
60,8
56,0
64,3
45,0
41,8
58,5
53,0
59,2
70,0
52,7
51,8
70,1
51,4
59,2
62,2
58,5
56,5
50,1
51,8
56,3
48,8
56,0
* D
eoar
ece
în R
omân
ia n
umãr
ul c
opiil
or in
fect
aþi H
IV d
e vâ
rstã
ºco
larã
est
e m
ult m
ai m
are
decâ
t al a
dulþi
lor
infe
ctaþ
i, in
dica
toru
l a lu
at în
cal
cul a
titud
inea
ned
iscr
imin
ator
ie fa
þã d
e co
pii d
e vâ
rstã
ºco
larã
.
41,5
39,7
43,8
44,5
43,3
42,6
33,4
38,0
46,2
49,2
32,7
35,4
37,8
39,9
43,5
44,2
46,1
45,2
43,9
51,9
37,4
21,2
22,5
19,5
17,8
23,3
22,7
18,0
27,0
20,6
22,1
19,7
17,5
20,9
22,7
21,4
24,0
20,9
20,8
21,8
21,8
20,3
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Ar
lua
mas
a
împr
eunã
cu o
per
soan
ã
cu H
IV/S
IDA
Cre
d cã
un
prof
esor
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
pred
ea
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Cre
d cã
un
elev
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
mea
rgã
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Ar
îngr
iji
o ru
dãH
IV+
Car
acte
rist
ici
Nu
ar p
ãstr
a
conf
iden
þial
itat
ea
cond
iþie
i de
pers
oanã
HIV
+ a
unei
rud
e
Bãr
baþi
car
e
acce
ptã
toat
e
cele
4
stig
mat
izãr
i*
112
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Nu
mã
r d
e c
op
ii î
n v
iaþã
Niv
elu
l d
e i
nst
ruir
e
Niv
el
soc
io-e
co
no
mic
Are
cu
no
ºtin
þe i
nfe
cta
te c
u H
IV s
au
ca
re a
u S
IDA
Nic
i un
ul
1 2 3+ Pri
ma
r ºi
se
cu
nd
ar
infe
rio
r
Se
cu
nd
ar
sup
eri
or
Po
stse
cu
nd
ar
Sc
ãzu
t
Me
diu
Rid
ica
t
Etn
ia
Ro
mâ
nã
Ma
gh
iarã
Rro
mã
Alt
ã e
tnie
Da
Nu
ºti
e
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
100,
0
993
591
569
180
751
1326 256
800
838
695
2130 109 75 19 142
2191
82,2
85,3
84,0
77,8
74,6
86,0
93,2
75,0
86,2
87,7
83,5
80,3
64,9 **
78,9
83,2
68,9
72,2
73,8
58,9
54,2
76,0
87,8
53,1
74,1
83,5
70,4
76,6
38,5 **
66,9
70,1
62,2
66,7
65,2
48,9
48,5
68,4
78,8
47,4
65,6
76,7
63,2
73,6
26,8 **
54,1
63,3
58,0
55,5
56,8
40,5
38,8
62,6
75,9
40,1
59,0
70,1
56,9
48,9
29,9 **
45,4
56,6
Num
ãr
nepo
nder
at
de c
azur
iTo
tal
Ar
lua
mas
a
împr
eunã
cu o
per
soan
ã
cu H
IV/S
IDA
Cre
d cã
un
prof
esor
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
pred
ea
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Cre
d cã
un
elev
HIV
+,
fãrã
boa
lã S
IDA
ar tr
ebui
sã
mea
rgã
în c
onti
nuar
e la
ºco
alã
Ar
îngr
iji
o ru
dãH
IV+
Car
acte
rist
ici
Nu
ar p
ãstr
a
conf
iden
þial
itat
ea
cond
iþie
i de
pers
oanã
HIV
+ a
unei
rud
e
Bãr
baþi
car
e
acce
ptã
toat
e
cele
4
stig
mat
izãr
i*
** M
ai p
uþin
de
25 d
e ca
zuri
la a
ceas
tã c
ateg
orie
.
37,7
45,0
44,3
49,8
41,2
42,3
38,3
39,2
44,7
40,2
41,1
55,4
34,5 **
43,9
41,3
20,6
23,3
22,4
16,0
13,1
25,0
27,4
14,8
22,5
26,8
21,6
21,1 5,4 **
17,3
21,4
113
Abuzul fizic ºi sexual
10. ABUZUL FIZIC ªI SEXUAL
10.1 ABUZUL ÎN COPILÃRIE: EªANTION FEMEI proporþie mai ridicatã decât femeile cu nivel socio-economic ridicat (15%).Abuzurile în perioada copilãriei pot predispune
femeile la a tolera acte de agresiune din partea partenerului de cuplu la vârsta adultã. În studiul 10.2 VIOLENÞA ÎN FAMILIE: EªANTION FEMEISSR 2004, 20% dintre femei au declarat cã în
Peste un sfert dintre femeile cãsãtorite actual-copilãrie au fost supuse unui abuz (Tabel 10.1). mente sau anterior (29%) au declarat cã au suferit Procentul de femei din mediul urban care a vreodatã o formã de agresiune din partea unui declarat abuzuri în copilãrie a fost de 22% partener (violenþã verbalã, fizicã sau sexualã). comparativ cu 17% în cazul femeilor din mediul Dintre femeile care locuiesc în mediul urban, 27% rural (p=0,04). Nu se observã diferenþe semnifica-au fost vreodatã expuse unei forme de violenþã în tive între femeile cu nivele diferite de educaþie sau familie, comparativ cu 31% dintre femeile care socio-economice, ºi nici în funcþie de vârstã. locuiesc în mediul rural (Tabel 10.2 ºi Figura 10.2). Abuzul în copilãrie pare sã aibã valori mai ridicate Dintre femeile 15-44 de ani cãsãtorite actualmente în regiunea de vest ºi în Bucureºti. Abuzul în copi-sau anterior, 28% au declarat cã au fost vreodatã lãrie a fost raportat de 41% dintre femei în 1999.agresate verbal de cãtre partenerii lor, 15% cã au
În 1999 26% dintre femei au declarat cã au fost fost agresate fizic vreodatã iar 3% cã au fost martore ale abuzului între pãrinþi în copilãrie abuzate sexual de cãtre partenerii de cuplu. (Figura 10.1). În 2004, 20% dintre femei au declarat Probabilitatea de a fi supusã abuzurilor din partea cã au fost martore ale abuzului între pãrinþi, ceea partenerului se coreleazã pozitiv cu un nivel socio-ce reprezintã o scãdere semnificativã statistic. economic ºi de instruire scãzute. De asemenea, Femeile din mediul rural au fost în mãsurã mai mare femeile care locuiesc în mediul rural sunt relativ martore ale abuzurilor în familie decât femeile din mai expuse abuzului verbal, comparativ cu femeile mediul urban: 24% faþã de 17% (p<0,05). Femeile cu care locuiesc în mediul urban.nivel de instruire primar ºi secundar inferior (24%) au fost mai expuse actelor de violenþã dintre pãrinþi
