studiu socio – economic · studiu socio – economic 2001 pagina 3 i.date generale i.1. poziŢia...
TRANSCRIPT
STUDIU SOCIO – ECONOMIC
MUNICIPIUL AIUD
- 2001-
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 2
Primăria municipiului AIUD
STUDIUSOCIO-ECONOMIC
AIUD — 2001
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 3
I. DATE GENERALE
I.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ
Municipiul Aiud este situat în culoarul
depresionar axat pe cursul mijlociu al Mureşului, la
întâlnirea celor trei zone geografice: Câmpia
Transilvaniei la nord-est, Podişul Târnavelor la sud-
est şi Munţii Apuseni la vest.
Aiudul este aşezat pe ambele maluri ale Văii Aiudului (terasele acestuia), precum
şi pe terasele Mureşului.
Coordonatele geografice sunt date de paralelele 40° 10’ latitudine nordică şi
meridianul de 23° 13’ longitudine estică.
Pe terasele Văii Aiudului sunt aşezate o mare parte din străzile oraşului :
• Terasa I de 3-5 m, terasa de luncă, este legată de albia râului Mureş şi cuprinde
partea de est, sud-est şi nord-est a oraşului;
• Terasa a II-a de 10-15 m, nu are continuitate fiind fragmentată de văile ce se scurg
spre Mureş. Această terasă nu este individualizată prea bine datorită dezvoltării slabe
din punct de vedere morfologic şi cuprinde oraşul în zona de est, zona centrală şi cea
de vest;
• Terasa a III-a este bine reprezentată în parcul oraşului şi cartierul Făget, la 267 m
adică cu 26 m deasupra râului Mureş. Ea se mai regăseşte în partea de est şi de
nord-est a oraşului.
I.2. SUPRAFAŢĂ, LOCALITĂŢI COMPONENTE ŞI APARŢINĂTOARE
Teritoriul administrativ al municipiului Aiud se întinde pe o suprafaţă de 142,2km2.
Din cele 11 localităţi care aparţin teritoriului administrativ al municipiului Aiud, localitatea
componentă Aiud II este o continuare a municipiului Aiud, separarea lor fiind
imperceptibilă.
Distingem următoarele localităţi componente şi aparţinătoare cu suprafeţele
intravilanelor aferente:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 4
• Municipiul Aiud şi localitatea componentă Aiud II - 5,44 km2 (544,54ha)
Localităţi componente:
• Gîmbaş - 0,25 km2 (25,14 ha);
• Măgina - 0,79 km2 (78,70 ha);
• Păgida 0- 0,22 km2 (22,45 ha);
• Localităţi aparţinătoare:
• Ciumbrud - 0,81 km2 (80,81 ha);
• Sîncrai - 0,65 km2 (65,48 ha);
• Gîrbova de Jos - 1,04 km2 (103,69 ha);
• Ţifra - 0,06 km2 (6,40 ha);
• Gîrbova de Sus - 0,52 km2 (52,24 ha);
• Gîrboviţa - 0,28 km2 (28,14 ha).
I.3. CLIMA
Teritoriul oraşului se înscrie în climatul transilvănean cu caracter temperat-
continental. Temperatura medie a lunilor de iarnă este de -2,6°C iar a lunilor de vară de
19,2°C.
Vegetaţia se caracterizează prin existenţa unor forme de trecere de la silvostepă
la pădurile de foioase, cu pajişti şi păşuni, iar în lunca Mureşului se întâlnesc soluri
aluvionare caracterizate printr-un grad înalt de fertilitate.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 5
II. DATE ECONOMICE
II.1. DRUMURI PUBLICE
II.1.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
Municipiul Aiud este situat de-a lungul drumului naţional DN1 şi european E81 la
distanţa de 30 km de Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba şi la o distanţă de 37
km de municipiul Turda din judeţul Cluj.
Distingem următoarele categorii de
drumuri publice:
a) străzi;
b) drumuri vicinale;
c) drumuri comunale;
d) drumuri judeţene;
e) drum naţional.
a) StrăziLungimea totală a reţelei stradale a municipiului Aiud şi a localităţilor componente
şi aparţinătoare este de 86,83 km, defalcată după cum urmează:
Municipiul Aiud
• Total 41,42 km din care:
• modernizate 20,57 km
• nemodernizate 20,85 km
Aiudul II
• Total 9,52 km din care:
• modernizate 2,35 km
• nemodernizate 7,17 km
Gîmbaş
• Total 4,03 km din care:
• modernizate -
• nemodernizate 4,03 km
Măgina
• Total 4,27 km din care:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 6
• modernizate 1,20 km
• nemodernizate 3,07 km
Păgida
• Total 1,60 km din care:
• modernizate -
• nemodernizate 1,60 km
Ciumbrud
• Total 5,46 km din care:
• modernizate 2,76 km
• nemodernizate 2,70 km
Sîncrai
• Total 5,37 km din care:
• modernizate 1,60 km
• nemodernizate 3,77 km
Ţifra
• Total 0,91 km din care:
• modernizate 0,47 km
• nemodernizate 0,44 km
Gîrbova de Jos
• Total 7,05 km din care:
• modernizate -
• nemodernizate 7,05 km
Gîrbova de Sus
• Total 4,905 km din care:
• modernizate -
• nemodernizate 4,905 km
Gîrboviţa
• Total 2,30 km din care:
• modernizate -
• nemodernizate 2,30 km
În cursul anului 2001 s-au efectuat următoarele lucrări:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 7
• intervenţii cu personal, utilaje şi material antiderapant pe străzile şi drumurile din
Municipiul Aiud, pentru a elimina situaţiile neplăcute datorate căderilor masive de
zăpadă.
• decolmatarea rigolelor de scurgere şi al rigolelor de colectare a apelor pluviale din
municipiu.
• Pe drumul de legătură dintre D.N.1 şi localitatea Gîrbova de Sus s-a transportat ţurai
pentru refacerea racordului de legătură dintre D.N.1 şi D.C.79. S-a aşternut material de
umplutură pe D.C. 79.
• La Sîncrai şi Ciumbrud s-au curăţit de gunoaie locurile unde s-au depozitat ilegal
gunoaie menajere şi animaliere.
• S-a transportat ţurai pe strada Popa Şapcă şi Voluntarilor iar la intersecţia acestor străzi
s-a montat un tub pentru drenarea străzilor.
• S-a achiziţionat cherestea pentru reparaţiile de la Cantina de ajutor social.
• S-au efectuat lucrări de rectificare a carosabilului de pe strada Voluntarilor şi strada
Liviu Rebreanu.
• S-au confecţionat semifabricate din beton pentru a amenaja noi spaţii de parcare în
cartierele municipiului Aiud.
• S-a transportat şi aşternut material de umplutură în localitatea Sîncrai (str. Ogorului,
Tractoriştilor) şi la Măgina (str. Podurilor).
• Salubrizarea Văii Aiudului (zona Stadion – DN1 – pod Bancoop).
• Lucrări de reamenajare a carosabilului în cartierul Hepat.
• Reparaţii la clădirea Grădiniţei de la Aiud II, situată pe strada Gh. Lazăr.
• Lucrări de igienizare efectuate la noul spaţiu al Cantinei de ajutor social.
• Continuarea lucrărilor de amenajare a spaţiului de la Cantina de ajutor social (igienizări,
vopsitorii, verificare reţeaua de iluminat şi verificarea uşilor, încuietorilor şi a geamurilor).
• Reparaţii la podurile şi podeţele de la Măgina.
• Lucrări de schimbare şi întreţinere a indicatoarelor rutiere şi a semafoarelor cu lumină
galbenă intermitentă de la trecerile de pietoni.
• Lucrări de întreţinere a reţelei de iluminat public din Municipiul Aiud şi localităţile
aparţinătoare şi componente.
• Lucrări de reparaţii la Casa de Cultură Liviu Rebreanu.
• Evacuat apă din pivniţele caselor situate pe str. Câmpului şi Tribun Tudoran.
• Amenajat spaţiile pentru parcările auto din cartierul Micro III (în colaborare cu personalul
de la Penitenciarul Aiud).
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 8
• Confecţionat aparate pentru spaţiul de joacă din Micro III şi amenajat un spaţiu de joacă
în acest cartier.
• Reparaţii la acoperişul clădirii Primăriei.
• Rectificare cu autograderul a carosabilului drumului D.C.79 şi desfundarea tuburilor de
subtraversare a drumului.
• Lucrări de reamenajare la drumurile afectate de ploile torenţiale din data de 28-07-2001
în localitatea Aiud II şi Măgina.
• Reparaţii la Şcoala Generală din Ciumbrud.
