studiul tasarilor

Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru

- 1 -

CCUUPPRRIINNSS

Volumul 15 – Numerele 1,2 – 2006

Constantin MOLDOVEANU Devia ia verticalei i datumul geocentricDeflection of the vertical and geocentric datum

3

Constantin MU AT.Carmen GRECEA

Aspecte privind studiul tas rilor i neuniformit ii acestora la salapolivalent din Municipiul Craiova

12

Viorica DAVID Aplica ii speciale ale fotogrametrieiSpecial applications of photogrammetry

21

Mihail GheorgheDUMITRACHE

Fotogrammetria i teledetec ia ca baz de cercetare îngeomorfologiePhotogrammetry and remote sensing as base of research ingeomorphology

29

Din activitatea UGR 39

Despre revista UGR 53

Noi promo ii de absolven i 59

i noi 61

Teze de doctorat 64

In memoriam (Hans Pelzer) 71

ISSN 1454-1408


- 2 -

CCoolleeggiiuull ddee rreeddaacc iiee

Pre edinte:Prof.univ.dr.ing. Constantin MOLDOVEANU

Vicepre edinte:Prof.univ.dr.ing. Constantin S VULESCU

Membri:ef lucr.univ. ing. Ana Cornelia BADEA

Conf.univ.dr.ing. Constantin CO ARCIng. Mihai FOMOV

Ing. Valeriu MANOLACHEIng. Ioan STOIAN

ef lucr.univ.dr.ing. Doina VASILCA

Secretar:Dr.ing. Vasile NACU


- 3 -

Devia ia verticalei i datumul geocentric*

Constantin Moldoveanu1

Rezumat

Acest articol reprezint un punct de vedere privind importan a cunoa terii devia iei verticaleipentru un calcul i o compensare corect a m sur torilor geodezice terestre când este utilizat un datumgeocentric.

Cuvinte cheie: datum, devia ia verticalei, geoid, elipsoid.

1. IntroducereEste cunoscut faptul c atunci când un

instrument este „pus în sta ie”, deci în momen-tul efectu rii observa iilor, axa sa vertical esteîndreptat dup direc ia vectorului gravit iiterestre (Figura 1). Aceast direc ie este aceea icu verticala locului i cu direc ia firului cuplumb. Cu excep ia distan elor spa iale, aproapetoate observa iile geodezice se fac func ie devectorul gravit ii terestre.

g

Figura 1. Pozi ia unui instrument„pus în sta ie”

O alt problem important care trebuieamintit este aceea c m sur torile geodeziceefectuate pe suprafa a terestr sunt în leg turcu suprafe ele de nivel (suprafe ele echipoten-iale) care sunt suprafe e continue, închise care

se acoper în întregime una pe cealalt , care nuse ating, nu se întretaie i nu sunt paralele (însensul geometric) între ele. Una dintre proprie-

ile importante care trebuie amintite este iaceea c liniile de for (vectorul gravit ii, înorice punct al s u, fiind tangent în acel punct lalinia de for ) sunt perpendiculare pe suprafe e-le de nivel în orice punct a acesteia.

Una dintre cele mai importante suprafe-e cu care se lucreaz în geodezie este suprafa a

de nivel zero sau geoidul. Defini ia adoptat deNGS (National Geodetic Survey) din SUA pen-tru geoid este urm toarea:

Geoidul este suprafa a echipoten iala câmpului gravific al P mântului careaproximeaz cel mai bine, în sensul

celor mai mici p trate, niveluloceanului global.

Cu privire la geoid se cunosc mai multedefini ii. Aceasta înseamn c nu este chiar

or s se formuleze una care s aib un carac-ter general. De exemplu, altimetria este utilizatde multe ori pentru a defini nivelul mediu al

rii dar ea nu este global (nu are un caracterglobal). Una din defini iile geoidului face leg -tura cu nivelul mediu al oceanului planetar(global) dar aceast aproximare nu este confir-mat în totalitate. A a cum exist modific ri întimp ale nivelului mediu al m rii (cum ar ficre terea continu a acestui nivel) tot a a existi modific ri în timp a geoidului.

Pentru c suprafa a topografic a P -mântului este o suprafa complicat care nupoate fi descris u or din punct de vedere ma-

* Referent: prof.univ.dr.ing.Constantin S vulescu1 Prof.univ.dr.ing., Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Facultatea de Geodezie,[email protected]

mailto:[email protected]


- 4 -

tematic i, în consecin , nu poate fi utilizatpentru calculele care se fac în domeniul geode-ziei (cu excep ia unor suprafe e mici care facobiectul topografiei), s-a c utat înlocuirea aces-teia cu o alta pe care s se poat efectua cal-culele necesare. De-a lungul timpului geodeziiau utilizat mai multe astfel de suprafe e închisecare s aproximeze geoidul (o alt suprafaînchis care aproximeaz din punct fizic P -mântul i care nu poate fi utilizat pentru calcu-le) pe zona de interes sau la nivel global. Sco-pul urm rit la construirea acestor suprafe e esteca s se ob in o cât mai bun apropriere întrelinia firului cu plumb i normala la aceast su-prafa pe zona de interes. Ast zi suprafa aunanim acceptat pentru scopurile amintite esteacea a unui elipsoid de rota ie (denumit i sfe-roid).

Corpul ales s aproximeze geoidul tre-buie s aib în vedere i propriet ile fizice ale

acestuia, adic el s poat fi privit ca o suprafa- echipoten ial de revolu ie. Teoria elipsoidu-

lui echipoten ial a fost enun at pentru primadat de P. Pizzetti în 1894 i dezvoltat de C.Somigliana în 1929. Aceast teorie a servit cabaz la adoptarea, în 1930, de c tre Uniunea In-terna ional de Geodezie i Geofizic (IUGG-International Union of Geodesy and Geophy-sics) a formulei interna ionale a gravit ii. Unelipsoid de revolu ie particular este acela careare aceea i vitez unghiular cu cea a P mân-tului, aceea i mas , poten ialul normal pe su-prafa a elipsoidului (U0) egal cu poten ialul realde pe suprafa a geoidului (W0) i centrul s ucoincizând cu centrul de mas al P mântului.Un astfel de elipsoid se nume te i „P mântnormal”, din aceast categorie f când parte sis-temele de referin GRS67 (Geodetic Referen-ce System 67), GRS80, WGS84 (World Geo-detic System 84).

Ondula ia geoidului Ondula iageoidului

Unghiul de devia ie a verticalei

Geoid Elipsoid

Perpendicular la geoid

Perpendicular la elipsoid

Figura 2. Cele trei suprafe e importante în geodezie.De i P mântul nu este chiar un elipsoid,

elipsoidul echipoten ial furnizeaz un sistemsimplu, consistent i uniform pentru toate sco-purile geodeziei i geofizicii: o suprafa de re-ferin pentru scopuri geometrice (proiec ii car-tografice, naviga ia prin intermediul sateli ilor,etc.) i un câmp al gravit ii normale pe P mânti în spa iu ca referin pentru gravimetrie i

geodezia satelitar . Aceast împ ire a câmpu-lui real al gravit ii într-un câmp normal i unulperturbator foarte mic simplific multe proble-me cum ar fi pentru geodezi determinarea geoi-dului sau pentru geofizicieni utilizarea anomali-

ilor gravit ii pentru în elegerea cât mai corecta structurii interne a P mântului.

2. Datum geodezicÎn general, un datum poate fi definit ast-

fel:

Datum: orice cantitate (m rime)numeric sau geometric sau un setde astfel de cantit i (m rimi) care

servesc ca referin sau baz pentrualte cantit i (m rimi)

Datumurile geodezice definesc m rimeai forma P mântului precum i originea i ori-

entarea sistemelor de coordonate utilizate pen-


- 5 -

tru cartografierea suprafe ei terestre. Dea lungultimpului, începând cu prima estimare a m rimii

mântului f cut de Aristotel, au fost utilizatesute de datumuri pentru descrierea pozi iei.Datumurile au evoluat de la considerarea P -mântului a fi o sfer la modele elipsoidale deri-vate de la m sur torile satelitare efectuate de-alungul a mai mul i ani.

Datumurile geodezice moderne pleacde la modele plane ale suprafe ei P mântuluiutilizate pentru m sur tori plane (topografie)pân la modele complexe utilizate în aplica iiinterna ionale care descriu complet m rimea,forma, orientarea, câmpul gravit ii i vitezaunghiular a P mântului. Atâta timp cât carto-grafia, topografia, naviga ia i astronomia facuz de datumuri geodezice, tiin a denumit ge-odezie este disciplina central pentru acestsubiect.

Tipul de coordonate care este utilizatpentru definirea pozi iei unui obiect nu are oimportan deosebit , ceea ce este importanteste faptul c este necesar s se stabileasc oorigine convenabil a sistemului de coordonate.De exemplu, coordonatele carteziene nu pot fiutilizate ca atare f a stabili un punct originepentru axele de coordonate i f a defini di-rec iile acestor axe în rela ie cu P mântul. Cualte cuvinte este necesar s se stabileasc un setde conven ii pentru a se stabili rela iile spa ialedintre acest sistem de coordonate i P mânt.Denumirea general a acestui concept este Sis-temul Terestru de Referin (TRS – TerrestrialReference System) sau datum geodezic. Cu altecuvinte se poate spune c

Un datum geodezic este un set deconven ii (set de parametri, deci ferori) care stabile te rela iile spa iale

dintre un sistem de coordonate imânt.

Din cele prezentate pân în acest mo-ment se poate deduce cu u urin c

No iunile de DATUM geodezic iSistem Terestru de Referin sunt

sinonime.

Referirea coordonatelor geodezice la undatum gre it poate conduce la erori în pozi ie

de sute de metri. Diferite na iuni i agen ii utili-zeaz datumuri diferite ca baz pentru sistemelede coordonate utilizate pentru identificarea po-zi iei în sistemele informatice geografice, sis-teme precise de pozi ionare i sisteme de navi-ga ie. Diversitatea de datumuri utilizate ast zi itehnologiile avansate care au f cut posibile m -sur torile de pozi ionare global cu o preciziesub-metric necesit o selec ie atent a datum-ului i acordarea unei aten ii deosebite trans-form rii coordonatelor între diferite datumuri.

Pentru c i România, mai devreme saumai târziu, va trece la adoptarea unui noudatum în conformitate cu cerin ele interna iona-le, se prezint în continuare câteva din rezolu-iile adoptate la nivel mondial în leg tur cu

sistemele de referin .DEFINI IIPrin rezolu ia nr. 7 an IUGG (Internati-

onal Union of Geodesy and Geophysics) adop-tat la adunarea general de la Cambera (1979)se recunoa te c Sistemul Geodezic de Referin-

1967 nu mai reprezint m rimea, forma icâmpul gravit ii P mântului cu o suficientacurate e pentru cele mai multe dintre aplica ii-le geodezice, geofizice, astronomice i hidro-grafice i recomand :

a) Actualul sistem geodezic de referin sfie înlocuit cu Sistemul Geodezic de Re-ferin 1980 care, ca i precedentul sis-tem, se bazeaz pe teoria elipsoiduluiechipoten ial geocentric definit prin ur-

toarele constante conven ionale:ØRaza ecuatorial a P mântului

6,378,137a m=ØConstanta gravita ional geocentric

(care include atmosfera)8 3 23,986,005 10GM m s−= ∗

ØFactorul dinamic al P mântului, exclu-siv deforma iile permanente referitoarela maree, -8

2 108,263 10J = ∗ØViteza unghiular de rota ie a P mântu-

lui 11 17, 292,115 10 rad sω − −= ∗b) fie utilizate acelea i rela ii de calcul

adoptate la adunarea general din 1971 dela Moscova;

c) Axa mic a elipsoidului adoptat s fie pa-ralel cu CIO (Conventional InternationalOrigin) i c primul meridian s fie para-


- 6 -

lel cu meridianul origine adoptat de BIH(Bureau International de l'Heure).

O alt rezolu ie important este rezolu-ia 1 a IAG (International Association of

Geodesy) care recunoa te rezolu ia adoptat deIUGG i care, la rândul s u, recomand ca Sis-temul Geodezic de Referin 1980 s fie utilizatca referin a oficial pentru lucr rile geodezicei încurajeaz calculul câmpului gravit ii atât

pe suprafa a terestr cât i în spa iu s se bazezepe acest sistem.

ELIPSOIDUL ECHIPOTEN IALConform rezolu iilor adoptate, Sistemul

Geodezic de Referin 1980 este bazat pe teoriaunui elipsoid echipoten ial. Un astfel de elipso-id (denumit i elipsoid de nivel) este un elipsoiddefinit a fi o suprafa echipoten ial . Dac unelipsoid de revolu ie este dat (prin doi parametricu condi ia ca unul s fie liniar – de regulsemiaxa mare i turtirea) atunci el poate fi con-siderat ca o suprafa echipoten ial

0 .U U const= = de o func ie poten ial oarecarenumit poten ial normal. Aceast func ie poten-ial U este unic determinat prin intermediul

suprafe ei elipsoidului (semiaxele a i b), masamântului (M) i viteza unghiular ( ) în con-

cordan cu teorema lui Stokes-Poincaré, com-plet independent de distribu ia intern a densi-

ii. Elipsoidul echipoten ial furnizeaz unsimplu, consistent i uniform sistem de referinpentru toate scopurile geodeziei:v elipsoidul este o suprafa de referinpentru determin ri geometrice (geodezia ma-tematic ) iv elipsoidul ca un câmp al gravit ii nor-male al suprafe ei terestre i în spa iu este oreferin pentru gravimetrie i geodeziasatelitar 2.

Elipsoidul de referin este definit ca uncorp care înglobeaz întreaga mas a P mântu-lui inclusiv atmosfera, care poate fi privit (cavizualizare) ca fiind condensat într-un strat peelipsoid.

ORIGINEA I ORIENTAREA SISTEMULUI DEREFERIN

Prin aceea i rezolu ie cu nr. 7 a IUGGse specific faptul c Sistemul Geodezic de Re-ferin 1980 este geocentric adic originea saeste în centrul de mas al P mântului. Astfelcentrul elipsoidului coincide cu geo-centrul.

Orientarea sistemului este specificatastfel: axa de rota ie a elipsoidului de referinare direc ia Originii Conven ionale Interna io-nale pentru mi carea polar (CIO) i meridia-nul zero ca cel definit de BIH.

La aceast defini ie se adaug un sistemrectangular de coordonate XYZ a c rui origineeste în geo-centru, axa Z fiind axa de rota ie aelipsoidului de referin (definit de direc iaCIO) i cu axa X trecând prin meridianul zero.

3. Devia ia verticaleiGENERALIT ILinia firului cu plumb este o linie pu in

curbat , la care vectorul gravit ii este tangentîn orice punct al ei, datorit faptului c ea esteperpendicular pe suprafe ele de nivel care, larândul lor, sunt curbate.

În Figura 3 se prezint unghiul de devia-ie a verticalei ca diferen între direc ia vecto-

rului gravit ii sau a liniei firului cu plumb într-un punct cu normala la elipsoid prin acela ipunct pentru un elipsoid particular. Deoarecelinia firului cu plumb este perpendicular pesuprafa a de nivel, devia ia verticalei reprezinto m sur a gradientului suprafe elor de nivelfa de un elipsoid oarecare.

Dac devia ia verticalei se refer la unelipsoid particular atunci se vorbe te despre odevia ie relativ iar dac se refer la un elipsoidgeocentric atunci se vorbe te despre o devia ieabsolut a verticalei.

Datorit faptului c este greu de lucratcu un unghi spa ial, cum este i unghiul de de-via ie al verticalei, acesta este descompus îndou componente ortogonale: o component înplanul meridian (ξ ) numit i componentanord-sud i care este pozitiv spre nord; o com-ponent în primul vertical (η ) numit i com-ponenta est-vest pozitiv spre est.

Componentele devia iei verticalei suntpozitive dac direc ia vectorului gravit ii esteîndreptat mai mult spre sud i, respectiv, vestdecât normala corespondent sau suprafa a de

2 Teoria standard cu privire la elipsoidul echipoten ialprive te poten ialul normal al gravit ii ca o func ie ar-monic în afara elipsoidului care implic absen a uneiatmosfere.


- 7 -

nivel este în cre tere spre sud, respectiv, vest fa de elipsoid.

Figura 3. Devia ia de la vertical .

Cele dou componente reduc devia iatotal de la vertical conform rela iei:

2 2 2u ξ η= + (1)Pentru o direc ie oarecare de azimut ,

componenta datorat devia iei verticalei care secalculeaz în vederea reducerii observa iiloreste dat de rela ia:

cos sinA Aε ξ η= + (2)O problem important o constituie sta-

bilirea exact a punctului unde se aplic corec-ia datorat devia iei verticalei tiindu-se faptul

valoarea ei este func ie de pozi ie (aici trebu-ie avute în vedere atât pozi ia instrumentului câti a punctului vizat). Atât curbura liniei firului

cu plumb cât i a suprafe elor de nivel sunt de-pendente de densitatea maselor interne ale P -mântului din zona de interes care genereazcâmpul gravit ii.

DEVIA IA VERTICALEI PE GEOIDAtunci când punctul se consider c ar

fi situat pe geoid atunci se vorbe te despre de-via ia verticalei la nivelul geoidului (uG) defi-nit ca fiind unghiul spa ial format de direc iavectorului gravit ii i direc ia normalei la elip-soid care trec prin punct. i în acest caz se poa-te vorbi despre o devia ie absolut dac elipsoi-dul de referin este geocentric (cum este iGRS80) i despre o devia ie relativ dac elip-soidul de referin nu este geocentric.

Datorit faptului c geoidul este o su-prafa intangibil rezult c devia ia verticaleinu poate fi observat direct, în sensul c nu se

pot efectua observa ii pe suprafa a acestuia.Singurul lucru care poate fi realizat i care estecunoscut ca o problem de notorietate în geo-dezie este de reduce devia ia verticalei rezultatdin m sur torile care se fac pe suprafa a topo-grafic a P mântului. O alt posibilitate pentrucalculul devia iei absolute este aceea de a utili-za m sur tori gravimetrice care, evident, se factot pe suprafa a terestr (singura accesibil ) saude a estima valorile devia iei absolute a vertica-lei la nivelul geoidului func ie de gradientulunui model gravimetric al geoidului. Aceastposibilitate din urm este mai convenabildeoarece pân în prezent au fost realizate maimulte modele gravimetrice ale geoidului nece-sare transform rii altitudinilor elipsoidale de-terminate prin tehnologia GPS în altitudiniortometrice. Prin intermediul unei re ele rec-tangulare a ondula iilor geoidului (diferen adintre geoid i elipsoidul geocentric) se pot es-tima componentele devia iei verticalei la nive-lul geoidului cu rela iile de mai jos:

Gn

M Bξ

∆= −

⋅∆, (3)

sinGn

N L Bη

∆= −

⋅ ∆. (4)

În rela iile de mai sus M reprezint razade curbur a elipsei meridiane, N raza de curbu-

a primului vertical în punctul considerat, Beste latitudinea geodezic iar n∆ reprezint

Elipsoid

Suprafa de nivel

Normala la elipsoid

Vectorul gravit ii

Linia de for U


- 8 -

modific rile în ondula iile geoidului între nodu-rile re elei de latitudine B∆ i longitudine L∆ .

DEVIA IA VERTICALEI PE SUPRAFA A TE-RESTR

Denumit i devia ia suprafe ei, devia iaverticalei la nivelul suprafe ei topografice a fostdefinit de Helmert ca fiind unghiul spa ial din-tre direc ia vectorului gravit ii i normala laelipsoidul de referin în acela i punct de pesuprafa a terestr . Ca i în cazul precedent, dacelipsoidul de referin este geocentric atunci sevorbe te despre o devia ie absolut iar dacelipsoidul de referin nu este geocentric atuncise vorbe te despre o devia ie relativ . Acest tipde devia ie este cel mai utilizat de geodezi pen-tru c atât instrumentele de m sur cât i sem-nalele vizate (reflectoarele) se g sesc pe supra-fa a terestr i ambele sunt afectate de acest tipdevia ie.

Rela iile de calcul ale componentelordevia iei verticalei la nivelul terenului sunt ur-

toarele:

S Bξ = Φ − , (5)

( )cosS L Bη = Λ − . (6)

În rela iile de mai sus Φ reprezint lati-tudinea astronomic iar Λ longitudinea astro-nomic , i ele sunt valabile în ipoteza c axamic a elipsoidului de referin este paralel cudirec ia medie a axei de rota ie a P mântului.

CURBURA LINIEI FIRULUI CU PLUMBUnghiul de devia ie al verticalei se mo-

dific func ie de pozi ia pe direc ia curb a firu-lui cu plumb ceea ce înseamn c devia ia ver-ticalei la nivelul geoidului nu este necesar egalcu devia ia verticalei la nivelul suprafe ei teres-tre. Pentru a realiza o rela ie între cele dou ti-puri de devia ii ale verticalei este necesar s sestabileasc abaterea datorat curburii liniei firu-lui cu plumb. Aceast cantitate, evident, nupoate fi observat direct pentru c ar însemna

avem acces la un traseu în lungul liniei defor adic în interiorul P mântului. În schimb,este posibil s se estimeze aceast cantitate uti-lizând un model al câmpului gravific al P mân-tului în interiorul maselor suprafe ei topograficesau printr-o comparare a devia iilor de la verti-cal la nivelul geoidului, care provine dintr-un

model al geoidului, i devia ia verticalei m su-rat la nivelul suprafe ei terestre.

De asemenea, se poate determina canti-tatea respectiv utilizând o formul aproximati-

care se bazeaz pe o gravitate normal i caexist influen numai în componenta nord-suda devia iei:

0.17 sin 2 ORGS GSu B Hδ δ ′′= = ⋅ (7)

Altitudinea ortometric din rela ia demai sus este exprimat în Km i este m suratîn lungul liniei de for de la geoid la suprafa aterestr . O valoare aproximativ , pe orice direc-ie, poate fi considerat a fi valoarea de

3.3δε ′′= pe Km diferen de altitudine în tere-nuri accidentate.

4.Utilizarea devia iilor verticalei pentru re-ducerea observa iilor i în calculul dife-ren elor dintre altitudini

Cunoa terea valorilor devia iei este demare importan pentru geodezie, cu prec dereîn m sur torile terestre, ele contribuind la ob i-nerea unor rezultate bune în, cel pu in, situa iileprezentate mai jos.

TRANSFORMAREA ÎNTRE COORDONATEASTRONOMICE I GEODEZICE

Rela iile de trecere de la coordonateleastronomice (care sunt naturale) determinatefunc ie de vectorul gravit ii, dup care esteîndreptat axa principal a instrumentului, lacoordonatele geodezice care se refer la elipso-idul de referin se deduc, prin considerareaunor aproxima ii, din rela iile (5) i (6):

SB ξ= Φ − (8)

cosSLB

η= Λ − (9)

În rela iile de mai sus se utilizeaz , cumeste i normal, componentele devia iei vertica-lei la nivelul suprafe ei terestre unde se fac idetermin rile de coordonate astronomice. Dacîn acelea i rela ii am dori s utiliz m compo-nentele devia iei verticalei la nivelul geoiduluiatunci ar trebui s se in cont i de influen acurburii liniei firului cu plumb. Bomford, G(1980) recomand totu i ca aceast influen sfie ignorat pentru c ea aduce mai multe eroridecât cele pe care le reduce, dar evident c esteimportant s se tie (tocmai din motivul prezen-


- 9 -

tat) daca a fost sau utilizat aceast corec ie da-torat curburii liniei de for .

CONVERSIA ÎNTRE AZIMUTE ASTRONOMI-CE SAU GIRO-AZIMUTE I AZIMUTE GEODEZICE

Rela ia riguroas de trecere de la azimu-tul astronomic observat la nivelul suprafe eiterestre la azimutul geodezic este cea dat deVanicek i Krakiwsky în 1986:

( )tan sin cos cotS S SA B A Aα η ξ η ζ= − − −

(10)În rela ia de mai sus A este azimutul

geodezic al direc iei m surate, este azimutulastronomic determinat pentru aceea i direc ieiar unghiul zenital. Cel de-al treilea termen alrela iei de mai sus se adaug numai când estevorba de m sur tori foarte precise efectuate învederea determin rii azimutului astronomic icând unghiul zenital are valori apropiate de900. F acest termen se ob ine cunoscuta co-rec ie Laplace, care a fost frecvent utilizat lareducerea azimutelor astronomice determinatela azimute geodezice utilizate pentru constrân-gerea re elelor geodezice planimetrice.

Aceast corec ie poate fi neglijat atuncicând se fac determin ri de azimut func ie desoare dar evident nu poate fi ignorat atuncicând se fac observa ii fa de stele sau se fac

sur tori de giro-azimute. Reducerea acestordin urm tipuri de determin ri sunt foarte im-portante pentru tunelurile de mare lungime.

REDUCEREA DIREC IILOR UNGHIULAREORIZONTALE LA ELIPSOID

Atunci când punctul de sta ie i semna-lul vizat nu se afl la aceea i atitudine elipsoi-dal , direc iile unghiulare orizontale trebuie sfie corectate cu corec ia datorat devia iei verti-calei la nivelul suprafe ei terestre.

Dac se consider c a fost aplicat co-rec ia datorat înclin rii normalelor în cele do-

sta ii, rela ia de calcul a direc iei unghiulareorizontale reduse la suprafa a elipsoidului este:

( )sin cos cotS Sd D A Aξ η ζ= − − , (11)

unde d reprezint direc ia unghiular orizontalredus la elipsoidul de referin , D este direc iaunghiular m surat iar unghiul zenital (m -surat sau determinat).

REDUCEREA UNGHIURILOR ZENITALESURATE LA ELIPSOID

Unghiurile zenitale m surate trebuie iele s fie corectate cu devia ia verticalei la ni-velul suprafe ei terestre datorit faptului c in-strumentul este calat func ie de direc ia vecto-rului gravit ii iar calculele se efectueaz dupnormala la elipsoidul de referin . Dac se con-sider c a fost aplicat corec ia datorat încli-

rii normalei i corec ia datorat refrac iei at-mosferice atunci trebuie aplicat i corec ia da-torat devia iei verticalei la nivelul suprafe eiterestre. Pentru o singur direc ie zenital m -surat valoarea redus , care se refer la normalala elipsoid, se poate calcula prin intermediulrela iei:

( )cos sinS S Sz A A zζ ξ η ε= + + = + (12)

unde este unghiul geodezic zenital, z este un-ghiul zenital m surat iar Sε este componentadevia iei verticalei la nivelul suprafe ei terestrepentru azimutul corespunz tor direc iei obser-vate.

Pentru direc ii zenitale m surate reci-proc influen a devia iei verticalei se diminueazfoarte mult. Pentru distan e mari neaplicareacorec iei poate conduce la erori semnificativedac nu se ine cont de influen a acesteia.

REDUCEREA DISTAN ELOR M SURATE LAELIPSOID UTILIZÂND UNGHIURI ZENITALE

Presupunem dou punct I i J situate pesuprafa a terestr (Figura 4) din care s-au efec-tuat observa ii reciproce de direc ii zenitale i s-a m surat distan a (ambele tipuri de observa iifiind coliniare) i c axele pe care se m soarîn imea deasupra bornelor a teodolitelor, uni-

ilor de m surat electronic distan a, reflectoa-rele sunt astfel acelea i pentru oricare dintresta ii. Dac condi ia de coliniaritate nu este în-deplinit atunci pot fi aplicate distan elor zeni-tale sau/ i distan elor m surate alte corec ii.

În imea instrumentului (I) i, respec-tiv, a reflectorului (S), care fac parte din altitu-dinile elipsoidale hi i hj, se m soar în lungulliniei firului cu plumb i nu cum ar trebui înlungul normalei la elipsoid. Diferen ele fiindfoarte mici fac ca aceste valori m surate s fieluate în considerare.

Reducerea riguroas a distan ei m sura-te (lungimea parcurs de unde) d1 pe elipsoid(d4) este posibil dac se cunosc altitudinileelipsoidale (h), devia ia verticalei la nivelul su-


- 10 -

prafe ei terestre ( Sε ) i raza de curbur (R ) peelipsoid în lungul direc iei observate de un azi-mut oarecare . Altitudinile elipsoidale se potdetermina din altitudini ortometrice la care se

adaug ondula ia geoidului sau din altitudininormale la care se adaug anomalia altitudinii,devia ia verticalei conform rela iei (2) iar razade curbur cu rela ia Euler cunoscut .

Figura 4. Reducerea distan ei la elipsoid.

Distan a la nivelul elipsoidului poate ficalculat conform rela iei (Rüeger, 1996):

( )( )

24

2

sinarctan

cosi i

i i i

d zd R

R h d zαα

ε δε δ

+ += + + + +

(13)unde argumentul func iei arctan este în radiani.Ecua ia de mai sus poate fi simplificat dac seconsider 1 2d d= (lungimea drumului parcursde und este egal cu aceea i lungime redus lacoard ) i dac unghiul de refrac ie este ex-primat ca o func ie de coeficientul de refrac ie k(pentru k=0.13, R =6371Km i d1=30Km primacorec ie de reducere de la arc la coard este0.45mm).

( )( )

1 14

1 1

sin 2arctan

cos 2i i

i i i

d z d k Rd R

R h d z d k Rα

αα α

εε

+ += + + + +

(14)unde zi i i trebuie transformate în radiani. Orela ie mai simplificat se ob ine prin utilizarearazei medii Gauss în loc de razele Euler de cur-bur , la cele dou capete ale distan ei m surate.

Se pot face aprecieri asupra erorilor caresunt introduse la reducerea distan ei la elipsoidprin utilizarea razei medii Gauss, prin erorile îndeterminarea ondula iilor geoidului i prin ero-rile în determinarea devia iei verticalei.