10.3 ABUZUL ÎN COPILÃRIE: EªANTION BÃRBAÞIdecât femeile cu nivel se instruire post-secundar (13%). Femeile cu nivel socio-economic scãzut În rândul bãrbaþilor incluºi în SSR 2004, 67% au (26%) au fost martore ale abuzurilor dintre pãrinþi în declarat cã au fost supuºi abuzurilor fizice de cãtre
Figura 10.1
Femei ºi bãrbaþi care au declarat cã au fost martori ai violenþei între pãrinþi
Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004
25,5
25,8
22,9
19,8
0 5 10 15 20 25 30
Femei
Bãrbaþi
%
1999 2004
pãrinþi, în copilãrie (Tabel 10.1). Se remarcã o lungul vieþii, 21% dintre respondenþi au recunoscut creºtere a raportãrii abuzurilor din copilãrie în cã ºi-au agresat fizic partenera de cuplu mãcar o rândul bãrbaþilor, comparativ cu 1999 (60%). Studiul datã în viaþã, iar mai puþin de 1% (0,6%) au declarat actual aratã cã bãrbaþii cu nivel socio-economic cã au agresat-o sexual (Tabel 10.2). Bãrbaþii di n scãzut (71%) au avut o probabilitate mai mare de a mediul rural au declarat în proporþii mai mari acte de fi fost abuzaþi în copilãrie, decât bãrbaþii cu nivel agresiune asupra partenerelor de cuplu, 55% dintre socio-economic ridicat (64%). aceºtia raportând abuz verbal iar 24% abuz fizic
asupra partenerelor, comparativ cu 48% ºi respectiv În 1999, 26% dintre bãrbaþi au declarat cã în 19% în cazul bãrbaþilor din mediul urban. Bãrbaþii copilãrie au fost martori ai abuzurilor între pãrinþi. care nu ºi-au finalizat studiile secundare au raportat În anul 2004, situaþia este oarecum comparabilã cu acte de violenþã în mãsurã mai mare decât cei cu cea din studiul precedent, 23% dintre respondenþi nivel de educaþie post-secundar (61%, faþã de 37%). declarând cã au fost martori la scene de violenþã De asemenea, nivelul socio-economic scãzut se familialã. Bãrbaþii din mediul rural au fost în mãsurã coreleazã cu o incidenþã mai mare a actelor de mai mare (27%) expuºi unor astfel de evenimente în violenþã asupra partenerei (68% dintre bãrbaþii cu copilãrie decât cei din mediul urban (20%). Bãrbaþii nivel socio-economic foarte scãzut ºi-au agresat cu nivel socio-economic scãzut (31%) au vreodatã partenera comparativ cu 42% dintre probabilitate mai mare de a fi fost expuºi abuzurilor bãrbaþii cu nivel socio-economic ridicat ºi 46% dintre în copilãrie decât bãrbaþii cu nivel socio-economic bãrbaþii cu nivel socio-economic foarte ridicat).ridicat (17%). Similar, bãrbaþii care nu au finalizat
stu dii le sec und are au fo st în mãs urã ma i m are Datele culese în 2004 aratã o prevalenþã a violenþei expuºi actelor de violenþã între pãrinþi (27%) decât domestice exercitate de cãtre bãrbaþi asupra par-cei cu nivel de instruire post-secundar (12%). tenerelor lor, de-a lungul vieþii, mai scãzutã decât în
anul 1999. Astfel, violenþa verbalã raportatã de
cãtre bãrbaþi a scãzut de la 58% la 53% iar violenþa 10.4 VIOLENÞA ÎN FAMILIE: EªANTION BÃRBAÞIfizicã a scãzut de la 29% la 21%. Datele pentru Aproximativ jumãtate (51%) dintre respondenþii violenþa sexualã aratã valori similare în 2004 cu cãsãtoriþi în prezent sau anterior au raportat în 2004 cele raportate în anul 1999.agresiune verbalã faþã de partenerele lor, de-a
114
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Figura 10.2
Abuzul recent - din ultimul an - raportat de femeile ºi bãrbaþii cãsãtoriþi anterior sau
actualmente, în funcþie de tipul de abuz
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
27,7
51,2
15,1
20,9
3,10,6
0
10
20
30
40
50
60
Femei
Abuz verbal
Bãrbaþi Femei
Abuz fizic
Bãrbaþi Femei
Abuz sexual
Bãrbaþi
%
FemeiAbuz verbal
Bãrbaþi
FemeiAbuz fizic
Bãrbaþi
FemeiAbuz sexual
Bãrbaþi
Notã: Raportãrile bãrbaþilor se referã la actele de violenþã pe care le-au sãvârºit
asupra partenerei actuale sau asupra fostei partenere
115
Abuzul fizic ºi sexual
TABEL 10.1
Femei ºi bãrbaþi care au fost martori ai abuzului fizic între pãrinþi sau au fost ei înºiºi abuzaþi
de cãtre pãrinþi în copilãrie, pe caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Numãrneponderat
de cazuri
Numãrneponderat
de cazuriMartor al
abuzurilorMartorã aabuzurilor
Supusabuzurilor
Supusãabuzurilor
Bãrbaþi 15-49 de aniFemei 15-44 de ani
Caracteristici
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Nivel socio-economic
Nivel de instruire
Etnia
Urban
Rural
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucureºti
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
Scãzut
Mediu
Ridicat
Primar ºi secundar inferior
Secundar superior
Postsecundar
Românã
Maghiarã
Rromã
Alta
*Mai puþin de 25 de cazuri în aceastã categorie
4441
2486
1955
718
585
737
515
378
496
553
459
608
504
854
909
944
622
1445
1604
1392
1637
2257
547
4080
245
86
0
19,8
17,1
23,9
17,3
15,0
18,5
28,8
26,7
17,4
20,8
18,9
17,7
22,9
18,5
20,0
20,0
19,6
26,1
19,4
14,5
23,5
18,8
12,6
19,3
14,7
43,4
*
19,8
21,5
17,0
10,6
19,2
15,6
12,7
37,7
17,4
24,9
31,4
16,0
24,3
20,4
18,7
20,5
18,9
18,2
20,0
21,0
19,5
19,5
21,5
19,5
18,5
30,3
*
2361
1324
1037
368
320
331
293
272
260
277
240
337
247
328
386
425
301
337
820
844
697
770
1335
256
2157
110
75
19
22,9
19,7
27,0
30,4
23,1
21,6
19,2
20,2
24,0
24,8
15,4
17,5
21,2
22,3
25,8
23,4
25,0
25,8
31,4
20,0
16,6
26,8
22,5
12,0