• Efectuarea de marcaje rutiere pe D.N.1 in colaborare cu R.A.D.P. Cluj.
• Frezat asfaltul din gropile aflate în carosabil pe strada Ion Creangă şi Gării în colaborare
cu S.D.P.L. Alba.
• Început reparaţiile la Căminul de copii din Dallas unde s-au efectuat lucrări de
hidroizolaţii, zugrăveli, reparaţii pardoseli, uşi şi vopsitorii.
• Executarea lucrării de decolmatare a tubului de subtraversare a străzii Abrudului în
colaborare cu personal de la U.M. 016-26.
• Amenajarea celor două rondouri din Piaţa Gării şi însămânţarea lor cu iarbă şi plantarea
arbuştilor ornamentali.
Reparaţii curente la străzi :Covor asfaltic – Suprafaţa totala 1000 mp repartizaţi pe str. Cuza Vodă, Unirii si Ion
Creangă. Valoarea totală a lucrărilor: 186.077 mii lei.
Plombări - Lucrări executate pe Str. Cuza Vodă, Unirii, Ion Creangă şi Consiliului Europei,
în suprafaţă totală de 4385 mp cu o valoare aferentă de 824.022 mii lei.
Pregătirea suprafeţelor – lucrări de frezare şi tăiere mecanică a suprafeţelor degradate pe
străzile mai sus menţionate – Suprafaţă totală 640 mp cu o valoare aferentă de
7364 mii lei.
b) Drumuri vicinale
• Aiud - Izvorul de Aur 0,70 km
• Aiud - Balta Mureş 2,00 km
• Aiud - Herja 2,50 km
c) Drumuri comunale
• DC 10 Ciumbrud – Păgida – Gîmbaş - Aiud 2,80 km
• DC 79 DN1-Gîrbova de Jos - Gârbova de Sus 8,00 km
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 9
d) Drumuri judeţeneDrumurile judeţene sunt administrate de SC Drumuri şi Poduri Locale SA, însă
cele care se află în intravilanul municipiului Aiud se află în administrarea serviciului de
specialitate din cadrul Primăriei.
• DJ 107 I Aiud - Râmeţ 3,5 km
• DJ 107 E Aiud - Ciumbrud 2,0 km
e) Drumuri naţionaleDN1 (E81) se suprapune cu str. Transilvaniei pe o lungime de 1,85 km, cu str.
T.Vladimirescu pe o lungime de 1,20 km iar cu str. Căprioarei (Ţifra) pe o lungime de
0,47 km. Drumurile Naţionale se află în întreţinerea Administraţiei Naţionale a
Drumurilor. Sectorul de drum situat în intravilanul municipiului a fost preluat în
administrare de către serviciul specializat al primăriei.
Investiţii noi:
• Reabilitarea sistemului rutier pe str. Ecaterina Varga Aiud
• Finanţarea lucrării a fost asigurată din fonduri alocate de la bugetul local, fiind
terminată şi recepţionată în trimestrul IV al anului 2001.
• Valoarea totală a lucrărilor a fost de 784.220 mii lei.
Investiţii în continuare:
• Extindere staţie de epurare, reţele şi colector de canal : În cursul anului 2001,
aferent acestei investiţii s-a elaborat Proiectul tehnic în vederea extinderii reţelei de
canalizare pe Str. Transilvaniei din mun. Aiud.
• Reţele de apă şi rezervoare 2 x 2500 – Aiud : valoarea lucrărilor executate în anul
2001 s-a ridicat la suma de 1.050.000 mii lei cu specificaţia că pentru finalizarea
lucrărilor şi punerea în funcţiune a obiectivului rămâne ca termen definitiv anul 2002.
• Trecerea Centralelor Termice de pe combustibil Lichid pe Combustibil gazos:Investiţia se referă la modernizarea şi creşterea randamentului în exploatare a unui
număr de trei Centrale de cartier, iar valoarea lucrărilor decontate în anul 2001 este
de 3.138.398 mii lei.
• Lucrări de canalizare menajeră – Str. Popa Şapcă, Voluntarilor, Liviu Rebreanu.Valoarea totală a obiectivului se ridică 442.450 mii lei, din care valoarea lucrărilor
executate în anul 2001 este de 38.497 mii lei.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 10
Alte cheltuieli de investiţii:
• Proiect tehnic şi caiet de sarcini – Reabilitare Sistem rutier Str. Ecaterina Varga -
recepţionat în luna mai 2001, cu o valoare de 43.000 mii lei din Fondul Special al
Drumurilor Publice.
• Proiect tehnic –consolidare alunecări de teren zona Aiud - Valoarea totala a lucrărilor
executate in anul 2001 se ridica la suma de 86.815 mii lei.
II.1.2. ANALIZA CRITICĂ
Căile de comunicaţii şi transport ale municipiului Aiud nu satisfac în prezent
necesităţile actuale, fiind de remarcat următoarele disfuncţionalităţi:
• cu toate că s-a găsit o soluţie de tranzit pentru circulaţia pe direcţia Alba Iulia - Cluj
pentru traficul greu, cu traseu prin centrul municipiului, aceasta a dus la o aglomerare
a principalei artere de circulaţie şi implicit degradarea rapidă a sistemului rutier.
• cu toate că s-au efectuat reparaţii la străzi şi drumuri, se poate spune că există
anumite străzi unde starea carosabilului este necorespunzătoare şi un procent redus
de străzi duc lipsa îmbrăcăminţilor rutiere sau chiar a unui sistem rutier
subdimensionat, lucru care duce la desfăşurarea necorespunzătoare a traficului greu
pe raza municipiului.
• lipsa unei bune sistematizări şi delimitări a zonelor de circulaţie pentru vehicule, pietoni
sau parcări. Se constată că parcările existente pe raza municipiului sunt insuficiente
drept pentru care în anul 2002 se va trece la cea de-a doua etapă de trasări şi
amenajări.
• neasigurarea unei bune scurgeri a apelor pluviale.
• lipsa sau neîntreţinerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
• devierea circulaţiei mijloacelor de transport de tonaj mare prin centrul oraşului cea ce
a dus la îngreunarea şi aglomerarea traficului rutier pe şoseaua DN1.
• datorită sistemului de canalizare pluvială deficitar pe raza municipiului Aiud se
înregistrează degradări sistematice ale îmbrăcăminţilor asfaltice.
II.1.3. PERSPECTIVE
Ţinând seama de disfuncţionalităţile prezentate la punctul II.1.2, se impun
următoarele:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 11
• completarea tramei stradale principale cu trasee menite să descarce zona centrală a
municipiului şi să îndepărteze poluarea spre exterior.
• modernizarea tuturor străzilor care fac parte din trama stradală principală, pornind
din zona centrală spre extremităţi, urmărindu-se corelarea lucrărilor cu cele privind
instalaţiile tehnico-edilitare subterane.
• amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, de-a lungul străzii Consiliul
Europei, străzii Transilvaniei, Piaţa Gării şi în noile ansambluri de locuinţe, fără a se
desfiinţa zonele verzi.
• ţinând cont de situaţia lucrărilor de reprofilare şi împietruire a străzilor din localităţile
componente şi aparţinătoare, inclusiv a drumurilor de acces la terenurile agricole, în
anul 2001 s-a realizat reprofilarea străzilor, iar împietruirea va fi una dintre lucrările de
care se va ţine seama în viitor.
• rezolvarea disfuncţionalităţilor create de tranzitul de mare tonaj pe direcţia DN1-E81
Alba Iulia - Cluj Napoca prin construirea unei centuri ocolitoare prin partea estică a
municipiului.
• rezolvarea tranzitului de camioane pe direcţia DJ 107 M Măgina - Aiud spre Ocna
Mureş, respectiv pe DN1 spre Cluj Napoca, prin care s-a propus în anul 1997 în
prima etapă, îmbunătăţirea traseului existent prin strada Tudor Vladimirescu şi strada
Ecaterina Varga.
• ţinând cont de limita veniturilor la bugetul local şi celelalte surse posibile, programul
de dezvoltare propus abordează ca priorităţi lucrările care se afla în derulare, în
ordinea importanţei lor, ca lucrări de interes public cum ar fi: Reţelele de Apă şi
Rezervoare în municipiul Aiud, Extinderea Reţelelor de Apă-etapa a II-a, Extinderea
Staţiei de Epurare – Reţele şi Colector de Canalizare.
• se vor elabora lucrări de proiectare cum ar fi proiecte urbanistice zonale, planuri
urbanistice de detaliu, studii de fezabilitate, proiecte tehnice care stau la baza
lucrărilor noi ce se vor aborda în anul 2002.