REDUCEREA DISTAN ELOR M SURATE LAELIPSOID UTILIZÂND ALTITUDINI ELIPSOIDALE

Pentru reducerea la elipsoid a distan elelungi, când distan ele zenitale nu pot fi m sura-te, se utilizeaz altitudinile elipsoidale. Formulariguroas de reducere este (Rüeger, 1996):

( )( ) ( )

2 22 2 1

4 2

sin2 4

2 arcsinj i

i j

d k kR h hR

d Rk R h R h

αα

αα α

− −

=+ +

(15)Prin diferen ierea rela iei de mai sus, ca

i în cazul precedent de reducere, se pot facestudii asupra erorilor introduse de eroarea înraza Euler de curbur sau de eroarea în deter-minarea ondula iei geoidului.

elipsoid

geoid

Suprafa a terestr

I

J

d1

d2

d3

d4

ni nj

hjHj

Nivelul mediu al m rii

Hihi

zj

zj

i

2

ji

RjRi


- 11 -

DETERMINAREA DIFEREN ELOR DE ALTI-TUDINI DIN UNGHIURI ZENITALE I DISTAN E ÎN-CLINATE

De regul , ast zi, unghiurile zenitalesunt m surate odat cu distan a, mai ales cândse utilizeaz sta iile totale, în consecin deter-

minarea diferen elor de altitudini ortometricesau dinamice se face în acela i mod. Problemacare se pune este cum se ine cont de devia iaverticalei atunci când se calculeaz diferen elede nivel. Rela ia de calcul este (Rüeger, 1996):

( ) 2 22 2cos 1 sin 2 sinj i i i iH H d z k z R d z I Sα− = + − + − (16)

În aceast rela ie trebuie utilizat unghiulzenital m surat pentru c este vorba de diferen-e relative la geoid i nu la elipsoid, devia ia

verticalei nefiind necesar . Leg tura cu elipsoi-

dul de referin , ca i la reducerile anterioare,este dat de R , ea fiind i cea care poate intro-duce erori datorate datumului.

Bibliografie

[1]. Bomford, G. (1980): Geodesy. Oxford University Press, Oxford;[2]. Moldoveanu, C. (2002): Sisteme de referin i de coordonate. în Volumul „Re ele geodezice de sprijin” volumul

I. Editura CONSPRESS, 2004;[3]. Moldoveanu, C. (2002): Geodezie-No iuni de geodezie fizic i elipsoidal , pozi ionare. Editura MATRIXROM,

Bucure ti;[4]. Moritz, H. (1979): Report of Special Study Group Nr. 539 of IAG, Fundamental Geodetic Constants, presented at

XVII General Assembly og IUGG, Canbera;[5]. Rüeger, J.M. (1996): Electronic Distance Measurement-An Introduction. Springer, Berlin-Heilderbeg-New York;[6]. Featherstone, E.W., Rüeger, J.M. (2000): The Importance of Using Deviation of the Vertical for the Reduction of

Survey Data to a Geocentric Datum. The Australian Surveyor, Vol 45, Nr. 2.

Deflection of the vertical and geocentric datumAbstract

This article represents a point of view on the importance of the knowing the deviation of verticalfor correct survey computations and adjustments of terrestrial geodesic measurements when a geocentricdatum is used.

Key words: datum, deflection of vertical, geoid, ellipsoid.


- 12 -

Aspecte privind studiul tas rilor i neuniformit ii acestorala sala polivalent di Municipiul Craiova*

Constantin Mu at1, Carmen Grecea2

Rezumat

În anul 1994, cl direa s lii polivalente din municipiul Craiova a fost distrus în propor ie de 80%de un puternic incendiu. Pe baza unui program de investi ii privind refacerea, modernizarea iredimensionarea structurii construc iei, in perioada 2000-2004 am efectuat un studiu topo-geodezic cuprivire la comportarea construc iei i eviden ierea tas rilor survenite în procesul de reconstruc ie.Lucrarea de fa î i propune s prezinte câteva din aspectele studiate din evolu ia structurii, cuexemplificarea rezultatelor ob inute i particularit ile legate de neuniformitatea tas rilor rezultate.

Cuvinte cheie: tasare.

1. Aspecte generale - caracteristici ale s liipolivalente din municipiul Craiova

Cl direa veche a s lii polivalente dinCraiova, proiectat în anul 1973, a fost distruspar ial în urma incendiului din 19 noiembrie1994.

Refacerea i modernizarea acesteiainclude tribuna veche, care urmeaz a ficonsolidat , suprafa a de joc, cât i construireaintegral a unei noi tribune, capacitatea finalajungând astfel la 4000 de locuri.

Noua construc ie, se compune din doucadre longitudinale, cu o lungime de 72 m i o

distan între ele de 51 m, care formeaz astfelstructura acoperi ului.

Structura pentru sus inerea acoperi uluidin metal i tribuna nou sunt realizate dincadre de beton armat fundate pe pilo i dediametru mare (80 cm) i lungimea de 8,40 m.La partea superioar pilo ii se leag între ei prinintermediul unor grinzi de fundarelongitudinale i transversale. Acestea serealizeaz din beton armat i au sec iunea de1,60 m × 1,50 m, cota superioar este prev zuta se realiza la − 2,00 m.

Cadru longitudinal stâng finalizat – mai 2002

* Referent: prof.univ.dr.ing. Dumitru Onose1 As.univ.dr.ing., Universitatea „Politehnica” din Timi oara, [email protected] Conf.univ.dr.ing., Universitatea „Politehnica” din Timi oara, [email protected]




- 13 -

Cadru longitudinal drept – august 2001

Sala polivalent la finalizarea cadrelor longitudinale-octombrie 20052. Programul privind m surarea tas rilor

În proiectul lucr rii de refacere imodernizare a s lii polivalente, constructorul aprev zut un capitol dedicat m sur torilor cuprofil topografic în vederea determin riitas rilor absolute care survin în urma construiriinoului edificiu.

Urm rirea comport rii construc iei întimpul execu iei i la începutul exploat riiacesteia s-a f cut pe baza m sur torilor detas ri prin metode topografice conform STAS2745-90.

În acest scop pe eleva ia stâlpilorstructurii de rezisten s-au montat 16 m rci

(reperi) de tasare, realizate conform STAS10493-76.

Fixarea m rcilor de tasare s-a f cut laîn imea de 0,5m fa de cota ±0,00 m aconstruc iei.

ase m rci de tasare sunt prev zute pecâte un stâlp de la cadrele spa iale (stâlpiirotunzi de 120 cm diametru), patru pe stâlpiidreptunghiului de la anexe a c ror dimensiunisunt de 60 × 80 cm (pe intervalele dintrecadrele spa iale), dou în fa adele principale pestâlpii de 120 × 120 cm, dou pe stâlpii tribuneinoi i înc dou pe stâlpii tribunei vechi.

Programul s-a desf urat în dou etape,dup cum urmeaz :


- 14 -

a) - Etapa I – prevede realizareasur torii de referin la cota

construc iei de + 2,75 m, iar apoi unnum r de 4 cicluri de m sur tori lacotele: + 7,15 m; + 10,55 m; + 14,15m; + 19,74 m – în imea maximînainte de montarea acoperi ului;

b) - Etapa a II-a – const în realizareaunui program de urm rire dupmontarea acoperi ului, prev zutini ial în anul 2001, i urm rireatrimestrial în primii 3 ani de ladarea în folosin , apoi semestrial înurm torii 5 ani.

Prelucrarea grafic a rezultatelorcuprinde reprezentarea pentru fiecare marc detasare a unei diagrame de evolu ie în timp atas rii, în corelare cu cre terea în timp aînc rc rii transmise terenului de c treconstruc ie, conform STAS 2745-90.

În contextul actual, se men ioneazfaptul c pân în momentul de fa nu s-a pututrespecta programul primei etape, datoritactivit ii discontinue de antier, astfel

sur torile topo-geodezice e alonându-sedup cum urmeaz :

ü sur toarea de referin “ZERO”realizat la data de 11 mai 2001;

ü ciclu I realizat pe 28 octombrie 2001;ü ciclul II realizat pe 8 august 2002;ü ciclul III realizat la data de 10 mai

2003;ü ciclul IV realizat la data de 2

septembrie 2004.În prezent, lucr rile la sala polivalent

se afl în faza finaliz rii construirii cadrelorlongitudinale care formeaz noua construc ie ia tribunelor, urmând ca în cel mai scurt timpposibil s se monteze acoperi ul metalic al s liii continuarea programului de urm rire i

determinare a tas rilor pe o perioad de celpu in 3 ani.

Re eaua de reperi de nivelment ipuncte ale re elei de urm rire, este format din4 puncte, (RN1, RN2, RN3 i RN4), care suntdispu i conform normativelor în vigoare la odistan : D = (1,8 … 2,2) hmax construc ie(m) (1.1)

Motiva ia faptului c s-a ales un num rde 4 reperi de urm rire a fost impus dinconsiderente de ordin tehnic, pentru a avea ocât mai bun determinare asupra m rcilor detasare încastrate pe construc ie, urmând ca apoiîn compensarea m sur torilor s se poat folosiprincipiul celor mai mici p trate, utilizândmetoda observa iilor indirecte.

În imea final construc iei va fi de22,50 m, fapt ce a condus la pozi ionareareperilor de nivelment de control la o distande aproximativ 40 m de amplasamentulconstruc iei, dispunerea realizându-se pedirec ia col urilor cl dirii din urm toarelemotive:

Ø fiecare reper de nivelment se sprijinpe dou din celelalte puncte denivelment ale re elei, ob inându-seastfel o dubl determinare astabilit ii în timp a acestora;

Ø punctele de sta ie amplasate învecin tatea construc iei se potsprijini pe 3 reperi de nivelment, dinfiecare punct de sta ie realizând

sur tori pe dou laturi aleconstruc iei.

Reperii de nivelment s-au pozi ionat laadâncimea de − 1,80 m de la nivelul terenului,constituindu-se dintr-o born de beton armat,fixat prin intermediul unui radier de beton.

Atât borna cât i radierul sunt protejateprintr-un pu din beton prev zut la parteasuperioar cu un capac metalic ce asiguretan eitatea i protejarea c minului de vizitare.Borna de beton este prev zut la parteasuperioar cu o plac metalic având marcatpunctul matematic al reperului de nivelmentprintr-o pastil semisferic din o el.

To i reperii de nivelment se aflpozi iona i în teren stabil care nu prezintpericol de surpare sau alunecare, neexistândnici c i de comunica ie cu trafic sporit în zon .3. Prezentarea rezultatelor i prelucr rilor

sur torilor asupra s lii polivalente dinmunicipiul Craiova

Programul de urm rire a comport rii întimp a s lii polivalente din municipiul Craiova,s-a desf urat pân în prezent pe parcursul acinci cicluri de m sur tori topografice, din careprimul l-a constituit ciclul de referin .


- 15 -

RN

3

RN

2

1012

9

8 7

cont

ur s

ala

exis

tent

a

1113

14

15 16

46

53

21

RN

4

RN

112

8.04

57m

128.

0769

m

102.4528m

103.0109m

ST30

00

ST20

00ST

1000

ST40

00

Tribuna noua

Tribunaveche

Cadr

ul lo

ngitu

dina

l dre

pt

Cadr

ul lo

ngitu

dina

l stâ

ng

SALA

PO

LIVA

LEN

TA M

UN

ICIP

IUL

CRAI

OVA

SCH

ITA

RET

ELEI

DE

OBS

ERVA

TIE

SI D

ISPU

NER

E M

ARCI

DE

TASA

RE

RN

2re

peri

de n

ivel

men

tST

2000

stat

ii de

obs

erva

tie4

mar

ci d

e ta

sare

pe

obie

ctiv

umpl

utur

a de

pam

ânt

Figura 1 – Re eaua de urm rire a s lii polivalente din municipiul Craiova


- 16 -

Ultima m sur toare efectuat a avut locîn luna septembrie a anului 2004, atunci cândcele 2 cadre longitudinale ale construc ieial turi de tribuna nou erau în faza definalizare. De la momentul respectiv pân înprezent, datorit stagn rii lucr rilor deconstruc ii din diferite motive, nu s-au maiexecutat m sur tori de urm rire a evolu ieiconstruc iei.

Urm toarea etap privind continuareaprogramului de urm rire a comport rii în timp,se va realiza în momentul în care se va montaacoperi ul construc iei, fapt ce va duce astfel lacre terea înc rc rilor asupra structurii.

Montarea acoperi ului va fi posibilprobabil, pe parcursul anului 2006, ceea ce vaimpune continuarea ciclurilor de m sur tori, celpu in 2, pân la finalizarea tuturor lucr rilorexterioare i interioare i darea în exploatare aobiectivului.

surarea tas rilor în timpul execu ieiconstruc iei prezint urm toarele avantaje:

Ø posibilitatea de apreciere a terenuluide fundare, datorit faptului c

sur torile de tas ri în acest caz potfi reprezentate la scar natural ,astfel eliminându-se cauzele caregenereaz neconcordan a dintre

tas rile probabile calculate, cauze cese pot explica prin: perturbareaprobei de p mânt, diferen a dintrepresiunea apei din pori i aparatul deîncercare, viteza de înc rcare dinteren i aparatul de încercare;

Ø posibilitatea compar rii tas rilorevaluate i cele m surate;

Ø conduce la mic orarea factorului denesiguran pentru constructor.sur torile topografice ale tas rilor,

efectuate sistematic pe baza unui program deurm rire prestabilit, redau cel mai fidelcaracterul absolut al valorilor m rimilortas rilor realizate. Acest lucru trebuie completatcu o corect proiectare a formei re elei deurm rire, cu materializarea corespunz toare areperilor de control i a m rcilor de tasare peobiectivul studiat.

Astfel, problema urm ririi i evalu riitas rilor poate fi considerat o problem demare importan tehnico-economic , contribu-ind decisiv la eficientizarea i asigurarea uneibune desf ur ri a activit ilor de antier cureducerea semnificativ în unele cazuri acosturilor posibile datorate unor evenimentespeciale în comportarea evolu iei în timp aedificiului.

Tabel 1.Calculul vectorului deplas rii punctelor de control i de observa ieDenumire punct "0"−∆ IVX

(mm)"0"−∆ IVY

(mm)Vectorul deplas rii

“L”(mm)Punct control 1 – RN 1 admis stabil admis stabil --Punct control 2 – RN 2 1.2 2.1 2.41Punct control 3 – RN 3 0.8 2.4 2.53Punct control 1 – RN 4 1.4 2.3 2.69Sta ia 1000 0.7 0.2 0.73Sta ia 2000 0.7 1.1 1.30Sta ia 3000 1.2 2.3 2.59Sta ia 4000 1.5 2.4 2.83

Tabel 2-Fi a de tasare cu cotele absolute pentru m rcile de tasareRCI

TASARECICLUL DEREFERIN

CICLUL1

CICLUL2

CICLUL3

CICLUL4

TASAREATOTAL

(mm)COTE ABSOLUTE (m)

M1 2,1684 2,1637 2,1630 2,1610 2,1608 − 7.6M2 2,1649 2,1623 2,1617 2,1568 2,1565 − 8.4M3 2,1602 2,1556 2,1552 2,1533 2,1528 − 7.4M4 2,1661 2,1617 2,1610 2,1588 2,1585 − 7.6

Continuare


- 17 -

În continuareM5 2,1663 2,1625 2,1605 2,1581 2,1578 − 8.5M6 2,1645 2,1605 2,1590 2,1570 2,1568 − 7.7M7 2,1650 2,1625 2,1615 2,1585 2,1580 − 7.0M8 2,1606 2,1586 2,1576 2,1551 2,1547 − 5.9M9 2,1678 2,1621 2,1601 2,1592 2,1590 − 8.8

M10 2,1653 2,1618 2,1610 2,1598 2,1592 − 6.2M11 2,1651 2,1617 2,1602 2,1590 2,1586 − 6.5M12 2,1606 2,1590 2,1557 2,1527 2,1523 − 8.3M13 2,1689 2,1637 2,1615 2,1601 2,1600 − 8.9M14 2,1664 2,1615 2,1601 2,1590 2,1585 − 7.9M15 2,1633 2,1606 2,1577 2,1565 2,1563 − 9.0M16 2,1634 2,1599 2,1589 2,1575 2,1571 − 6.3Data 11.05.2001 28.10.2001 08.08.2002 10.05.2003 02.09.2004

Concluzii:Ø tasarea probabil acceptat este de 25 mm;Ø tasarea maxim se înregistreaz pentru marca de tasare M15 = − 9,0 mm;Ø tasarea minim se înregistreaz pentru marca de tasare M8 = − 5.9 mm;Ø tasarea medie = − 7.625mm.

Tabel 3-Evaluarea preciziei i elementele elipselor erorilorPct. Eroarea medie p tratic Abaterea

medieElipsele erorilor

± mx (mm) ± my (mm) total a (mm) b (mm) θRN1 27.46 26.09 38.54 4.65 4.21 90.1743RN2 23.07 21.48 31.27 4.25 4.04 59.0436RN3 16.11 17.15 24.06 6.47 5.62 196.0174RN4 27.09 28.22 39.18 5.87 5.03 171.2417

St1000 27.02 24.55 36.24 6.54 5.74 39.3409St2000 34.47 33.27 47.33 7.29 5.88 98.9351St3000 43.55 39.81 59.48 5.29 5.04 8.3371St4000 25.64 24.36 35.14 8.96 7.24 14.5172

12

34

5

S1

2.15102.15202.15302.15402.1550

2.1560

2.1570

2.1580

2.1590

2.1600

2.1610

COTA ABS.(m)

CICLURI DE M ASURATOR I

M ARCA DE T ASARE M 8


- 18 -

Tabel 4.Marca de tasare M8 Ciclul „0” Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4Tasarea total (mm) 0 -2,0 -3,0 -5,5 -5,9Cota absolut (m) 2,1606 2,1586 2,1576 2,1551 2,1547

Figura 2. Evolu ia tas rilor la fiecare ciclu de m sur tori - marca de tasare nr.8

1 2 3 45

S1

2.1520

2.1540

2.1560

2.1580

2.1600

2.1620

2.1640

COTA ABS.(m )

CICLURI DE M ASURATORI

M A R C A D E T A S A R E M 15

Tabel 5Marca de tasare M15 Ciclul „0” Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4Tasarea total (mm) 0 -2,7 -5,6 -8,8 -9,0Cota absolut (m) 2,1633 2,1606 2,1577 2,1565 2,1563

Figura 3. Evolu ia tas rilor la fiecare ciclu de m sur tori - marca de tasare nr.15

6,86mm

3,63 mm3,72 mm3,40 mm2,32 mm

Sectiune

Tribuna vecheProfil long.stângTribuna nouaProfil long.drept

III

4,73 mm5,56 mm5,83 mm

4,10 mm

CiclulIII

6,86 mm7,14 mm7,36 mm

7,60 mm

3,72mm

5,56mm

7,14mm

10

9

4,73mm

3,40mm

8 7

6

11

12

13

7,36mm

14

3,63mm

5,83mm

15

5

4

7,60mm

4,10mm

3

2,32mm

2

116

IV

7,23 mm7,56 mm7,63 mm

7,92 mm

7,23mm

7,92mm

7,56mm

7,63.mm

Figura 4 – Reprezentarea spa ial a tas rilor medii în fiecare ciclu de m surare


- 19 -

1 2 34

Neuniformitate ciclu 1

Neuniformitate ciclu 2Neuniformitate c iclul 3

Neuniformitate c iclu 4

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

PROCENT(%)

CICLU DE M ASURATORI

NEUNIFORMITATEA TASARILOR MEDII

Neuniformitate ciclu 1 Neuniformitate ciclu 2 Neuniformitate ciclul 3 Neuniformitate ciclu 4

Figura 4 – Reprezentarea spa ial a tas rilor medii în fiecare ciclu de m surare

1 2 34

Neuniformitate ciclu 1

Neuniformitate ciclu 2Neuniformitate c iclul 3

Neuniformitate c iclu 4

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

PROCENT(%)

CICLU DE M ASURATORI

NEUNIFORMITATEA TASARILOR MEDII

Neuniformitate ciclu 1 Neuniformitate ciclu 2 Neuniformitate ciclul 3 Neuniformitate ciclu 4

Figura 5– Evolu ia neuniformit ii m rcilor de tasare în ciclurile m surate4. CONCLUZII

În prezent, construc ia s lii polivalentese afl în faza finaliz rii construirii cadrelorlongitudinale care formeaz noua construc ie ia tribunelor, urmând ca în anul 2006 s semonteze acoperi ul cl dirii i continuarea

programului de urm rire i determinare atas rilor.

Pe baza ciclurilor de m sur toriexecutate în acest context se prezinturm toarele concluzii:


- 20 -

c) Nerespectarea programului ini ialprivind ciclicitatea m sur torilor adus la construirea diferen iat i înetape a cadrelor longitudinale i atribunelor, ceea ce a condus laob inerea unor tas ri inegale pentrufiecare element construit;

d) Varia ia tas rilor fiind una inegal , încontinuare se prezint valorileob inute, dup cum urmeaz :vCadrul longitudinal drept –

prezint tas ri variabileoscilând între 0,6 – 4,4 mm înciclul I, între 1,0 – 5,6 mm înciclul II, între 6,9 - 8,2 mmdup executarea m sur torilorciclului III i 8,5 mm dup cilulIV.

vCadrul longitudinal stâng –prezint tas ri variabileoscilând între 1,6 – 5,2 mm înciclul I, între 4,3 – 7,4 mm înciclul II, între 5,5 - 8,8 mmdup executarea m sur torilorciclului III, i 8,9 mm lasfâr itul ciclului IV.

vTribuna nou - prezint tas rivariabile oscilând între 2,0 –5,7 mm în ciclul I, între 3,0 –7,7 mm în ciclul II, între 5,5 –8,6 mm în ciclul III i ajungândla 8,8 mm dup executarea

sur torilor ciclului IV;

vTribuna veche - prezint tas rivariabile oscilând între 2,7 –4,7 mm în ciclul I, între 4,5 –7,6 mm în ciclul II, între 5,9 –8,8 mm în ciclului III iajungând la 9,0 mm dupexecutarea m sur torilorciclului IV, valoare ceconstituie tasarea maxim

surat pân în acestmoment;

e) Tasarea medie calculat pentrufiecare element al construc iei estecuprins între 2,32–7,625 mm.Comparând valorile cele maiprobabile ale tas rilor m surate cutasarea acceptat probabil , egal cu25 mm, se poate afirma c pân laterminarea cadrelor longitudinale iconsolid rii tribunei vechi, inclusivla ridicarea tribunei noi, tasareamaxim m surat este de 9,0 mm,ceea ce reprezint un consum alvalorii maxime admisibile de 36,0%.

Pe baza studiului realizat, se desprindeconcluzia c urm rirea i evaluarea corect avalorilor reale ale tas rilor i deplas rilororizontale, reprezint o problem deosebit deimportant din punct de vedere tehnic ieconomic prin posibilitatea eviden ierii unorsitua ii deosebite care ar duce în timp la costuride între inere i exploatare ridicate.

Bibliografie

[1]. Cristescu, N. – Topografie inginereasc , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1978[2]. Ghi u, D. – Geodezie – Triangula ie – Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1973[3]. Ingensant, M., Kyle, S. – Modern survey technics, Leica Heerbrugg, 1994[4]. Irvine W. – Surveying for Construction, 4th edition, MCGraw-Hill Book Company Europe, England, 1995[5]. Grecea C., Baciu A. – Topographic works in civil engineering for horizontal control, Zilele academice timi ene –

Facultatea de Construc ii Timi oara,CCIA 2005[6]. Mu at, C. - Prelucrarea i interpretarea m sur torilor deforma iilor unor construc ii urm rite în timp, Referat

doctorat, Timi oara, 2004[7]. Mu at, C. - Contribu ii privind stabilirea tas rilor i deforma iilor construc iilor utilizând metode i tehnici topo-

geodezice moderne, Tez de doctorat, Universitatea “Politehnica” din Timi oara, februarie 2006[8]. Neam u, M, – Complemente de topografie inginereasc , Institutul de Construc ii Bucure ti, 1973[9]. Neam u, M., Onose, D., Neuner, J. – M surarea topografic a deplas rilor i deforma iilor construc iilor, Institutul

de Construc ii Bucure ti, 1988[10]. *** Normativ I.N.C.E.R.C. – Normativ pentru determinarea tas rilor construc iilor civile i industriale prin

metode topografice C.61-64[11]. *** STAS 2745 – 69 – Urm rirea tas rii construc iilor prin metode topografice


- 21 -

Aplica ii speciale ale fotogrametriei*)

Viorica David1

Rezumat

Sunt tratate dou din aplica iile speciale ale fotogrammetriei (medicin i arheologie), fiind pre-zentate în detaliu principiile de func ionare ale sistemelor fotogrammetrice în vederea efectu rii m sur -torilor specifice domeniilor respective.

Cuvinte cheie: Fotogrametrie, topografie, medicin .

1. IntroducereProgresele înregistrate în domeniul teh-

nicii de calcul precum i dezvoltarea sistemelorde preluare folosind senzori din ce în ce maiperforman i au condus în acela i timp la mariprogrese în domeniul fotogrammetriei i telede-tec iei ajungându-se, în prezent, la o gam vari-at de aplica ii ale acestora acoperind atât do-meniile topografice cât i cele netopografice.Aplica iile speciale ale fotogrammetriei se în-cadreaz în categoria aplica iilor fotogramme-trice în domenii netopografice.

2. Aplica ii ale fotogrammetriei în medicinFotogrammetria i-a g sit aplicabilitate

în domeniul medical înc de la mijlocul secolu-lui al XIX-lea , iar acum începe s i recapetedin popularitatea de alt dat datorit recentelordezvolt ri în timp real a instrumenta iei. Foto-grammetria medical , acum parte a vastuluidomeniu cunoscut sub numele de biostereome-trie (BIOMEDICAL AND BIOENGINNE-RING APPLICATIONS OF PHOTOGRAM-METRY), a avut o larg popularitate timp depeste 150 de ani datorit numeroaselor proble-me întâmpinate în timpul aplica iilor practice.

sur torile stereoscopice precise pecorpul uman, sunt utilizate în diagnosticul itratamentul unor afec iuni medicale certe cumar fi localizarea corpurilor str ine în organism,fracturilor i excrescen elor. Aplica iile medica-le impun folosirea sistemelor fotogrammetrice

la mic distan în care camerele sunt situate ladistan e mici fa de obiectul de studiu, fiind încontrast cu fotogrammetria aerian unde obiec-tele ce urmeaz a fi studiate se afl la distan emari fa de camera de preluare a imaginilor.Aceste aplica ii au dat na tere disciplinei numi-

Biostereometrie.Noile domenii de cercetare, ca i tehni-

cile de m surare i strategiile experimentaleap rute, au fost captivate de studiul formelorbiologice. Descoperirile f cute la microscopprecum i razele X au determinat evolu ia înmicrobiologie, respectiv în radiologie.

Dac structurile biologice ar avea formegeometrice regulate, m surarea acestora n-ar fio problem , dar, dup cum este bine cunoscut,organismul are componente tridimensionaleneregulate, iar m sur torile liniare „atomisti-ce”, de exemplu, sunt executate cu instrumentecare nu pot da calific ri f echivoc asupraunei p i a organismului.

Speciali tii din domeniul medical i bio-logic dau o mare importan analizei stereome-trice asupra formelor biologice. Progresele în-registrate în ultima vreme în tehnica computeri-zat precum i în teledetec ie au contribuit ladescoperirea poten ialului stereometriei. Ca re-zultat, fotogrammetria are o utilizare tot maimare în domenii ca: medicina aerospa ial , an-tropometrie, stomatologie, biologie marin , ne-urologie, ortodontologie, ortopedie, pediatrie,psihologie, radiologie, zoologie .a.

*) Referent: prof.univ.dr.ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei edin e a Catedrei deGeodezie i Fotogrametrie a Facult ii de Geodezie din Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti i face parte dinpreg tirea doctoral a autoarei.1 As. univ. drd. ing., Universitatea „POLITEHNICA” Timi oara


- 22 -

Pentru efectuarea m sur torilor precisepe corpul uman, în general, i urm rirea evolu-iei tridimensionale a escarelor (cruste negri-

cioase care se formeaz în urma mortific riiunor esuturi superficiale ale organismului), înparticular, a fost proiectat i construit (în De-partamentul de m sur tori inginere ti al Uni-versit ii din Teheran, Iran) un sistem foto-grammetric MEDPHOS (MEDical PHOto-grammetric System) care const din patru ca-mere digitale sincronizate ale c ror axe opticeconverg într-un punct pre-determinat. Un pro-iector este fixat în centrul dispozitivului sus i-

tor al camerelor i serve te ca un furnizor deesut organic care materializeaz un model spe-

cial pe suprafa , ob inându-se astfel informa iitridimensionale necesare m sur rii i apoi re-construc iei suprafe elor ce prezint r ni i t ie-turi [6].

Cu ajutorul fotogrammetriei la mic dis-tan se ob in informa ii cu privire la forma idimensiunea unor zone ale corpului uman cumar fi toracele, extremitatea cefalic , fa a, picioa-rele, pielea, ochii, din ii .a. Unele aplica ii facobiectul unor studii anatomice avansate, în timpce altele se refer la depistarea i tratarea boli-lor.