22,3
19,4
41,7
*
66,7
67,3
66,0
55,4
72,8
61,6
81,1
84,6
47,4
57,5
80,1
67,9
60,2
67,3
67,1
66,8
71,3
67,6
70,7
65,1
64,1
67,6
66,0
67,5
67,2
45,4
77,9
*
116
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TABEL 10.2
Femei ºi bãrbaþi* cãsãtoriþi actualmente sau anterior care au raportat acte de violenþã în cuplu,
pe tip de abuz, dupã caracteristicile studiate
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Bãrbaþi 15-49 de aniFemei 15-44 de ani
Numãrneponderat
de cazuriAbuz
sexualAbuzfizic
Abuzverbal
Bãrbaþi careau raportat
acte violente
Numãrneponderat
de cazuri
Abuzsexual
Abuzfizic
Abuzverbal
Total femeiagresateCaracteristici
Total
Mediu de rezidenþã
Regiunea de dezvoltare
Grupa de vârstã
Starea civilã
Numãr de copii în viaþã
Nivel de instruire
Nivel socio-economic
Etnia
UrbanRural
Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti
15-1920-2425-2930-3435-3940-4445-49
Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anterior
Nici unulUnuDoiTrei sau mai mulþi
Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar
Foarte scãzutScãzutMediuRidicatFoarte ridicat
RomânãMaghiarãRromãAlta
* Raportãrile bãrbaþilor se referã la actele de violenþã pe care le-au sãvârºit asupra partenerei actuale sau asupra fostei partenere**Mai puþin de 25 de cazuri în aceastã categorie
28,5
26,531,4
25,128,826,634,327,435,827,326,0
34,025,820,625,331,638,2
26,255,6
19,423,830,348,0
39,225,215,9
43,632,824,824,918,6
28,023,353,842,2
27,7
25,730,4
24,727,726,032,726,335,126,824,8
31,825,019,325,031,037,0
25,454,3
18,723,129,646,3
38,224,514,9
42,831,424,124,418,1
27,222,453,242,2
15,1
14,615,9
12,716,215,119,715,511,715,615,3
16,013,211,412,817,020,6
12,644,8
9,712,814,828,9
23,311,9
8,4
25,019,512,012,3
8,0
14,88,5
40,615,6
3,1
2,93,4
2,53,23,35,32,23,22,32,8
4,80,62,52,23,45,7
2,114,5
1,32,03,28,0
4,92,41,5
6,03,23,22,81,0
3,11,27,26,9
52,9
49,657,6
50,552,451,260,759,244,253,053,9
48,946,441,548,552,358,862,1
52,657,4
36,651,157,766,8
61,453,237,0
67,755,054,142,246,3
52,251,771,073,0
51,2
48,455,0
48,950,947,958,557,243,752,152,4
**41,339,047,551,555,661,0
450,956,2
35,949,755,264,8
60,051,335,5
65,853,453,140,244,2
50,351,771,0
**
20,9
18,724,1
20,817,724,232,123,9
7,813,427,9
**26,614,818,520,123,225,6
20,331,6
10,720,721,334,4
29,920,4
8,4
33,223,120,016,313,0
20,712,040,4
**
0,6
0,60,4
1,80,50,00,20,00,30,30,8
**0,00,00,40,80,01,4
0,52,4
0,40,20,32,5
0,70,41,2
1,60,00,90,20,3
0,60,00,9**
3391
17451646
555448597428292363400308
56270707861889608
3113278
39713491224421
10901904397
637829611610704
31001917426
1613
920693
254220221202187185193151
663
207342390280325
153479
260598574181
3631043207
302383291308329
1470755414
117
Indicatori cheie
INDICATORI CHEIE
Total
7722
62,7
91,1
4265
61,5
90,1
4441
3113
1112
608
1159
61,1
3,72
2361
1534
584
337
57,7
3,56
1,27
56,3
0,84
58,1
70,3
38,2
13,1
9,2
61,6
66,9
42,3
26,6
5,6
Urban
4428
62,2
90,2
2438
60,5
89,8
2486
1551
658
386
491
59,8
3,42
1324
883
348
197
61,2
3,38
1,03
54,8
0,69
59,4
70,2
42,2
16,9
3,7
65,1
67,7
46,4
30,6
2,5
Rural
3344
63,4
92,2
1827
62,7
90,5
1955
1562
454
222
668
63,2
4,1
1037
651
236
140
53,1
3,8
1,65
57,7
1,06
56,1
70,5
33
7,2
18,2
57,2
65,7
36,2
21,4
11,4
Rezultatele vizitelor în gospodãrii ºi situaþia interviurilor - componenta femei
Numãr de gospodãrii vizitate
% gospodãrii cu femei eligibile identificate
% interviuri complete cu femei eligibile
Rezultatele vizitelor în gospodãrii ºi situaþia interviurilor - componenta bãrbaþi
Numãr de gospodãrii vizitate
% gospodãrii cu bãrbaþi eligibili identificaþi
% interviuri complete cu bãrbaþi eligibili
Descrierea eºantionului - componenta femei
Numãr femei eligibile cu interviuri complete
Numãr femei cãsãtorite sau în uniune
Numãr femei tinere 15-24 ani
Numãr femei adolescente 15-19 ani1Numãr copii 0-5 ani
2% gospodãrii aglomerate
Numãr mediu de persoane pe gospodãrie
Descrierea eºantionului - componenta bãrbaþi
Numãr bãrbaþi eligibili cu interviuri complete
Numãr bãrbaþi cãsãtoriþi sau în uniune
Numãr bãrbaþi tineri 15-24 ani
Numãr bãrbaþi adolescenþi 15-19 ani3% gospodãrii aglomerate
Numãr mediu de persoane pe gospodãrie
Fertilitate ºi avort
Rata totalã a fertilitãþii (RTF)
% sarcini neintenþionate (neplanificate ºi nedorite) în ultimii 3 ani
Rata totalã a avorturilor (RTA)
Planificare familialã - componenta femei
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la femei (%)
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la femei în cuplu (%)
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive moderne la femei în cuplu (%)
Utilizarea curentã a prezervativelor la femei (%)
% femeilor în cuplu care au primit contraceptive de la medicul de familie
Planificare familialã - componenta bãrbaþi (%)
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la bãrbaþi (%)
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la bãrbaþi în cuplu (%)
Utilizarea curentã a metodelor contraceptive moderne la bãrbaþi în cuplu (%)
Utilizarea curentã a prezervativelor la bãrbaþi (%)
% bãrbaþilor în cuplu care au primit contraceptive de la medicul de familie