În cadrul bugetului pe programe elaborat la nivelul primăriei Aiud, s-au cuprins şi
lucrări de reparaţii capitale şi curente, perioadele aferente acestora fiind stabilite în etape
pentru anul 2001 şi în perspectivă pentru 2002.
Aceste lucrări sunt grupate pe 2 categorii după cum urmează: lucrări de reparaţii
capitale şi curente executate cu firme speciale prin contracte de licitaţie publică şi lucrări
de reparaţii curente executate cu forţe proprii folosind personalul din cadrul Serviciului de
Gospodărie Comunală. Aceste lucrări au fost menţionate mai sus în acelaşi capitol.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 12
Pe linie de Protecţia Mediului se vor desfăşura acţiuni de plantări de arbori şi
arbuşti ornamentali, amenajări şi reamenajări de spaţii verzi şi se vor relua acţiunile de
salubrizare a Văii Aiudelului, acţiune pentru realizarea căreia am cerut sprijinul Apelor
Române.
II.2. PODURI
II.2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂMunicipiul Aiud
Municipiul Aiud este traversat de la est la vest de valea Aiudului cu un debit
G-2%=154 m3/sec. Lăţimea medie a albiei râului este de 25-30 m iar adâncimea faţă de
terenul înconjurător aproximativ 3 m.
În aceste condiţii a fost necesar a se executa mai multe poduri peste Valea
Aiudului care să asigure continuitatea unor străzi laterale.
Aceste poduri sau podeţe sunt cu structură metalică, din beton sau structură mixtă
din metal şi beton, asigurând circulaţia autovehiculelor pe două fire de circulaţie, pe un
fir, sau doar circulaţia pietonală.
Podurile situate în dreptul străzilor: Simion Bărnuţiu, Voluntarilor, Iazului, asigură
trecerea autovehiculelor uşoare pe un singur fir de circulaţie, iar în dreptul străzilor Cuza
Vodă, Băilor, Horea sunt podeţe care asigură numai trecerea pietonilor.
Doar două poduri asigură în prezent circulaţia pentru clasa E de încărcare,
respectiv pe strada T.Vladimirescu şi strada Stadionului. Amândouă podurile sunt în
stare bună de viabilitate dar sunt de lăţime insuficientă neasigurând în condiţii de
siguranţă circulaţia pe două fire de circulaţie .
În anul 2001 s-au efectuat lucrări de reparaţii la podurile din localitatea Măgina şi
s-au vopsit balustrăzile podurilor din municipiu. De asemenea s-au efectuat reparaţii
curente la podeţe Aiud II prin consolidare podeţului de pe str. Dorului şi construirea a
două podeţe în localitatea Aiud II, (str.Dudului şi str.Codrului);
MĂGINA• Pod - str. Pandurilor - metalic;
• Podul de la Parohie - beton + metal;
• Podul de la şosea - beton;
• Pod din metal peste vale - metal;
• Pod spre Sloboda - beton.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 13
AIUD II• Podeţ Valea Aiudului - beton + metal;
• Pod la str. Păşunii - beton;
• Podeţ la Şcoala generală (Gh. Lazăr) - metal;
• Podeţ mai jos de şcoală - metal;
• Pod la str. Valea Aiudului 64 - beton;
• Podeţ metalic la Genesis - metal.
AIUD
• Podeţ str. Voluntarilor - metal;
• Podeţ str. S. Bărnuţiu - metal;
• Pod str. T.Vladimirescu - beton;
• Podeţ str. Cuza Vodă - metal;
• Podeţ la ştrand - beton;
• Pod beton str. Iuliu Maniu - beton;
• Podeţ Autogară - metal;
• Pod str. Stadionului - beton;
• Podeţ str. Horea - metal;
• Pod la Calea Ferată - metal.
GÎMBAŞ• Podul peste Mureş - beton + metal.
GÎRBOVA DE JOS• Pod peste vale - beton + metal.
CIUMBRUD• Pod peste Mureş-beton.
II.2.2. ANALIZA CRITICĂ
• Unele poduri prezintă defecţiuni la podina de uzură;
• La podeţe este necesar a se monta mână curentă;
• Tâmplăria metalică nu este protejată prin vopsire.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 14
II.2.3. PERSPECTIVE
• Podul de la Gîmbaş şi toate podeţele enumerate, au fost trecute în patrimoniul
Primăriei Aiud, urmând ca toate celelalte să fie trecute în viitor, în vederea obţinerii de
fonduri pentru lucrările de reparaţii;
• Modernizarea celor două poduri de pe strada Tudor Vladimirescu şi strada
Stadionului pentru asigurarea unor condiţii optime de circulaţie a autovehiculelor pe
două benzi de circulaţie.
II.3. CĂI FERATE
II.3.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
Oraşul Aiud este deservit de calea ferată normală dublă electrificată Teiuş-
Războieni, aceasta asigurând legături scurte cu marile oraşe din jur. Staţia CFR Aiud,
situată în partea de est a oraşului, este legată de centru prin strada Gării şi strada Ion
Creangă.
Semnalăm existenţa unei gări care funcţionează corespunzător. Staţia dispune de
un bloc de linie automatizat.
Staţia CFR Aiud a desfăşurat în anul 2001 activităţi de transport călători şi marfă,
trafic trenuri de călători, marfă şi manevră pentru beneficiari de transport.
În decursul anului 2000 prin reorganizarea activităţii la Calea Ferată, Staţia CFR
Aiud care deservea municipiul Aiud a devenit Haltă de mişcare. Aceasta ca urmare a
afilierii activităţii la Centrul de Zonă Călători Teiuş.
II.3.2. ANALIZA CRITICĂ
Zona transporturilor CFR generează blocări de circulaţie pe drumul judeţean Aiud-
Ciumbrud.
Din păcate, în anul 2000, prin reorganizarea activităţii Staţia CFR Aiud a devenit
Haltă de Mişcare, ceea ce va influenţa graficul de circulaţie al trenurilor, astfel unele
trenuri în regim de accelerat şi rapid care opreau în staţia Aiud pot fi anulate.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 15
II.3.3. PERSPECTIVE
Se vor face demersurile necesare pentru realizarea unui pasaj denivelat pe DJ
Aiud-Ciumbrud cu studierea posibilităţii trecerii drumului judeţean peste calea ferată. Se
vor iniţia demersuri pentru ca Halta de Mişcare Aiud să fie reorganizată şi să funcţioneze
din nou ca Staţie.
II.4 ROMGAZ
II.4.1 SITUAŢIA EXISTENTĂ
Distribuţia de gaze naturale este efectuată în municipiul nostru prin Formaţia de
Lucru Aiud, care este subordonată S.C. DISTRIGAZ NORD SA- Sucursala Alba Iulia.
Conform evidenţelor SC DISTRIGAZ NORD SA TG. MUREŞ, la data de 01.01.2002 pe
raza Municipiului Aiud există 110,134 km. reţea de distribuţie gaze naturale ( conducte şi
branşamente din oţel polietilenă), s-au realizate 1040 separări de consum gaze naturale
prin instalarea de centrale termice de apartamente şi convectoare.
Sucursala Alba Iulia furnizează gaze naturale pe raza Municipiului Aiud ( inclusiv
Ciumbrud, Sîncrai şi Gîmbaş) pentru următoarele categorii de consumatori:
- casnici : 5674
- asociaţii : 14
- rest rezidenţial ( ex. şcoli, spitale, etc. ) : 69
- industriali : 12
- comerciali : 201
- distribuitori de agent termic : 1
În cursul anului 2001 consumul total de gaze naturale pe raza Municipiului Aiud a
fost de 28.665 mii mc/an.
II.4.2 ANALIZA CRITICĂ
Consumul de gaze naturale a scăzut, datorită în mare măsură reducerii activităţii
la S.C. Metalurgica SA, dar şi a posibilităţilor reduse de plată a abonaţilor particulari care
au redus consumul de gaze naturale.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 16
Există o colaborare deficitară cu cei care efectuează lucrări de investiţii pentru
efectuează lucrări de reparaţii şi investiţii pentru deţinătorii de utilităţi (CONEL,
ROMTELECOM), care nu respectă distanţele impuse de normativele în vigoare, faţă de
conductele de gaze naturale.
Problema principală cu care se confruntă S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. TG.
MUREŞ – Sucursala Alba Iulia pe raza municipiului Aiud este recuperarea datoriilor de la
marii consumatori (ex. Metalurgica Aiud ) precum şi de la distribuitorul de agent termic
(ex. Ediltrans Aiud )
O altă problemă o constituie inconştienţa cu care unii abonaţi întreţin şi
exploatează instalaţiile de gaze naturale şi în special coşurile de evacuare pentru gaze
arse. Faptul că aceste coşuri nu se curăţă periodic duce la intoxicaţii cu monoxid de
carbon şi implicit la decesul celor intoxicaţi.