De i m sur torile fotogrammetrice suntrelevante mai ales în anatomie i ortopedie,acestea au o contribu ie important i în studiileoftalmologice, neurologice, stomatologice, er-gonomice i în multe alte domenii referitoare la

tatea uman .În trecut, dezavantajul metodelor foto-

grammetrice bazate pe sistemele i fotogrameleanalogice consta în faptul ca era nevoie de per-sonal cu experien pentru a observa i m surafotogramele folosind totodat un plotter scump.Fotogrammetria digital a dep it aceast difi-cultate i, având avantajul unei precizii super-ioare, poate furniza m sur tori fotogrammetricerelevante pentru medicin . Totu i, sunt foartepu ine institu ii i unit i medicale care utili-zeaz fotogrammetria. Astfel, impactul real alfotogrammetriei medicale în întreaga lume paredestul de limitat. În orice caz, este evident cfotogrammetria la mic distan reprezint uninstrument de m sur medical cu avantaje certeasupra metodelor alternative.

Se pot aminti câteva exemple practiceale utiliz rii fotogrammetriei în medicin , ianume:Ø Fa . M sur torile fotogrammetrice au

fost utilizate la monitorizarea configura iei fa-ciale de-a lungul unei perioade scurte de timp,de exemplu, înainte i dup efectuarea opera ii-lor estetice;Ø Spate. Fotogrammetria a fost utilizat la

detectarea, m surarea i monitorizarea scolioze-lor precum i a curburii coloanei vertebrale;Ø Din i. Fotogrammetria este utilizat la

detectarea uzurii, degrad rii i eroziunii atât asuprafe ei din ilor naturali cât i a materialelorde restaurare a acestora, fiind necesare m sur -tori repetitive pentru detectarea i monitorizareaschimb rilor ce intervin;Ø Organe interne. Exper ii în s tate i

medicin au avut acces la vastul domeniu alimaginilor interne (imagini ale interiorului cor-pului uman), precum i al sistemelor de m su-rare. Multe din aceste imagini au o mic rele-van pentru exper ii în fotogrammetrie, darcâ iva dintre ace tia sunt interesa i datorit fo-losirii tehnologiilor imaginilor digitale similarecu acelea folosite în fotogrammetria digital ;Ø Afec iuni locomotorii. Fotogramme-

tria a fost utilizat în studiul i evaluarea diver-selor tulbur ri locomotorii ap rute în urma de-form rilor sau leziunilor locale. Tulbur rile demers pot fi relevante i în cadrul altor afec iunimedicale cum ar fi diabetul.Ø Piele. Fotogrammetria a fost utilizat

pentru urm rirea evolu iei pl gilor, ulcerelor imelanoamelor, precum i a altor afec iuni cuta-nate.

Fotogrammetria la mic distan repre-zint un instrument eficient de m surare utilizatîn medicin i are o serie de avantaje compara-tiv cu alte metode alternative:Ø Metoda de m surare este f contact

direct cu obiectul i, prin urmare este evitatnirea sau contaminarea pacientului;Ø Rezultatele sunt precise i fiabile;Ø Culegerea datelor este rapid iar supra-

solicitarea pacientului este evitat chiar i însitua ii dinamice;Ø O imagine care este preluat i memora-

poate fi consultat i rem surat oricând înviitor;


- 23 -

STEREOFOTOGRAMMETRIA ÎN STUDIULMALFORMA IILOR FACIALE

Stereofotogrammetria este folosit pen-tru:Ø Caracterizarea tr turilor faciale în ca-

zul malforma iilor genetice i congenitale;Ø Definirea tr turilor faciale asociate cu

cre terea i dezvoltarea normal ;Ø A determina dac imaginile stereofoto-

grammetrice ale esutului moale pot fi folositela diagnosticarea malforma iilor faciale. Acesteanomalii sunt diagnosticate folosind imagini bisau tridimensionale. Stereofotogrammetria fo-lose te o camer de preluare i un computerpentru generarea imaginilor tridimensionale aleesuturilor moi ale fe ei. Datorit faptului c

metoda nu folose te nici o radia ie, imaginilepot fi preluate în mod repetat pentru evaluareape termen lung a st rii de s tate a pacien ilor.

Folosind stereofotogrammetria, imagini-le unor persoane care apar in unui grup definit,de exemplu, tineri la vârsta adolescen ei, pot fitransformate într-o singur imagine, permi ând

sur tori asupra tr turilor faciale ale grupu-lui respectiv. Comparând imaginile transforma-te ale unui grup normal de control cu acelea alepersoanelor având condi ii genetice specifice,pot fi descoperite deosebiri ce pot fi utile la di-agnostic ri folosind razele X.

Pentru studiile care se fac sunt recruta ivoluntari s to i i pacien i cu dismorfismecraniofaciale. Persoanele care au suferit inter-ven ii chirurgicale la nivelul capului i gâtuluiincluzând opera iile estetice nu pot participa laastfel de studii. Participan ii, purtând o bentipe cap, sunt pozi iona i în fa a camerei foto-grammetrice preluându-se imaginile acestora.Un cod al fiec rui pacient este introdus în com-puter, imaginea fiind stocat pân la urm toareaanaliz . Mul i participan i sunt evalua i conco-mitent, dar câ iva dintre subiec ii s to i ipacien i vor reveni anual pentru repetarea pro-cedurilor de preluare a imaginilor.

În timpul deceniului trecut, dismorfis-mele craniofaciale au fost diagnosticate folo-sind imagini bi- i tridimensionale ale esuturi-lor. Avantajul stereofotogrammetriei const înfaptul c imaginile sunt u or de ob inut, prelua-te succesiv i f radia ii.

MEDICINA LEGALÎn ceea ce prive te medicina legal ,

principalul scop al acesteia îl reprezint docu-mentarea i interpretarea constat rilor medicaleîntr-un limbaj lizibil i pe în elesul persoanelorjudiciare i a celor care nu au cuno tin e în do-meniul medical. De aceea, pe lâng metodeleclasice, tehnicile chirurgicale pot i ar trebui sfie luate în considerare. În domeniul mediciniilegale prin intermediul metodei 3D/CAD Pho-togrammetry s-a putut ob ine morfologia am-prentelor digitale. Aceea i metod creeaz mo-delul morfologic al leziunii i al instrumentuluisuspectat a fi produs leziunea, permi ând evalu-area coresponden ei dintre cele dou . Pe lângînregistrarea fotogrammetric a suprafe ei cor-porale, documentarea radiologic (CT – tomo-grafie computerizat , RMN – rezonan magne-tic nuclear ) înregistreaz leziunile interne(care nu sunt accesibile fotogrammetriei).Aceast nou metod combinat permite recon-struc ia i prelucrarea mai multor tipuri de lezi-uni în scopul solu ion rii unor cazuri de medi-cin legal . Combina ia metodelor 3D/CADPhotogrammetry i radiologie are avantajul de afi obiectiv , neinvaziv , poate fi stocat itransferat web în vederea ob inerii i altor opi-nii.

MEDICINA VETERINARDepartamentul de Chirurgie Veterinar

de la Universitatea din Zürich în colaborare cuInstitutul de Geodezie i Fotogrammetrie dinacela i ora au descoperit un sistem de m sura-re a deforma iilor tridimensionale ale copitelorcailor la diferite solicit ri (înc rc turi). Siste-mul const dintr-un panou de for cu senzori itrei camere de preluare a imaginilor montate peun c rucior care se poate deplasa circular pe oin în jurul copitei (Figura 1).

Pentru a ob ine o re ea fotogrammetricsolid i pentru a asigura o acoperire completa copitei, triplete de imagine sunt achizi ionatedin trei pozi ii diferite de pe in . Cele nouimagini sunt prelucrate separat pentru fiecareexperiment în parte, în scopul determin rii dis-crete a punctelor marcate, montate pe copitprin ni te capsule. Înainte de experiment, calula fost sedat pentru a reduce la minim mi rileacestuia. Panoul de for cu senzori asigur maimult sau mai pu in constant condi ia de înc rca-


- 24 -

re a copitei în timpul prelu rii imaginilor. Pen-tru a cre te precizia determin rii punctelor obi-ect, se realizeaz calibrarea celor trei camereînainte de experiment. Pentru a defini sistemulde referin , 84 de puncte au fost pozi ionate,cu o precizie de câ iva microni, pe o plac dealuminiu. Placa de aluminiu are o m rime de0.5x0.5 metri, iar în centrul acesteia marcat cuun semn, se afl panoul de for cu senzori pes-te care se a eaz copita. Pentru a îmbun icontrastul imaginilor punctelor de referin ,acestea au fost acoperite cu un strat retro-reflexiv. Folosind cele nou imagini uniformdistribuite în jurul copitei, fiecare punct obiectmarcat este vizibil i poate fi m surat pe trei

imagini. Pentru analizarea deforma iilor estenecesar un alt set de nou imagini preluate dupschimbarea condi iilor de înc rcare prin aplica-rea potcoavei, sau inserând un suport sub copi-

. Dup preluarea imaginilor, datele sunt pre-lucrate cu un software specializat pentru deter-minarea tridimensional a punctelor marcate pecopit . Precizia estimat a determin rii 3D estede ordinul zecimilor de milimetru, adic0.1÷0.2mm, fiind suficient pentru o astfel deaplica ie. Cele dou rezultate ale determin riitridimensionale ale punctelor obiect sunt utili-zate apoi pentru analiza deforma iilor copitei.[2].

Figura 1. Configura ia sistemului de m surare i preluare a imaginilor

3. Aplica ii ale fotogrammetriei în arheologieFotogrammetria reprezint unul din cele

mai importante mijloace de prospec iune în ar-heologie folosind atât imagini preluate de lamic distan (fotografierea ansamblurilor arhi-tectonice dezvelite contribuind la ob inerea pla-nurilor pentru proiec ii verticale) cât i imaginipreluate din avion. Fotografia aerian a fost fo-losit pentru prima dat de c tre D. Vaglieri laOstia, în anul 1913, pentru a ridica planurile

ii descoperite la acel moment. În acela i an,în Sudanul pe atunci anglo-egiptean arheologiibritanici C. A. Close i H. Welcome au luat ve-deri ale s turilor dintr-un zmeu uria .

Tot în Orientul Apropiat, între anii 1938i 1939 Sir Aurel Stein a continuat, în Irak i

Palestina, lucr rile de cercetare ale p rinteluiPoidebard, urmând Via Nova a lui Traian pânîn portul Akaba, la Marea Ro ie. În anul 1926,RAF (avia ia militar britanic ) a efectuat rele-veele aeriene ale a ez rilor din Mesopotamiainferioar , dup cum E. Schmidt a f cut nume-roase fotografii ale sta iunilor din Iran.

Aerofotogramele permit observarea ma-rilor ansambluri, ordonarea i geometria peisa-jului, stabilirea grupurilor de ansambluri, rolulmediului geografic i rela ia sa cu ac iuneaantropic .


- 25 -

Metodele de preluare a imaginilor suntvariabile. Imaginile preluate de la în imi mij-locii, între 500 i 1000m, permit acoperireaunor zone restrânse, iar fotogramele preluate dela mic în ime ofer imagini foarte detaliateale unor puncte identificate anterior. Imaginilepreluate de la mare în ime, pân la 5000 sau6000m trebuie studiate cu ajutorul lupelor saual stereoscopului.

Totu i, dac fotogrammetria aerianpermite s se identifice sta iuni i s se efectue-ze relevee de a ez ri, numai s tura sistemati-

va putea, apoi, s aduc elemente de analizarheologic valabil pentru interpretarea mo-numentelor astfel descoperite.

Fotogramele aeriene verticale, oblicesau stereoscopice scot mai bine în eviden iam nunte ale propriei s turi arheologice.Oferind o imagine panoramic , ele pot scoate îneviden în suprafa a s pat noi indicii greu vi-zibile sau invizibile de la nivelul solului. Du-blat cu tehnici speciale, cum ar fi fotografia îninfraro u, aceast tehnic d o i mai mare cre-dibilitate s turii arheologice.

Din avion se pot observa urmele trasee-lor rutiere disp rute, mari sisteme defensive,ruine sau sisteme de semnalizare. Sesiz rileefectuate din avion trebuie marcate pe rute i

i, precum i datele referitoare la altitudine,lumin , locul, data, ora, condi iile atmosfericeale zborului .a.

Slabele ondula ii ale solului sunt acope-rite de iarb înalt i de buruieni i de aceeaiarna i prim vara timpurie sunt anotimpurileideale pentru deplasarea pe teren. Chiar i cândcondi iile sunt optime, urmele antropice pot fiobservate doar în mi care, deoarece atunci cândobservatorul st nemi cat acestea par s dispa-

.Fotogrammetria aerian i terestr , re-

prezint cel mai satisf tor mod de înregistrarea zonelor întinse. În ceea ce prive te suprafe elemici, m sur torile de contur obi nuite, trasatela intervale de 20 cm sau mai pu in, nu numai

vor scoate în eviden lucr rile antropice, darvor face posibil ca ele s fie în elese într-unmod care este imposibil de observat la fa a lo-cului. M sur torile fotogrammetrice aerienerealizate înaintea unor ac iuni majore pot fi pu-se la dispozi ia arheologului, mai ales dac el

este implicat într-o ac iune de s tur arheolo-gic de salvare premerg toare s turilor pro-priu-zise. Ast zi toate datele fotografice potreprezenta intr ri într-un calculator care le pre-lucreaz în func ie de programele cu care esteechipat i ne duce la concluzii valoroase, multmai rapid decât prin mijloacele clasice. Se în-tocme te o gril la intervale orizontale de 1mde-a lungul câmpului cu resturi arheologice icalculatorul prezint un grafic tridimensional,ca o interpretare obiectiv .

Folosit ini ial pentru aplica ii militare,fotografia din satelit este un excelent auxiliarpentru recunoa terea arheologic . Evolu ia teh-nicilor de scanare i de transformare matemati-

a datelor ob inute prin fotografieri repetate acut s apar h i extrem de exacte prin studi-

erea c rora se pot depista i urme arheologice.Arhivele de acest fel sunt un apanaj al statelordezvoltate, dar dezvoltarea schimburilor de in-forma ii actual, prin Internet, face posibil acce-sul la baze de date i arhive a c ror cunoa tereajut mult la dezvoltarea tiin ei arheologice.[4].

ORTOFOTOGRAMELE DIGITALE PENTRUARHEOLOGIE

Ortofotogramele digitale i fotogrameleredresate sunt produse derivate ale m sur tori-lor fotogrammetrice.

Avantajele ortofotogramelor digitale:v Sunt obiective; interpret rile pot fi veri-

ficate de orice arheolog;v Datele furnizate de ortofotogram pre-

zint transparen pentru observator având învedere c desenele nu sunt luate în considerare;în cazul în care ortofotograma este acoperit cudesene, aceasta prezint informa ii importanteîn ceea ce prive te culoarea i textura, într-unmod eficient i u or de în eles;v Se aplic algoritmii de intensificare a

imaginii: contrast, definire, umbrire (pete);v Sunt specifice atât informa iile inclu-

zând înregistrarea terenurilor, contururilor linii-lor sau interpret rilor compozi iei imaginii,contribuind la o mai bun în elegere a siturilorarheologice, cât i combina ia cu alte domeniicomplementare cum ar fi cercet ri geofizice igeomagnetice;


- 26 -

v Este important contribu ia adus la re-cunoa terea mostrelor (r ele p mân-te ti/organice, de exemplu).

Direc ii de aplicare ale fotogrammetriei iortofotogramelor în arheologie:

Ø Explor ri i peisaje arheologiceØ Analiza imaginilor verticale i înclinate:

în multe cazuri, arheologii solicit cart ri preci-se i detaliate ale informa iilor arheologice dinfotograme sau din rezultate ale excava iilor;Ø Ortofotogramele digitale constituie un

important ajutor pentru arheologie; structurileunei suprafe e expuse sunt descrise împreuncu toate informa iile imaginii; imaginea intensi-ficat precum i recunoa terea mostrelor suntaplicabile utilizând ortofotogramele;Ø Combina ia datelor men ionate mai sus

împreun cu rezultatele altor explor ri tehnice(în special cele geofizice) pot fi introduse într-un Sistem Informa ional Geografic (GIS);Ø În cazul peisajelor arheologice se face

adesea apel la datele ob inute din sateli i înscopul evalu rii probabilit ii descoperirii ma-terialelor arheologice semnificative în zonaconsiderat .Ø turi – diferitele tipuri de s turi

necesit solu ii diferite;ü turi de salvare: solu ii foarte rapide,precizia fiind pe plan secundar;ü turi stratigrafice: modele 2D i 3Dale straturilor;ü turi ale cimitirelor i mormintelor:uneori cu câteva mii de schelete; existproceduri de înregistrare standardizate;ü turi ale tas rilor zidurilor de piatr :pentru a continua excava ia, zidurile i pa-vajele trebuie s fie deplasate, fiind înprealabil documentate; (în special s turi-le în ora e pot fi foarte complicate); docu-mentarea zidurilor pictate;ü turi în zone umede: materialele or-ganice (unelte, pavaje lemnoase) trebuie sfie înregistrate imediat;ü turi în zone îndep rtate f infras-tructur (de ert, jungl , munte);ü turi subacvatice: sunt problemespeciale care necesit solu ii sofisticate;ü turi ale siturilor care con in z -minte de aur necesit de asemenea diferitesolu ii.

AVANTAJE I DEZAVANTAJE ALE FOTO-GRAMMETRIEI ÎN ARHEOLOGIEAvantaje:v Datele fotogrammetrice ale obiectelor

sunt ob inute f contact direct cu acestea;aceasta este de multe ori de dorit în cazul obiec-telor arheologice (picturile din pe teri, mumiile,etc.).v Pe lâng h i, linii de ziduri i grinzi,

modele 2D sau 3D, posibilitatea interpret riielor p mânte ti sau organice, foto-

grammetria furnizeaz , de asemenea, documen-ta ii fotografice de înalt calitate (în ceea ceprive te culoarea i textura), ale obiectelor isiturilor arheologice; analiza poate fi f cut ul-terior, în orice moment; în acest context, unmare num r de situri i obiecte arheologicepoate fi documentat într-un timp scurt i cu cos-turi reduse; analiza poate fi f cut i în cazul încare un obiect este distrus i este necesar re-construc ia acestuia.v Calitatea înregistr rii conven ionale de-

pinde adesea de calificarea, interesul sau decondi iile de documentare ale arheologului; fo-tografia, pe de alt parte, este obiectiv : totuleste înregistrat automat, nimic nu este uitat sautrecut cu vederea.v Este adev rat c la s turi, caracteristi-

cile straturilor superioare sunt distruse; dacmai târziu, documenta ia este insuficient sauincorect , informa ia este pierdut definitiv; încazul în care caracteristicile sunt înregistratefolosind procedee fotogrammetrice, documen-ta ia poate fi verificat oricând, confirmat saucorectat ; aceasta este de dorit în special cândrezultatele urmeaz s fie analizate de o per-soan care nu a participat la s turi.v Precizia i omogenitatea analizei foto-

grammetrice sunt, în multe cazuri, mult maibune decât în cazul tehnicilor de înregistrareconven ionale.v În special, în timpul salv rilor obiecte-

lor arheologice i a lucr rilor de urgen , stratu-rile pietrelor, de exemplu, pot fi foarte asiduepentru documentare; fotogrammetria accelerea-

procedurile de înregistrare a siturilor arheo-logice dând posibilitatea analiz rii ulterioare aacestora i în orice moment.v Toate caracteristicile pot fi v zute, de-

senate i cartate în 2D i/sau 3D.


- 27 -

v Experien a arat c , dac în timpul uneituri arheologice caracteristicile sunt înre-

gistrate conven ional, acestea pot fi adesea de-senate, rezultând desene neomogene; dac fo-togrammetria este utilizat în timpul întregiiopera ii de excavare, documenta ia va fi stan-dardizat .v Toate informa iile, fiind preluate în

format digital (CAD), pot fi u or imprimate ipublicate web; în plus, este permis calculatoru-lui s reproduc i s afi eze evolu ia unui sit întimp precum i facilit ile de reconstruc ie aacestuia.Dezavantaje:Ø Pentru fiecare s tur , documenta ie

etc. e nevoie de aparatur corespunz toare i decel pu in o persoan având cuno tin e despretehnicile i procedurile fotogrammetriei de în-registrare.Ø În special detaliile mici i importante

sunt mai bine documentate pe sit cu metodeconven ionale.Ø Numai câ iva arheologi tiu s foloseas-

tehnicile i instrumentele fotogrammetrice;operatorii, care nu sunt arheologi, nu pot inter-preta corect fotogramele.Ø Echipamentele fotogrammetrice nu sunt

proiectate pentru cererile i condi iile arheolo-gice în timpul excava iilor (cald, frig, praf,umezeal , vânt etc.).

4. ConcluziiAplicabilitatea fotogrammetriei în di-

versele domenii atrage dup sine o serie deavantaje ce î i aduc contribu ia la evolu ia rapi-

a acestora.Un exemplu este cel al medicinii unde,

prin utilizarea fotogrammetriei la mic distanse pot diagnostica cu precizie ridicat anumite

boli. Fotogrammetria la mic distan reprezin- un instrument eficient de m surare utilizat în

medicin i are urm toarele avantaje compara-tiv cu alte metode alternative:v Metoda de m surare este f contact

direct cu obiectul i, prin urmare, este evitatnirea sau contaminarea pacientului;v Rezultatele sunt precise i fiabile;v Culegerea datelor este rapid iar supra-

solicitarea pacientului este evitat chiar i însitua ii dinamice;v O imagine care este preluat i memora-

poate fi consultat i rem surat oricând înviitor;

În ceea ce prive te aplica iile foto-grammetriei în arheologie se pot aminti urm -toarele avantaje:Ø Datele fotogrammetrice ale obiectelor

sunt ob inute f contact direct cu acestea;Ø Un mare num r de situri i obiecte ar-

heologice poate fi documentat într-un timpscurt i cu costuri reduse;Ø Precizia i omogenitatea analizei foto-

grammetrice sunt, în multe cazuri, mult maibune decât în cazul tehnicilor de înregistrareconven ionale;Ø Fotogrammetria accelereaz procedurile

de înregistrare a siturilor arheologice dând po-sibilitatea analiz rii ulterioare a acestora i înorice moment;

Practic, inând seama de sistemele foto-grammetrice, ast zi, limitele fotogrammetrieisunt definite de:ü modul de detectare a unui obiect;ü posibilit ile de identificare a unui obi-ect, fie vizual de c tre un operator, fie au-tomat cu ajutorul unui computer.

Bibliografie

[1]. Bahn, P. (1996): Archaeology, Cambridge[2]. Jordan, P., Willneff, J. (2001): Photogrammetric measurement of deformations of horse hoof horn capsules,

Proceedings of SPIE, San Jose, California[3]. Lazarovici, Gh. (1998): Metode i tehnici moderne de cercetare în arheologie, Bucure ti.[4]. Luca, Adrian Sabin (2000): Curs de arheologie, Cluj[5]. Lyons, T., Scovill, D. (1978): Non-destructive archaeology and remote sensing, Cultural Resources Management

Bulletin, A National Park Service Technical Bulletin, Vol.1, No.2, June[6]. Malian, A., Azizi, A. (2004): Medphos: A new photogrammetric system for medical measurement, Department of

Surveying Engineering, University of Tehran, Iran, Department of Geodesy, Delft University of technology, TheNetherlands


- 28 -

[7]. Mitchell, H.L., Newton I. (2002): Medical Photogrammetric Measurement. Overview and prospects, ISPRSJournal of Photogrammetry & Remote Sensing, Vol. 56

[8]. Trinder, J. C., Nade, S., Vuillemin, A. (1994): Applications of Photogrammetric Measurements in Medicine,International Archives of Photogrammetry & Remote Sensing, Vol.30, Commission V, ISSN 0256-1840, ISPRSSymposium

SPECIAL APPLICATIONS OF PHOTOGRAMMETRYAbstract

This paper presents two of special applications of photogrammetry (medicine and archaeology)with the functional principles of the photogrammetric systems in order to effect the typical measurementsof the respective domains.

Key words: photogrammetry, topography, medicine.


- 29 -

Fotogrammetria i teledetec ia ca baz de cercetare în geomorfologie*)

Mihail Gheorghe Dumitrache1

Rezumat

În acest articol se prezint posibilit ile oferite de Fotogrammetrie i de Teledetec ie în realizareaanalizelor formelor de relief existente în cadrul geomorfosistemului. Datele ob inute sunt atât obiectivecât i subiective, apar inând domeniilor: alfabetic, numeric, alfanumeric i cromatic. În acest ultim dome-niu sunt necesare unele transform ri fotometrice pentru conversia datelor color/tonuri de gri. Rezultatelegrafice i cartografice apar in morfografiei, morfometriei, morfogenezei, morfocronologiei imorfodinamicii.

Cuvinte cheie: fotogrametrie, teledetec ie, geomorfologie.

1. IntroducereFotogrammetria este tiin a i tehnolo-

gia de ob inere a unor informa ii sigure (metricei calitative) despre obiectele din spa iu, despre

spa iul înconjur tor, prin procese de înregistra-re, m surare, prelucrare a m sur torilor efec-tuate i de analizare a imaginilor fotografice ia rezultatelor ob inute de la distan , f con-tact fizic cu obiectul, utilizând drept suport alacestei informa ii întregul spectru al radia ieielectromagnetice, precum i a altor forme deenergie (magnetic , acustic , gravita ionaletc.).

2. Fotogrametria în sprijinul analizei reliefu-lui

ANALIZA CANTITATIV A RELIE-FULUI PE FOTOGRAME

Caracteristicile cantitative ale reliefuluireprezentat pe aerofotograme se pot analiza uti-lizând procedeul c ut rii logice sau selective ianalitic, precum i prin apelarea la criteriile di-recte: form sau configura ie, m rime i culoaresau ton. Toate acestea, pentru a prezenta datecât mai obiective, trebuie s se realizeze cu aju-torul unor aparate i instrumente cum sunt:interpretoscopul i stereoscopul cu oglinzi istereomicrometru.

Analiza cantitativ a reliefului pe foto-grame se realizeaz pentru a caracteriza/cuan-tifica elementele dimensionale ale formelor derelief : lungime, l ime, în ime, altitudine, su-prafa , pant , ramp , deplasare radial , culoa-re, ton, intensitate, nuan , crom (flux lumi-nos/energetic, intensitate, iluminare, luminan ,iradiere, radian ).

Într-o prim etap , con inutul geomorfo-logic al imaginilor aerospa iale poate fi prelu-crat în diferite moduri, pentru a putea ob inedatele i informa iile necesare. Datele care seob in prin analiza cantitativ a reliefului pe fo-tograme sunt de tip numeric i alfanumeric i,într-o anumit m sur , de tip cromatic atuncicând se analizeaz m rimile fotometrice ener-getice.

Datele subiective (directe) se ob in prinanalizarea nemijlocit a materialelor fotosensi-bile, de instrumente sau aparate.

Date alfabeticeDatele de natur alfabetic se refer la

analizarea tuturor elementelor componente alemediului, existente pe suprafa a luat în studiu,din punct de vedere calitativ (descriere, caracte-ristici).

Descrierea diferitelor elemente i evi-den ierea caracteristicilor acestora reprezint ocalificare, în sensul faptului c se efectueaz o

*) Referent: prof.univ.dr.ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei edin e a Catedrei deGeodezie i Fotogrametrie a Facult ii de Geodezie din Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti i face parte dinpreg tirea doctoral a autorului.1 As. univ. drd., Universitatea Bucure ti


- 30 -

evaluare calitativ prin utilizarea datelor alfabe-tice, care pot apar ine diferitelor fonturi (seturide caractere) i stiluri.

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZabcdefghijklmnopqrstuvwxyz

ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΙϑΚΛΜΝΟΠΘΡΣΤΥςΩΞΨΖαβχδεφγηιϕκλµνοπθρστυϖωξψζ

Date numericeDatele de natur numeric se refer la

analizarea tuturor elementelor componente alemediului existente pe suprafa a luat în studiu,din punct de vedere cantitativ (m rimi relativeplanimetrice, altimetrice, volumetrice).

rimile relative planimetrice, altime-trice i volumetrice ale diferitelor elemente re-prezint o cuantificare, în sensul faptului s seefectueaz o evaluare cantitativ prin utilizareadatelor numerice care pot apar ine diferitelorsisteme (binar, octal i centesimal).

01 01234567 0123456789Date alfanumericeDatele de natur alfanumeric se refer

la analizarea tuturor elementelor componenteale mediului existente pe suprafa a luat în stu-diu, din punct de vedere taxonomic (regionare).

Regionarea elementelor reprezint ogrupare taxonomic , în sensul faptului c seefectueaz o ierarhizare, prin utilizarea dateloralfanumerice care pot apar ine sistemului latinsau hexagesimal.

I V X L C D M A B C D E FDate cromaticeDatele de natur cromatic se refer la

analizarea tuturor elementelor componente alemediului existente pe suprafa a luat în studiu,din punct de vedere fotometric optic/vizual(flux luminos, intensitate luminoas , luminani iluminare).

Culoarea, intensitatea, nuan a i cromaelementelor reprezint o cromatic , în sensulfaptului c se efectueaz o evaluare fotometricoptic /vizual prin utilizarea datelor cromaticecare apar in spectrului vizibil (Error! Refer-ence source not found.).Ø Se analizeaz tipul captorului/senzorului

din punct de vedere al benzilor spectrale, al

dimensiunilor scenei vizate i al rezolu ieila sol;

Ø Se determin punctele centrale sau geome-trice;

Ø Se m soar baza de observare;Ø Se calculeaz suprafa a util /eficient ;Ø Se stabile te scara.

Figura 1.Culorile fundamentale ale spectruluivizibil

ANALIZA CALITATIV A RELIEFU-LUI PE FOTOGRAME

Însu irile calitative ale reliefului repre-zentat pe fotograme se pot analiza utilizândprocedeul c ut rii globale i cel analitic, pre-cum i prin apelarea la criteriile indirecte : um-br , pozi ie, densitate, dispersie, structur , tex-tur .