1 Copii nãscuþi în perioada octombrie 1999-septembrie 20042 Se considerã cã o femeie trãieºte în condiþii aglomerate dacã la o camerã revine mai mult de o persoanã3 Se considerã cã un bãrbat trãieºte în condiþii aglomerate dacã la o camerã revine mai mult de o persoanã
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
118
Servicii de sãnãtatea mamei ºi copilului - componenta femei (%)
% femei cu prima vizitã prenatalã în primul trimestru4% femei cãrora li s-a mãsurat tensiunea arterialã în timpul vizitelor prenatale
% femei care au luat fier ºi vitamina D în timpul sarcinii
% femei testate HIV în timpul sarcinii
% femei care cunosc cãile de transmitere verticalã a HIV (sarcinã; naºtere; alãptat)
% nou-nãscuþi cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere)
% femei care au nãscut prin cezarianã
% femei care au primit îngrijiri postnatale timp de 6 sãptãmâni de la naºtere
% femei care au alãptat în prima orã de la naºtere5% copii 0-5 luni alãptaþi exclusiv (ultima naºtere din ultimii 5 ani)6% copii 0-5 luni alãptaþi exclusiv (la momentul anchetei)
7% copii 6-9 luni cu alimentaþie complementarã (ultima naºtere din ultimii 5 ani)8% copii 6-9 luni cu alimentaþie complementarã (la momentul anchetei)
Servicii de sãnãtatea mamei ºi copilului - componenta bãrbaþi (%)
% bãrbaþi care cunosc cãile de transmitere verticalã a HIV (sarcinã; naºtere; alãptat)
Utilizarea serviciilor de sãnãtate - componenta femei (%)
% femei cu asigurare de sãnãtate
% femei înscrise pe lista unui medic de familie
% femei cu experienþã sexualã, din grupa de vârstã 40-44 ani, care nu au fãcut niciodatã examen Babeº-Papanicolau
% femei cu activitate sexualã care au efectuat examen Babeº-Papanicolau în ultimii 3 ani
% femei cu activitate sexualã care conºtientizeazã necesitatea autoexaminarii sânilor
% femei care au utilizat servicii de sãnãtate în ultimul an, din care:
Servicii de asistenþã primarã
Servicii de specialitate în ambulator
Servicii spitaliceºti
Servicii de urgenþã (salvare)
Servicii stomatologice
% femei satisfãcute de calitatea serviciilor spitaliceºti
% femei cu naºteri recente care sunt foarte satisfãcute de serviciile din maternitate
Utilizarea serviciilor de sãnãtate - componenta bãrbaþi (%)
% bãrbaþi cu asigurare de sãnãtate
% bãrbaþi înscriºi pe lista unui medic de familie
% bãrbaþi care au utilizat servicii de sãnãtate în ultimul an, din care:
Servicii de asistenþã primarã
Servicii de specialitate în ambulator
Servicii spitaliceºti
Servicii de urgenþã (salvare)
Servicii stomatologice
% bãrbaþi satisfãcuþi de serviciile spitaliceºti
4 La ultima naºtere, pentru naºterile din ultimii 5 ani5 Numãrul de copii sub 6 luni, de la ultima naºtere din ultimii 5 ani, care primesc exclusiv lapte matern 6 Numãrul de copii sub 6 luni care primesc exclusiv lapte matern (indicator definit conform recomandãrilor UNICEF ºi OMS) a fost de 38 dintr-un total de 104 copii în vârstã de 0-5 luni, la momentul realizãrii studiului7 Numãrul de copii 6-9 luni, de la ultima naºtere din ultimii 5 ani, care sunt alãptaþi ºi primesc ºi alimemtaþie complementarã (au primit alimente solide/semisolide în ultimele 24 de ore)8 Numãrul de copii 6-9 luni care sunt alãptaþi ºi primesc ºi alimentaþie complementarã (indicator definit conform recomandãrilor UNICEF ºi OMS) a fost de 26 dintr-un total de 73 copii în vârstã de 6-9 luni, la momentul realizãrii studiului
74,4
92,3
82,9
32,6
49,2
7,7
19,1
38
12
15,8
37
24,1
41
54,4
83,5
97,2
72,8
16,4
76,2
80,6
66,6
35,5
15,7
3,4
32,3
80
20,2
78,9
96,2
69,3
57,4
31,2
14,4
2,5
19,5
92,7
83,3
94,1
86,3
41
50,7
7
27,1
48,7
10,5
14,3
-
22,3
-
52,1
87,6
97,8
68,7
20,8
85,3
86,7
71,6
41
16,3
3
40,7
78,6
24,7
86,1
97,1
73,8
61,4
35,2
15
2,9
23,8
91,2
65,9
90,5
79,5
24,2
46,9
8,3
11,6
29,8
13,4
17,3
-
25,8
-
57,3
76,9
96,3
81,1
9,1
61,3
70,9
58,8
26,8
14,8
4
19,1
82,9
15,9
69,5
95,1
63,5
52,3
25,9
13,6
1,9
13,8
94,9
119
Indicatori cheie
Comportament sexual la tineri - componenta femei (%)
% femei 15-24 ani care nu au experienþã sexualã
% femei 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de 15 ani
% femei 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de cãsãtorie
% femei 15-24 ani cu activitate sexualã care au folosit metode contraceptive la primul contact sexual
9% femei 15-24 ani necãsãtorite care au folosit prezervativ la ultimul contact sexual
Comportament sexual la tineri - componenta bãrbaþi (%)
% bãrbaþi 15-24 ani care nu au experienþã sexualã
% bãrbaþi 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de 15 ani
% bãrbaþi 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de cãsãtorie
% bãrbaþi 15-24 ani cu activitate sexualã care au folosit metode contraceptive la primul contact sexual
10% bãrbaþi 15-24 ani necãsãtoriþi care au folosit prezervativ la ultimul contact sexual
Cunoºtinþe despre HIV/SIDA ºi atitudinea faþã de persoanele infectate HIV/SIDA - componenta femei (%)
11% femei care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea HIV12% femei care acceptã toate cele 4 stigmatizãri
Cunoºtinþe despre HIV/SIDA ºi atitudinea faþã de persoanele infectate HIV/SIDA - componenta bãrbaþi (%)