II.4.3. PERSPECTIVE
În planul de investiţii pe anul 2002, Sucursala Alba Iulia a avut prevăzută lucrarea
“Înlocuire conducte şi branşamente gaze naturale pe str. Ecaterina Varga şi B. Gabor”,
care a fost finalizată urmând a fi recepţionată.
SC DISTRIGAZ NORD S.A. TG. MUREŞ – Sucursala Aiud, în planul de investiţii
pe anul 2002, nu are cuprinsă o eventuală extindere a reţelei de gaz metan, iar pentru
anul 2003 se are în vedere înlocuirea conductelor şi a branşamentelor de gaze naturale
cu durata normată expirată.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 17
III. TURISM
III.1. MONUMENTE ISTORICEŞI ARHITECTURALE
Printre cele mai importante monumente cu o importanţă istorică şi arhitecturală
din Aiud putem enumera următoarele:
• Cetatea Aiudului;
• Monumentul Studenţilor;
• Monumentul "Calvarul Aiudului";
• Monumentul de la Miraslău;
• Monumentul Vechi de la Miraslău;
• Castelul de la Sâncrai;
• Castelul de la Gîmbaş;
• Clădirea Primăriei;
• Casa de Cultură "Liviu Rebreanu";
• Mănăstirea de la Măgina;
• Muzeul de Istorie;
• Catedrala ortodoxă;
• Biserica de pe strada Simion Bărnuţiu;
• Biserica romano - catolică;
• Biserica reformată;
• Biserica evanghelică;
• Sinagogă;
• Colegiul "Bethlen Gábor";
• Colegiul Mic;
• Colegiul "Avram Iancu";
• Grupul Şcolar Metalurgic.
III.2. TRASEE POSIBILE
Aiudul, declarat în anul 1934 de către Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor
Sociale “ localitate climatică şi de vilegiatură “ pentru climatul dulce, stabilitatea termică,
lipsa negurilor şi ceţurilor datorită constituţiei geologice a solului cu calităţi particulare şi
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 18
apropierii pădurilor şi munţilor, aşezat pe malul drept al Mureşului la nici 20 km de
masivul muntos Pleaşa(1259m), permite vizitatorilor parcurgerea unor trasee turistice
variate, după cum urmează:
• Pădurea Sloboda, la 11 km de Aiud, pe drumul judeţean DJ Aiud-Rîmeţ,
practicabil cu automobilul. Din mijlocul pădurilor masive de stejar şi brad se pot
face excursii pe piscurile din vecinătate;
• Muntele Pleaşa (22 km spre Rîmeţ) cu vederi încântătoare până în Carpaţii
Sudici;
• Cheia Rîmeţului (30 km de la Aiud) cu peştera uriaşă în peretele drept al cheii şi
frumoasa floare a reginei, ne conduce la vechea mănăstire de la Rîmeţ;
• Huda lui Papară - poartă de ieşire a apei dispărute - o scobitură profundă şi
întunecoasă, rece ca un gheţar din care curge Valea Ponorului în cascadă.
• Cheile Poenii 14 km de la Aiud, pe drumul judeţean Aiud-Buru cu impozantul
perete de stâncă “ Rachişul “, 775 m altitudine.
III.3. UNITĂŢI TURISTICE ŞI ZONE DE AGREMENT
III.3.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
În ceea ce priveşte activitatea de turism şi agrement, oraşul Aiud este favorizat
prin existenţa unui topo-climat favorabil, relief deosebit, rezervaţii istorice, arheologice şi
geologice, monumente istorice, de arhitectură şi memoriale, fiind pe deplin justificată
dezvoltarea acesteia.
În intravilan, reprezentarea dotărilor de turism este redusă:
• un hotel categoria a III-a cu 70 locuri;
• “ Casa Helvetica “ cu 44 locuri;
• motelul “ Căprioara “, construcţie neterminată situată pe DN1-E81 Aiud - Alba Iulia,
ce ar putea asigura 58 de locuri de cazare;
• ştrandul municipal, amplasat în zona centrală a municipiului, pe malul stâng al Văii
Aiudului, într-o zonă sistematizată din punct de vedere arhitectural, nepoluată şi la
adăpost de poluarea fonică.
Aiudul dispune de două zone de agrement:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 19
• Izvorul de Aur, situat la 3 km de Municipiul Aiud pe lângă drumul forestier ce se
bifurcă din drumul judeţean Aiud - Rîmeţ, la 1 km pe aşa numitul Pârâul Budului.
Lacul artificial, cu o întindere de 200 m şi o lăţime medie de 40 m, permite
practicarea înotului şi a plimbărilor cu barca. Poiana din jurul lacului asigură
amplasarea de corturi şi căsuţe în jurul popasului turistic dotat cu bar şi terasă;
• Balta Mureş, populată cu peşti, situată în partea de nord-vest a municipiului Aiud
pe malul stâng al Mureşului, în suprafaţă totală de 29.582 m2. Dotările existente
(împrejmuire, punct de deservire cu terasă, bazin de înot betonat, balta
amenajată, zona de spaţii de cazare şi zona de plajă şi agrement) necesită
intervenţii multiple.
III.3.2. ANALIZA CRITICĂ
Unităţile turistice şi zonele de agrement de pe raza municipiului Aiud au o
reprezentare redusă, disfuncţionalităţile existente constând în:
• număr redus de locuri de cazare şi condiţii necorespunzătoare în hotel;
• neîntreţinerea dotărilor de la “ Balta Mureş ” (camping, bazin betonat, balta, zona
de plajă, etc.).
III.3.3. PERSPECTIVE
Potenţialul de dezvoltare al bazei turistice şi de agrement al municipiului Aiud este
deosebit de dezvoltat, Primăria municipiului având în vedere următoarele:
La “Balta Mureş”:
• amenajarea de terenuri de tenis şi handbal;
• realizarea unui loc de joacă modern pentru copii;
• realizarea de reparaţii capitale la clădirea existentă, amenajarea terasei;
• repararea bazinului existent şi amenajarea unui debarcader cu dotările aferente
pentru baltă;
• decolmatarea albiei Văii Aiudel, în vederea executării lucrărilor de apărare de mal.
III.4. AGROTURISMUL
III.4.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 20
Nu există la această oră case sau locuri special destinate pentru această
activitate.
III.4.2. ANALIZA CRITICĂ
Localităţile componente şi aparţinătoare ale municipiului Aiud, Măgina, Gîmbaş,
Gîrbova de Sus şi Aiudul II se pretează pentru practicarea agroturismului, dar lipsurile
financiare duc la imposibilitatea amenajării unor locuri de cazare.
III.4.3.PERSPECTIVE
Necesitatea accesării de proiecte prin programe de finanţare a căror fonduri sunt
direcţionate pentru amenajării de dotări în activitatea de agro-turism.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 21
IV. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD
IV. 1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
SITUAŢIA POPULAŢIEI LA RECENSĂMÂNTUL DIN 1992
Total Municipiul Aiud 31894
Aiud 24619
Aiudul de Sus 2276
Măgina 628
Gîmbaş 578
Păgida 165
Ciumbrud 1504
Sîncrai 1023
Gîrbova de Jos 464
Gîrbova de Sus 357
Gîrboviţa 164
Ţifra 116
DUPĂ SEX
Bărbaţi 17287TOTAL MUNICIPIUL
AIUD Femei 14607
Bărbaţi 13556Aiud
Femei 11063
Bărbaţi 1145Aiudul de Sus
Femei 1131
Bărbaţi 303Măgina
Femei 325
Bărbaţi 298Gîmbaş
Femei 280
Bărbaţi 87Păgida
Femei 78
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 22
Bărbaţi 803Ciumbrud
Femei 701
Bărbaţi 529Sîncrai
Femei 494
Bărbaţi 240Gîrbova de Jos
Femei 224
Bărbaţi 175Gîrbova de Sus
Femei 182
Bărbaţi 86Gîrboviţa
Femei 78
Bărbaţi 65Ţifra
Femei 51
DUPĂ NAŢIONALITATE
Total Procent din Total
populaţie
români 24880 78 %
maghiari 5699 17,9 %
germani 55 0,2 %
ţigani 1214 3,8 %
alte naţionalităţi 46 0,1 %
����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
������������������������������������������������������������
�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
Populatia dupã sex 46%54%���������� Femei���������� Bărbaţi
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 23
78%
17.90%
3.80% 0.20% 0.10%0%
10%20%30%40%50%60%70%80%
români maghiari tigani germani altele
DUPĂ RELIGIE
Total Procent din
Total
populaţie
ortodocşi 18000 62,5 %
greco-catolici 1175 4,0 %
romano-catolici 738 2,5 %
reformaţi 3402 12,07 %
unitarieni 299 1,03 %
alte culte 5174 17,9 %
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎNTRE ANII 1993 – 2000
1993 29227
1994 29339
1995 29191
1996 29174
1997 29168
1998 29172
1999 28768
2000 28607
2001 28861
Din numărul total de 28.861 locuitori, un număr de 14.376 sunt de sex masculin şi
14.485 de sex feminin.