Toate acestea, pentru a prezenta date câtmai obiective, trebuie s se realizeze cu ajutorulunor aparate i instrumente cum sunt: interpre-toscopul, stereoscopul cu oglinzi i stereomi-crometru, densitometru, pana de paralaxe, cer-cul lui Dawson. Folosirea aparatelor i instru-mentelor pentru prelucrarea con inutului geo-morfologic al imaginilor aerospa iale conferun grad mai mare de obiectivitate rezultatelorob inute în urma efectu rii anumitor prelucr ri.

Datele care se ob in prin analiza calita-tiv a reliefului pe fotograme, sunt de tip alfa-betic i alfanumeric i, într-o anumit m sur ,de tip cromatic atunci când se analizeaz m ri-mile fotometrice: culoare, intensitate, nuan i


- 31 -

crom .Astfel, se pot efectua conversii i recon-

versii cromatice pentru imaginile color, colorcompus i fals–color, pe baza coresponden elorcromatice care se utilizeaz în astfel de cazuri(IR <=> R, R <=> G, G <=> B, B <=> K) sau(R <=>C, G <=> M, B <=> Y).

Analiza calitativ a reliefului pe foto-grame se realizeaz pentru a califica rela iile iinterac iunile dintre elementele componente aleformelor de relief. Calit ile diferite ale criterii-lor indirecte aplicate prin procedeul c ut riiglobale i cel analitic pot eviden ia, într-un modparticular / individual, fiecare dintre aceste rela-ii i interac iuni.

Astfel, umbra i pozi ia pot caracterizacalitativ macroformele de relief, densitatea idispersia caracterizeaz mezoformele de relief,iar structura i textura pot s caracterizeze cali-tativ microformele de relief.

Într-un mod asem tor, se realizeaz icaracterizarea calitativ a leg turilor, prin for-

i pozi ie, a rela iilor prin densitate i dis-persie, i a interac iunilor prin structur i tex-tur .

Datele obiective (indirecte) se ob in prinanalizarea mijlocit , de instrumente sau aparate,a materialelor fotosensibile.

Date alfabeticeDatele de natur alfabetic se refer la

analizarea tuturor elementelor componente alemediului existente pe suprafa a luat în studiu,din punct de vedere calitativ (structur , textu-

).Structura i textura diferitelor elemente-

lor reprezint o calificare, în sensul faptului cse efectueaz o evaluare calitativ prin utiliza-rea datelor alfabetice care pot apar ine diferite-lor fonturi (seturi de caractere) i stiluri.ü Exemple de structuri geologice: orizontal ,

monoclinal , cutat , faliat .ü Exemple de structuri pedologice: poliedri-

, prismatic , columnar , granular , lame-lar , glomerular .

ü Exemple de structuri urbane: rectangular ,polinuclear , radiar-concentric .

ü Exemple de structuri rurale: risipit , r sfi-rat , adunat , compact .

ü Exemple de texturi: foarte fin , fin , me-die, grosier , foarte grosier .

ü Exemple de texturi pedologice: argiloas ,luto–argilo–pr foas , luto–argiloas , luto–pr foas , lutoas , luto–nisipo–argiloas ,luto–nisipoas , nisipo–lutoas , nisipoas .

Date numericeDatele de natur numeric se refer la

analizarea tuturor elementelor componente alemediului existente pe suprafa a luat în studiudin punct de vedere cantitativ (m rimi absoluteplanimetrice, altimetrice, volumetrice).

rimile absolute planimetrice, altime-trice i volumetrice ale diferitelor elemente re-prezint o cuantificare, în sensul faptului c seefectueaz o evaluare cantitativ prin utilizareadatelor numerice care pot apar ine diferitelorsisteme (binar, octal i zecimal).ü Exemple de m rimi absolute planimetrice:

distan e, lungimi, l imi, perimetre, supra-fe e.

ü Exemple de m rimi absolute altimetrice:în imi, altitudini, cote.

ü Exemple de m rimi absolute volumetrice:mase, volume, densit i.

Date alfanumericeDatele de natur alfanumeric se refer

la caracterizarea tuturor elementelor componen-te ale mediului existente pe suprafa a luat înstudiu din punct de vedere taxonomic (ierarhi-zare).

Ierarhizarea elementelor reprezint ogrupare taxonomic , în sensul faptului c seefectueaz o ordonare prin utilizarea dateloralfanumerice care pot apar ine sistemului latinsau hexagesimal.ü Exemple de unit i taxonomice biologice:

regn, încreng tur , ordin, clas , familie,gen, specie.

ü Exemple de unit i taxonomice geologice:eon, sistem, perioad , grup , etaj, vârst .

ü Exemple de unit i taxonomice geografice:emisfer , regiune, zon , sector, cvartal.

Date cromaticeDatele de natur cromatic se refer la

caracterizarea tuturor elementelor componenteale mediului existente pe suprafa a luat în stu-diu din punct de vedere fotometric fizic/energe-tic (flux energetic, intensitate energetic , str lu-cire i iradiere).

Fluxul energetic, intensitatea energetic ,str lucirea i iradierea elementelor reprezint


- 32 -

rimi fotometrice, în sensul faptului c seefectueaz o evaluare fotometric fizic /energe-tic prin utilizarea datelor cromatice care pot

apar ine spectrului vizibil (Figura 2) sau adia-cent (ultraviolet i infraro u).

0,750µ _d _c _b _a

_9_8

_7 _6 _5 _4 _3 _2 _10,620µ _3

_2 _10,590µ _2 _10,570µ _0 _6 _5 _4 _3 _2 _10,505µ _2 _10,485µ _5 _4 _3 _2 _10,430µ _3 _2 _10,400µ _0

Figura 2.Date de ordin cromatic care pot caracteriza m rimile fotometrice (fluxul, intensitatea,luminan a i ilumunarea)optice sau vizuale (culoarea, nuan a, str lucirea i croma)

Toate aceste m rimi fotometrice fizicepot fi cuprinse în cele trei sisteme sau domenii,i anume: sistemul energetic, sistemul materiali sistemul informa ional.

ANALIZA GEOMORFOLOGIC , ME-TODA OBIECTIV DE CERCETARE A RE-LIEFULUI

Analiza geomorfologic a reliefului re-prezint o metod obiectiv de cercetare a aces-tuia deoarece, în primul rând, formele de reliefsunt reprezentate prin imaginile lor reale pe ae-rofotograme i nu prin semne conven ionale,

a cum este cazul reprezent rilor grafice icartografice. Un alt argument este oferit de po-


- 33 -

sibilitatea cercet rii formelor de relief din toatepunctele de vedere ale geomorfologiei i anu-me: morfografic, morfometric, morfogenetic,morfocronologic i morfodinamic. O motiva ieîn plus a faptului c analiza geomorfologiceste o metod obiectiv de cercetare a reliefu-lui, o reprezint imposibilitatea alter rii datelorob inute de c tre factorii subiectivi.

SPECIFICUL REPREZENT RILORGRAFICE I CARTOGRAFICE ALE RELIE-FULUI PRIN INTERMEDIUL IMAGINILORFOTOGRAMMETRICE

Reprezent rile grafice ale formelor derelief prin intermediul imaginilor fotogramme-trice prezint un anumit specific dat de urm -toarele argumente:ü diagramele simple i complexe se pot rea-

liza precis, rapid i corect, deoarece ele-mentele care le compun pot fi u or cuanti-ficate pe astfel de materiale fotosensibile;

ü profilele, de orice categorie sau tip, se potreprezenta precis i corect, dar într-un timpceva mai îndelungat, datorit faptului cputem identifica punctele caracteristice aleoric rui profil i pe acestea le cuantific mconform, tipului de profil pe care vrem s îlreprezent m / întocmim.

Reprezent rile cartografice ale reliefuluiprin intermediul imaginilor fotogrammetriceînregistreaz un anumit specific datorat urm -toarelor aspecte:ü se pot realiza toate tipurile de h i:

morfografice, morfometrice, morfogeneti-ce, morfocronologice i morfodinamice;

ü aceste h i se pot realiza cu o precizie icorectitudine foarte mare datorit imaginiireale a formelor de relief care se observpe astfel de imagini fotogrammetrice;

ü precizia acestor tipuri de reprezent ri car-tografice depinde numai de caracteristicileoptice i geometrice ale acestor materialefotosensibile (rezolu ie, m rime, orientareinterioar i orientare exterioar ).

3.Teledetec ia ca baz de cercetare în geo-morfologie

Teledetec ia este tiin a i tehnologia deob inere de la distan a informa iilor sub formde imagine fotografic conven ional (analogi-

) sau de imagine raster (digital ), pe baza in-terac iunilor semnalelor emise sau reemise de

tre obiecte i procese de pe suprafa a terestr ,cu captorii i sensorii de radia ie electromagne-tic .

CATEGORII DE IMAGINI AEROS-PA IALE I CAPACITATEA LOR DE IN-FORMARE PENTRU RELIEF

Imaginile aerospa iale sunt reprezentatede dou categorii: imagini conven ionale (ana-logice) i imagini neconven ionale (digitale).

Imaginile aerospa iale conven ionale, fi-ind de tip analogic, prezint o mare capacitatede informare asupra reliefului deoarece acesteasunt imagini obiective, statice i instantanee alesuprafe ei terestre. Pe astfel de imagini analogi-ce apar reprezentate toate procesele i fenome-nele geomorfologice precum i formele de reli-ef care au fost generate de desf urarea acesto-ra, fie în corespondentele lor cromatice fie întonuri de gri.

Imaginile aerospa iale neconven ionale,fiind de tip digital, prezint o i mai mare capa-citate de informare asupra reliefului deoarecediferitele elemente componente sunt cuantifica-te i reprezentate cantitativ pe astfel de imagini,fie individual (o singur component ), fie co-lectiv (dou sau mai multe componente).

Din punct de vedere cromatic imaginileaerospa iale neconven ionale pot fi redate încromatica natural , conven ional , fals color,color compus, alb-negru sau virate într-o anu-mit nuan /culoare.

IMAGINEA DIGITAL I ANALIZARELIEFULUI

Imaginea digital în func ie de rezolu ie,defini ie i tematic , este reprezentat printr-ogril de numere care cuantific elementele reli-efului pe care vrem s le analiz m /interpret m.

Imaginea digital este o imagine tipBMP sau raster, în sensul c fiec reia dintrecele mai mici unit i grafice care se pot repre-zenta (pixel = picture element) îi corespunde unnum r care cuantific elementul respectiv înaria pe care o reprezint pixelul.

rimea acestei suprafe e variaz înfunc ie de urm torii factori :Ø rezolu ia i defini ia captorilor i senzori-

lor;Ø sensibilitatea captorilor;Ø în imea la care se afl amplasa i senzorii.


- 34 -

Numerele care cuantific relieful, reprezentateîn sistem binar pe 8 bi i, sunt cuprinse în inter-valul 0 – 255 conform reprezent rii exponen-

iale a cifrei 2 (

Tabel 1):0, 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 255.

Tabel 1. Reprezentarea exponen ial în sistem binar a cifrei 2 170 10101010 1*27+0*26+1*25+0*24+1*23+0*22+1*21+0*20

85 1010101 0*27+1*26+0*25+1*24+0*23+1*22+0*21+1*20

182 10110110 1*27+0*26+1*25+1*24+0*23+1*22+1*21+0*20

219 11011011 1*27+1*26+0*25+1*24+1*23+0*22+1*21+1*20

238 11101110 1*27+1*26+1*25+0*24+1*23+1*22+1*21+0*20

119 1110111 0*27+1*26+1*25+1*24+0*23+1*22+1*21+1*20

240 11110000 1*27+1*26+1*25+1*24+0*23+0*22+0*21+0*20

15 1111 0*27+0*26+0*25+0*24+1*23+1*22+1*21+1*20

Din imaginea digital pot deriva o seriede imagini neconven ionale. Astfel, prin selec-tarea informa iilor de un anumit gen se pot ob-ine imagini neconven ionale care s redea can-

titativ elemente ale reliefului ca de exemplu:orientarea versan ilor, gradul de înclinare a pan-telor, densitatea fragment rii reliefului, energiareliefului, hipsometria absolut i relativ a re-liefului. Valorile înregistrate de aceste elementepot fi redate, pe astfel de imagini neconven io-nale, sub form numeric , alfanumeric saucromatic (în culori conven ionale).

METODE SPECIFICE DE EXPERTI-CANTITATIV I CALITATIV A FOR-

MELOR DE RELIEF PRIN ANALIZA IMA-GINILOR DE TELEDETEC IE

Expertiza cantitativ a formelor de reliefreprezentate pe imaginile de Teledetec ie seefectueaz prin utilizarea unor metode specifi-ce, bazate pe aplicarea procedeelor i criteriilorde analiz a reliefului.

În Teledetec ie i Aerofotogrammetriese folosesc materiale fotosensibile monocromei policrome care, în mod diferen iat, permit

ob inerea informa iilor referitoare la diferiteleobiecte, elemente, procese i fenomene geogra-fice precum i a formelor de relief rezultate înurma desf ur rii acestora.

Dac materialele fotosensibile policro-me sunt mai u or de interpretat, necesitând doartransform ri fotometrice, pentru o corect re-prezentare a elementelor, cele monocrome suntmai dificil de interpretat deoarece necesit icunoa terea coresponden elor cromatice. Aces-

tea prezint un anumit grad de relativitate deoa-rece reprezent rile monocrome nu pot acoperiîn întregime reprezent rile policrome în sensul

exist situa ii când dou sau mai multe cu-lori/nuan e/crome nu pot fi reprezentate decâtprintr-un singur ton de gri.

Din aceste considerente, transform rilefotometrice i coresponden ele cromatice seimpun a fi realizate, în mod diferen iat, în func-ie de natura, calit ile i propriet ile diferitelor

tipuri de materiale fotosensibile utilizate în Fo-togrammetrie i Teledetec ie.

Transform rile fotometrice iau în consi-derare lungimile de und , frecven ele i energiadiferitelor tipuri de radia ii din spectrul vizibili din spectrul adiacent acestuia i le cuantific

conform senza iei percepute de c tre organulvizual.

λ =νc ;λ=

cmh*

;λ = c*T;

ν =tn ;ν =

λc ;c = ν*λ

Energia unui foton cuant

Ef=hν =λhc

≈3,0

hcT =10-9ergi=620 eV;

(1eV=1,602*10-12ergi=1,602*10-19J);Conform legii lui Wien produsul dintre

lungimea de und i perioada unei oscila ii re-prezint o constant C = 0,28978 ≈ 0,3.


- 35 -

Energia fiec rui tip de radia ie se determinprin produsul dintre constanta lui Max Plancki frecven a radia iei. Aceasta reprezint rapor-tul dintre viteza luminii în vid i lungimea deund corespunz toare tipului de radia ie (

Tabel 2):

Legea psihofiziologic a lui Weber iFechner afirm faptul c , pentru ca senza ia vi-zual s varieze în progresie aritmetic , estenecesar ca excita iile luminoase s varieze înprogresie geometric .

S = C logINum rul lui Pogson = 2,512.

Tabel 2.Lungimea de und , frecven a i energia radia iilor spectrului vizibil CULOARE λ ν ε 1 2 3 4 0,400µ 7,500*1014s-1 4,969*10-19J/4,969*10-12erg1. VIOLET 0,430µ 6,976*1014s-1 4,622*10-19J/4,622*10-12erg2. INDIGO 0,485µ 6,185*1014s-1 4,098*10-19J/3,936*10-12erg3. ALBASTRU 0,505µ 5,940*1014s-1 3,936*10-19J/3,936*10-12erg4. VERDE 0,570µ 5,263*1014s-1 3,487*10-19J/3,487*10-12erg5. GALBEN 0,590µ 5,084*1014s-1 3,368*10-19J/3,368*10-12erg6. PORTOCALIU 0,620µ 4,838*1014s-1 3,205*10-19J/3,205*10-12erg7. RO U 0,750µ 4,000*1014s-1 2,650*10-19J/2,65*10-12erg

Ef = hν; h = 6,62565*10-34Js/6,62565*10-27erg s; ν =λc

⇒

Pentru λ = 0,400 µ ν =cmscm

8

110

10*4000*10*3

−

−

= 7,500*1014*s-1 ⇒ Ef = 4,9692*10-19J


8

110

10*4300*10*3

−

−

= 6,976*1014*s-1 ⇒ Ef = 4,6225*10-19J


8

110

10*4850*10*3

−

−

= 6,185*1014*s-1 ⇒ Ef = 4,0983*10-19J


8

110

10*5050*10*3

−

−

= 5,940*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,9360*10-19J


8

110

10*5550*10*3

−

−

= 5,405*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,5778*10-19J


8

110

10*5700*10*3

−

−

= 5,263*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,4871*10-19J


8

110

10*5900*10*3

−

−

= 5,084*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,3689*10-19J


- 36 -


8

110

10*6200*10*3

−

−

= 4,838*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,2059*10-19J


8

110

10*7500*10*3

−

−

= 4,000*1014*s-1 ⇒ Ef = 2,6502*10-19J

Senza ia cea mai puternic o resimte or-ganul vizual la radia ia cu lungimea de undλ=0,555 µ (care este de 8x mai puternic decâtradia ia cu lungimea de und λ=680 µ caretransport în unitatea de timp aceea i energie),pentru lungimile de und de 0,400 µ i 0,750 µochiul nu mai percepe nici o senza ie vizual .

Astfel, pentru spectrul vizibil, este evi-dent faptul c fiec rei culori îi corespund maimulte nuan e, în func ie de intervalul cromaticdelimitat de lungimi de und care respect le-gea psihofiziologic a lui Weber i Fechner ianume:- violet – 0,400 µ - 0,402 µ - 0,404 µ - 0,408

µ - 0,416 µ - 0,432 µ;- indigo – 0,432 µ - 0,434 µ - 0,438 µ - 0,446

µ - 0,462 µ - 0,494 µ;- albastru – 0,494 µ - 0,496 µ - 0,500 µ -

0,508 µ;- verde – 0,508 µ - 0,510 µ - 0,514 µ - 0,522

µ - 0,538 µ - 0,570 µ;- galben – 0,570 µ - 0,572 µ - 0,574 µ - 0,578

µ - 0,586 µ;- portocaliu – 0,586 µ - 0,588 µ - 0,592 µ -

0,600 µ - 0,616 µ;- ro u – 0,616 µ - 0,618 µ - 0,622 µ - 0,630 µ

- 646 µ - 0,678 µ - 0,742 µ.Din aceast distribu ie a valorilor lui 2n

se constat faptul c se verific intervalele cro-matice 0,400 µ - 0,570 µ - 0,742 µ.

Drept culori de baz în colorimetrie, aufost stabilite culorile cu lungimile de und ur-

toare:- indigo - λ = 0,4358 µ;- verde - λ = 0,5461 µ;- ro u - λ = 0,7000 µ;

În Televiziune, au fost stabilite urm -toarele culori:- albastru - λ = 0,470 µ;- verde - λ = 0,535 µ;- ro u - λ = 0,610 µ.

4. Expertiza analitic incluzând m sur tori,calcule i tematici cartografice

Programarea pe calculator a transpusconceptul grafic i cartografic în domeniul IT.Au ap rut programe dedicate/specializate anu-mitor tipuri de reprezent ri 2D i 3D pentru di-feritele elemente ale geomorfosistemului, dar iprograme generalizate pentru rezolvarea anumi-tor probleme ale acestuia, a a cum sunt pro-gramele de tip GIS.

Reprezentarea automat sau semiauto-mat , grafic i cartografic a elementelorcomponente ale geomorfosistemului a extinsbaza materialelor documentare i c tre cele fo-tosensibile la diferite zone ale spectrului elec-tromagnetic (X, UV, V, IR).

A ap rut astfel un nou concept de repre-zentare grafic i cartografic , anume acela dereprezentare digital , chiar dac nu întotdeaunase în elege clar din defini ie ce anume este oreprezentare digital i care este diferen a dintreo asemenea reprezentare i una digitizat .

Reprezentarea digital se ob ine prinprelucrarea cu ajutorul unor sisteme optico-mecanice sau opto–electronice de baleiaj înspa iul–obiect. Senzorul, pe baza radia iei inci-dente, produce un semnal electric analogic careeste amplificat, e antionat i cuantificat pentrua produce imaginea digital . Aceasta este con-siderat un semnal bidimensional. Prelucrareadigital a acestui semnal presupune o discreti-zare, o reprezentare a semnalului ca succesiunesecven ial de numere.

Imaginea digitizat se ob ine prin digiti-zarea unei imagini analogice, cu ajutorul unorscanere de construc ie special când înregistra-rea este pe un suport transparent, sau cu ajuto-rul digitizorului când aceasta este pe un suportopac. Digitizarea imaginii analogice se reali-zeaz atât în domeniul spa ial, prin e antionare,cât i în domeniul cromatic, prin cuantificare.

O importan deosebit o reprezintcromatica, a c rei redare trebuie s fie cât maiaproape de realitate.

Fiind cunoscute cele dou sisteme decompunere a culorilor, sistemul aditiv i respec-tiv sistemul substractiv, r mâne în seama pro-


- 37 -

gramatorului i a utilizatorului s aleag întreaceste sisteme i modul de reprezentare a lor,corespunz tor modelului RGB sau modeluluiHSV. Fiind date cele trei culori fundamentale,RGB, prin sistemul aditiv se ob in culorilecomplementare YCM conform rela iilor:

R + G + B = WR + G = Y ⇒ Y = W – BG + B = C ⇒ C = W – RB + R = M ⇒ M = W – G

În tabelul nr. 3 este reprezentat modulradiometric de compunere a culorilor în sistembinar.

Tabel 3. Modul radiometric de compunere aculorilor

R G B COLOUR0 0 0 K0 0 1 B0 1 0 G0 1 1 C1 0 0 R1 0 1 M1 1 0 Y1 1 1 W

Fiind date trei culori complementare,prin sistemul substractiv se ob in culorile RGB.

Y + C + M = KY + C = G ⇒ G = W – MC + M = B ⇒ B = W – YM + Y = R ⇒ R = W – C

În tabelul nr. 4 este reprezentat modulfotometric de compunere a culorilor în sistembinar.Tabel 4. Modul fotometric de compunere a cu-

lorilorY C M COLOUR0 0 0 W0 0 1 M0 1 0 C0 1 1 B1 0 0 Y1 0 1 R1 1 0 G1 1 1 KÎn tabelul nr. 5 este redat modul de

compunere a culorilor fundamentale i com-plementare.

Tabel 5. Modul de compunere a culorilor fundamentale i complemetareR G B COLOUR Y C M COLOUR0 0 0 K 0 0 0 W0 0 255 B 0 0 255 M0 255 0 G 0 255 0 C0 255 255 C 0 255 255 B

255 0 0 R 255 0 0 Y255 0 255 M 255 0 255 R255 255 0 Y 255 255 0 G255 255 255 W 255 255 255 K

În concluzie, prin combinarea culoriifundamentale cu respectiva sa culoare comple-mentar , prin suprapunere în proiec ie, rezultculoarea alb .

R + C = W;B + Y = W;G + M = WO variant a modelului RGB este mode-

lul RGBA unde indic transparen a suprafe-ei: =1 înseamn o suprafa opac , iar = 0

indic o suprafa complet transparent .Rezult faptul c unui pixel i se poate

determina culoarea cu ajutorul rela iei:( ), , PC f C Cα′ =

C(rgb) = culoarea suprafe ei; = transparen a suprafe ei (0 < < 1);

Cp(rpgpbp) = culoarea precedent a pixe-lului aflat în buffer-ul de imagine;

C`(r`g`b`) = noua culoare a pixelului,rezultat prin aplicarea unei func ii f fiec reicomponente de culoare.

Reprezentarea culorilor în modelul HSVse face pe sc ri de la 0 la 1 pentru satura ie ivaloare în sensul c W < S < C i K < V < W,iar H variaz între 00 i 3600 cu un ecart echi-unghiular de 600.Ø Nuan a este acea calitate prin care ochiul

distinge o familie de culori de alt familiede culori (R ≠ G, G ≠ B, B ≠ R, Y ≠ C, C ≠M, M ≠ Y).


- 38 -

Ø Satura ia, numit i cromicitate (chroma),este calitatea culorii prin care se distinge oculoare puternic de o culoare slab ; se maipoate defini ca intensitatea culorii sau dis-tan a fa de nuan a de gri.

Ø Valoarea este calitatea prin care se distingeo culoare luminoas de o culoare întuneca-

.Coresponden a dintre vârfurile pirami-

dei hexagonale HSV i vârfurile cubului RGBeste reprezentat în tabelul nr. 6.

Tabel 6.Coresponden a RGB-HSVR G B COLOUR H S V0 0 0 K 0 0 00 0 1 B 240 1 10 1 0 G 120 1 10 1 1 C 180 1 11 0 0 R 0 1 11 0 1 M 300 1 11 1 0 Y 60 1 11 1 1 W 0 0 1

Comission Internationale de l`Eclerage(CIF) a adoptat în anul 1931 drept metod de

sur a culorilor sistemul spa ial de coordona-te x y z:

x = x / (x + y + z); y = y / (x + y + z); z = z / (x + y + z)în care x + y + z = 1 iar x, y, z corespund apro-ximativ celor trei culori fundamentale RGB ob-inute prin m sur tori spectroradiometrice.

Orice culoare în modelul RGB se ex-prim printr-un triplet (r,g,b) i îi corespundeun punct în spa iul RGB al c rui vector C este:C = rR + gG + bB unde RGB sunt versorii axe-lor rgb.

Bibliografie

[1]. DUMITRACHE M. (1995): Methodology of performing Expert System in Geography, AUB, Seria Geografie,Anul XLIV, Bucure ti.

[2]. DUMITRACHE M. (1996): The accomplishment of a DataBase Management System in Geography, AUB, SeriaGeografie, Anul XLV, Bucure ti.

[3]. DUMITRACHE M. (2000): Categories and types of data can be obtained by the Aerophotointerpretation of thephotosensibles materials, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucure ti.

[4]. DUMITRACHE M. (2000): Photometrical conversions that can be used in Remote Sensing and GeographicalAerophotointerpretation, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucure ti.

[5]. DUMITRACHE M. (2000): Photometric transformations and chromatic correspondences in Remote Sensing andGeographical Aerophotointerpretation, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucure ti.

[6]. DUMITRACHE M. (2001): Remote Sensing, Aerophotointerpretation and Geomorphological Cartography in theArrangement and Systematization of the Territory, Edit. Napoca Star, Cluj–Napoca

Photogrammetry and remote sensing as base of research in geomorphologyAbstract

Photogrammetry and Remote Sensing offers many opportunities to prospect the geomorpho-system, by using the active and passive means, providing a tremendous database as a source ofgeomorphological informations. The processing of this database, in order with the different content of theshapes of relief, is up to the geomorphological analysis that selects both the strictly geomorphological andof a geomorphological nature informations, by applying some geomorphological methods and criteria.The results of these geomorphological analysis and interpretations are materializing into the products ob-tained by the geomorphological cartography, represented by the multitude of the geomorphological mapsand drafts to different scales of proportion either made by the author or by the computer.

Key words: Photogrammetry, Remote Sensing, geomorphology


- 39 -

DDIINN AACCTTIIVVIITTAATTEEAA UU..GG..RR..

CCOONNFFEERRIINN AA NNAA IIOONNAALL -- 2277 IIAANNUUAARRIIEE 22000066

EEVVEENNIIMMEENNTT

În ziua de 27 ianuarie 2006, în sala Nicolae Iorga din Palatul Parlamentului României, aavut loc Conferin a Na ional a Uniunii Geodezilor din România, cu urm toarea ordine de zi:

Ø Raportul de activitate al Uniunii Geodezilor din România;Ø Raportul privind situa ia financiar a Uniunii Geodezilor din România;Ø Raportul privind modific ri la Statutul Uniunii Geodezilor din România;Ø Discu ii i propuneri pe marginea rapoartelor;Ø Aprobarea rapoartelor Conferin ei Na ionale;Ø Aprobarea propunerii de modificare a cuantumului minim al cotiza iei i a taxei de în-

scriere;Ø Aprobarea propunerilor de modificare a Statutului Uniunii Geodezilor din România;Ø Aprobarea proiectelor de rezolu ii ale Conferin ei Na ionale;Ø Alegerea organelor de conducere ale Uniunii Geodezilor din România.La conferin au participat 187 de delega i din toate jude ele rii i din Municipiul Bucu-

re ti, precum i 20 de invita i.La discu ii au participat 17 delega i i invita i care i-au prezentat opiniile asupra activit ii

Uniunii Geodezilor din România i pozi ia fa de problemele supuse dezbaterii Conferin ei Na io-nale.


- 40 -

S-au aprobat: Raportul de activitate al Uniunii Geodezilor din România, Raportul privind si-tua ia financiar a Uniunii Geodezilor din România, Rezolu iile Conferin ei Na ionale, Raportulprivind modific ri la Statutul Uniunii Geodezilor din România.

La expozi ia organizat cu ocazia Conferin ei Na ionale au participat urm toarele firme:

A & C INTERNATIONAL BLOMINFO GEONETCNGCFT CORNEL&CORNEL

GEOTOP/TOPO TRADE GISCADTHEOTOP TOP GEOCARD

RRAAPPOORRTT DDEE AACCTTIIVVIITTAATTEE((RRaappoorrttuull aa ffoosstt pprreezzeennttaatt ddee pprrooff..uunniivv..ddrr..iinngg.. CCoonnssttaannttiinn SS VVUULLEESSCCUU,, pprree eeddiinntteellee UUGGRR))

În perioada care a trecut de la preceden-ta Conferin Na ional , activitatea conduceriiUGR s-a axat aproape în exclusivitate asupraaspectelor legate de situa ia domeniilor în careprofes m i de încercarea de a conferi uniuniinoastre un rol corespunz tor importan ei socialei economice a profesiunii pe care o practic m.