13% bãrbaþi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea HIV14% bãrbaþi care acceptã toate cele 4 stigmatizãri
Violenþa în familie - componenta femei (%)
% femei care au fost abuzate în copilãrie
% femei care în timpul copilãriei au fost martori ai abuzului între pãrinþi
% femei cãsãtorite care au raportat violenþã în familie
% femei care au raportat abuz verbal din partea partenerului
% femei care au raportat abuz fizic din partea partenerului
% femei care au raportat abuz sexual în timpul vieþii
Violenþa în familie - componenta bãrbaþi (%)
% bãrbaþi care au fost abuzaþi în copilãrie
% bãrbaþi care în timpul copilãriei au fost martori ai abuzului între pãrinþi
% bãrbaþi cãsãtoriþi care au raportat violenþã în familie
% bãrbaþi care au raportat abuz verbal asupra partenerei
% bãrbaþi care au raportat abuz fizic asupra partenerei
% bãrbaþi care au raportat abuz sexual în timpul vieþii
9 Femei care nu sunt cãsãtorite sau în uniune consensualã10 Bãrbaþi care nu sunt cãsãtoriþi sau în uniune consensualã11 Cunosc 2 cãi de prevenire (prezervativ ºi fidelitatea partenerilor) ºi dezaprobã 3 interpretãri greºite12 Sã ia masa cu o persoanã seropozitivã; sã îngrijeascã o rudã HIV/SIDA; sã nu þinã secretul pentru o rudã HIV+; sã permitã unui copil/profesor HIV+ sã meargã la ºcoalã/profeseze13 Cunosc 2 cãi de prevenire (prezervativ ºi fidelitatea partenerilor) ºi dezaprobã 3 interpretãri greºite14 Sã ia masa cu o persoanã seropozitivã; sã îngrijescã o rudã HIV/SIDA; sã þinã secretul unei rude HIV+; sã permitã unui copil/ profesor HIV+ sã meargã la ºcoalã/profeseze
51
2,8
43,6
52,9
37,7
40,4
13,2
59,5
66
70,6
5,8
13
2,8
22,1
19,8
19,8
28,5
27,7
15,1
3,1
66,7
22,9
52,9
51,2
20,9
0,6
49,9
1,8
47,2
64,3
38,7
35,8
14,9
63,9
70,4
71,6
7,2
14,5
3,4
23,4
21,5
17,1
26,5
25,7
14,6
2,9
67,3
19,7
49,6
48,4
18,7
0,6
52,5
4,2
38,3
35,2
33,9
46,7
11
53,3
58,7
68,9
3,6
10,6
2
20,5
17
23,9
31,4
30,4
15,9
3,4
66
27
57,6
55
24,1
0,4
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
120
BIBLIOGRAFIE
1. Council of Europe, „Recent demographic developments in Europe 2003", Strasbourg, Council of Europe
Publishing, 2003.
2. Gheþãu, Vasile, „Anul 2050: va ajunge populaþia României la mai puþin de 16 milioane de locuitori? O viziune prospectivã asupra populaþiei României în secolul 21". Bucureºti, UNFPA, 2004.
3. Gheþãu, Vasile, „Une vue comparative sur la démographie des Roumains, de la minorité ethnique Hongroise en Roumanie et de la Hongrie (1992-2002)". Colloque, 2004.
4. Institutul Naþional de Statisticã, „Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, România", 2002.
5. Institutul Naþional de Statisticã, „Anuarul Statistic al României 2003".
6. Institutul Naþional de Statisticã, „Anuarul Statistic al României 2004".
7. Institutul Naþional de Statisticã, „Nãscuþi vii în anul 2003", 2004.
8. Institutul Naþional de Statisticã, „Evoluþia pricipalelor fenomene demografice în primele 9 luni ale anului 2004", 2005.
9. International de l'Association Internationale des Démographes de Langue Française, „Les migrations internationales. Observation, analyse perspectives", Journée de la Démographie Hongroise, Budapesta, 20-24 septembrie 2004.
10. Luminiþa Marcu, Bogdan Pãunescu, „Cunoºtinþele, atitudinile ºi practicile tinerilor cu vârste cuprinse între 15 ºi 24 de ani, legate de infectarea ºi transmiterea ITS/HIV/SIDA ºi de cunoºtinþele practicãrii sexului neprotejat”, Bucureºti, 2004.
11. Population Reference Bureau, Population Data Sheet 2004, Washington D.C., 2004.
12. Raportul Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, 2004.
13. „Reproductive, Maternal and Child Health in Eastern Europe and Eurasia: A Comparative Report", US Departement of Health and Human Services, CDC, Atlanta, April 2003.
14. „Sãnãtatea Reproducerii la Tineri, România, 1996. Raport Final", CDC, IOMC, FICF, CEDPA, CNS, Bucureºti, 1997.
15. ªerbãnescu, Florina, Leo Morris, Jay Friedman, „Studiul Sãnãtãþii Reproducerii România, 1999. Raport Final", CDC, ARSPMS, 2001.
16. ªerbãnescu, Florina, Paul Stupp, Leo Morris, „Studiul Sãnãtãþii Reproducerii România 1993. Raport Final", IOMC, CDC, Martie 1995.
17. Strategia naþionalã de sãnãtate a reproducerii ºi sexualitãþii, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, 2003.
18. Strategia naþionalã pentru prevenirea ºi controlul infecþiilor cu transmitere sexualã, Ministerul Sãnãtãþii, 2004.
19. Strategia naþionalã pentru supravegherea, prevenirea ºi controlul cazurilor de infecþie cu HIV/SIDA, în perioada 2004-2007.
20. Supravegherea epidemiologicã a infecþiei HIV/SIDA în România, 1990-1999. Raport Tehnic.
21. www.unaids.org/en/geographical+area/by+country/romania.asp
22. www.cdc.gov
23. www.who.org
121
Glosar
GLOSAR
Aglomerare: Situaþie specificã unei gospodãrii în care fiecare camerã (mai puþin baia ºi bucãtãria) este ocupatã de mai mult de un membru al familiei. O gospodãrie este consideratã aglomeratã dacã numãrul total de persoane care locuiesc în ea împãrþit la numãrul total de camere din locuinþã depãºeºte valoarea unu.