28200284002860028800290002920029400
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Total populatie
An
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 24
0100200300400500600
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Nasteri, Decese, Casatorii
NasteriDeceseCasatorii
SITUAŢIA PRIVIND POPULAŢIA ACTIVĂ
Conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de
Muncă şi Formare Profesională Alba, prezentăm următoarele informaţii:
Media numărului total de şomeri înregistraţi pe anul 2001: 1691;
din care:
• Persoane aflate în plata ajutorului de şomaj: 688;
• Persoane aflate în plata ajutorului de integrare profesională: 199;
• Persoane aflate în plata alocaţiei de sprijin: 458;
• Femei : 979 reprezentând 57,9% din numărul total de şomeri înregistraţi;
• Şomeri neindemnizabili: 346;
• Numărul total de persoane ieşite din evidenţa A.J.O.F.M. prin încadrare în
muncă, în cursul anului 2001 : 536.
• Ponderea numărului de şomeri în populaţia stabilă (medie): 8,96%
Stadiul populaţiei activeLa biroul de stare civilă al Primăriei Municipiului Aiud în anii 2000 s-au înregistrat
următoarele acte de naştere, căsătorie şi deces privind locuitorii de pe raza municipiului
Aiud.
anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001înregistrări
naştere 229 206 177 205 201 201 504 473 466
înregistrăridecese 240 227 264 253 276 270 306 350 326
Înregistrăricăsătorii 184 202 195 197 189 206 190 163 172
IV.2 ANALIZA CRITICĂ
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 25
Din datele prezentate rezultă că între anii 1998-2001 populaţia municipiului Aiud a
avut o evoluţie descrescătoare, numărul persoanelor active a scăzut şi s-a înregistrat o
natalitate scăzută.
IV.3. PERSPECTIVE
Numai o relansare economică va duce la creşterea numărului de locuri de muncă
şi la creşterea nivelului de trai a populaţiei.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 26
V. SOCIETĂŢI ECONOMICO-SOCIALEDIN MUNICIPIUL AIUD
V.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
V.1.1. STATISTICA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE, A REGIILOR AUTONOME ŞI AORGANIZAŢIILOR DE ALTE TIPURI DE PE RAZA MUNICIPIULUI AIUD
AIU
D
GÎM
BAŞ
MĂ
GIN
A
AIU
DU
LD
E SU
S
CIU
MB
RU
D
SÎN
CR
AI
GÎR
BO
VAD
E JO
S
GÎR
BO
VA
DE
SUS
SRL 638 2 6 - 7 5 6 -
SNC 82 - 1 - 1 2 2 -
SA 28 - - - - 1 - -
OC 10 - - - - - - -
SCS 7 - - - - - - -
SCA - - - - - - - -
PF 106 1 1 - 3 - 2 -
AF 64 1 - 1 2 1 - 2
TotalDin care
935 4 8 1 13 9 10 3
Stat 2 - - - - - - -
Privat 758 2 7 - 8 8 8 -
Parţial de
stat6 - - - - - - -
Intern /
parţial
străin
45 1 1 - - - 1 -
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 27
V.1.2. ASOCIAŢII FAMILIALE ŞI PERSOANE FIZICE AUTORIZATE CONFORM DECRETULUI 54/1990
În scopul satisfacerii în condiţii mai bune a cerinţelor de bunuri şi servicii ale
populaţiei, folosirea eficientă a resurselor locale de materii prime şi materiale precum şi
creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă în anul 1990 a fost adoptat Decretul -
Lege nr.54 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei
iniţiative.
La nivelul municipiului Aiud în baza acestui act normativ s-au eliberat în anul 2000
un număr de 76 de autorizaţii privind înfiinţarea de PF şi AF-uri . Din totalul acestora, 68
sunt PF-uri iar 8 sunt AF-uri, din care cu loc de desfăşurare la sediu 22 , iar ambulant 54.
Acestea au ca obiect de activitate comercializarea diferitelor mărfuri şi prestări de
servicii.
Cu activitate de comerţ ambulant pe raza municipiului Aiud au fost autorizate 22
de asociaţii familiale şi persoane fizice care îşi desfăşoară activitatea în spaţii proprii sau
închiriate precum şi ambulant în pieţe, târguri şi oboare.
V.2. ANALIZA CRITICĂ
Se constată preponderenţa societăţilor axate pe activităţi comerciale şi un număr
mai redus de societăţi de producţie dar în anul 2001 s-a semnalat o uşoară tendinţa de
creştere a celor orientate pe prestări servicii.
Numărul societăţilor comerciale din localităţile componente şi aparţinătoare
este în continuare redus.
V.3. PERSPECTIVE
• se constată tendinţa de privatizare şi asociere a societăţilor;
• înfiinţarea unor noi societăţi cu activitate de producţie - prestări servicii, lucru care va
fi stimulat de către Primăria Aiud prin concesionarea de terenuri cărora li se va stabili
această destinaţie.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 28
V.4. PREGĂTIREA ŞI RECONVERSIA FORŢEI DE MUNCĂ - PERSPECTIVE
Pentru facilitarea dialogului între oferta locurilor de muncă şi cea a forţei de
muncă Centrul de Informare şi Mediere a Muncii prelucrează ofertele celor în căutarea
unui loc de muncă şi a numărului de locuri de muncă disponibile.
Se încearcă pe această cale schimbarea atitudinii faţă de disponibilizaţi, creşterea
încrederii în oficiile de plasare atât din partea şomerilor cât şi a agenţilor economici,
CIMM făcând pentru aceştia o prelucrare selectivă a informaţiilor.
În urma cursurilor de recalificare organizate s-au preluat, pe lângă şomeri, şi
persoane angajate a căror locuri de muncă sunt vizate pentru desfiinţare, iniţiind în acest
mod reconversia profesională.
Pe măsură ce baza de date asupra perspectivei locurilor de muncă se va
îmbogăţi, se va trece la planificarea reconversiei profesionale.
Se cunoaşte lipsa locurilor de muncă, rata crescută a şomajului din municipiul
nostru. Contracararea acestei situaţii se poate realiza şi cu ajutorul unor factori externi.
V.5. S.C. METALURGICA AIUD S.A.
În cursul anului 2001 au fost angajate la S.C Metalurgica S.A. un număr de 115
persoane, şi nu a fost disponibilizată nici o persoană. Totalul personalului angajat la
Metalurgica la sfârşitul anului 2001 a fost de 1437 de persoane.
Societatea a încheiat în anul 2000 un număr mare de contracte cu firme din ţară
şi străinătate. Ţările partenere cu care Metalurgica a încheiat contracte sunt: Austria,
Belgia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria, Slovacia, Olanda, iar firmele cu care s-au
încheiat contracte deţin următoarele domenii de activitate: chimie, petrochimie,
metalurgie, construcţii de maşini, alimentar, ciment, construcţii civile.
Greutăţile cu care se confruntă firma:
SC Metalurgica SA întâmpină greutăţi în ceea ce priveşte încheierea de contracte
economice din cauza perioadei dificile pe care o traversează principalii beneficiari din
industriile metalurgică, chimică, petrochimică, constructoare de maşini şi minieră.
Alţi factori din cauza cărora societatea are greutăţi sunt:
• Repetatele creşteri de preţuri la energia electrică şi gaze naturale;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 29
• Blocajul financiar, din a cărui cauză, încasarea sumelor de la beneficiarii interni se
face în continuare cu mare greutate şi în cea mai mare parte prin compensare
existând posibilităţi reduse de finanţare a procesului de producţie.
• Fiscalitatea ridicată, care împreună cu creşterea repetată a preţurilor la materiile
prime, materiale, energie electrică şi gaz metan, în raport cu inflaţia raportată la
cursul leu-dolar, conduc la costuri de producţie mari şi la micşorarea cotei de profit.
• Acces greoi la credite bancare avantajoase pentru întreprindere.