1. Situa ia uniuniiDup cum ti i, la precedenta Conferin

Na ional s-a aprobat modificarea statutului uni-unii urm rind în principal înt rirea rolului i au-torit ii asocia iilor locale. Astfel, la articolul 11,aliniatul 1, s-a stipulat „UGR este format dinAsocia ii Locale ale UGR, constituite ca filiale,

func ie de teritoriul administrativ în care domi-ciliaz sau activeaz membrii UGR, la nivel dejude i sector al Capitalei”. De asemenea, laaliniatul 4 din acela i articol, s-a men ionat c„Asocia iile locale ale UGR au cont propriu ieviden contabil proprie”. Am consideratatunci c aceste dou prevederi, pe lâng cele-lalte modific ri menite s consolideze rolulasocia iilor locale, sunt suficiente pentru a asi-gura acestora independen a decizional , posibi-litatea de a- i manifesta neîngr dit spiritul deini iativ , precum i posibilitatea de a dispunede propriile resurse f controlul conduceriicentrale i numai în conformitate cu voin amembrilor asocia iei respective. Dup cum ti i


- 41 -

i din discu iile purtate cu reprezentan ii dum-neavoastr în cadrul mai multor Consilii Na io-nale, s-a confirmat înc odat faptul c în aranoastr fiecare func ionar interpreteaz preve-derile legale dup cum crede el de cuviin , ast-fel c , de i conducerea uniunii a preg tit pentrufiecare asocia ie local toate actele necesare, încei cinci ani care au trecut de la precedentaConferin Na ional nu s-a reu it constituireaasocia iei locale în nici un jude sau sector alcapitalei, cu o singur excep ie, se pare.

Constatând aceast situa ie, conducereaUGR a propus, i Consiliul Na ional a aprobat,ca la nivel regional, în principiu la nivel de ju-de sau de sector al Capitalei s se constituieasocia ii locale, independente, cu statut propriubazat pe actualul statut al uniunii, care s fieînscrise la judec toriile locale. Odat constitui-te, asocia iile locale ar fi urmat s adere, pe ba-za propriei voin e, într-o uniune a asocia iilorlocale care ar fi preluat activitatea i –eventual– numele Uniunii Geodezilor din România. Înacest sens, aceast Conferin Na ional ar fitrebuit s constituie forul în care se realiza uni-unea men ionat , se aproba noul statut i seaproba dizolvarea actualei uniuni cu transferulpatrimoniului i al angajamentelor c tre nouauniune. Aceast ini iativ a constituit principa-lul motiv al întârzierii convoc rii Conferin eiNa ionale care, conform statutului, ar fi trebuit

aib loc la sfâr itul anului 2004 sau la înce-putul anului 2005.

Din p cate, datorit atât lentoarei siste-mului birocratic, cât i lipsei de ini iativ mani-festate de membrii UGR din teritoriu, cu excep-ii nesemnificative, nu s-a reu it constituirea

asocia iilor locale. Constatând aceast situa ie,la ultimul Consiliu Na ional, convocat cu oca-zia simpozionului dedicat anivers rii a 50 deani de la înfiin area Facult ii de Geodezie înBucure ti, s-a decis ca aceast Conferin Na i-onal s se desf oare conform actualului sta-tut, urmând ca asocia iile locale s întreprinddemersurile necesare pentru a se constitui fie cafiliale ale uniunii, fie ca asocia ii independentecare, dup constituire, s adere la Uniunea Ge-odezilor din România.

Din cele ar tate mai sus reiese în modevident necesitatea unui efort sus inut pe carefiecare dintre noi este dator s -l depun , dup

posibilit ile pe care le are, pentru a reu i orga-nizarea uniunii noastre astfel încât s -i asigu-

m func ionalitatea i viabilitatea.

2. Rolul UGR, rela iile cu institu iile statului,cu alte asocia ii i uniuni de profil

În conformitate cu prevederile statuluiu, în care este subliniat orientarea profesio-

nal a Uniunii Geodezilor din România, condu-cerea uniunii i-a concentrat activitatea cu prio-ritate în aceast direc ie, urm rind cre tereaprestigiului profesiei, precum i afirmarea rolu-lui i importan ei meseriei noastre în statul mo-dern, în via a economic i social a societ iicontemporane. Am considerat c aspectele eco-nomice ale activit ii noastre (mediul concuren-ial, atribuirea contractelor, tarifele practicate,

etc.), f a putea fi neglijate de UGR, trebuietotu i s reprezinte preocuparea altor asocia iii organisme. Am procedat în aceast manier

din dorin a de a nu ne suprapune cu ac iunilealtor uniuni i asocia ii care activeaz în dome-niile ce intereseaz profesiunea noastr , apreci-ind c o delimitare clar a sferei de preocup rinu poate fi decât benefic pentru eficacitatea ieficien a ac iunilor noastre. De asemenea, amsperat c i celelalte uniunii i asocia ii din do-meniu vor proceda în mod asem tor, l sândUniunii Geodezilor din România rolul de prin-cipal exponent al opiniilor profesioni tilor rela-tive la aspectele profesionale ale activit iinoastre.

În sensul celor ar tate mai sus, am c u-tat ca, sub diferite forme, s ne facem cunoscu-te opiniile în leg tur cu situa ia actual a geo-deziei, cartografiei i cadastrului în România,cu statutul profesiunii noastre atât ca activitatede sine st toare, cu un rol bine determinat însocietatea modern , cât i în raport cu alte pro-fesiuni al turi de care lucr m.

Credem c este evident c obiectivelepropuse nu ar fi trebuit s -i deranjeze sau s -iafecteze decât pe incompeten i i pe cei carepun interesele personale imediate deasupra inte-reselor generale i de perspectiv ale colectivi-

ii. Aceste obiective nu puteau i nu pot fi în-deplinite decât printr-o unitate deplin i unefort comun al tuturor membrilor UGR, al tutu-ror profesioni tilor din domeniu, indiferent depozi ia pe care o ocup , sau de activitatea pe


- 42 -

care o desf oar , sau de func ia care le-a fostîncredin at .

Din p cate, a a cum putem constata cuurin fiecare dintre noi i cum am mai ar tat

i cu alte prilejuri, situa ia din domeniile noas-tre de activitate este departe de a fi corespunz -toare, indiferent de perspectiva din care o anali-

m, în compara ie cu rile din Uniunea Euro-pean , cu fostele state socialiste vecine nou ,sau chiar cu noi în ine de dinainte de 1990. Es-te dureros s constat m c , în timp ce veciniino tri avanseaz cu pa i semnificativi în dome-niile geodeziei, cadastrului i cartografiei, noibatem voios pasul pe loc, noi nu mai avem re-ea geodezic de referin , sau atât cât mai

avem, ne-o fac al ii, noi nu mai avem h i ac-tuale modernizate i dac avem nevoie de ele leprocur m de la vecini, noi am redus cadastrul laînregistrarea de imobile izolate în cartea funcia-

i l-am l sat în seama notarilor i informati-cienilor.

Desigur, a a cum unii dintre dumnea-voastr ti i, conducerea UGR a încercat satrag aten ia asupra st rilor negative de lucruridin domeniile care ne intereseaz direct,str duindu-se s se men in în limitele profesi-onale ale activit ii noastre. Amintim aici, caexemplu, numeroasele interven ii pe care le-am

cut pe marginea Regulamentului de Autoriza-re emis de fostul ONCG, actuala ANCPI, apre-ciind c acest act normativ este de o importandeterminant pentru profesionalizarea activit iide cadastru. Din p cate, rezultatele interven ii-lor noastre relative la acest subiect sunt ca iinexistente. Mai mult, o serie de prevederi ne-gative, pe care le-am respins în principiu, suntprezentate ca fiindu-ne datorate. Rezultate simi-lare au avut i alte demersuri pe care le-am în-treprins, cu responsabilitate i bun credin ,din dorin a de a ne aduce contribu ia la îndrep-tarea situa iilor negative din domeniile în careactiv m.

Cauzele e ecului interven iilor noastresunt multiple. Este posibil ca mesajul nostru snu fi fost suficient de clar exprimat, sau s nu fifost prezentat sub cea mai potrivit form , sau

nu fie adresat cui trebuie, sau s nu fie per-ceput în mod corespunz tor i s fie apreciat capurt tor de inten ii ascunse, de natur s afecte-ze o activitate judicioas , desf urat de fapt cu

profesionalism i competen . Probabil toateacestea la un loc i înc multe altele. Trebuie sar m aici c la respingerea i ignorarea de-mersurilor noastre au contribuit într-o m surdecisiv colegi de profesie, care, afla i în pozi iide influen i autoritate, au considerat probabil

recunoa terea deficien elor ar putea s leafecteze situa ia.

Evident, r mâne în sarcina noii condu-ceri a uniunii, pe care o vom alege ast zi, sanalizeze în spirit critic i cu obiectivitate, atâtsitua ia profesiunii noastre, cât i demersurilepe care noi le-am întreprins i s ia toate m su-rile pe care le va considera necesare, astfel încâtvocea profesioni tilor din geodezie, cartografiei cadastru s fie auzit de cine trebuie i unde

trebuie, iar opiniile lor s fie luate în considera-re.

Credem, de asemenea, c trebuie s r -mân în aten ia noii conduceri a uniunii obiec-tivul asigur rii unei comunic ri permanente,coerente i func ionale, desf urate în ambeledirec ii, atât între UGR i institu iile statului,dintre UGR i celelalte uniuni i asocia ii dindomeniu, cât i dintre organismele de conduce-re ale UGR de la toate nivelele i totalitateamembrilor uniunii.

3. Structura activit ii UGRDup alegerea Biroului Executiv al

UGR la precedenta Conferin Na ional , a fostconvocat în data de 15 decembrie 2000 primulConsiliu Na ional al UGR, având ca obiectiv,printre altele, numirea pre edin ilor i secretari-lor celor cinci comisii de specialitate ale uniu-nii, stabilite prin articolul 13 din Statut, pe carevi le reamintim:

1. Standarde profesionale, practica ge-odeziei i educa ia profesional

§ Principii etice i codul deontologic,§ Liniile directoare ale furniz rii de servicii,§ Standardele practic rii profesiunii i gestiu-

nea calit ii,§ Modific ri care afecteaz tehnologiile geo-

dezice, administrarea acestora i a structuri-lor profesionale,

§ Legisla ia na ional referitoare la profesiu-ne, inclusiv liberalizarea ofertei de servicii,

§ Rolul geodezilor în sectorul public,§ Metode de instruire în domeniu,§ Dezvoltarea profesional continu ,§ Interac iunea dintre educa ie, cercetare i

practic ,§ Încurajarea schimbului de studen i i spe-

ciali ti între rile membre ale FIG;


- 43 -

2. Administrarea informa iei spa iale§ Administrarea informa iilor privind terenul,

hidrografia, relieful, construc iile, solul isubsolul

§ Procese, proceduri i resurse necesare cu-legerii, stoc rii, prelucr rii i vizualiz rii in-forma iei spa iale

§ Infrastructura datelor spa iale - modele dedate, standarde, accesibilitatea datelor spa-iale i aspectele legale, gestiunea cuno tin-elor spa iale,

§ Impactul structurilor organiza ionale, modelede afaceri, practica profesiunii i administra-ia,

§ Administrarea informa iei spa iale ca suportal dezvolt rii durabile.

§ Structura planific rii regionale i locale,§ Politici de planificare i protec ia mediului,§ Urbanizare i dezvoltare urban ,

3. Pozi ionare i m surare§ tiin a m sur rii,§ Re ele i sisteme de referin pentru stabili-

rea pozi iei§ Culegerea eficient de date corecte, precise

privind pozi ia, m rimea i forma detaliilorterestre, naturale sau artificiale;

§ Prelucrarea m sur torilor geodezice4. Topografie inginereasc i minier§ Culegerea, prelucrarea i gestiunea datelor

topografice i a altor informa ii adiacente petoat durata de via a unui proiect,

§ Stabilirea metodelor în proiectele ingine-re ti,

§ Controlul calit ii în construc ii civile i in-dustriale,

§ Urm rirea deforma iilor, analiza i interpre-tarea acestora,

§ Predic ia deforma iilor în proiecte ingine-re ti, exploat ri miniere i zone de risc geo-logic;

5. Cadastru, evaluare i publicitate imo-biliar

§ Eviden a teritoriului,§ Eviden a propriet ii imobiliare, publice, co-

lective i individuale,§ Reforma cadastral i cadastre de speciali-

tate,§ Sisteme informatice ale teritoriului bazate

pe parcel i computerizarea înregistr rilorcadastrale,

§ Titluri de proprietate, proprietatea funciar ,legisla ia funciar , eviden a funciar ,

§ Organizarea terenurilor agricole i urbane,§ Grani e na ionale i interna ionale,§ Eviden a resurselor uscatului i m rii;§ Evaluarea imobilelor în scopuri multiple, in-

clusiv pentru taxarea propriet ii,Atât la Conferin a Na ional din anul

2000, cât la Consiliul Na ional men ionat maisus, s-a reiterat faptul c activitatea comisiilorde specialitate a fost nesatisf toare i c estenecesar o revitalizare a activit ii acestora însensul organiz rii de manifest ri tiin ifice pedomeniul de care r spund fiecare i al stabilirii

unor contacte permanente cu structurile simila-re din FIG. S-a stabilit c fiecare comisie artrebui s organizeze anual o manifestare tiin i-fic de profil, i c în legislatura care se încheieacum, s fie organizat un simpozion interna io-nal sub egida FIG, la care toate comisiile s iaduc un aport corespunz tor.

În acest moment putem constata, cu re-gret i dezam gire, c inten iile i planurileconturate în urm cu cinci ani nu au putut firealizate, din multiple motive, majoritatea din-tre acestea inând în primul rând de modul încare fiecare dintre noi a în eles s contribuie,sau mai curând s nu contribuie, la afirmarea irecunoa terea rolului de importan major pecare îl are profesiunea noastr în via a econo-mic i social din România. Obiectivele pro-puse puteau fi realizate doar printr-o unitatedeplin i un efort comun al tuturor membrilorUGR. Orgolii i frustr ri personale, chiar i ac-iuni obstruc ioniste cu inta clar de dezbinare

a uniunii, au f cut ca multe ac iuni profesional-tiin ifice inten ionate sau organizate în aceast

perioad s nu- i ating scopul dorit.În 14-15 noiembrie 2002 UGR împreu-

cu fostul ONCGC, cu Facultatea de Geo-dezie i cu Asocia ia Patronal din Cadastru,Geodezie i Cartografie (APCGC) a organizatSimpozionul Na ional “Cadastru-Tehnologiimoderne de determinare, înregistrare i evi-den ”. Dup entuziasmul preg tirilor, cu uncomitet de organizare energic i competent, cuun ecou favorabil din partea asocia iilor locale,se estima o participare substan ial . Spre deza-

girea noastr , interdic ii date în ultimul mo-ment de c tre fosta conducere a ONCGC, de iaceasta se num ra printre organizatorii manifes-

rii, au f cut ca mul i membri reprezentativi aiUGR din s fie nevoi i s renun e la mai fi pre-zen i la acest simpozion. Chiar în aceste condi-ii, dac lu m în considerare c la simpozion au

fost prezentate 50 de lucr ri, care au fost publi-cate într-un volum distribuit tuturor celor cares-au înscris pentru participare, putem aprecia casimpozionul a fost totu i o ac iune de succes.

O alt manifestare de aceea i anvergura fost organizat în noiembrie 2005, când UGRîmpreun cu ANCPI, i APCGC au sprijinitsubstan ial Facultatea de Geodezie la organi-zarea Simpozionului omagial - 50 de ani de în-


- 44 -

mânt geodezic superior civil din Bucure tii 15 ani de la reînfiin area Facult ii de Geo-

dezie din Bucure ti - “ sur tori terestre iCadastru”. La aceast manifestare au fost înre-gistra i 248 de participan i, s-au prezentat 49 delucr ri care au fost publicate de asemenea într-un volum.

La ambele manifest ri au fost organiza-te expozi ii ale firmelor care distribuie instru-mente i echipamente geodezice, precum ifirme i institu ii din domeniul geodeziei careau prezentat realiz rile lor profesionale. Dorim

mul umim i pe aceast cale expozan ilor.În urma acestor ac iuni putem afirma, c

au fost atinse, cel pu in par ial, unele dintreobiectivele prev zute în articolul 4 din Statutuluniunii.

O alt latur a activit ii profesionale aUniunii a reprezentat-o editarea revistei de spe-cialitate. La Consiliul Na ional din 15.12.2000a fost ales Colegiul de redac ie, componen acolegiului fiind de asemenea publicat în Re-vista de Geodezie, Cartografie i Cadastru vol.9/2000.

Ca o apreciere general se poate afirma, revista i-a p strat continuitatea. Au ap rut

îns dificult i mari, în special datorit lipseiarticolelor i a materialelor. Colegiul de redac-ie nu s-a confruntat cu situa ia de a selecta cele

mai valoroase articolele trimise spre publicare,a cum se întâmpl la reviste similare din str -

in tate, ci mai mult cu necesitatea unor solici-ri insistente adresate membrilor UGR, de a

scrie articole care s fie cât de cât publicabile.Acest neajuns, se datoreaz i activit ii nesatis-

toare, aproape inexistente, a comisiilor despecialitate. Cu p rere de r u trebuie s remar-

m, c nu am reu it s ridic m nivelul tiin ifical revistei, a a cum ne-am propus la ultimaConferin Na ional i nici s populariz m ex-perien a colegilor no tri din diferite zone ale

rii, ca s fim mai aproape de preocup rilemembrilor Uniunii. Mai trebuie ad ugat i fap-tul c efortul financiar al Uniunii pentru edita-rea revistei a fost destul de mare, în condi iileîn care veniturile din cotiza ii au fost ca i ine-xistente, iar revista se distribuie gratuit membri-lor UGR.

Ne-am propus de asemenea s organi-m periodic mese rotunde pe diverse teme de

interes major, f un program prestabilit, lacare s se dezbat subiecte importante din acti-vitatea noastr i la care s participe reprezen-tan i de la cât mai multe institu ii interesate. Înacest sens, s-a desf urat o prim manifestarede acest gen, în care s-au discutat aspecte legatede desf urarea i con inutul înv mântului despecialitate. Din p cate, de i la respectiva masrotund s-a apreciat pozitiv ini iativa noastr is-au luat angajamente de a o sus ine i perma-nentiza, aceste manifest ri nu au mai putut fiorganizate, în special datorit faptului, c nu s-areu it realizarea unui cadru de dialog construc-tiv cu to i cei interesa i. În acest sens, apel m ila conducerea ANCPI s uzeze de acest cadru,pentru a asculta opiniile membrilor UGR în le-

tur cu problemele tehnice i organizatoricepe care le are de rezolvat.

Uniunea Geodezilor din România a par-ticipat, de asemenea, la organizarea i desf u-rarea Seminarului tiin ific al Facult ii de Ge-odezie. Aceast manifestare, ini iat înc înain-te de anul 1990 i care a fost întrerupt o lungperioad , a fost reluat în anul 2000, pân înprezent fiind desf urate 25 de seminarii la cares-au prezentat comunic ri sus inute de 18 cadredidactice din facultate i de 7 speciali ti din alteinstitu ii.4. Proiectul legii exper ilor cadastrali

Conducerea UGR apreciaz c procesulde autorizare a persoanelor fizice a fost multprea permisiv, contribuind astfel la deprofesio-nalizare a activit ii de întocmire i redactare adocumenta iilor tehnice de cadastru, activitatede o importan social deosebit , ceea ce im-plic o responsbilitate pe m sur . Consecin elesunt cunoscute i marea majoritate dintre noi lerecunosc, sub o form sau alta. Pornind de laaceast constatare, ca i de la o prevedere re-cent introdus în Legea 7 din 1996, conducereaUGR a decis s ini ieze un proiect de lege a ex-pertului cadastral, menit s reglementeze înmod corespunz tor activitatea persoanelor abi-litate de stat s i asume responsabilitatea do-cumenta iilor tehnice de cadastru. Prin aceastlege, dorim s ne al tur m celorlalte profesiunicare, aflate în contact direct cu popula ia, sebucur de reglement ri similare i amintim aicinotarii, arhitec ii, exper ii contabili, agen iiimobiliari, medicii. În proiectul pe care l-am


- 45 -

elaborat ne-am inspirat în cea mai m sur pe olege similar existent în Fran a prin care sereflementeaz activitatea Ordinului Geometri-lor. Subliniem c prevederi similare exist înmarea majoritate a statelor membre ale UniuniiEuropene cu tradi ie în domeniul cadastrului(Germania, Austria, Olanda, Italia, etc.). G si iacest proiect în mapele înmânate de organiza-tori i v invit m s transmite i noului BirouExecutiv al UGR observa iile i comentariiledumneavoastr , a a cum este stipulat în unadintre rezolu iile care v sunt supuse aprob rii.5. Rela iile interna ionale

Un alt obiectiv statutar, adus în discu ieatât la Conferin a Na ional , cât i la edin eleConsiliului Na ional este intensificarea partici-

rii reprezentan ilor UGR la manifest ri tiin-ifice interna ionale, în special la cele organiza-

te de FIG. În aceast privin putem men ionaparticiparea la: s pt mânile de lucru organizateanual de FIG (FIG Working Week) organizateîn anul 2002 la Seul, în anul 2004 la Atena i înanul 2005 la Cairo.

Cu aceste ocazii România, prin UGR, afost reprezentat în adun rile generale pentruaprobarea rapoartelor de activitate i alegereapre edin ilor comisiilor de specialitate. Deasemenea, s-au purtat discu ii cu membrii din

conducerea FIG i s-au stabilit contacte cu re-prezentan i ai uniunilor profesionale din statelemembre.

In octombrie 2005 cu ocazia manifest -rii INTERGEO-2005 la Düsseldorf, UGR a par-ticipat în prima zi la o edin de lucru condusde pre edintele FIG, domnul Holger Magel.Problema central a acestei edin e de lucru aconstituit-o revigorarea i intensificarea activi-

ii comisiilor de specialitate atât la nivelulFIG, cât i la nivelul organiza iilor profesionaledin rile membre.

Trebuie s men ion m faptul c UGRnu a putut sus ine decât într-o foarte mic m -sur cheltuielile presupuse de participarea laaceste reuniuni interna ionale, ele fiind suporta-te fie personal de c tre participan i, fie prinsponsoriz ri ob inute de la firme de specialitate.

În contextul necesit ii intensific riiparticip rii uniunii noastre la activitatea inter-na ional de profil, Biroul Executiv a introdusîn proiectul de rezolu ii dou propuneri de ade-rare a uniunii la dou organisme interna ionaleînfiin ate relativ recent. Mai multe detalii pri-vind propunerile respective v vor fi prezentateîn cadrul discu iilor, de c tre domnul ValeriuManolache, vicepre edinte al UGR.

RRAAPPOORRTTUULL PPRRIIVVIINNDD SSIITTUUAA IIAA FFIINNAANNCCIIAARR AA UUGGRR((RRaappoorrttuull aa ffoosstt pprreezzeennttaatt ddee iinngg.. DDeecceebbaall IIOONNEESSCCUU))

Din prezentarea raportului a rezultat fap-tul c în anul 2002 Uniunea Geodezilor dinRomânia a avut un profit dar din 2003 i pân laprezentarea raportului exist un deficit care se

re te cu trecerea timpului. Principala cauz a

acestui deficit este neplata cotiza iilor anualeale membrilor uniunii. O alt cauz este iproasta organizare a celor care au r spuns decrearea organiza iilor de sector/jude .

RRAAPPOORRTTUULL PPRRIIVVIINNDD MMOODDIIFFIICC RRII LLAA SSTTAATTUUTTUULL UUGGRR((RRaappoorrttuull aa ffoosstt pprreezzeennttaatt ddee pprrooff..uunniivv..ddrr..iinngg.. CCoonnssttaannttiinn SS VVUULLEESSCCUU,, pprree eeddiinntteellee UUGGRR))

Biroul executiv al Uniunii Geodezilordin România propune urm toarele modific riale statutului UGR:1. La articolul 7 literele a) i b) se propune

înlocuirea ONCGC i OJCGC cu „institu-ia guvernamental care coordoneaz ac-

tivitatea de cadastru i publicitate imobi-liar ”;

2. La articolul 13, punctul 5, aliniatul 3 sepropune eliminarea cuvintelor „cadastrede specialitate”, în conformitate cu ultime-le prevederi legislative.

RREEZZOOLLUU IIII UUGGRR((PPrrooiieecctteellee ddee rreezzoolluu iiii aauu ffoosstt pprreezzeennttaattee ddee iinngg.. VVaalleerriiuu MMAANNOOLLAACCHHEE,, vviicceepprree eeddiinnttee aall UUGGRR))

1.Conferin a Na ional a luat not de invita ia adresat Uniunii Geodezilor din România de


- 46 -

domnul Alain GAUDET, Pre edintele Consiliu-lui Superior al Ordinului Geometrilor Exper idin Fran a, de a se al tura Federa iei Geometri-lor Francofoni. Conferin a Na ional deleagBiroul Executiv s întreprind toate demersurilenecesare în scopul ader rii cât mai curând laaceast asocia ie interna ional .2.Conferin a Na ional a luat not de constitu-irea Consiliului Geometrilor Europeni de in-vita ia adresat Uniunii Geodezilor din Ro-mânia, ca reprezentant a geometrilor din Ro-mânia, de a se al tura acestei organiza ii, la careau aderat pân în prezent organiza iile profesio-nale din 27 de state europene. Conferin a Na-ional deleag Biroul Executiv s întreprind

toate demersurile necesare în scopul ader rii câtmai curând la aceast asocia ie european .3.Conferin a Na ional a luat not de proiectulde Lege a Exper ilor Cadastrali elaborat de Bi-roul Executiv al UGR. Apreciind c o asemenealege va determina o îmbun ire radical a pro-cesului de elaborare a documenta iei cadastralei luând în considerare necesitatea alinierii la

normele europene în domeniu, Conferin a Na-ional deleag Biroul Executiv s instituie o

comisie care, pe baza observa iilor primite de lamembrii UGR, s definitiveze actualul proiectpân la sfâr itul lunii februarie 2006 i s -l îna-inteze forurilor abilitate în vederea promov rii.

LLEEGGEEAA EEXXPPEERRTTIILLOORR CCAADDAASSTTRRAALLII ((PPRROOPPUUNNEERREE DDEE IINNII IIAATTIIVV LLEEGGIISSLLAATTIIVV ))((TTeexxttuull pprrooppuunneerriiii aa ffoosstt iinncclluuss îînn mmaappaa îînnmmâânnaatt ddeelleeggaa iilloorr llaa CCoonnffeerriinn aa NNaa iioonnaall ))

Titlul 1. Exercitarea profesiunii de expertcadastral.

art.1.În textul prezentei legi, prin expert cadastral, seîn elege inginerul specializat în domeniile geo-deziei, cartografiei i cadastrului, care, în exer-ci iul unei profesiuni liberale, în nume propriui sub r spunderea sa personal , realizeaz :

a. Studii, lucr ri i m sur tori topografice princare sunt identificate i determinate limiteleimobilelor care fac obiectul eviden ei cadas-trale, sau prin care sunt evaluate imobilelerespective. Ca urmare a acestor studii, lu-cr ri i m sur tori, elaboreaz , în diferiteforme, h i i documente topografice pri-vind evaluarea bunurilor imobile i definireadrepturilor reale (relative la proprietateaimobiliar ), cum sunt: documenta iile deamplasament i delimitare a terenurilor, h r-ile parcelare, documenta iile de dezmem-

brare, documenta iile de comasare, docu-menta iile de rectificare a hotarelor teritorii-lor administrative, documenta iile de stabili-re a limitelor intravilanelor, documenta iilede partaj, documenta iile de expropriere ialtele asemenea.

b. Studii, documenta ii topografice i colect ride date tehnice în cadrul lucr rilor publice iprivate pentru amenajarea teritoriului, efec-tuând toate opera iile tehnice specifice nece-sare evalu rii, proiect rii, execu iei i admi-nistr rii lucr rilor respective.

art.2.Lucr rile topografice i cadastrale men ionate laparagrafele a. i b. din art.1, precum i docu-menta iile rezultate ca urmare a acestora, nu potfi recunoscute legal decât dac sunt realizatesau însu ite de un expert cadastral.art.3.(1) Nici o persoan fizic sau juridic nu poatepurta titlul de expert cadastral i nu poate exer-cita profesiunea respectiv decât dac este în-scris în lista Ordinului Exper ilor Cadastrali dinRomânia (numit în continuare Ordin) instituitprin prezenta lege.(2) Pot fi înscrise în lista Ordinului doar acelepersoane fizice care îndeplinesc simultan urm -toarele condi ii:a. Au cet enie român , sau sunt cet eni ai

unui stat membru al Uniunii Europene, sausunt cet eni ai unui stat parte a acorduluiprivind spa iul economic european;

b. Sunt titularii unei diplome în specializ rileGeodezie, Cartografie i Cadastru, eliberatede o institu ie de înv mânt superior acre-ditat de Ministerul Educa iei, în urma ab-solvirii unui ciclu de studii de minim 3 ani,sau sunt titularii unei diplome echivalate înmod explicit de Ministerul Educa iei cu ceamen ionat mai sus;

c. Au avut timp de minim 3 ani calitatea deexpert cadastral stagiar i de membru al uneiuniuni profesionale din domeniile Geodezie,Cartografie i Cadastru;


- 47 -

d. Nu au avut condamn ri penale pentru faptecare contravin onoarei i probit ii i nu aufost demi i din func ii publice ca urmare aunor asemenea fapte;

e. Nu au fost exclu i din Ordin ca urmare aunor fapte care contravin deontologiei pro-fesionale;

art.4.Titlul de expert cadastral stagiar este atribuit per-soanelor fizice care îndeplinesc condi iile pre-

zute la art.3.al(2), cu excep ia paragrafului c.art.5.Calitatea de membru al Ordinului este incompa-tibil cu cea de func ionar public sau cu oricarealt ocupa ie sau func ie de natur a-i afecta in-dependen a în exercitarea profesiunii de expertcadastral.art.6.(1) În scopul exercit rii profesiunii lor, exper iicadastrali se pot asocia între ei sau cu alte per-soane fizice în cadrul unor societ i de exper icadastrali constituite conform legii, sub formde societ i cu r spundere limitat sau de socie-

i pe ac iuni.(2) Societ ile de exper i cadastrali, constituitesub form de societ i cu r spundere limitatsau de societ i pe ac iuni, trebuie s îndepli-neasc urm toarele condi ii:a. Ac iunile societ ii trebuie de inute de per-soane fizice;b. Peste 50% din capitalul social i din drepturi-le de vot trebuie de inute de unul sau mai mul iexper i cadastrali;c. Conducerea societ ii (pre edintele Consiliu-lui de administra ie, directorul general, majori-tatea membrilor Consiliului de administra ie,etc.) trebuie s fie format din exper i cadas-trali.(3) Orice societate de exper i cadastrali trebuie

fie înscris în lista Ordinului i trebuie scomunice Consiliului local al acestuia statutulsociet ii i lista persoanelor asociate, precum iorice modific ri intervenite în acest statut sau înaceast list .(4) Exper ii cadastrali care î i exercit profesiu-nea în cadrul unei societ i de exper i cadastralipoart denumirea de exper i cadastrali asocia i.Ei sunt înscri i în lista Ordinului în aceea i cir-cumscrip ie local ca i societatea din care facparte.