Anemie:O stare caracterizatã de o scãdere a concentraþiei de hemoglobinã din sânge. Anemia provine din situaþii care duc la scãderea numãrului sau dimensiunii celulelor roºii, cum ar fi hemoragia excesivã, o deficienþã în dietã (cel mai adesea lipsa fierului), distrugerea celulelor roºii (cum ar fi reacþia la transfuzie) sau o hemoglobinã formatã anormal.
Avort:Întreruperea intenþionatã a unei sarcini intrauterine cu scopul de a evita nãscutul viu.
CDC:Centrul pentru Prevenirea ºi Controlul Bolilor.
Combinarea metodelor:Distribuþie procentualã a metodelor contraceptive utilizate de femei ºi care adunate la un loc însumeazã 100%.
Eficacitatea contraceptivã:Scãderea ratei sarcinilor datoritã utilizãrii unei metode contraceptive comparatã cu rata sarcinilor care pot avea loc în absenþa contracepþiei. Eºecul contraceptiv este inversul eficacitãþii contraceptive.
Fecundã:Capacitate fizicã de a deveni însãrcinatã.
Fertilitate (gradul de înlocuire):Rata totalã a fertilitãþii necesare pentru a menþine nivelul stabil de populaþie, în general 2,1 naºteri la o femeie.
Fertilitatea sub gradul de înlocuire Rata totalã a fertilitãþii sub pragul necesar menþinerii unui nivel stabil al populaþiei, în general sub 2,1 naºteri la o femeie.
Femei aflate în uniune consensualã:Femei care sunt mãritate sau trãiesc cu un bãrbat în uniune consensualã, fãrã formalizarea relaþiei.
Gospodãrie:Una sau mai multe persoane care împart o locuinþã ºi costurile aferente.
Greutate micã la naºtere (GMN):Greutatea nou nãscutului la naºtere mai micã de 2.500 grame.
HIV:Virusul Imunodeficienþei Umane; virus care provoacã SIDA, care se rãspândeºte prin contact sexual cu o persoanã infectatã, prin utilizarea acelor de seringã, a sângelui sau produselor sanguine contaminate cu acest virus.
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
122
Infecþii cu transmitere sexualã (ITS):Infecþii rãspândite prin contact sexual.
InfecundãIncapacitatea fizicã de a rãmâne însãrcinatã.
Judeþ:Unitate geograficã administrativã a României.
Metode moderne de contracepþie:Prevenirea sarcinii prin metode administrate sau chirurgicale, cum ar fi prezervative, diafragme, spermicide, dispozitive intrauterine, contraceptive orale, contraceptive de urgenþã, contraceptive injectabile, sterilizarea femininã ºi masculinã; în general mai eficace în prevenirea sarcinilor decât metodele de contracepþie tradiþionale.
Metodã permanentã de contracepþie:Sterilizarea femininã sau masculinã, cunoscutã ºi sub numele de contracepþia chirurgicalã, care previne sarcina definitiv ºi foarte eficace.
Metode tradiþionale de contracepþie:Prevenirea sarcinii prin mijloace cum ar fi abstinenþa periodicã sau coitul întrerupt, în general mai puþin eficace decât metodele moderne.
Nevoia de contraceptive neacoperitã:Conform SSR, procentul femeilor care sunt active sexual, fecunde, nedorind sã rãmânã gravide ºi care nu utilizeazã în prezent metode de contracepþie; în anchetele demografice ºi de sãnãtate, acelaºi procent plus femeile care sunt actualmente gravide sau lãuze ºi ale cãror sarcini au fost nedorite sau inoportune ºi care nu au utilizat nici o metodã de prevenire a sarcinii la vremea concepþiei.
Raport avorturi-nãscuþi vii:Numãrul de avorturi la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani pe o anumitã perioadã de timp împãrþit la numãrul de nãscuþi vii la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani pe aceeaºi perioadã de timp.
Rata specificã a avorturilor pe vârste (RSA):Numãrul de naºteri la femeile dintr-o anumitã categorie de vârstã pe o anumitã perioadã de timp per 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani; de obicei înregistratã pe grupe de vârstã de 5 ani.
Sporul natural:Rata naºterilor minus rata deceselor, presupunând rata anualã a creºterii populaþiei fãrã a lua în considerare migraþia.
Rata specificã a fertilitãþii pe vârste (RSF):Numãrul de naºteri la femeile dintr-o anumitã categorie de vârstã pe o anumitã perioadã de timp per 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani; de obicei înregistratã pe grupe de vârstã de 5 ani.
Rata generalã a avorturilor (RGA):Numãrul de avorturi la femeile de toate vârstele pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani.
Rata generalã a fertilitãþii (RGF):Numãrul de nãscuþi vii la femeile de toate vârstele pe o anumitã perioadã de timp, la 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani.
123
Glosar
Rata mortalitãþii infantile (RMI):Probabilitatea de deces în primul an de viaþã (de la naºtere pânã la 1 an), pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.
Rata mortalitãþii materne (RMM):Numãrul femeilor care mor din cauze asociate sarcinii pe o anumitã perioadã de timp la 100.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã.
Rata mortalitãþii neonatale (RMN):Probabilitatea de deces în prima lunã de viaþã (de la naºtere pânã sub 28 de zile) pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.
Rata mortalitãþii post-neonatale (RMPN):Diferenþa dintre rata mortalitãþii infantile ºi cea a mortalitãþii neonatale, interpretatã ca fiind probabilitatea de deces în perioada post-naºtere (între 28 de zile ºi 1 an) pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.
Rata mortalitãþii juvenile (RMJ):Probabilitatea decesului înainte de a împlini 5 ani pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.
Rata de prevalenþã a utilizãrii metodelor contraceptive (RPMC):Procentul femeilor mãritate ºi aflate în uniune consensualã care folosesc metode moderne sau tradiþionale de prevenire a sarcinilor.
Rata nãscuþilor morþi (RNM): Numãrul nãscuþilor dupã 28 de sãptãmâni de gestaþie care nu prezintã nici un semn de viaþã de la separarea de mamã la 1.000 nãscuþi (vii sau morþi) pe o anumitã perioadã de timp.
Rata totalã a fertilitãþii (RTF):Numãrul mediu de copii pe care o femeie i-ar avea în perioada sa reproductivã dacã în anii respectivi ar înregistra ratele de fertilitate specifice vârstei din populaþia ºi perioada studiatã; suma ratelor de fertilitate specifice vârstei.