Activitatea pieţei interne pentru produsele tradiţionale - utilaje şi scule pentru
metalurgie şi siderurgie s-a redus în ultimii ani afectând în mare măsură activitatea
societăţii.
Perspectivele considerate a relansa activitatea S.C Metalurgica S.A. se reflectă în
următorii paşi:
• Prin întreaga activitate de management şi marketing se urmăreşte lărgirea listei
clienţilor cu capacitate de plată, în special pe piaţa externă şi atingerea proporţiei de
cel puţin 60% pentru export.
• Principalele măsuri tehnico-organizatorice sunt îndreptate spre micşorarea costurilor
de producţie, asigurarea calităţii tuturor produselor şi serviciilor efectuate cât şi spre
modernizarea utilajelor şi a tehnologiilor de fabricaţie.
• Includerea societăţii în programul PSAL 2, deschide perspectiva privatizării societăţii
şi relansarea ei din punct de vedere economic cu condiţia ca privatizarea să nu fie un
scop în sine, ci un mijloc de eficientizare a firmei.
V.6. CONSULTANŢĂ PENTRU NOI AFACERI ŞI ACCESUL LA CREDITEPERSPECTIVE
.
Activităţile unui Centru de Consultanţă sunt non -profit şi ar fi posibilă atragerea
unui număr mare de persoane interesate.
În cadrul Centrului de Consultanţă sunt oferite oportunităţi de iniţiere de afaceri
private, modalităţi de înfiinţare de firme, de capitalizare a afacerilor şi legislaţia
referitoare la aceasta, consiliere juridică, pregătirea şi lansarea în afaceri,
Obiectivele principale:
• dezvoltarea activităţii economice şi de investiţii din zonă;
• oferirea de consultanţă pentru pregătirea înfiinţării de firme;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 30
• pregătirea şi lansarea în afaceri;
• consiliere şi întocmirea de planuri de afaceri, studii de fezabilitate, studii de piaţă;
• consiliere în contactarea unor împrumuturi rambursabile şi nerambursabile de la
bănci şi organizaţii străine sau româneşti;
• bancă de date;
• consiliere juridică.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 31
VI. SOCIETĂŢI COMERCIALE
Conform datelor furnizate de Administraţia financiară Aiud, numărul societăţilor
comerciale la sfârşitul anului 2001 a fost de 788, şi sunt grupate pe următoarele
categorii:
• comerţ 425
• prestări servicii 340
• producţie 23
Activitatea predominantă pe care societăţile comerciale o desfăşoară este comerţul.
VI.1. SITUAŢIA ACTUALĂ A INDUSTRIEI DIN MUNICIPIUL AIUD
VI.1.1. INDUSTRIA METALURGICĂ, A CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI ŞI APRELUCRĂRII METALELOR
Metalurgia feroasă şi neferoasă:
• SC Metalurgica SA
• SC Rombrides SRL
• SC Sitindustrie România SA
• SC Metalprod SA
• SC Artefero România SRL
• SC Starlux SRL
• P.G.P. International Engineering
care produc piese turnate din: oţel, fontă, bronz, cupru, piese forjate şi matriţate, piese
forjate ornamentale, accesorii pentru gospodărie precum şi seceri şi coase.
Construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor:• SC Lamex SRL • SC Del SA
• Artiforge AiudSC • SC Gel SRL
• Conselm SRL • Industrial Service SRL
• SCCA Oţelul • Metacar Horvath Aiud SRL
• SC Tesoral Vasinca SNC • Mobil Met Calos SNC
• Oţelul FAD CMM • Plast Confort SRL
• SC Promet SRL • SC Prelco Met SA
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 32
• SC Magic Agrojet SA • Prod Lacta SRL
• SC Ciprom SRL • SC Teiuşan Company SRL
• SC Virginia SRL • SC Teromet SRL
• Almi import – export SRL • SC Terosud SRL
• Bauluk Impex SRL • SC Valco SRL
• Dan Rom Termex
care produc utilaje pentru industria metalurgică, siderurgică şi minerit, produse şi piese
de schimb pentru uz gospodăresc şi gospodării individuale, utilaje pentru agricultură.
VI.1.2. INDUSTRIA CHIMICĂ• SC Calus Impex SRL produce şampoane, detergenţi pentru mochete, geamuri şi
vase de bucătărie.
VI.1.3. INDUSTRIA LEMNULUIExploatarea şi prelucrarea lemnului:• SC Nemesis SRL • SC Felix Star SRL
• SC Agro - Unio SRL • G.H.P. Mobila SRL
• SC MPL Impex SRL • Mobila şi Produse din Lemn Impex SRL
• SC Alimec Hagea SRL • SC Mobis - Andy - Ladislau SRL
• SC Balau SRL • SC Nagy Expres SRL
• SC Metalemn SRL • SC Service Tâmplar - Pan SRL
• SC Eben Ezer Beniamin SRL • SC Star Forest SRL
• SC Expo - Forest SRL • SC Morgana SRL
• SC Com Stejarul SRL • SC Ulex SRL
• SC Kelemen SRL • SC Maranatha SRL
• SC Anduz SRL • Ocolul Silvic Aiud;
• SC Morgana SRL;
prelucrează buşteni (cherestea), mobilă şi mobilier din lemn, sicrie, tâmplărie binale şi
prestări servicii în domeniu.
Celuloză şi hârtie:Tipografia Tipostar 100 CMM produce imprimate şi ambalaje de hârtie, iar Protehnica se
ocupă cu tipărire şi alte activităţi anexe.
Produse din porţelan şi sticlă:• SC Oxaprod SA
• SC Corina B Prest SRL
• SC Crista Lux SRL
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 33
• SC Paul Angelo SRL
produc porţelan menaj, articole ornamentale şi decoraţiuni de porţelan, ceramică şi
articole din sticlă.
Confecţii, textile:
• Record Socom • Casa Jurj SRL
• SC Baletti Livezile • SC Conf Ricami Nada SRL
• SC Euro Fashion SRL • SC Elena Sanda SRL
• SC Melana SRL • SC Glorex SRL
• SC Advent SRL • SC Isabelle Stil SRL
• SC Adventus SRL • SC Prod Impex Gabi
• SC Amira Ivan SRL • Socom Victoria
• SC Tricotex Flamingo
produc confecţii textile, prelucrează mase plastice, poligrafie cartonaje, comandă
îmbrăcăminte, tricotaje confecţii, echipamente sportive, echipamente de protecţie, lavete,
salopete.
VI.1.4. INDUSTRIA UŞOARĂ (TEXTILĂ, ÎNCĂLŢĂMINTE)
Pielărie şi încălţăminte:
• SC Nevea SRL
• SC Dermax SRL
• SC Genia SRL
• Socom Victoria
confecţionează încălţăminte, achiziţionează piei şi confecţionează piei
VI.1.5. ALTE RAMURI INDUSTRIALE: CONSTRUCŢII ŞI PRELUCRAREAMATERIALELOR ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR
Materiale de construcţii şi prestări servicii în domeniu:• SPI Prebet SA • SC Prest Leon
• SC Monolit SRL • SC Lora - G SRL
• SC Conprex SRL • SC Sercoms SRL
• SC Domar Service SRL • SC Super Termo SRL
• Electrotehnica Service • SC Tehnal SRL
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 34
• SC Elfor SRL • SC Comprex SRL
• SC Energo Impex • SC Anacon SRL
• Inseco Group SRL • SC Vasinca SRL
• SC Marc Construct SRL • SC Ediltrans
• SC Luca Construct SRL • SC Nordwest SRL
• SC Ane Mari Exim SRL
produc dale de pavaj-producţie şi dale de pavaj-montări, prefabricate de beton şi asigură
prestări de servicii în domeniul reparaţiilor şi al construcţiilor diverse, instalaţiilor de gaz
sanitare.
VI.1.6. INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI A BĂUTURILORProduse alimentare:
• SC Albapam • SC Carn Micro SRL
• SC Acfa SRL • SC Exotic Roman SNC
• SC Aitec SRL • SC Favorit Carn
• SC Bucher – Walbrol • SC Fortuna SRL
• SC Carn Centru SRL • SC Orix Cofariu
• SC Cuptorul de Aur • SC Pro - Serana SRL
• SC Cuptorul de Aur Hajnal SRL • SC Paloma Company SRL
• SC Dani O. N. • SC Kast Szabo SNC
produc pâine şi specialităţi, produse lactate (brânzeturi), abatorizare, preparate din carne
(salam, cârnaţ, crenvuşti, tobă), vin de struguri, bere, băuturi răcoritoare, îngheţată,
siropuri concentrate, foi napolitane, cafea.