(5) Un expert cadastral asociat nu- i poate exer-cita profesiunea cu titlu individual, ci numai încadrul societ ii din care face parte.(6) Un expert cadastral nu poate fi ac ionar ma-joritar la mai multe societ i de exper i cadas-trali.(7) Cu titlu tranzitoriu, actualele societ i cu

spundere limitat sau societ i pe ac iuni, careau obiectul principal de activitate în domeniileGeodezie, Cartografie i Cadastru, dispun de untermen de doi ani de la publicarea prezentei legipentru a se conforma condi iilor prev zute înal.(2).art.7.Orice expert cadastral (persoan fizic sau soci-etate), care folose te personal calificat, trebuie,în condi iile stabilite prin regulamentul de exer-citare a profesiunii de expert cadastral, s anga-jeze exper i cadastrali stagiari, s le asigureacestora formarea profesional i s -i remune-reze corespunz tor.art.8.(1) Membrii Ordinului primesc pentru orice ac-tivitate care intr în atribu iile lor onorarii caresunt exclusive de orice alt remunerare, directsau indirect , indiferent de titlul sub care aceas-ta ar fi f cut .(2) Cuantumul onorariului este convenit în modliber cu clientul, în limitele stabilite, dup caz,de c tre stat în virtutea drepturilor sale în mate-rie de pre uri.(3) Exper ii cadastrali asocia i pot primi, pelâng salariu, cota din dividente la care sunt în-drept i conform legii i statului societ ii.art.9.(1) Orice expert cadastral, persoan fizic sausocietate, a c rui responsabilitate este angajatca urmare a activit ii profesionale desf uratede el sau de angaja ii s i, trebuie s fie acoperitde o asigurare.(2) O societate de exper i cadastrali este singuraresponsabil civil de activitatea profesionaldesf urat în numele s u de c tre exper ii ca-dastrali asocia i din structura proprie i subscriela asigurarea care garanteaz consecin ele acti-vit ii respective.(3) Orice expert cadastral sau societate de ex-per i cadastrali trebuie s probeze Consiliuluilocal al Ordinului încheierea asigur rii prev zu-te de art.9.al.(1).


- 48 -

(4) Dac prevederea din al.(3) nu este respectatnici dup aten ionarea în scris, pre edinteleConsiliului local al Ordinului, cu acordul dele-gatului guvernamental, interzice temporar exer-citarea profesiunii de c tre cel în cauz .(5) Ridicarea interzicerii temporare prev zute înal.(4) se face prin dispozi ia pre edintelui Con-siliului local al Ordinului, cu acordul delegatu-lui guvernamental, dup ce persoana în cauzprobeaz îndeplinirea prevederilor din al.(1).

Titlul 2. Organizarea profesiunii de expertcadastral

art.11.(1) Se înfiin eaz Ordinul Exper ilor Cadastrali(numit i Ordin) care grupeaz persoanele fizicei juridice abilitate s exercite profesiunea de

expert cadastral în conformitate cu condi iilestabilite prin prezenta lege.(2) Ordinul este administrat de un Consiliu su-perior, constituit la nivel na ional, i de maimulte Consilii locale, constituite la nivel regio-nal.(3) Consiliul Superior al Ordinului i Consiliilelocale ale Ordinului au personalitate juridic .art.12.(1) Statul este reprezentat în cadrul Consiliuluisuperior i în cadrul Consiliilor locale ale Ordi-nului printr-un delegat guvernamental numitprin ordin al ministrului Administra iei i Inter-nelor, la propunerea Agen iei Na ionale de Ca-dastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI).(2) Delegatul guvernamental poate transmite,sub r spundere proprie, atribu iile sale, par ialsau în totalitate, unor func ionari cu atribu ii deconducere în structura ANCPI.(3) Delegatul guvernamental particip , personalsau prin împuternici ii s i, la edin ele Consiliu-lui superior i la edin ele Consiliilor locale,având drept de vot deliberativ.(4) Delegatul guvernamental este abilitat s îna-inteze Consiliilor regionale orice ac iune împo-triva persoanelor sau societ ilor membre aleOrdinului,.(5) Delegatul guvernamental aprob regulamen-tele interne elaborate de c tre Consiliul superiori Consiliile locale.

(6) Delegatul guvernamental asigur instalareaConsiliului superior i a Consiliilor locale.art.13.(1) La nivel local se constituie circumscrip ii

locale ale Ordinului, conduse de un Consiliulocal al Ordinului.(2) O circumscrip ie local a Ordinului trebuie

includ cel pu in 50 de exper i cadastrali sausociet i de exper i cadastrali i se constituie, deregul , la nivelul unui jude sau al unui sectordin municipiul Bucure ti.(3) La nivelul unui jude sau al unui sector dinmunicipiul Bucure ti nu se pot constitui maimulte circumscrip ii locale ale Ordinului.(4) Doi sau mai mul i exper i cadastrali asocia iîn aceea i societate de exper i cadastrali nu potfi simultan membri ai aceleia i circumscrip iilocale.(5) Consiliul local al Ordinului, format din 5-9persoane, este ales prin vot secret de c tre adu-narea general a membrilor circumscrip iei lo-cale.(6) Consiliul local se realege la fiecare doi ani.(7) Dac un membru al Consiliului devine in-disponibil, locul vacant se ocup prin organiza-rea de alegeri în termen de trei luni de lavacantare.art.14.(1) Pre edintele Consiliului local este ales prinvot secret de c tre membrii Consiliului.(2) Pre edintele Consiliului local poate delegaatribu iile sale unui membru al Consiliului, cuaprobarea delegatului guvernamental.art.15.(1) Consiliul local se reune te, la ini iativa pre-edintelui, de cel pu in dou ori pe an i se con-

sider legal constituit în prezen a a dou treimidintre membrii s i.(2) Deciziile Consiliului local se adopt cu ma-joritatea simpl a membrilor prezen i. În caz debalotaj, votul pre edintelui este preponderent.Orice membru al Consiliului local care absen-teaz de la dou edin e, f un motiv bine jus-tificat i acceptat de c tre membrii prezen i, esteconsiderat demisionat din Consiliu.art.16.(1) Consiliul local supravegheaz exercitareaprofesiunii de expert cadastral pe teritoriul afe-rent circumscrip iei sale.(2) Consiliul local analizeaz i rezolv pro-blemele care îi sunt raportate, sau, dup caz,sesizeaz Consiliul superior.(3) Consiliul local ap interesele materiale aleOrdinului în circumscrip ia sa i gestioneaz


- 49 -

bunurile acestuia.(4) Consiliul local stabile te, cu acordul delega-tului guvernamental, cuantumul cotiza iei localea membrilor Ordinului. Aceast cotiza ie trebu-ie s acopere cheltuielile de func ionare a Ordi-nului i se calculeaz func ie de volumul activi-

ii geometrilor exper i din circumscrip ia res-pectiv .(5) Consiliul local asigur , pe lâng exper ii ca-dastrali din circumscrip ia sa, încasarea cotiza-iei locale i a cotiza iei na ionale prev zute în

art.18.(6) Consiliul local reprezint exper ii cadastralidin circumscrip ia sa în toate activit ile vie iicivile, dar nu se poate constitui parte civil de-cât cu aprobarea Consiliului Superior.(7) Consiliul local decide în termen de 90 dezile asupra cererilor de înscriere în lista Ordinu-lui din circumscrip ia sa.(8) Consiliul local, constituit ca organ discipli-nar al Ordinului, urm re te i sanc ioneaz aba-terile s vâr ite de c tre exper ii cadastrali, ex-per ii cadastrali asocia i i exper ii cadastralistagiari din circumscrip ia sa. Consiliul localstabile te i motiveaz decizia sa disciplinardup audierea persoanei încriminate i analizafaptelor respective.(9) Consiliul local trebuie s previn i s con-cilieze toate contesta iile i conflictele de naturprofesional intervenite între membrii Ordinu-lui.(10) Pre edintele Consiliului local asigur înde-plinirea deciziilor Consiliului i func ionareanormal a Ordinului în circumscrip ia sa.art.17.(1) Consiliul superior al Ordinului exper ilorcadastrali este compus din pre edin ii consiliilorlocale plus cinci personalit i ai profesiunii, ex-per i cadastrali în func ie sau pensiona i, de-semna i de c tre plenul pre edin ilor consiliilorlocale.(2) Pre edintele Consiliului superior este alespentru o perioad de 2 ani de c tre membriiConsiliului superior reuni i în edin plenar .(3) Consiliul superior se reune te în edin ple-nar cel pu in o dat la 6 luni, la ini iativa pre-edintelui, sau la cererea majorit ii membrilori, sau la cererea delegatului guvernamental.

art.18.(1) Consiliul superior reprezint Ordinul pe

lâng autoritatea public .(2) Consiliul superior asigur respectarea legilori regulamentele care stabilesc normele exerci-rii profesiunii de expert cadastral.

(3) Consiliul superior urm re te perfec ionareaprofesional a membrilor Ordinului.(4) Consiliul superior decide asupra contesta ii-lor privind înscrierea în listele circumscrip iilorlocale ale Ordinului care îi sunt înaintate de c -tre persoanele interesate sau de c tre delegatulguvernamental.(5) Consiliul superior stabile te, cu acordul de-legatului guvernamental, cuantumul cotiza ieina ionale destinat acoperirii cheltuielilor pro-prii de func ionare.(6) Pre edintele Consiliului superior asigurîndeplinirea deciziilor Consiliului i func iona-rea normal a Ordinului.art. 19.(1) În fiecare circumscrip ie local , Consiliullocal al ordinului întocme te lista exper ilor ca-dastrali i a societ ilor de exper i cadastrali.(2) Lista membrilor Ordinului din fiecare cir-cumscrip ie este f cut public prin afi area laConsiliului local, la sediul Prefecturii, la Oficiulde Cadastru i Publicitate Imobiliar i la Birou-rile notariale din teritoriul circumscrip iei res-pective.(3) Lista complet a membrilor Ordinului, pecircumscrip ii, este publicat în Monitorul Ofi-cial la fiecare cinci ani.(4) Modific rile intervenite în lista membrilorordinului sunt publicate în Monitorul Oficial înluna ianuarie a fiec rui an.(5) Înscrierea în lista Ordinului este solicitatindividual de c tre fiecare expert cadastral Con-siliului local al circumscrip iei în care acesta aresediul permanent. Cererea de înscriere trebuieînso it de toate documentele prin care este pro-bat îndeplinirea condi iilor prev zute în art.3.din prezenta lege.(6) În termen de 3 luni de la notificare, deciziaConsiliului local privind cererea de înscriere înlista Ordinului poate fi atacat în fa a Consiliu-lui superior care trebuie s se pronun e în ter-men de 3 luni de la data sesiz rii. Decizia Con-siliului superior poate fi atacat în justi ie.(7) Dup acceptarea lor ca membrii ai ordinului,exper ii cadastrali depun jur mântul în fa aConsiliului local, obligându-se s i exercite


- 50 -

profesiunea cu probitate i con tiin .(8) Înscrierea în lista Ordinului dintr-o circum-scrip ie local d dreptul persoanei respective

i exercite profesiunea pe întreg teritoriulna ional.(9) Dac un expert cadastral dore te s activezeîn alt circumscrip ie local decât cea în careeste înscris, acesta trebuie s notifice inten ia saConsiliului local al respectivei circumscrip ii.Pentru opera iile i lucr rile efectuate pe terito-riul circumscrip iei respective, expertul cadas-tral se afl sub autoritatea Consiliului local alacesteia.art.20.(1) Orice abatere a unui expert cadastral de laîndatoririle profesionale i orice nerespectare aregulamentelor Ordinului îl face pe autor pasibilde o sanc iune disciplinar .(2) Judecarea abaterii se face de c tre Consiliullocal în urma autosesiz rii, sau la sesizarea per-soanelor interesate, sau la sesizarea delegatuluiguvernamental.(3) Împotriva unei decizii a Consiliului local sepoate face apel în fa a Consiliului superior caredecide în termenul stabilit prin art.19.al.(6).Apelul este suspensiv.(4) Expertul cadastral incriminat are dreptul sia cuno tin de dosarul plângerii f cute împo-triva sa, cu dou s pt mâni înainte de audiere.(5) La audierea în fa a Consiliului local sau, du-

caz, a Consiliului superior, expertul cadastralîn cauz poate fi asistat de un avocat sau de unalt expert cadastral membru al Ordinului.(6) Dispozi iile prezentei legi, ca i reglement -rile proprii ale Ordinului, sunt aplicabile exper-ilor cadastrali, exper ilor cadastrali stagiari,

societ ilor de exper i cadastrali i exper ilorcadastrali asocia i.

(7) O societate de exper i cadastrali poate fi ur-rit disciplinar independent de urm rirea dis-

ciplinar a membrilor s i.(8) Sanc iunile aplicabile membrilor Ordinuluisunt:a. Avertismentul,b. Blamul,c. Suspendarea pentru cel mult un an,d. Radierea din lista Ordinului sau din lista

stagiarilor, ceea ce implic interzicerea de-finitiv a exercit rii profesiunii de expertcadastral.

art.21.În îndeplinirea atribu iilor ce-i revin, Ordinulpoate emite regulamente i norme proprii, con-forme cu prezenta lege, care intr în vigoare cuacordul delegatului guvernamental.art.22.(1) Delegatul guvernamental i conducerea Or-dinului vor ac iona în vederea solu ion rii pecale amiabil a eventualelor divergen e dintrecele dou p i.(2) Dac se constat c divergen ele dintre de-legatul guvernamental i conducerea Ordinuluinu pot fi rezolvate pe cale amiabil , se face apella instan a de contencios administrativ.art.23….- dispozi ii tranzitorii i provizorii privind actu-alele persoane fizice autorizate- anularea unor aliniate i modificarea cores-punz toare a unor prevederi contrare celor demai sus din legea 7/96 ( i din alte legi), inclusivdin regulamentul de autorizare, care ar trebui

r mân în vigoare un anumit interval -60 dezile, de exemplu - de la publicarea prezenteilegi; în acela i interval, va trebui numit delega-tul guvernamental i vor trebui constituite iinstalate consiliile locale ale ordinului.

CCOONNSSIILLIIUULL NNAA IIOONNAALL UUGGRR –– 77 AAPPRRIILLIIEE 22000066

((MMaatteerriiaall pprreezzeennttaatt ddee pprrooff..uunniivv..ddrr..iinngg.. JJoohhaann NNEEUUNNEERR,, pprree eeddiinntteellee UUGGRR))Noul birou executiv ales la Conferin a

Na ional din 27 ianuarie 2006 a convocat pedata de 7 aprilie 2006 Consiliul Na ional alUniunii Geodezilor din România.

La edin au participat 4 din cei 5membri ai Biroului Executiv al UGR, respectiv:

ü Pre edinte:Prof.univ.dr.ing. Johan NEUNER

ü Vicepre edinte:Prof.univ.dr.ing. Constantin MOLDOVEANU

ü Vicepre edinte:ing. Valeriu MANOLACHEü Secretar general:

Prof.univ.dr.ing. Cornel P UNESCU.


- 51 -

Domnul ing. Doru Marius NECHITI,trezorier, a fost absent.

Din partea asocia iilor locale care seconstituiser pân la acea dat , au participat 27de pre edin i (membri). Pentru operativitate,fiec rui participant la adunare i-au fost înmâna-te listele cu propunerile pentru Biroului Execu-tiv pentru constituirea Comisiilor de specialitatei a Colegiului de redac ie al Revistei de Geo-

dezie, Cartografie i Cadastru.edin a a fost deschis de dl. Pre edinte

al Uniunii Geodezilor din România, Prof.univ.dr.ing. Johan NEUNER, care a prezentat activi-tatea biroului pe perioada scurs de la alegeriledin 27 ianuarie 2006. Domnia sa propune Con-siliului Na ional ordinea de zi a adun rii:1. Informarea privind activitatea Biroului

Executiv de la alegeri pân la data convo-rii Consiliului Na ional;

2. Aprobarea membrilor Consiliilor de spe-cialitate (pre edin i i secretar);

3. Alegerea Colegiului de redac ie a Revisteide Geodezie, Cartografie i Cadastru

4. Stabilirea cuantumului cotiza iei pentruanul 2006

5. Aprobarea bugetului pe 20066. Diversev La primul punct al ordinei de zi domnul

pre edinte prezint modul cum au fost re-partizate sarcinile în cadrul Biroului Exe-cutiv i domeniile de care r spunde fiecaremembru al biroului.• Dl. vicepre edinte Prof.univ.dr.ing.

Constantin Moldoveanu va coordonaactivitatea tiin ific a Uniunii;

• Dl. vicepre edinte ing. ValeriuManolache va coordona activitateaadministrativ-organizatoric a Uniunii

• Dl. secretar general Prof.univ.dr.ing.Cornel P unescu va coordona activita-tea organizatoric ;

• Dl. trezorier ing. Doru Marius Nechitiva coordona activitatea economic .

v La al doilea punct de pe ordinea de zi, par-ticipan ii au fost ruga i s consulte listeleprimite, cu propunerile pentru Biroul Exe-cutiv privind formarea comisiilor de speci-alitate. S-a propus ca fiecare comisie s or-ganizeze cel pu in o manifestare tiin ific ,iar în actuala legislatur s fie organizat un

simpozion interna ional sub egida FIG, lacare toate comisiile trebuie s aib un aportsubstan ial.

Conform Art. 13 din Statutul UGR –Activitatea profesional a UGR este structuratpe urm toarele comisii de specialitate, condusefiecare de un pre edinte de comisie i un secre-tar). A fost propus i, în urma discu iilor i anoilor propuneri, aleas urm toarea structur :

1. Standarde profesionale, practica geodezieii educa ia profesional (comisiile FIG 1 i 2)Prof.univ.dr.ing. Dumitru ONOSE -

pre edinteConf.univ.dr.ing. Carmen GRECEA -

vicepre edinteProf.univ.dr.ing. Marcel PALAMARIU -

secretar

2. Gestiunea informa iei spa iale (comisiileFIG. 3, 4 i 8)

Ing. Ioan STOIAN- pre edinteDr. ing. Cristian VASILE- vicepre edinteIng. Octavian BALOT - secretar

3. Pozi ionare i m surare (comisia FIG. 5)ef lucr.univ.dr.ing. Tiberiu RUS- pre edinte

Ing. Sorin DIMITRIU- vicepre edintePrep.univ.ing. Paul DUMITRU- secretar

4. Topografie inginereasc (comisia FIG. 6)Conf.univ.dr.ing. Aurel S CIN- pre edinteIng. tefan UBA- vicepre edinteConf.univ.dr.ing. Constantin CO ARC -

secretar

5. Cadastru, evaluare i publicitate imobilia- (comisiile FIG. 7 i 9)Prof.univ.dr.ing. Petre Iuliu DRAGOMIR -

pre edinteIng. Vasile MOCANU - vicepre edinteDr. ing. Gheorghe NOVAC- secretarv La al treilea punct al ordinei de zi, partici-

pan ii sunt ruga i s consulte lista cu pro-punerile Biroului Executiv privind consti-tuirea Colegiului de redac ie a Revisteide Geodezie, Cartografie i Cadastru.

Au fost propu i:Pre edinte: Prof.univ.dr.ing. Constantin

MOLDOVEANUVicepre edinte: Prof.univ.dr.ing. Constantin

VULESCU


- 52 -

Secretar: Dr.ing. Vasile NACUMembri:ef lucr.univ.ing. Ana Cornelia BADEA

Conf.univ.dr.ing. Constantin CO ARCIng. Mihai FOMOVIng. Valeriu MANOLACHEIng. Ioan STOIANef lucr.univ.dr.ing. Doina VASILCA

Tot acum au fost ale i Coresponden iîn teritoriu: (8 zone ACPI)

- Constantin Chiril - Suceava - Carmen Grecea - Deva - Francisc Lengyel - Oradea - Liviu Pologea - Alba Iulia - Marian Popescu – Târgu Jiu - Ionu voiu - Dâmbovi a - Cristian Trufa - Br ila - Ricu urcanu - Ilfovv La al patrulea punct al ordinei de zi, Biroul

Executiv propune Consiliului Na ional cu-antumul cotiza iei la 25 euro/an.

În urma numeroaselor discu ii pro icontra, cuantumul cotiza iei a fost supus la voti apoi votat în unanimitate la 25 euro/an, con-

form propunerii Biroului executiv.

v La al cincilea punct de pe ordinea de zi, da-torit faptului c dl. Trezorier ing. DoruNechiti nu a fost prezent, proiectul de bu-get pe 2006 a fost prezentat de dl pre edin-te Prof.univ.dr.ing. Johan Neuner. S-a pro-pus reluarea amenaj rii noului sediu alUGR din cl direa unde a func ionat Facul-tatea de Utilaj, cump rarea unui domeniu(ugr.ro) i realizarea unei pagini de WEBpentru a fi urm rit mai u or activitateaUGR precum i nout ile care apar legatede aceasta. S-a mai propus i a fost accep-tat ca fiecare Asocia ie local din ar sa- ifac o adres de e-mail pentru a se puteatine leg tura mai u or cu sediul UGR dinBucure ti.

S-a supus la vot proiectul de buget carea fost aprobat în unanimitate.v La ultimul punct pe ordinea de zi “Diver-

se” dl. Pre edinte Prof.univ.dr.ing. JohanNeuner a prezentat auditoriului drumul pecare l-a parcurs “LEGEA EXPERTULUIGEODEZ” din ianuarie pân la data cânds-a inut Consiliul.


- 53 -

DDeesspprree RREEVVIISSTTCCUUMM FFAACCEEMM RREEVVIISSTTAA UUGGRR

((MMaatteerriiaall ddiinn ppaarrtteeaa CCoolleeggiiuulluuii ddee RReeaaddaacc iiee))În mai toate ocaziile în care s-a adus în discu ie activitatea UGR, la capitolul „repro uri i

nemul umiri”, destul de cuprinz tor, de altfel, a fost men ionat REVISTA.Desigur, legat de acest subiect, insatisfac iile sunt justificate: întârzieri repetate în apari ia

celor dou numere anuale, structura i con inutul revistei, calitatea articolelor, etc.Chiar dac , de-a lungul timpului, Colegiul de Redac ie, indiferent de componen a acestuia, a

fost con tient de existen a problemelor respective i a experimentat diferite solu ii pentru rezolvarealor, nu se poate spune c s-a ajuns în situa ia în care s putem afirma c revista Uniunii Geodezilordin România se ridic la un nivel comparabil cu cel al publica iilor similare ale celorlalte asocia iide Geodezie, Cartografie i Cadastru din rile europene, sau chiar cu ale altor asocia ii profesionaledin ara noastr .

Cauzele acestei st ri de lucruri sunt numeroase, dar credem c , în ultim instan , ele se potrezuma la dezinteresul membrilor uniunii pentru realizarea unei publica ii reprezentative, precum iprin re inerea acestora de a- i împ rt i ideile, opiniile i experien a profesionale prin intermediulrevistei. Nu trebuie uitat c , în situa ia în care veniturile din cotiza ii sunt ca i inexistente, nici nuse poate pune în discu ie retribuirea persoanelor care se ocup de editarea revistei, cu tot ce implicaceast activitate, începând de la comunicarea cu membrii uniunii i strângerea articolelor, pân latehnoredactare, revizuire i corectare. A a stând lucrurile, toat activitatea de editare a revistei esteacoperit în mod benevol prin eforturile unui num r redus de membri ai uniunii, care au acceptat s -i sacrifice o parte din timpul lor pentru a reu i, totu i, s men in aceast revist în via .

a cum ve i putea constata i din materialele incluse în prezenta apari ie privind activitateaUGR, la Consiliul Na ional al UGR din 07 aprilie 2006 a fost ales un nou Colegiu de Redac ie alrevistei i au fost desemna i opt coresponden i regionali. Num rul de fa este primul editat de c trenoul Colegiu de Redac ie i, cu p rere de r u, trebuie s constat m c în ciuda bunelor inten ii, eleste înc departe de ceea ce ne-am dori cu to ii s fie.

Având în vedere c , cel pu in deocamdat , nu se întrevede modificarea condi iilor ar tatemai sus, în care este realizat revista UGR, consider m c îmbun irea calit ii ei nu se poate ob-ine decât prin participarea unui num r mai mare de membri ai uniunii dispu i s contribuie în mod

direct, nu doar prin sfaturi i critici.În acest sens, prezent m mai jos o parte dintre constat rile rezultate în urma experien ei

acestei apari ii a revistei i invit m pe to i cei dispu i s ajute s ni se al ture în efortul de a realiza opublica ie care s reflecte corespunz tor nivelul profesiunii noastre în România i care s contribuieefectiv la afirmarea importan ei majore a acesteia fa de celelalte profesiunii aflate în colaboraredirect cu noi. Credem, de asemenea, c odat cu intrarea rii noastre în Uniunea European , vatrebui s facem fa , mai devreme sau mai târziu, concuren ei colegilor no tri de profesiune din ce-lelalte ri europene, ceea ce va necesita un important efort de cre tere a calit ii i eficien ei dome-niilor noastre de specializare, efort în care revista UGR poate avea un rol important.

Materialele care apar în revist .Cu foarte mici excep ii, tot con inutul revistei reprezint contribu ia personal a membrilor

uniunii care doresc s i prezinte realiz rile i s împ rt easc din experien a lor profesional .Din punct de vedere al tematicii abordate, nu exist stabilite criterii restrictive, singura ce-

rin fiind ca aceasta s aib leg tur cu activitatea profesional a membrilor uniunii. Este relativdificil de f cut o trecere în revist a tuturor temelor pe care Colegiul de Redac ie le consider accep-tabile în condi iile actuale. În principiu, consider m c pot fi publicate toate materialele care tratea-

diversele aspecte ale profesiunii noastre i care pot prezenta interes chiar i pentru un num r res-


- 54 -

trâns de speciali ti. Desigur, dorin a Colegiului ar fi s se g seasc în situa ia de a avea la dispozi iemai multe texte decât strictul necesar pentru alc tuirea unui num r de revist , din care s poat se-lecta pe cele mai interesante pentru cât mai mul i dintre cei pentru care apare aceast publica ie.

Calitatea materialelor publicate.Textele pe care, dup multe insisten e, reu im s le adun m pentru a putea încropi un num r

de revist , trebuie „filtrate” pentru a p stra, totu i, un nivel acceptabil publica iei. În acest scop, seapeleaz la referen i, persoane cu un nivel profesional atestat, de regul cadre didactice universitarei doctori în specializ rile activit ii noastre. Referen ii au datoria s citeasc atent textele încredin-ate i, fie s avizeze favorabil publicarea lor, fie s comunice autorului (autorilor) observa iile lor i

încerce împreun s ajung la o form acceptabil , fie s resping , cu argumente, publicarea, da- apreciaz c materialul respectiv este total necorespunz tor.

Subliniem c , din punctul de vedere al Colegiului, responsabilitatea pentru con inutul unuimaterial revine în primul rând autorilor, dar i referentului care a avizat publicarea lui. În aceastordine de idei, chiar dac unul sau mai mul i membri ai colegiului pot avea opinii negative privindcalitatea unui material avizat pentru publicare, el sau ei nu pot împiedica includerea acestuia în re-vist , cât timp a fost acceptat de un referent care îi d girul prin autoritatea sa profesional . O pozi-ie similar avem i în ce prive te eventualele gre eli de ortografie sau de exprimare: consider m c

este datoria autorilor s fie preocupa i de modul sub care se exprim în scris. De asemenea, conside-m c este obliga ia referen ilor s acorde aten ie i acestor aspecte, pe care nu le putem considera

secundare, i s le semnaleze autorilor în vederea corecturilor necesare. În sfâr it, referen ii au dato-ria s verifice respectarea structurii textelor, a a cum a fost stabilit de c tre Colegiul de Redac ie i,dac este cazul, s cear autorilor încadrarea în cerin ele stabilite pentru publicare.