Rata totalã a avorturilor (RTA):Numãrul mediu de avorturi pe care le-ar avea o femeie în timpul vieþii dacã ar înregistra ratele avorturilor specifice vârstei din populaþia ºi perioada studiatã; suma ratelor avorturilor specifice vârstei.
Sarcinã inoportunã:O sarcinã neintenþionatã care are loc atunci când femeia îºi doreºte un copil la un alt moment în viitor.
Sarcinã neintenþionatã:O sarcinã este consideratã ca fiind neintenþionatã dacã femeia declarã cã: "înainte de a rãmâne însãrcinatã cu respectiva sarcinã" nu ºi-a dorit sa mai aibã un alt copil "nici atunci, nici la un alt moment în viitor" (sarcinã nedoritã) sau dacã a dorit sã rãmânã gravidã la un alt moment în viitor (sarcinã inoportunã).
Sarcinã nedoritã:O sarcinã este consideratã ca fiind nedoritã dacã femeia declarã cã "înainte de a rãmâne însãrcinatã cu respectiva sarcinã" nu ºi-a dorit sa mai aibã un alt copil "nici atunci, nici la un alt moment în viitor".
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
124
SIDA:Sindromul Imunodeficienþei Dobândite boalã cauzatã de Virusul Imunodeficienþei Umane (HIV), care distruge sistemul imunitar ºi duce la moarte în urma infecþiilor oportuniste.
SSR:Studiu privind Sãnãtatea Reproducerii la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani ºi uneori ºi la bãrbaþi cu vârste cuprinse între 15-49 ani, realizat cu asistenþã tehnicã din partea CPCB.
SSRT:Studiu privind Sãnãtatea Reproducerii la Tineri, efectuat în rândul tinerilor cu vârste între 15-24 ani ºi realizat pe baza metodologiei dezvoltate de CDC.
Stare CivilãClasificã femeile conform stãrii civile legale pe care acestea o au la momentul interviului în mai multe categorii: mãritate legal, în uniune consensualã neformalizatã, vãduve, divorþate, separate sau necãsãtorite niciodatã.
Sub-fecund:Cu o capacitate redusã de a rãmâne însãrcinatã.
Transmiterea de la mamã la copil (TMC):Se referã la modalitãþile prin care virusul HIV este transmis la copil de mama infectatã cu acest virus. Printre modalitãþile de transmitere se numãrã transmiterea în timpul sarcinii, în timpul naºterii, ºi prin alãptare.
Vârsta reproductivã: Vârsta la care se presupune cã majoritatea femeilor sunt capabile sã nascã copii ºi sã contribuie semnificativ la rata totalã a fertilitãþii ºi la rata de prevalenþã a utilizãrii metodelor de contracepþie; Conform Studiilor privind Sãnãtatea Reproducerii, vârsta reproductivã este între 15-44 ani, iar conform Anchetelor Demografice ºi de Sãnãtate, vârsta reproductivã este între 15-49 ani.
Violenþa partenerului intim:Orice act de abuz fizic, sexual sau psihologic, inclusiv ameninþarea cu comiterea unor astfel de acte, constrângerile sau privarea arbitrarã de libertate, comise, fie în public fie în viaþa privatã, împotriva unei femei de cãtre partenerul sãu masculin.
125
Anexa: Erori de eºantionare ºi efectul de design
ANEXA: ERORI DE EªANTIONARE ªI EFECTUL DE DESIGN
Interval de încredere
Caracteristica
Media Eroare
eºantionajMinim Maxim
DEFT
TOTAL FEMEI
Stare civilã
Cãsãtorite sau în uniune consensualã
Cãsãtorite anterior
Niciodatã cãsãtorite
Nivel instruire
Primar
Secundar inferior
Profesional, complementar sau de ucenici
Secundar superior
Postsecundar
Numãrul copiilor în viaþã
Nici unul
1 copil
2 copii
3 copii
4 ºi mai mult
Nivel socio-economic
Foarte scãzut
Scãzut
Mediu
Ridicat
Foarte ridicat
Nivel socio-economic
Scãzut
Mediu
Ridicat
Ultima sarcinã
Nãscut viu
Avort provocat
Altele
Gravidã acum
Trimestrul primei vizite prenatale
Primul trimestru
Trimestrul II
Trimestrul III
Nedeclarat
Fãrã vizite prenatale
Femei cu cel puþin un examen ginecologic de rutinã
în afara sarcinii
Femei care au fãcut cel puþin un examen citologic
Babeº-Papanicolau
0,612
0,053
0,335
0,033
0,342
0,101
0,395
0,130
0,423
0,270
0,223
0,055
0,029
0,160
0,216
0,189
0,199
0,236
0,301
0,361
0,338
0,363
0,208
0,038
0,025
0,165
0,037
0,005
0,000
0,014
0,306
0,157
0,0102
0,0034
0,0097
0,0040
0,0121
0,0053
0,0107
0,0080
0,0104
0,0070
0,0073
0,0034
0,0033
0,0115
0,0097
0,0074
0,0081
0,0119
0,0164
0,0108
0,0145
0,0085
0,0069
0,0028
0,0023
0,0057
0,0029
0,0010
0,0002
0,0019
0,0084
0,0062
0,592
0,046
0,316
0,025
0,318
0,091
0,374
0,114
0,402
0,257
0,208
0,048
0,023
0,137
0,197
0,174
0,183
0,213
0,269
0,340
0,309
0,347
0,194
0,032
0,021
0,154
0,031
0,003
0,000
0,011
0,289
0,145
0,632
0,060
0,354
0,041
0,365
0,112
0,416
0,145
0,443
0,284
0,237
0,061
0,036
0,182
0,235
0,203
0,215
0,259
0,333
0,383
0,366
0,380
0,221
0,043
0,030
0,176
0,042
0,007
0,001
0,018
0,322
0,169
1,612
1,193
1,416
1,980
2,367
1,410
1,954
2,324
1,665
1,179
1,543
1,096
1,560
4,271
2,308
1,490
1,653
3,099
5,404
2,079
3,756
1,400
1,305
1,162
1,077
1,195
1,193
1,085
1,004
1,336