ALTE ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE• Fabricarea jocurilor şi jucăriilor 1
• Recuperarea deşeurilor şi resturilor alimentare 2
MOTELURI ŞI RESTAURANTE• Moteluri 1
• Campinguri şi alte posibilităţi de cazare 3
• Restaurante 5
• Cafenele şi baruri 23
TRANSPORT ŞI DEPOZITARE
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 35
• Alte transporturi terestre 16
• Activităţi ale agenţiilor de voiajşi turism 3
ACTIVITĂŢI FINANCIARE, BANCARE ŞI DE ASIGURĂRI
• Intermedierea monetară (bănci) 4
• Alte intermedieri financiare 2
• Activităţi de asigurare 4
VI.2. ANALIZA CRITICĂ
Există sectoare de activitate inexistente şi sectoare slab reprezentate pentru care
ar exista condiţiile necesare dezvoltării lor.
Sectoare inexistente în domeniul transportului:
• transport auto specializat în construcţii;
Sectoare inexistente în prestări servicii:
• prestări servicii cu utilaje şi mijloace de transport;
• organizări mese festive, organizări expoziţii;
• servicii metrologice;
• legătorie de carte;
• forţă de muncă - recrutare internaţională de personal;
• expertize, evaluări, certificări de produse;
• evaluări planuri de afaceri;
• spălătorie auto;
• închirieri auto, intermedieri auto;
• închirieri maşini şi utilaje agricole;
• decoraţiuni interioare;
• ateliere, proiectare pentru diverse domenii;
• consultanţă generală;
• consultanţă în afaceri şi management;
• prestări servicii pentru stropit culturi agricole, pomicole şi viticole;
• curăţătorie chimică.
Sectoare inexistente în industria alimentară :
• prelucrarea laptelui;
• lapte industrializare;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 36
• lapte achiziţionare;
• lactate-produse;
• fructe de pădure şi ciuperci - valorificare şi prelucrare;
• conserve de diferite tipuri-producţie;
• preparare concentrate furajere pentru animale şi păsări, oi, porci, vaci;
• ciuperci - producţie;
• băuturi răcoritoare - sucuri naturale - prelucrare struguri, mere, etc. ;
• prelucrare ulei.
Sectoare inexistente în domeniul materialelor de construcţii şi refractare:
• prelucrare ţiglă;
• prelucrare cărămidă.
Sectorul pielărie şi încălţăminte este slab reprezentat, atât în domeniul prelucrării
pieilor, cât şi al execuţiei confecţiilor din piele şi înlocuitori a articolelor de voiaj şi
marochinărie, a încălţămintelor din piele, încălţăminte la comandă - producţie, cojocării.
Sectorul celulozei şi hârtiei este slab reprezentat. Singura unitate existentă
lucrează sub capacitate. Se impun măsuri pentru redresarea acestui sector de activitate.
Este necesară:
• producerea de produse de papetărie-producţie;
• lucrări de tipografice-producţie.
În sectorul exploatarea şi prelucrarea lemnului este necesară relansarea
sectorului de prelucrare a deşeurilor şi a rumeguşului rezultat.
VI.3. PERSPECTIVE - OPORTUNITĂŢI DE AFACERI
Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, înfiinţarea Centrului de Consultanţă este
benefică, dar se doreşte mărirea numărului de firme de consultanţă, dezvoltarea
sectoarelor inexistente.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 37
VII. TRANSPORTURI
VII.1. SITUAŢIA ACTUALĂ
VII.1.1. TRANSPORT RUTIER
Zona de transport rutier este bine reprezentată pe raza municipiului Aiud. Ea este
acoperită de SC Aitrans SA, SC Ediltrans SA, Docea, Trans, Gyilen şi persoane fizice
deţinătoare de autorizaţii de funcţionare pentru activitatea de transport marfă şi călători.
VII.1.2. TRANSPORTURI DE MARFĂ
La nivelul municipiului Aiud transportul de marfă este asigurat în principal de SC
AITRANS SA.
Societatea dispune de un parc auto format din basculante, autocamioane,
autotractoare, autodube comerciale.
VII.1.3. TRANSPORT DE CĂLĂTORI
S.C. Ediltrans SA şi S.C. “AITRANS” S.A. asigură în mare parte transportul de
călători în municipiul nostru.
S.C. Aitrans S.A.. dispune de un număr de 27 de autobuze. Numărul de călători
transportaţi în anul 2001 a fost de 720.000 călători. Societatea efectuează transporturi
de călători cu trasee spre Alba Iulia, Ocna Mureş, Geogel, Rimetea, Ciuguzel, Peţelca,
etc.
Societatea comercială “EDILTRANS” S.A. Aiud a luat fiinţă în anul 1999 prin
transformarea Regiei Autonome “GO” Aiud în baza hotărârii nr. 44 din aprilie 1999 a
Consiliului Local al municipiului Aiud care a devenit acţionarul unic al societăţii.
Activitatea de transport urban de călători a S.C. Ediltrans S.A. se prezintă
astfel:694.506 călători transportaţi, 269.063 km efectivi şi 5.902.349 km călătorii realizaţi
Societatea EDILTRANS a asigurat transportul urban de călători cu trasee spre
Ciumbrud, Sîncrai, Aiud II, Măgina, Gîmbaş, Gârbova de Sus, Gârbova de Jos,
Gîrboviţa.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 38
Greutăţile cu care se confruntă aceste societăţi sunt:
• Starea foarte proastă a drumurilor;
• Vechimea parcului auto;
• Scăderea de la zi la zi a numărului de călători;
• Creşterea necontrolată a preţului la carburanţi;
• Slaba calitate a pieselor de schimb;
• Taxe şi impozite mari şi numeroase.
Perspectivele firmelor sunt legate de gradul de ocupare a forţei de muncă.
VII.1.4. TRANSPORT FEROVIAR
Municipiul Aiud este deservit de calea normală dublu-electrificată Teiuş-
Războieni, municipiul Aiud fiind amplasat la reţeaua de transport naţional CFR
asigurându-se legăturile cu marile oraşe din zonă şi este situată în partea de est a
oraşului, fiind conectată de centru prin strada Gării şi strada Ion Creangă. Semnalăm
existenţa unei gări care funcţionează corespunzător. Staţia dispune de un bloc de linie
automatizat.
VII.2. ANALIZA CRITICĂ A TRANSPORTURILOR
Se disting câteva aspecte generale legate de transportul de marfă şi călători:
• neîntreţinerea corespunzătoare a reţelei de străzi şi drumuri, în special a celor de
legătură a municipiului cu localităţile componente şi aparţinătoare;
• vechimea parcului auto (mai mult de 30 ani), care generează cheltuieli suplimentarea
pentru întreţinere şi reparaţii, ceea ce duce la creşterea tarifelor de transport;
• lipsa fondurilor pentru realizarea unei autogări moderne;
• blocajul financiar care duce la neplata la timp a datoriilor fiscale şi a furnizorilor;
• calitatea slabă a pieselor auto;
• traficul redus de călători la schimburile II şi III care asigură utilizarea capacităţilor la
cca. 25%-30%.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 39
VII.3. PERSPECTIVE
Societăţile care asigură transportul de marfă şi călători au ca obiective prioritare
următoarele:
• asigurarea unui confort sporit la transportul de călători;
• dotarea parcurilor auto cu mijloace de transport moderne;
• întocmirea studiilor şi proiectelor necesare dotării municipiului cu o nouă autogară
care să corespundă din punct de vedere funcţional şi arhitectural;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 40
VIII. COMERŢ
VIII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
1. Clasificarea activităţilor comerciale după obiectul de activitate:
a) Activitate de producţie şi comercializare a producţiei proprii;
b) Activitate de prestări servicii pentru populaţie;
c) Activitatea de vânzare - desfacere en gros şi prin vânzare cu
amănuntul;
d) Activitate financiar bancară.
Din punctul de vedere al naturii produselor ce fac obiectul activităţii amintim:
• Produse agro-alimentare;
• Produse industriale nealimentare.
• Din punctul de vedere al spaţiilor de depozitare-vânzare amintim:
• cu desfacere în spaţii proprii amenajate potrivit destinaţiei;
• cu desfacere ambulantă şi depozitare în spaţii în general neamenajate expres.
Din punctul de vedere al provenienţei produselor desfăcute amintim:
• Produse din producţie internă:
• proprie a agentului economic;
• achiziţionate de la alţi agenţi economici;
• Produse provenite din import;
e) Activităţi de import export.
VIII.2. ANALIZA CRITICĂ
Activitatea comercială la nivel de municipiu prezintă o varietate de domenii în care
se regăseşte, dar cu toate acestea se impune accentuarea activităţii de marketing-
studierea cererii din partea populaţiei.