Structura articolelor.Pentru a asigura uniformitatea prezent rii, este necesar ca toate textele trimise spre publicare

respecte structura descris succint mai jos:De regul , un articol nu va dep i 12 pagini. Dac este cazul, se poate lua în considerare se-

pararea acestuia în dou sau mai multe p i i publicarea, sub aceast form , în mai multe numereconsecutive.

Articolele vor include la început un rezumat de cel mult ase rânduri în care este expussuccint tematica abordat . Rezumatul va fi înso it i de traducerea sa în englez .

De asemenea, se va transmite traducerea în englez a titlului articolului, în vederea include-rii acesteia în cuprins, pe lâng titlul original.

Dac autorii apreciaz c este util, articolele pot fi divizate în mai multe capitole, numerota-te corespunz tor.

În principiu, articolele care au caracter tehnic vor fi înso ite de bibliografie, mai ales dac încadrul articolului sunt utilizate no iuni i rela ii preluate din alte publica ii. În acest caz, este obliga-toriu ca în textul articolului s se fac trimiteri explicite la publica iile incluse în bibliografie (auto-rul i anul apari iei, pagina sau paginile).

Tehnoredactarea.Din motivele prezentate mai sus, Colegiul de Redac ie nu poate asigura tehnoredactarea tex-

telor propuse spre publicare în revist , asumându- i doar eventualele „retu uri” nesemnificative.Consider m c i în situa ia în care am dispune de personalul necesar pentru tehnoredactare, aceastaar trebui totu i asigurat de c tre autori, cei mai în m sur s se asigure c plasarea i dimensiona-rea figurilor sau tabelelor, încadrarea în pagin , etc. corespund inten iilor lor.

Pentru a asigura forma unitar a textelor publicate în revist , este necesar s fie respectate oserie de norme relative la dimensiunile paginii, tipul i dimensiunea literelor, etc. Astfel, textele vorfi transmise în format digital MS Word (.doc) versiunea 2003 sau anterioar .


- 55 -

La sfâr itul acestor note este inclus un „model” de articol, unde pot fi g site toate preciz rilenecesare.

Cei interesa i pot solicita i primi modelul de articol, în format MS Word, de la oricare din-tre adresele de contact ale Colegiului de Redac ie men ionate mai jos. Acest model poate fi utilizatca „ ablon” pentru tehnoredactarea articolelor înaintate Colegiului de Redac ie în vederea public -rii. Pentru aceasta, componentele „ ablonului” (titlul articolului, numele autorilor, rezumatul, de-numirile capitolelor, paragrafele, ecua iile, figurile, tabelele, etc.) trebuie înlocuite, p strând forma-tul din model, cu cele ale articolului respectiv.

Comunicarea Colegiului de Redac ie cu membrii UGR.Este evident c , pentru atragerea unui num r cât mai mare de membri ai UGR în activitatea

de realizare i de r spândire a revistei, este absolut necesar asigurarea unei comunic ri permanentedintre Colegiul de Redac ie i colegii no tri r spândi i de tot teritoriul rii. Din p cate acest dezide-rat nu a putut fi deocamdat atins, din cele mai diverse motive, dintre care principalul este c la Co-legiul de Redac ie nu am reu it înc s intr m în posesia datelor de contact ale pre edin ilor de aso-cia ii locale i ale coresponden ilor regionali.

Consider m c un rol major în cre terea num rului de materiale primite spre publicare îl potavea coresponden ii regionali ale i la Consiliul Na ional din aprilie 2006:

Constantin Chiril , Carmen Grecea,Francisc Lengyel, Liviu Pologea,Marian Popescu, Ionu S voiu,Cristian Trufa , Ricu urcanu.

De asemenea, apreciem c ANCPI, ca institu ie care gireaz la nivel na ional domeniile încare ne desf ur m activitatea profesional , ar trebui s uzeze i de cadrul oferit de revista de speci-alitate pentru a- i face cunoscut activitatea, preocup rile, inten iile de viitor.

Facem i pe aceast cale un apel c tre to i cei men iona i mai sus s contacteze Colegiul deRedac ie i s vin cu propuneri de materiale în vederea public rii. Îi asigur m c vor fi primi i cutotal receptivitate i cu toat solicitudinea.

Colegiul de Redac ie poate fi contactat prin intermediul urm toarelor persoane i adrese:Constantin Moldoveanu

(pre edinte) [email protected]

Constantin S VULESCU(vicepre edinte) [email protected]

Vasile NACU(secretar) [email protected]

NotÎn data de 19 octombrie 2006 a avut loc o edin a Colegiului de Redac ie în care s-a apro-bat structura prezentei edi ii a Revistei de Geodezie, Cartografie i Cadastru i s-au reparti-zat responsabilit ile membrilor colegiului, dup cum urmeaz :

Ana Cornelia BADEA Tehnoredactare i revizie finalConstantin CO ARC Nout i tehnice i tehnologiceMihai FOMOV i noi, evenimenteValeriu MANOLACHE Reclame i anun uri, leg tura cu APGCCIoan STOIAN Leg tura cu ANCPI i coresponden ii regionali

Doina VASILCA Teze de doctorat, leg tura cu pre edin ii comisiilorUGR, referate la doctorat





- 56 -

MO

DE

L

Acesta este titlul articolului, Times New Roman 14 bold*)

Prenume1 NUME11, Prenume2 NUME22, Prenume3 NUME33, Times New Roman 12 bold

Rezumat

Prezentare succint , pe maxim ase rânduri, a temei articolului i, eventual, a concluziilor, TimesNew Roman 10.

Cuvinte cheie: cuvânt1, cuvânt2, cuvânt3 (cel mult 4 „cuvinte cheie” care caracterizeaz con i-nutul articolului; de exemplu: GPS, transform ri de coordonate – aici „transform ri de coordonate” esteconsiderat un singur cuvânt cheie).

1. IntroducereAcesta este un paragraf din corpul arti-

colului. Textul se scrie pe dou coloane de ace-ea i l ime (8,15 cm) separate printr-un spa iude 0,7 cm. Formatul paginii este A4 (210 mm x297 mm). Marginile superioar i inferioarsunt de câte 2,5 cm. Marginile din dreapta istânga sunt de câte 2,0 cm. Header-ul este la1,8 cm, iar footer-ul este la 1,9 cm.

Sub titlul articolului se va trece prenu-mele i numele autorului (autorilor), f titluri.Alte date privind autorul (autorii) se vor trececa note de subsol (titluri tiin ifice, func ia ilocul de activitate, adresa de contact).2. Complet ri

Toate figurile, inclusiv fotografiile vorfi numerotate (Figura n).

De asemenea vor fi numerotate tabelele(Tabelul n).

În text se vor face referiri explicite lafiguri, tabele i rela ii (ecua ii) prin indicareanum rului acestora.

Ecua iile, figurile i tabelele se înscriu,dac este posibil, pe coloan , ca în exemplelede mai jos pentru ecua ia (1) i pentru figura 1.

Dac o ecua ie, o figur sau un tabel nupot fi încadrate pe l imea unei coloane, atuncivor fi plasate pe toat l imea paginii, men i-nând stilurile de scriere, a a cum se poate vedeaîn exemplele de mai jos pentru Tabelul 1 i

pentru figura 2 (trecerea de la dou coloane launa i invers se realizeaz prin înserarea de sec-iuni: meniul Insert/ Break…/ Continous) i

modificarea corespunz toare a formatului (me-niul Format/Columns…).

Xm)R(1XX 0 ++= (1)

Pixelinterpolat

A B

DC

imaginesurs

imaginedestina ie

Figura 1De fapt, modific rile de formate, insera-

rea de sec iuni, alegerea stilurilor de scriere,etc. pot fi „ocolite” prin utilizarea prezentuluimodel. Acesta va fi salvat sub o nou denumirei se va înlocui con inutul s u cu cel al artico-

lului respectiv.Dac se consider necesar, textul poate

fi divizat în mai multe „capitole” intitulate inumerotate corespunz tor (în acest model suntprezente dou capitole intitulate „Introducere”i „Complet ri”.

Deocamdat nu exist posibilitatea tip -ririi color a articolelor (din cauza costurilorprea ridicate). Din acest motiv, toate figurile

*) Aici se introduce de c tre autori, dac este cazul, o not privind “istoria” articolului (de exemplu: Articolul a fost prezentat sub form de comunica-re la Seminarul tiin ific al Facult ii de Geografie). Tot aici se va introduce de c tre redac ie numele referentului care a avizat publicarea articolului1 identificare Autor_1 (de exemplu: doctor inginer, cercet tor tiin ific la Institutul Spa ial Român, [email protected] identificare Autor_23 identificare Autor_3



- 57 -

MO

DE

L

(desene, grafice, fotografii) vor fi în alb/negru(tonuri de gri).

Fotografiile ( i imaginile scanate) vor fiaduse la rezolu ia 200 dpi i vor fi reduse la odimensiune convenabil pentru încadrarea în

pagin . Astfel, figurile care sunt plasate pe ocoloan vor avea l imea maxim de 8 cm, iarfigurile plasate toat l imea paginii vor avea

imea maxim de 16,8 cm.

Tabelul 1. Coeficien i constan i pentru calculul coordonatelor xa00= 0 a02= +3752,0831113 a04= + 0,3359081 a06= - 0,0000650a10= +308753,6624770 a12= - 99,9263417 a14= - 0,0622277 a16= 0a20= + 75,3680307 a22= - 6,6747664 a24= + 0,0002353 a26= 0a30= + 60,2152062 a32= - 0,0713034 a34= 0 a36= 0a40= - 0,0148590 a42= - 0,0024545 a44= 0 a46= 0a50= + 0,0142607 a52= 0 a54= 0 a56= 0a60= + 0,0000012 a62= 0 a64= 0 a66= 0

PGNL

1

2

3

45

6

7 8

CARE ALBIGMNI

SARC

VUTC

POIN

MOSNMRCA

CONS

OSTRPISC

SLMNCETA

OSRH

CURT ILDT CINC

BAND

LDST

SGHE

GHRGBRND

Figura 2Dup textul articolului se plaseaz bibli-

ografia (vezi modelul). În bibliografie se vorinsera numai lucr rile la care se face efectivreferire în textul articolului, prin autor sau titlui an încadrate între paranteze drepte (de exem-

plu: [Hoffmann, 1994] sau [Manualul ingineru-lui geodez, 1973]).

La sfâr it, se plaseaz un rezumat înlimba englez (traducerea rezumatului de la în-ceputul articolului) precedat de titlul articolului,de asemenea tradus în englez ., precum i echi-valentele în englez pentru „cuvintele cheie”.

În general, autorii sunt ruga i s asiguretehnoredactarea articolului conform prezentuluimodel, urm rind minimizarea interven iilor Co-legiului de Redac ie (în mod normal, acestea artrebui s se rezume doar la renumerotarea pagi-nilor i la eventuale retu uri legate în special deîncadrarea în pagin ).

Dimensiunea „optim ” a unui articol es-te de ase pagini.

Articole mai mari de 12 pagini vor fiadmise numai în mod excep ional, dac în Co-legiul de Redac ie se va aprecia c prezint un


- 58 -

MODELinteres deosebit i c reducerea spa iului atribu-it ar afecta semnificativ posibilit ile autorului

(autorilor) de a- i transmite corect i completmesajul dorit.

Bibliografie

[1]. Calistru, V., Munteanu, C. (1970): Curs de cartografie matematic , Institutul de Construc ii Bucure ti[2]. Hoffmann, B., Wellenhof, Kienast, G. und Lichtenegger, H. (1994): GPS in der Praxis, Springer-Verlag Wien,

New York[3]. *** (1973): Manualul inginerului geodez, Editura Tehnic Bucure ti

Here is the title of the article, in EnglishAbstract

Here is the English translation of „Rezumat” (see the first page of this model).Key words: word1, word2, … (here are the English translations of „cuvinte cheie” – see the first

page of this model).


- 59 -

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA TTEEHHNNIICC DDEE CCOONNSSTTRRUUCC IIII BBUUCCUURREE TTII

FFaaccuullttaatteeaa ddee GGeeooddeezziieeSSppeecciiaalliizzaarreeaa GGEEOODDEEZZIIEE,, iinnggiinneerrii--zzii

1. Gavrilescu M. Ioana ( ef promo ie)2. Achetr ri ei D. Toma3. Antal V. M lina4. Apostol I. Nora Maria5. Badea D. Bogdan6. di C. Nicoleta7. Ba ot D. D nu a Florica8. Bosna P. Ionu9. Ciocoboc (Adam) I. Ionela L cr mioara10.Cucu Gh. Nicoleta Brându a11.Datcu I. Georgian12. nescu V. Gh. Anca Mihaela13.Dragomir C. Elena Florentina14.Dragomir Gh. Cosmin Alexandru15.Ghinea N. Drago16.Grosaru D. Felicia Mirela

17.Ioni C. Alexandru18.Jianu N. Lidia Ana Maria19.Jiru I. Stere20.Marchene M. Daniela Alina21.Matei D. Bogdan Stefan22.Mormoloc C. Mihai23.Negru S. Daniela24.Pintilie D. Horia25.Popescu C. Gabriel26.Ro u D. Ana-Maria27.Sbârc C. Robert Constantin28.Sava L. Mircea Ionu29.Vîlculescu I. Vasile30.Vîlculescu F. Adrian31.Viscopoleanu A.N. Paula Nicoleta32.Vitan N. Georgiana Elena

SSppeecciiaalliizzaarreeaa CCAADDAASSTTRRUU,, iinnggiinneerrii--zzii1. Iancu I. Costel Gabriel ( ef promo ie)2. Brudii N. Gabriel3. Bucos T. Tamara4. Chiri escu M.C. Iulian5. David N. Mihaela Stelu a6. Dociu I. Aurelian7. Dragne M. Adrian8. Dr goi I. Sorin9. Dragomir M. George10.Dragu Gh. C lina Claudia(cas. Matei)11.Dumitru – Armeanu Gh. Vlad Alexandru12.Dumitru Gh. Valerica (c s. B lan)13.Geamba u Gh. Irina

14.Giurc Gh. Ionel15.Gon a G.D. Mihaela Iulia16.Ioni D. Cristina (c s. St nescu)17. bu M. Marian Cristian18.Lachioiu Gh. Mirela Elena19.Mola S. Nicu20.Popescu I. Elena Andreea21.Petre D. M lina22.Purcaru I. Ion Marius23. ducanu V. Mariana Andreea24.Rebican I. Marian25.Stavre F. Valentin26.Vi an I. Elisabeta Florentina

TTEEZZEE DDEE DDOOCCTTOORRAATTNNOOII PPRROOMMOO IIII DDEE AABBSSOOLLVVEENN II22000066


- 60 -

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA „„PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA”” DDIINN TTIIMMII OOAARRAA

FFaaccuullttaatteeaa ddee CCoonnssttrruucc iiiiSSppeecciiaalliizzaarreeaa CCAADDAASSTTRRUU,, iinnggiinneerrii--zzii

1. Biro Gabriela2. Bolfa Nicoleta3. Bogdan Nicolae4. Cadar Delia5. Cârna i Lia Simona6. Cojocaru Alin7. Conea Sergiu8. rac Alexandru9. Gavr u Cristian10.Gradoe Adelian11.Iliesi Radu12.Keresturi Silvestru13.Luncan Adrian

14. iera iu Ilie15. il Monica16.Negrei Ana17.Pepelea Anamaria18.Podil Cristian19.Popa Ariadna20.Raciov Adrian21.Strem an Andreea22.Sub ire Alina23.Tira Beniamin24.Vladu George25.Trînc Sorin – promo ia 2003

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA „„11 DDEECCEEMMBBRRIIEE 11991188”” DDIINN AALLBBAA IIUULLIIAA

FFaaccuullttaatteeaa ddee ttiiiinn eeSSppeecciiaalliizzaarreeaa CCAADDAASSTTRRUU,, iinnggiinneerrii--zzii

1. Popa D. Silvia Alexandra ( ef promo ie)2. Cordos I. Georgeta Cristina3. Oprea E. Luciana4. erban R. Mariana Irina5. Popa V. Elena Maria6. Ciocan A. Voichi a7. Rasa D. Remus8. Bor an A. Tudor9. Oprea E. Eugenia Ioana Anca10.Pascu A. Anton George11.Roman E. P. Lauren iu Mihai12.Pop I. Mariana Cristina13.Piro ca M. G. Mihaela14.Podar I. Vasile Lucian15.Beldean N. Nicoleta Virginia16.Gheorghi T. Tatiana17.Popescu E. Cristian Mihai18.Nicoara N. C lin Nicolae19.Cristea N. Nicu or

20.Bota I. Ion21.Voicu Gh. George Emanuel22.Muntean I. Simion23.Balea Gh. Vasile24.Cosman V. Vasile Alin25.Sur V. Ciprian Constantin26.Str in I. Mariana27.Hondola L. Liviu28.Saghin M. D. Codru a Elena29.Suciu D. Alin Dumitru30.Florea D. Felicia31.Chin oiu C. Bogdan Mihai32.Copoeru H. Cristian33.Monea M. M. Marcel Adrian34.Cob la V. Carmen Elena35.Blaga I. Lauren iu Alexandru36.Baidac I. Petre Ioan37.Boti I. Gabriel


- 61 -

CADASTRU GENERALCONSPRESS BUCURE TI 2005

(Editura UTCB)Autor: Gheorghe Badea

Despre autor: conferen iar universitar doctoringiner, Facultatea de Geodezie, Univer-sitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti,titularul disciplinei Cadastru la sec ia deCadastru a Facult ii,

[email protected]

Despre carte: 240 pagini, 11.7 RON (pre laapari ie), poate fi g sit în biblioteca Fa-cult ii de Geodezie.

Cuvânt înainte (extras):Lucrarea este adresat în primul rând

studen ilor Facult ii de Geodezie, care studiazaceast disciplin conform planurilor de înv -

mânt, fiind un curs universitar din sfera deactivitate a m sur torilor terestre. Poate fi utilspeciali tilor care activeaz în institu iile admi-nistra iei publice locale din ara noastr , per-soanelor fizice i juridice autorizate, care exe-cut lucr ri de cadastru i elaboreaz documen-ta ii topo-cadastrale necesare înscrierii în carteafunciar , exper ilor tehnici judiciari i, de ce nu,pentru unele capitole, proprietarilor de bunuriimobile interesa i de clarificarea anumitor pro-bleme pe care le implic publicitatea imobilia-

, prin cartea funciar , care se sprijin pe sis-temul cadastrului general. Cuno tin ele suntprezentate într-o succesiune logic , în concor-dan cu modul de desf urare a lucr rilor, res-pectând normele tehnice elaborate de Agen ia

Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliari legile în vigoare din domeniul cadastrului.

Cuprins:1. Generalit i2. Clasificarea terenurilor i a construc-

iilor3. Calcule topografice specifice activi-

ii de cadastru4. Partea tehnic a cadastrului general5. Latura calitativ a cadastrului6. Latura juridic a cadastrului7. Direc ii actuale la nivel interna ional

în cadastru8. Glosar de termeni9. Anexe10. Bibliografie

GEOMETRIE DESCRIPTIV(aplica ii)

MATRIX ROM BUCURE TI 2005(www.matrixrom.ro)

Autori:Gheorghe iclete, Dumitru Onose

Despre autori: Dumitru Onose este profesoruniversitar doctor inginer, Facultatea deGeodezie, Universitatea Tehnic de Con-struc ii Bucure ti, titularul disciplinei Ge-ometrie Descriptiv i Topografie la Fa-

CC RR II NNOOII



- 62 -

cultatea de Geodezie,[email protected]

Despre carte: 570 pagini, 30 RON (pre la apa-ri ie), poate fi comandat direct prin edi-tur .

Cuvânt înainte (extras):Este îndeob te cunoscut faptul, c geo-

metria descriptiv este indispensabil studen i-lor ingineri, arhitec i sau arte plastice. Un arhi-tect sau inginer proiectant, nu va putea concepeun proiect des vâr it, atât timp cât el nu- i poa-te imagina în prealabil viitorul edificiu, pentru a

si solu ia cea mai indicat , structural i este-tico-arhitectural . Executantul, neavând capaci-tatea de „a vedea în spa iu“, nu va putea antici-pa opera ce urmeaz a o realiza, neputând astfel

sesizeze eventualele omisiuni sau neconcor-dan e.

Pentru ca o disciplin tehnico - tiin ifi-, dar i artistic , a a cum este i geometria

descriptiv , s poat fi însu it i utilizat crea-tor, sunt necesare numeroase i diverse exerci-ii. În consecin , ne-am gândit s întocmim

aceast lucrare, prin care s putem oferi studen-ilor un auxiliar i îndrum tor concret, privind

aplica iile geometriei descriptive (atât cele fun-damentale cât i cele tehnice sau artistice).

La începutul fiec rui capitol, reamintimsuccint elementele teoretice de baz necesarerezolv rii problemelor. Pentru ca asimilarea lor

fie cât mai u oar , s-a considerat util ca încadrul fiec rui capitol s se prezinte în primaparte, problemele rezolvate (înso ite de explica-ii i observa ii), iar în cea de a doua parte, pro-

blemele propuse spre rezolvare.

Cuprins:1. Punctul2. Dreapta3. Planul4. Metodele geometriei descriptive5. Axonometria6. Poliedre7. Suprafe e curbe8. Suprafe e utilizate în construc ii9. Perspectiva10. Umbre11. Proiec ia cotat12. Proiec ia cotat în practica construc-

iilor

TOPOGRAFIE(Note de curs i aplica ii)

MATRIX ROM BUCURE TI 2005(www.matrixrom.ro)Autor: Aurel S cin

Despre autor: conferen iar universitar doctoringiner, Facultatea de Geodezie, Univer-sitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti,titularul disciplinei Topografie la sec iaISPM a Facult ii de Hidrotehnic ,

[email protected]

Despre carte: 133 pagini, 9 RON (pre la apa-ri ie), poate fi comandat direct prin edi-tur .

Cuvânt înainte (extras):Lucrarea de fat se adreseaz studen ilor

Facult ii de Hidrotehnic , dar este util i ce-lorlalte profile cu specific de construc ii, com-pletând materialul bibliografic existent.

Con inutul acestei lucr ri poate consti-tui, pentru studen ii i absolven ii profilelor deconstruc ii, un ghid explicit pentru a în elegeprocesul de construc ie al unui obiectiv, dinpunct de vedere topografic, pornind de la studii,proiectare, preg tire i continuând cu aplicareape teren i urm rirea execu iei i exploat riiacelui obiectiv.

Cuprins:1. Generalit i despre m sur torile te-

restre




- 63 -

2. H i i planuri topografice3. Studiul instrumentelor topografice4. Principiile organiz rii lucr rilor topo-

grafice5. Topografie inginereasc6. Studii hidrologice

CADASTRU GENERAL ICADASTRELE DE SPECIALITATE

MATRIX ROM BUCURE TI 2005(www.matrixrom.ro)

Autori:Gheorghe T mâioag , Danielamâioag

Despre autori:Gheorghe T mâioag : profesor universitar

doctor inginer, Facultatea de Geodezie,Universitatea Tehnic de Construc ii Bu-cure ti, titularul disciplinei Cadastru iAutomatizarea Lucr rilor de Cadastru laFacultatea de Geodezie.

Daniela T mâioag : asistent universitar ingi-ner, Facultatea de Geodezie, Universita-tea Tehnic de Construc ii Bucure ti,

Despre carte: 420 pagini (vol. 1), 24 RON(pre la apari ie), poate fi comandat di-rect prin editur .

Cuvânt înainte (extras):

În cartea intitulat Cadastrul general iCadastrele de specialitate, autorii i-au propus

prezinte toate lucr rile, în ordinea fireasc adesf ur rii lor, din fiecare etap de introducerei între inere a cadastrului general i a cadastre-

lor de specialitate, cu condi iile i normativelecare trebuie respectate, precum i cu precizareacelor mai adecvate metode, solu ii i instrumen-te, care pot fi folosite în fiecare etap .

Lucrarea se adreseaz studen ilor careurmeaz cursurile de specialitate pentru forma-rea inginerilor i sub-inginerilor geodezi sau decadastru, celor care sunt angrena i în procesulde conversie profesional , precum i practicie-nilor care execut lucr ri de cadastru i de în-scriere în c ile funciare (inginerilor i tehnici-enilor de cadastru).

Lucrarea este conceput în dou volu-me. Primul volum con ine dou p i, respectivpartea I Cadastrul general i partea a II-a Ca-dastre de de specialitate, iar al doilea volumcon ine aspectele legate de Automatizarea lu-cr rilor de cadastru. Pentru tratarea problemelorabordate în cadrul lucr rii de fa s-au f cut,când a fost cazul, trimiteri la no iunile de bazdin cadrul topografiei, geodeziei, cartografiei,fotogrametriei i teledetec iei.

Cuprins (Volumul 1):Partea I. Cadastru general

1. No iuni generale.2. Calcule specifice activit ii de cadas-

tru3. Introducerea cadastrului general intr-

un teritoriu administrativ4. Latura calitativa a cadastrului general5. Latura juridica a cadastrului general

Partea a II-a. Cadastre de specialitate1. Cadastrul fondului agricol2. Cadastrul fondului imobiliar – edilitar3. Cadastrul fondului apelor4. Cadastrul fondului forestier5. Cadastrul terenurilor cu destina ie

speciala


- 64 -

Determinarea re elelor geodezicespa iale prin utilizarea

sur torilor de tip clasic i asemnalelor de la sateli ii artificiali ai

mântului15 aprilie 2005, UTCB

Autor: Valentin Danciuinginer, ef lucr ri la Universitatea Tehnic de

Construc ii Bucure tiConduc tor tiin ific:

prof. univ. dr. ing. Mircea Atudorei

Teza de doctorat a fost structurat pe 5capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o pre-

zentare succint a con inutului tezei i astructurii pe capitole, cu scurte referiri laproblemele abordate.

Capitolul 2. Stadiul actual. S-au conturat as-pectele principale referitoare la realizareamodelului spa ial prin m sur tori geode-zice clasice i spa iale, la modelul func io-nal-stochastic i la situa ia din Româniadin punct de vedere tehnologic.

Capitolul 3. Sisteme de referin . În cadrulacestui capitol au fost prezentate principa-lele sisteme de coordonate utilizate în geo-dezie, sistemele de referin utilizate îngeodezia cu sateli i, suprafe ele de referin-

i sistemele de altitudini.Capitolul 4. Geodezie integrat - realizarea

re elelor spa iale prin tehnologie spa iali m sur tori clasice. Acest capitol con-

stituie partea teoretic cea mai importantdin lucrare, cu contribu ii majore legate demodelele utilizate. Au fost detaliate sub-capitolele: Optimizarea re elelor GPS, Pre-lucrarea preliminar a observa iilor geode-zice, Prelucrarea observa iilor, Modelul tri-dimensional i Aplicarea testelor statisticepostprocesare.

Capitolul 5. Studiu de caz. Reprezint parteaconcret - prelucr ri în mai multe variante- pentru o zon reprezentativ din re eaua

municipiului Arad, un exemplu bun i pen-tru alte localit i de a rezolva problemacadastrului în România, utilizând tehnolo-gii moderne. Rezultatele compens rilor suntsupuse compara iilor cantitative i calitati-ve i sunt realizate grafice sugestive ischi e ale re elelor - în anexe.

Concluzii extrase din cele ale autorului. Lu-crarea aduce contribu ii la solu ionarea pro-blematicii propuse prin clarificarea unorprobleme legate de stabilirea sistemelor dereferin în cazul utiliz rii sur torilor ete-rogene, optimizarea re elelor geodeziceclasiceprin integrarea sur torilor spa ialeîn re ea din punct de vedere al designuluide ordinul 1 i 2 i întocmirea modeluluistochastic prin combinarea ponderilor spe-cifice grupelor eterogene i individuale ale

sur torilor clasice i satelitare.

Contribu ii la elaborarea metodelorde determinare cu o rezolu ie

superioar a ondula iilor geoiduluiîn re elele geodezice tridimensionale

20 mai 2005, UTCBAutor: Ileana Spiroiu

inginer, director la Oficiul de Cadastru iPublicitate Imobiliar al jude ului Gorj

Conduc tor tiin ific:prof. univ. dr. ing. Dumitru Ghi u

Teza de doctorat a fost structurat pe 4capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o prezen-

tare a con inutului tezei i structura pe ca-pitole, cu scurte referiri la problemelestudiate.

Capitolul 2. Stadiul cunoa terii. Cuprindeaspecte referitoare la m rimile geodezicenaturale i conven ionale folosite în tez , lacâmpul gravit ii, sistemele de altitudini ideterminarea ondula iilor geoidului.

Capitolul 3. Contribu ii proprii. S-au prezentatconsidera iile generale privind metoda ela-borat i propus , informa iile ini ialenecesare pentru aplicarea acestei metode,

TTEEZZEE DDEE DDOOCCTTOORRAATT


- 65 -

algoritmul - determinarea pozi iei planime-trice a reperilor de nivelment, eliminareainfluen elor sistematice din informa iileini iale, calculul anomaliilor altitudinilor ial altitudinilor elipsoidale raportate laelipsoidul Krasovski, redactarea h ilorprofilului cvasigeoidului. Ultima parte acapitolului con ine studiul de caz, i anumeaplicarea noii metode în poligoanelegeodezice BUCILF i VIDIN NORD.Rezultatele prelucr rilor sunt supuse com-para iilor cantitative i calitative i suntrealizate grafice i schi e ale re elelor.

Capitolul 4. Concluzii finale. Au fost sinte-tizate ideile esen iale desprinse din tez .