1,409
1,334
126
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
TOTAL FEMEI
Metoda contraceptivã curentã utilizatã
Metodã modernã
Metodã tradiþionalã
Nici o metodã
Metoda contraceptivã curentã utilizatã
Pilule
Sterilet
Prezervativ
Spermicide
Ligaturã trompe
Alte metode moderne
Calendar
Fereala
Alte metode tradiþionale
Femei care au auzit de metode de contracepþie
Metode moderne de care au auzit
Pilule
Sterilet
Prezervative
Spermicide
Ligaturã trompe
Vasectomie
Injectabile
Contracepþie de urgenþã
Metode tradiþionale de care au auzit
Calendar
Fereala
Numãr total de copii nãscuþi vii
Numãr de copii nãscuþi vii în perioada 1999-2004
Numãr de avorturi provocate în perioada 1999-2004
Alte sarcini între 1999-2004
Femei cu cel puþin o naºtere între 1999-2004
Femei cu cel puþin un avort între 1999-2004
Femei subfertile
Interval de încredere
Caracteristica Media Eroare eºantionaj
Minim Maxim
DEFT
0,339
0,242
0,419
0,127
0,044
0,131
0,014
0,018
0,005
0,052
0,189
0,001
0,991
0,933
0,890
0,987
0,560
0,718
0,452
0,411
0,444
0,924
0,870
0,820
1,060
0,270
0,199
0,056
0,222
0,129
0,054
0,0090
0,0076
0,0086
0,0057
0,0029
0,0054
0,0019
0,0018
0,0011
0,0037
0,0073
0,0003
0,0020
0,0053
0,0069
0,0027
0,0115
0,0107
0,0137
0,0104
0,0129
0,0053
0,0074
0,0079
0,0270
0,0099
0,0113
0,0042
0,0071
0,0057
0,0029
0,322
0,227
0,402
0,115
0,038
0,121
0,010
0,015
0,003
0,045
0,175
0,000
0,987
0,923
0,876
0,982
0,538
0,697
0,425
0,391
0,418
0,913
0,855
0,804
1,007
0,250
0,177
0,048
0,207
0,118
0,048
0,357
0,257
0,436
0,138
0,050
0,142
0,018
0,022
0,007
0,059
0,203
0,001
0,995
0,944
0,903
0,992
0,583
0,739
0,479
0,432
0,469
0,934
0,884
0,835
1,113
0,290
0,222
0,064
0,236
0,140
0,060
1,521
1,383
1,211
1,223
1,140
1,097
1,241
1,057
1,295
1,248
1,496
0,993
1,440
1,755
1,753
2,007
2,178
2,159
3,112
1,827
2,752
1,322
1,818
1,451
1,848
1,614
1,600
0,983
1,448
1,326
0,848
127
Anexa: Erori de eºantionare ºi efectul de design
Interval de încredere
Caracteristica
Media Eroare
eºantionajMinim Maxim
DEFT
FEMEI CARE AU AVUT CONTACT SEXUAL
FEMEI CÃSÃTORITE SAU ÎN UNIUNE CONSENSUALÃ
Metoda contraceptivã curentã utilizatã
Metodã modernã
Metodã tradiþionalã
Nici o metodã
Metoda contraceptivã curentã utilizatã
Pilule
Sterilet
Prezervativ
Spermicide
Ligaturã trompe
Alte metode moderne
Calendar
Fereala
Alte metode tradiþionale
Metodele de contracepþie de care au auzit
Metode moderne de care au auzit
Pilule
Sterilet
Prezervativ
Spermicide
Ligaturã trompe
Vasectomie
Injectabile
Contracepþie de urgenþã
Metode tradiþionale de care au auzit
Calendar
Fereala
Metodele de contracepþie de care au auzit
Metode moderne de care au auzit
Pilule
Sterilet
Prezervativ
Spermicide
Ligaturã trompe
Vasectomie
Injectabile
Contracepþie de urgenþã
Metode tradiþionale de care au auzit
Calendar
Fereala
Numãr de copii nãscuþii vii în perioada 1999-2004
Numãr de avorturi provocate în perioada 1999-2004
0,420
0,299
0,281
0,157
0,054
0,162
0,017
0,023
0,006
0,065
0,234
0,001
0,994
0,951
0,946
0,989
0,626
0,788
0,491
0,449
0,472
0,973
0,912
0,935
0,993
0,941
0,943
0,987
0,603
0,787
0,460
0,445
0,406
0,970
0,898
0,938
0,426
0,283
0,0102
0,0091
0,0081
0,0069
0,0036
0,0065
0,0024
0,0023
0,0014
0,0045
0,0087
0,0004
0,0012
0,0046
0,0052
0,0021
0,0121
0,0095
0,0141
0,0112
0,0136
0,0035
0,0067
0,0050
0,0014
0,0054
0,0056
0,0022
0,0132
0,0107
0,0144
0,0118
0,0134
0,0039
0,0076
0,0054
0,0139
0,0171
0,400
0,281
0,266
0,143
0,047
0,150
0,013
0,018
0,004
0,056
0,216
0,000
0,991
0,942
0,936
0,985
0,602
0,769
0,463
0,427
0,445
0,966
0,899
0,925
0,990
0,930
0,932
0,983
0,577
0,766
0,431
0,422
0,380
0,963
0,883
0,928
0,399
0,250
0,440
0,317
0,297
0,170
0,061
0,175
0,022
0,027
0,009
0,073
0,251
0,001
0,996
0,960
0,956
0,993
0,649
0,807
0,518
0,471
0,499
0,980
0,925
0,945
0,996
0,951
0,954
0,992
0,629
0,808
0,488
0,469
0,432
0,978
0,913
0,949
0,454
0,317
1,543
1,429
1,184
1,237
1,129
1,080
1,225
1,064
1,283
1,259
1,525
1,000
1,282
1,971
2,007
1,927
2,290
1,992
2,888
1,829
2,668
1,896
2,094
1,519
1,253
1,753
1,828
1,566
2,297
2,130
2,613
1,765
2,290
1,652
1,811
1,527
1,455
1,661
128
Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004
Interval de încredere
Caracteristica
Media Eroare
eºantionajMinim Maxim
DEFT
FEMEI CARE AU AVUT CEL PUÞIN UN NÃSCUT VIU ÎN PERIOADA 1999-2004
Trimestrul primei vizite prenatale
Trimestru I
Trimestrul II
Trimestrul III
Nedeclarat
Fãrã vizite prenatale
0,745
0,165
0,024
0,002
0,065
0,0150
0,0115
0,0042
0,0009
0,0081
0,715
0,142
0,016
0,000
0,049
0,774
0,188
0,032
0,004
0,081
1,347
1,056
1,039
1,005
1,215
Tipãrit la ALPHA MDN BuzãuStr. Col. Ion Buzoianu nr. 94
Telefon: 0238.721.303, Fax: 0238.721.304E-mail: [email protected], www.alphamdn. ro