Concluzii extrase din cele ale autorului. Tezade doctorat reprezint o modest contribu-ie a autoarei la problematica deosebit de

complex privind determinarea ondula ii-lor geoidului. Autoarea propune o metodoriginal de determinare a (cvasi) geoidu-lui, care poate fi aplicat în re elele geode-zice tridimensionale locale i a ror rezulta-te sunt caracterizate de o rezolu ie supe-rioar . Aplica iile numerice ale principiilorteoretice i ipotezelor propuse în teza dedoctorat, ofer posibilitatea tuturor celorinteresa i s aplice metoda în zone cuextindere restrâns i în care se dispune deinforma iile specificate.

Contribu ii în problema influen eifactorilor atmosferici asupra

preciziei m sur torilor geodeziceliniare i unghiulare

23 iunie 2005, UTCBAutor: Marin Plopeanu

inginer, ef lucr ri la Universitatea Tehnic deConstruc ii Bucure ti

Conduc tor tiin ific:prof. univ. dr. ing. Mircea Atudorei

Teza de doctorat a fost structurat pe 7capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Refractivitatea microundelor i a

undelor luminoase. S-a realizat un studiuprivind refractivitatea microundelor (underadio) i la cea aundelor luminoase.

Capitolul 2. Tipuri de modele atmosferice. Cu-

prinde aspecte referitoare la modelul at-mosferic liniar, fiind subliniate avantajeleutiliz rii acestuia în practica de zi cu zi,având totodat i costurile cele mai mici.

Capitolul 3. Metode de determinare a distan eirectilinii din lungimea drumului optic. S-auprezentat considera iile generale asupraindicelui de refrac ie de referin , corec iilorde vitez – dou variante pentru prima co-rec ie i o variant pentru cea de a doua.

Capitolul 4. Curbura i forma traiectoriei înmediul atmosferic. Au fost sintetizate ele-mentele esen iale despre proprietatea dife-ren ial fundamental a curbei traiectoriei înmedii neomogene, curbura traiectoriei înatmosfera terestr joas , traiectoria undeiîn spa iul cu trei dimensiuni, traiectoriaundei în modelul atmosferic liniar, apro-ximarea traiectoriei reale a undei cu tra-iectoria circular .

Capitolul 5. Metode avansate de determinare adistan ei rectilinii din lungimea drumuluioptic. S-au abordat elemente ca indicele derefrac ie integrat, metoda dispersiei cudou , respectiv cu multiple lungimi deund , metoda varia ional .

Capitolul 6. Aplica ii speciale ale metodeiindicelui de refrac ie integrat. Au fostsintetizate avantajele utiliz rii metodeiindicelui de refrac ie integrat în nivel-mentul trigonometric.

Capitolul 7. Determin ri practice i calculesimulative. S-au testat formulele de deter-minare a indicelui de refrac ie, implemen-tarea unor metode noi de eliminare a con-stantei de multiplicare datorat factoriloratmosferici, utilizarea metodei indicelui derefrac ie integrat ca metod de diagnosticîn re elele geodezice de precizie.

Concluzii extrase din cele ale autorului. Prin-cipalul obiectiv al tezei a fost îmbun i-rea preciziei cu care distan ele i unghiuri-le sunt corectate de factorii atmosferici. Ocombina ie inteligent între metoda corec i-ilor de vitez i MIRI poate fi o alternativviabil , performant i mult mai pu in costi-sitoare raportat la metodele avansate – meto-da dispersiei i metoda varia ional . S-a pro-pus o formul nou pentru determin rilediferen elor de nivel prin aplicarea MIRI în


- 66 -

nivelmentul trigonometric, formul în carese ine seama de indicii de refrac ie locali

sura i la capete.

Studii i cercet ri privindsur torile topografice i

geodezice în zonele costiere imarine

24 iunie 2005, UTCBAutor: Maan Boubou

inginerConduc tor tiin ific:

prof. univ. dr. ing. Petre Iuliu Dragomir

Teza de doctorat a fost structurat pe 9capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o trecere

în revist a problematicii abordate încadrul lucr rii.

Capitolul 2. Hidrografie i ridicarea hidro-grafic . S-au prezentat no iuni generaledespre aceste probleme, precum i un scurtistoric al ridic rilor hidrografice.

Capitolul 3. No iuni generale din geodezie icartografie utilizate în hidrografie. Cu-prinde aspecte referitoare la forma mân-tului, legarea datumului, prelucrarea su-

torilor geodezice maritime, proiec ii ifundamente ale h ilor utilizate în topo-grafia marin .

Capitolul 4. Metode de pozi ionare în zonelecostiere i marine. Au fost sintetizate ele-mentele esen iale despre metodele clasicede pozi ionare, sisteme electronice terestrepentru stabilirea pozi iei, sisteme spa ialesatelitare pentru determinarea pozi iei,sisteme acustice de pozi ionare UPF.

Capitolul 5. Tehnici de m surare a adâncimi-lor. S-au abordat elemente cu privire latehnici manuale de m surare a adâncimi-lor, tehnici acustice, m surarea adâncimiiutilizând laserul aeropurtat.

Capitolul 6. sur tori suplimentare pentrutopografia marin . Au fost sintetizate prin-cipalele observa ii suplimentare care se im-pun pentru topografia marin , în principalfenomenele meteorologice i cele geogra-fice.

Capitolul 7. Standardele interna ionale pentru

ridic ri hidrografice S44. S-au prezentatstandardele referitoare la pozi ionarea son-dajului, determinarea adâncimilor, den-sitatea datelor i detectarea detaliilor, etc.

Capitolul 8. Urm rirea deplas rilor i defor-ma iilor construc iilor hidrotehnice marineprin tehnologia GPS. S-au abordat tehnicilede determinare a deplas rilor i deforma ii-lor utilizând tehnologia GPS, cu studiuaplicativ în portul Constan a.

Capitolul 9. Concluzii, observa ii i contribu ii.S-au relevat contribu iile i principaleleidei ca urmare a studiului efectuat.

Concluzii extrase din cele ale autorului. Cândre eaua GPS este stabil de-a lungul coasteipe distan e mari i sur torile sunt execu-tate în condi ii de clim cald i umed tre-buie acordat aten ie influen elor erorilorsistematice. În m sur torile GPS între douepoci diferite de timp pot ap rea problemedatorit schimb rii datumului, aceast pro-blem trebuie fie luat în considerare înproiectele de monitorizare a construc iilor.

Unele contribu ii la utilizareatehnologiei GPS în ridic rile

cadastrale8 iulie 2005, UTCB

Autor: Gabriel B descuinginer

Conduc tor tiin ific:prof. univ. dr. ing. Gheorghe T mâioag

Teza de doctorat a fost structurat pe 5capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-a prezentat succint

con inutul tezei i structura pe capitole, cuscurte referiri la problemele abordate.

Capitolul 2. Stadiul actual de cunoa tere autiliz rii tehnologiei GPS în m sur tori.Au fost cercetate aspecte referitoare laprelucr rile GPS, tehnici de c utare i fix-are a ambiguit ilor lungimilor de und ,erori i surse de erori, precizie, situa iaactual la nivel na ional i interna ional.

Capitolul 3. Contribu ii proprii la utilizareatehnologiei GPS în m sur torile cadas-trale. S-au prezentat metode de m surarei determinare a pozi iilor punctelor folo-


- 67 -

site în cadastru cu ajutorul GPS i pre-lucrarea m sur torilor cinematice GPS.

Capitolul 4. Studiu de caz. Reprezint parteacea mai important din lucrare, cucontribu ii legate de metodele utilizate.

Capitolul 5. Concluzii finale. Constituie osintez a ideilor aprofundate în întreagalucrare, exprimând esen a concep ieiautorului.

Contribu ii privind utilizareatehnologiei GPS în Sistemul

Informa ional Geografic15 iulie 2005, UTCB

Autor: Cristina Oanainginer, director tehnic ESRI România SRL

Conduc tor tiin ific:prof. univ. dr. ing. Vasile Ursea

Teza de doctorat a fost structurat pe 7capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-a prezentat succint

scopul tezei i structura ei pe capitole.Capitolul 2. Evolu ia tehnologiilor bazate pe

sistemele globale de naviga ie. S-au pre-zentat sistemele de pozi ionare global ,tipurile de receptoare GPS, servicii bazatepe pozi ionare spa ial .

Capitolul 3. GPS diferen ial i modele mate-matice de pozi ionare. S-au studiat teh-nicile de executare a observa iilor GPS,metodele de pozi ionare diferen ial ,tehnologia DGPS de tip „re ea”.

Capitolul 4. Standarde ale datelor spa ialecaracteristice aplica iilor mobile GIS/GPS. Au fost identificate normele aplicabilela nivel interna ional care reglementeazproblemele referitoare la datele spa ialecaracteristice aplica iilor mobile GIS/GPS.

Capitolul 5. Analiza datelor geospa iale încontextul realiz rii unei infrastructuri dedate spa iale (NSDI) la nivel na ional.Constituie o sintez a problematicii privindanaliza datelor spa iale sub forma unuistudiu comparativ.

Capitolul 6. Concluzii finale. Reflect ideileaprofundate în întreaga lucrare, exprimândesen a studiului efectuat.

Capitolul 7. Bibliografie.

Concluzii extrase din cele ale autorului. Lu-crarea aduce contribu ii la solu ionarea pro-blematicii propuse prin eviden ierea unordirec ii de viitor în utilizarea combinat atehnologiei GPS de surare cu aplica iiGIS, teledetec ie i interferometrie, clarifi-carea celor trei aspecte importante: porta-bilitate, interoperabilitate / acces la infor-ma ii i continuitate în vederea realiz riiunei infrastructuri de date geospa iale ieviden ierea strategiilor de abordare ierar-hic implicate în evolu ia oric rui tip deGSDI sau NSDI.

Contribu ii la realizarea unui sisteminformatic pentru monitorizarea

factorilor de mediu9 decembrie 2005, UTCBAutor: Olesea Mitrofan



Teza de doctorat a fost structurat pe 9capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Obiectiv. S-a descris necesitatea

studiului i importan a pe care o are înmomentul actual, precum i dificult ile pecare le-au întâmpinat echipele de spe-ciali ti care au lucrat la astfel de proiecte.

Capitolul 2. Cadrul legal. S-au abordat decla-ra iile i deciziile de ordin interna ionalreferitoare la mediu, iar apoi contextullegal din Republica Moldova.

Capitolul 3. Factori de influen asupra me-diului înconjur tor. S-au identificat factoriifizici i biologici cu impact asupra mediului.

Capitolul 4. Proiecte privind inventariereaagricola si de mediu. S-au men ionat suc-cint proiectele interna ionale principalecare au avut ca obiect studii asem toare:LUCAS, LCCS-FAO, CORINE, SITE.

Capitolul 5. Sisteme de teledetec ie. S-austudiat probleme referitoare la sateli ii dinseria Landsat, programul SPOT, NOAA,sateli ii IKONOS i QuickBird.

Capitolul 6. Surse de date i prelucr ri preli-minare. Au fost prezentate elemente pri-vind achizi ia datelor spa iale i descrip-


- 68 -

tive, gestiunea, manipularea i analiza da-telor, rectificarea i ree antionarea imagi-nilor satelitare, geocodarea datelor sate-litare, modelarea numeric a terenului.

Capitolul 7. Stabilirea legendei preliminare. S-a eviden iat importan a clasific rii obi-ectelor i modul în care aceasta se poaterealiza.

Capitolul 8. Preg tirea datelor cartografice ia imaginilor LANDSAT pentru RepublicaMoldova. Au fost incluse elemente privindprocesarea h ilor scanate i ortorectifi-carea imaginilor Landsat pentru RepublicaMoldova.

Capitolul 9. Posibilit i de utilizare a bazei dedate LCCS pentru monitorizarea dezastre-lor naturale. S-au identificat principalelemodalit i de exploatare a bazei de datecreate în scopul mai sus men ionat.

Concluzii extrase din cele ale autorului. S-aprezentat pe larg o solu ie optimizat decorectare a limitelor poligoanelor situatepe frontier conceput în cadrul aplica ieii validat drept contribu ie tehnic

personal în aceast lucrare. Aplica ia afost impus de inconsisten a datelorreferitoare la grani a rii, fiind rezolvat oproblem imposibil de realizat printr-oabordare de tipul poligon cu poligon.

Contribu ii la implementareasistemelor informa ionale geograficeîn administrarea resurselor urbane

pe baza cadastrului imobiliaredilitar

20 ianuarie 2006, UTCBAutor: Florian Petrescu

matematician, ef lucr ri la UniversitateaTehnic de Construc ii Bucure ti,

[email protected] tor tiin ific:

prof. univ. dr. ing. Gheorghe T mâioag

Teza de doctorat a fost structurat pe 3capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-au abordat con-

ceptele fundamentale GIS i rolul datelorspa iale într-un GIS urban.

Capitolul 2. Stadiul cunoa terii. Au fost pre-

zentate elemente privind problemele actualei tendin ele GIS la modul general i apoi în

leg tur cu cadastrul general i cadastrulimobiliar-edilitar.

Capitolul 3. Contribu ii proprii – GIS pentrumonumente istorice. În cadrul capitolului s-a pornit de la fazele de definire cerin e,componente pân la cea opera ional .

Concluzii extrase din cele ale autorului. Con-tribu iile proprii din cadrul tezei de doc-torat sunt urm toarele:

proiectarea i realizarea unui sistem informa-tic geografic pentru monumente istorice;

realizarea Fi ei monumentului istoric prinadaptarea Fi ei corpului de proprietate pre-

zut în Normele tehnice pentru introdu-cerea cadastrului general;

realizarea fi ei intitulate Date specifice ca-dastrului monumentelor istorice prin extin-derea Fi ei bunului imobil, sec iunea 5 –date despre cl diri i anexe, prev zut înmetodologia privind executarea lucr rilorde introducere a cadastrului imobiliar înlocalit i;

proiectarea i realizarea unei baze de datespa iale multi-rezolu ie pe trei niveluri: niv-el na ional, nivel zonal i nivel monument;

introducerea în cadrul nivelului na ional albazei de date multi-rezolu ie de elementetehnice de cadastru privind loca ia i ele-mente juridice de cadastru privind propri-etarul;

introducerea în cadrul nivelului zonal al bazeide date multi-rezolu ie de elemente tehnicede cadastru privind localizarea, suprafa a,num rul cadastral, elemente calitative de ca-dastru (starea general a construc iei, stareaelementelor monumentului) i elemente ju-ridice de cadastru privind proprietarul isitua ia juridic ;

introducerea în cadrul nivelului monument albazei de date multi-rezolu ie de elementetehnice de cadastru – localizarea în cadrulmonumentului printr-un sistem de coordo-nate i elemente calitative de cadastru – sta-rea monumentului i starea componentelorsale artistice;

definirea, evaluarea i implementarea com-ponentelor sistemului pentru nivel monu-



- 69 -

ment i anume: baza grafic , componentatematic i componenta descriptiv ;

realizarea documenta iei grafice a lucr rilorde conservare-restaurare pe baza interog -rilor efectuate asupra nivelului monument albazei de date spa iale multi-rezolu ie.

Contribu ii privind transform rilede coordonate determinate însisteme geodezice eterogene

9 martie 2006, UTCBAutor: Neculai Avramiuc



Teza de doctorat a fost structurat pe 5capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Sisteme de referin globale i lo-

cale. Datele geodezice fundamentale de re-ferin . S-au prezentat principalele sistemede referin globale i re elele de referinasociate, din perspectiva necesit ii adopt -rii unor datumuri globale i na ionale.

Capitolul 2. Aspecte actuale privind adoptareaunor noi datumuri geodezice i transfor-

rile de coordonate specifice. S-au studiatabord rile existente în domeniu, în riavansate cu tradi ie i dezvolt ri importante.

Capitolul 3. Op iuni pentru transformarea da-telor spa iale. Acest capitol constituie par-tea teoretic cea mai important dinlucrare, cu contribu ii legate de transfor-

ri i modelare.Capitolul 4. Gridul de transformare. S-au pre-

zentat abord ri diferite privind re eaua depuncte care se utilizeaz pentru interpolare.Ca probleme principale s-au descris modulde spa iere a gridului, testarea gridului detransformare i integrarea gridurilor.

Capitolul 5. Studiu de caz. S-a creat un pro-gram de transformare a datelor geodezicefundamentale de referin , prezentându-sealgoritmul de transformare, interfa a utili-zatorului i operarea în program, datele deintrare, respectiv de ie ire i un studiuasupra rezultatelor, fiind puse în evidencontribu iile proprii ale autorului.

Concluzii extrase din cele ale autorului. În

cadrul tezei s-au urm rit dou obiectiveimportante i anume justificarea nevoiiadopt rii în ara noastr a unui nou sistemna ional geodezic de referin geocentric(datum geocentric) i realizarea unui mo-del de transformare a coordonatelor dintr-un datum în altul, propus ca standardna ional, bazat pe un grid de transformarecare înglobeaz modelul de distorsiune adatelor. Studiul comparativ al diferitelormetodologii de transformare a coordona-telor a condus la elaborarea i realizareaunui program performant de transformare adatelor geodezice fundamentale de refe-rin , care respect patru cerin e impor-tante, i anume: simplitatea, eficien a,unicitatea i rigoarea. Precizia de 10-15 cmrezultat prin interpolarea coordonatelordin gridul de distorsiuni este suficient debun pentru cele mai multe aplica iitopografice i cadastrale i satisfaceexigen ele comunit ii de hart i GIS/LIS.

Contribu ii privind recunoa tereaformelor prin interpretarea

automat a imaginilor digitale20 martie 2006, UTCB

Autor: Gheorghe Virgil Lucanucercet tor tiin ific, Agen ia de Cercetare pentru

Tehnic i Tehnologii MilitareConduc tor tiin ific:

prof. univ. dr. ing. Lucian Turdeanu

Teza de doctorat a fost structurat pe 5capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-a descris succint

modul in care interpretarea contribuie lacre terea productivit ii realiz rii docu-mentelor cartografice, cu accent pe meto-dele de recunoa tere automat a formelor,în scopul realiz rii unor baze de datecartografice complexe.

Capitolul 2. Stadiul actual privind metodele derecunoa tere automat a formelor. S-astudiat din punct de vedere al evolu ieirecunoa terea formelor pe diferite tipuri deimagini, f cându-se o prezentare acontextului actual al domeniului.

Capitolul 3. Date cartografice numerice. S-auamintit principalele tipuri de date cartogra-


- 70 -

fice numerice: raster i vector, subliniindu-se principalele caracteristici i avantajelepe care le ofer fiecare dintre cele douabord ri.

Capitolul 4. Prelucrarea datelor raster îndomeniul recunoa terii formelor. S-auexpus succint: etapele parcurse în vedereaprelucr rii de imagini, recunoa terea for-melor utilizând inteligen a artificial , bina-rizarea imaginilor prin diferite metode,precum i un algoritm pentru segmentareaimaginii.

Capitolul 5. Contribu ii privind extragerea iselec ia caracteristicilor formelor în ima-ginile digitale i clasificarea formelor.Studiu de caz. S-a propus un algoritm deextragere a caracteristicilor, cu accent peprincipalii pa i parcur i, apoi un algoritmde selec ie a caracteristicilor – recunoa te-re automat a semnelor conven ionale,inscrip iilor, etc., i un algoritm de cla-sificare a formelor. S-au prezentat studiilei cercet ri experimentale aferente.

Concluzii extrase din cele ale autorului. Inprincipal au fost aduse urm toarele con-tribu ii: tratarea unitar în limba român aprincipalelor probleme referitoare la meto-dele de recunoa tere a formelor pe înre-gistr rile digitale, elaborarea unor algo-ritmi de binarizare a imaginilor monocro-me, de vectorizare automat , de recunoa -tere automat a semnelor conven ionalepunctuale i a inscrip iilor de pe h iletopografice precum i un algoritm declasificare a imaginilor multispectrale.

Realizarea unui sistem informaticurban având la baz date cadastrale

6 aprilie 2006, UTCBAutor: Vasile tefan Sultan

director tehnic, Geosystems SRL, Firenze, ItaliaConduc tor tiin ific: prof. univ. dr. ing.

Gheorghe T mâioag

Teza de doctorat a fost structurat pe 6capitole, dup cum urmeaz :Capitolul 1. Introducere. S-au descris sisteme-

le informatice urbane din punct de vedereal caracteristicilor, func iilor, etapelor derealizare.

Capitolul 2. Stadiul cunoa terii. S-au studiatdin punct de vedere al contextului actualabord rile curente din domeniu, prezentân-du-se tehnologia SVG, tehnologia GML,eviden iindu-se rolul important al inter-operabilit ii în GIS.

Capitolul 3. Contribu ii proprii/Studiu de caz.S-a creat o baz de date spa iale, fiind ex-puse etapele parcurse: proiectarea, imple-mentarea func iilor de interoperabilitate,publicarea informa iilor spa iale.

Capitolul 4. Concluzii. S-au subliniat avantajelemodului de lucru propus, precum i elemen-tele de noutate pe care le implic acesta.

Capitolul 5. Bibliografie. Lista cu repereletiin ifice consultate în conceperea tezei de

doctorat.Capitolul 6. Anexe. Au fost incluse prezent rile

grafice ale lucrului cu baza de date creat ,precum i elementele de interoperabilitateutilizate.

Concluzii. Prin intermediul studiului de caz s-aar tat c aplica iile WebGIS pot fi utilizatenu doar ca metod ieftin de vizualizare/accesare a informa iilor din cadrul SIU, cii pentru condividerea acestora între dife-

rite organiza ii prin implementarea standar-delor WMS, WFS. Se pot genera în cadrulaplica iei documentele tehnice ale cadastru-lui general, putând fi utilizate în Internet.


- 71 -

PPrrooff..uunniivv..eemm.. DDrr..IInngg.. HHaabbiill.. ddrr.. hh..cc..mmuulltt..HHAANNSS PPEELLZZEERR

Geodezia a pierdut prin prof.univ.em.dr.ing. habil. dr. h.c. mult. Hans Pelzer, decedatpe 20 aprilie 2006 în vârst de 70 de ani, un re-marcabil om de tiin i un profesor universitardeosebit.

Hans Pelzer s-a n scut pe 20 ianuarie1936 la Velbern în jude ul Mettmann din RFG.Dup preg tirea sa ca tehnician în domeniul

sur torilor terestre (1951-1954), a studiat înperioada 1955-1957 la coala de InginerieEssen (ast zi Fachhochschule) specializarea

sur tori Terestre. În 1958 a început studiileuniversitare geodezice la Universitatea dinBonn, pe care le finalizeaz prin examenul dediplom în 1962. În perioada 1962 pân în 1972el lucreaz mai întâi ca asistent i apoi în calita-te de consilier academic la Institutul pentru M -sur tori Terestre de la T.U. Braunschweig.

Tezei sale de doctorat intitulat „Studiulpreciziei în re elele de trilatera ie m surate prinunde electromagnetice“ pe care o sus ine în1969 i-a urmat lucrarea de habilitare „Analiza

sur torilor geodezice de deforma ie“ în1971, care a constituit o cotitur hot râtoare i olucrare de referin , în care analiza m sur tori-lor geodezice de deforma ie a fost demonstratstohastic riguros. În acela i an, Hans Pelzer afost numit profesor pentru „Tehnica m sur tori-lor geodezice“ la Geodätische Institut (GIH) alUniversit ii din Hanovra. Aici, în anul 1977, a

devenit urma ul profesorului Höpcke la catedra„Allgemeine Vermessungskunde“ i numit înfunc ia Director al Geodätische Institut, pozi iepe care a de inut-o pân în anul 2004, când afost numit profesor emerit.

Lucr rile tiin ifice ale lui Hans Pelzeracoper întregul spectru al tiin ei m sur torilorterestre, topografiei inginere ti i geodeziei, pre-cum i cel al calculelor de compensare i statis-tic . Punctul central l-au constituit re elele geo-dezice pentru m sur torile inginere ti i na io-nale, materializate prin dou volume dedicatestudiilor de contact organizate la Universitateadin Hanovra, pentru care Hans Pelzer a semnatca editor i la care a contribuit cu capitole fun-damentale. Concludent pentru interesul larg iconexiunea integrativ a subdomeniilor a fostdesigur i contribu ia profesorilor i: prof.Ochsenhirt de la coala de Inginerie Essen, prof.Wolf de la Universitatea Bonn, precum i prof.Gerke de la T.U. Braunschweig, conduc torullucr rii sale de doctorat i a celei de habilitatare.

În culmea crea iei sale Hans Pelzer adezvoltat i consacrat GIH ca una din primeleadrese ale Geodeziei. Lucr rile de cercetare iproiectele inginere ti foarte variate care au fostini iate i realizate de domnia sa, în special încadrul SFB 149 „ Metode de m surare i proce-duri de teledetec ie în zone costiere i marine“,continuate de multe ori cu abord ri interdisci-plinare strâns legate de practica geodezic , aufost concludente i s-au constituit în semnaleclare spre exterior asupra activit ii sale angaja-te i orientate. Sub îndrumarea sa au ap rut nu-meroase teze de doctorat, unele realizate de cer-cet tori str ini, pentru care îndrumarea de laGIH a constituit un pas hot râtor în carier . Nutrebuie uitate nici simpozioanele, studiile decontact i seminariile tiin ifice organizate dedomnia sa la Hanovra.

Ca profesor universitar Hans Pelzer eradeosebit de iubit i apreciat, fiindc reu ea simpun conceptul colii hanovrene – legarearigurozit ii teoretice de o riguroas orientarepractic – tr it de el însu i i transmis maideparte studen ilor s i.

Realiz rile sale erau clare i reprezentati-

IINN MMEEMMOORRIIAAMM


- 72 -

ve, înso ite în permanen cu o oarecare doz deumor. Era de asemenea foarte activ în coordona-rea domeniului de specializare, conducând mul iani la rând comisia de examinare pentru domeni-ul de studii iar Facult ii de Construc ii i Geo-dezie i-a stat la dispozi ie ca decan pentru 2 ani.

Hans Pelzer a fost activ în numeroase or-ganiza ii i uniuni profesionale, dintre care amin-tim aici: Deutsche Geodätische Kommission –Comisia German pentru Geodezie unde era iconsilier tiin ific, Deutscher Verein für Ver-messungswesen – Uniunea German pentru ti-in a sur torilor, Arbeitsausschüsse des Deu-tschen Instituts für Normung - Comisii de lucruale Institutului German pentru Norme, DeutscheForschungsgemeinschaft - Uniunea Germanpentru Cercetare. Reprezentativ pentru nume-roasele colabor ri cu institu ii de înv mânt dinstr in tate trebuie amintit aceea cu Universita-tea Tehnic de Construc ii din Bucure ti, careeste i în prezent bine ancorat la GIH.

Ca un semn de colegialitate i prieteniefa de coala geodezic româneasc prof. HansPelzer a acceptat în anul 1991 s coordonezeactivitatea din cadrul Proiectului TEMPUS JEP-2740 care viza ridicarea nivelului înv mântu-lui geodezic superior din ara noastr . Activit -ile din cadrul proiectului erau prev zute pentru

o perioad de 3 ani i au fost finan ate de UE cu363.000 ECU, despre care domnia sa afirmaîntotdeauna cu responsabilitatea-i caracteristic„sunt bani mul i i trebuie s -i cheltuim cu multdiscern mânt“. Investi iile nu erau orientatedoar spre ridicarea bazei materiale de la Facul-tatea de Geodezie din Bucure ti pentru care aufost investi i circa 40% din fondurile proiectului,ci mai ales pentru ridicarea nivelului profesionali tiin ific al personalului i al studen ilor din

facultate. În cadrul proiectului au fost finan ate12 stagii de documentare pentru personalul di-dactic din facultate, 4 stagii cu o durat de 10 lunipentru studii doctorale i 9 stagii a câte 3 lunipentru studen ii din anii terminali pentru elabo-rarea lucr rilor de diplom . Contribu ia profeso-rului Hans Pelzer la realizarea celor prezentate afost hot râtoare, nu numai prin ceea ce a f cutîn calitate de coordonator, dar i prin prelegerilede înalt nivel tiin ific pe care le-a inut studen-ilor din Facultatea de Geodezie Bucure ti.

Rela iile de prietenie stabilite cu ocaziaproiectului TEMPUS au constituit baza pentrucooperarea ulterioar a celor dou institu ii deînv mânt superior în cadrul programului euro-pean ERASMUS-SOCRATES. Amprenta vâr-stei i mai ales agravarea st rii de tate nu l-auîmpiedicat pe prof. Hans Pelzer fie anual, câteo s pt mân , oaspetele Facult ii de Geodeziedin Bucure ti pentru prelegeri, apreciate atât destuden i cât i de personalul didactic pentru di-versitatea tematicii, nivelul tiin ific ridicat imai ales pentru apropierea sufleteasc fa decoala geodezic româneasc . Prin trecerea sa

în nefiin am pierdut un prieten adev rat i unvaloros profesor i om de tiin .

În activitatea sa de 33 de ani la Univer-sitatea din Hanovra, Hans Pelzer a reu it, printr-o neobosit activitate, realiz ri deosebite i acucerit numeroase merite pentru care a primitmulte distinc ii. În anul 1988 a primit medaliade onoare „Marin Drinov“ de la Academia de

tiin e din Bulgaria, 1990 titlul de doctor hono-ris causa la TU-Zürich, 1993 doctor honoriscausa la TU pentru M sur tori i CartografieWuhan, 1994 doctor honoris causa la Universi-tatea Tehnic de Construc ii Bucure ti.

Prof. Hans Pelzer a l sat urme adânci înpeisajul geodezic iar prin idei integrative a cre-ionat linii directoare vizibile pentru viitor. Prinaceasta a fost i va r mâne un exemplu pentrugenera ii întregi de geodezi. Suntem îndolia ial turi de so ia i familia lui i vom p stra înmemorie o considera ie deosebit .

Hansjörg KuttererTraducere i completare Johann Neuner

studiul tasarilor

Documents