Exporturile, reprezintă un procent mic comparativ cu importurile.
Datorită ponderii mici a activităţii productive existente la nivel de municipiu,
comercializarea produselor indigene este nesemnificativă.
Se constată o carenţă în ce priveşte publicitatea, reclama produselor realizate pe
plan local care ar putea fi comercializate pe piaţă.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 41
VIII.3. PERSPECTIVE
• creşterea calităţii produselor pentru aprecierea acestora pe piaţa externă şi implicit
dezvoltarea exporturilor;
• corelarea activităţii de producţie cu activitatea comercială;
• folosirea postului de televiziune prin cablu şi a altor mijloace în scopul publicităţii.
• accentuarea comercializării producţiei proprii.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 42
IX. AGRICULTURA
IX.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
Ca ramură economică agricultura are o pondere substanţială pe raza municipiului
Aiud.
Ea este bine reprezentată de numărul mare de gospodării ale populaţiei ce
desfăşoară activitate agricolă precum şi de societăţi comerciale viticole şi pomicole.
Municipiul Aiud deţine o suprafaţă totală de 14.223 ha.
Pe categorii de folosinţă situaţia se prezintă astfel:
• arabil - 4897 ha;
• păşuni - 1681 ha;
• fâneţe - 619 ha;
• vii - 389 ha;
• livezi - 252 ha;
• păduri - 4981 ha
• alte suprafeţe -1404 ha.
Din suprafaţa totală de pădure 1500 ha sunt păduri de agrement în grupa I de
protecţie.
Vârsta medie a pădurilor este de 60 ani, iar starea fitosanitară şi de vegetaţie este bună.
Compoziţia:
• 60 % stejar şi gorun;
• 40 % amestec foioase
IX.1.1. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ EXISTENTĂ ÎN MUNICIPIUL AIUD
Situaţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă se prezintă astfel:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 43
Nr.
crt.
Supr
afaţ
aag
ricolă
tota
lă
Intra
vila
n
Extra
vila
n
Arab
il
Păşu
ni
Fâneţe
Vii
Live
zi
Alte
Tere
nuri
Pădu
ri
1. Total Municipiu 90
98,2
1003
8095
,2
3807
1276
172
356
71 87
2327
,5
2. Aiud
2168
441
1726
,7
673
149
53 120 5 13
713,
5
3.Aiudul de
Sus 1286
,2
104
1182
,2
500
119 - 19 13 19
512,
2
4. Măgina
951,
5
79
872,
5
352
151
18 48 31 8
264,
43
5 Gîmbaş 385
25 360
269
81,2 - 6 - 3 1
6. Păgida 498
21 477
202
102 - 5 - 2
166,
3
7. Ciumbrud 998
82 916
411
200,
2
23 107 2 1 171
8. Sîncrai
848,
5
66
782,
5
536
162
20 15 4 2
43,2
9. Gîrbovade Jos 90
7
104
803
407
110 - 17 4 3
261,
7
10 Gîrbovade Sus 65
8
53 605
267
124
58 12 6 30 108
11 Gîrboviţa 398
28 370
190
76 - 6 6 6
86,2
Situaţia terenului agricol a municipiului Aiud în anul 2001 este următoarea:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 44
Categoria de folosinţă
Nr.
crt.
Spec
ificaţie
Tota
ldi
n ca
re
Ara
bil
Păşu
ni
Fâneţe
Vii
Live
zi
Pădu
ri
Alte
tere
nuri
Tota
l
Intra
vila
n
169,
01
8,24
85,4
7
13,3
2
63,2
1
0,58
671,
48
1010
,31
1
Supr
afaţ
a m
unic
ipiu
lui
1411
7,62
Extra
vila
n
4972
,67
1686
,02
591,
92
536,
18
208,
62
4955
,32
844,
58
1310
7,31
Intra
vila
n
76,3
7
1,21
64,9
9
3,43
31,2
3
0,58
253,
26
431,
07
2
Supr
afaţă
afla
tă la
disp
oziţi
a co
mis
iei
5720
,41
Extra
vila
n
3688
,77
434,
96
506,
20
66,5
4
73,3
2
306,
56
212,
99
5289
,34
Intra
vila
n
147,
71 -
17,8
3
-
8,94 -
5,53
180,
01
3
Supr
afaţ
a to
tală
de
pus
în p
oses
ie
4937
,20
Extra
vila
n
3988
,91
-
300,
24
132,
64
164,
09
234,
19
9,76
4757
,19
Totalul suprafeţei solicitate în anul 2001 a fost de 8820,3 ha. Titlurile de
proprietate eliberate în anul 2001 a fost de 239.
IX.2. ANALIZA CRITICĂ
Punerea în posesie a foştilor proprietari conform Legii 18/1991 pe vechile
amplasamente a dus la constituirea unor proprietăţi pe parcele mici care nu permite
aplicarea tehnologiilor moderne pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor, conducând la
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 45
obţinerea unor producţii diminuate la hectar în comparaţie cu gradul de fertilitate a
terenurilor, situaţie rămasă neschimbată şi anul 2001.
Parcul de utilaje agricole învechit şi redus raportat la încărcătura de suprafaţă
conform normele tehnice, slaba putere de cumpărare a seminţelor de calitate biologică
ridicată, a îngrăşămintelor, a erbicidelor şi insectofungicidelor, precum şi implicarea
insuficientă a Direcţiei Judeţene Agricole în coordonarea în teritoriu a specialiştilor,
conduce de asemenea la diminuarea producţiilor agricole.
IX.3. PERSPECTIVE
Se preconizează ca după încheierea punerii în posesie a terenurilor conform Legii
1/2000, proprietarii de terenuri să se organizeze pe parcele de minim 10-20 ha
asigurându-se astfel condiţii pentru aplicarea tehnologiilor ridicate, ce vor conduce la
creşterea producţiilor şi diminuarea cheltuielilor.
În anul 2001 şi 2002 se va continua punerea în posesie a vechilor proprietari pe
cât posibil pe vechile amplasamente, cu eliberarea titlurilor de proprietate.
Se are în vedere de asemenea înfiinţarea unor subcentre agricole care vor avea
ca scop sprijinirea cetăţenilor cu specialişti, materiale biologice de calitate
corespunzătoare.
Având în vedere că în conformitate cu statisticile existente în prezent, agricultura
individuală reprezintă peste 82% din suprafaţa ţării concentrând peste 36% din populaţie,
se va încerca întărirea prin mijloace specifice a acestui tip de agricultură. Media însă
fiind foarte redusă şi anume doar de 2,5 ha de familie, se va încerca crearea de condiţii
pentru mărimea acestei suprafeţe în ideea creşterii rentabilităţii exploataţiilor agricole şi
anume arendarea terenurilor, închirierea sau cumpărarea acestora.
Pentru suprafeţele de pădure primite în proprietate de către cetăţeni se va urmări
respectarea exploatării raţionale a fondului forestier, în conformitate cu prevederile
actelor normative în vigoare precum şi a celor care vor apărea în viitor.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 46
X. PRESTĂRI SERVICII CĂTRE POPULAŢIE
X.1. SITUAŢIA ACTUALĂ
X.1.1. SECTOR PRIVAT
În municipiul Aiud există următoarele societăţi care aparţin sectorului privat:
• Oţelul SCCA; • SC Ediltrans;
• Peco SA; • SC Interconex SRL;
• SC Soft Mat 1995 SRL; • SC Kelemen SRL;
• SC Şoimul S SRL; • SC Lorincz SRL;
• SC Tehnocom SRL; • SC Mefin SRL;
• SC Transilvania SA; • SC Miss Dana SRL;
• SNC Mac Pop; • SC Olimpus SRL;
• SC Domar Service SRL; • “2L” Ind PF;
• SC Marcom Exim SRL; • SC Electroplast SRL;
• SC Galaxy SRL;
care prestează servicii în domeniul calculatoarelor şi al informaticii, filmări video,
mecanizare agricolă, inspecţii tehnice în domeniul auto, organizare nunţi, mese festive,
reparaţii instalaţii termice, sanitare, electrice, montat geamuri, asistenţă tehnică în
domeniul electric şi telecomunicaţii, al tehnicii de calcul, servicii de dezinfecţie,
dezinsecţie, deratizări, service pentru maşini de cusut, reparaţii maşini de cusut, foto,
montări dale pavaj, transport marfă intern, reparaţii radio -TV, vopsitorie auto.
X.1.2. SECTOR PRIVAT DE GRUP
Societăţile care fac parte din sectorul privat de grup şi activităţile desfăşurate de
acestea sunt:
• SCCA Oţelul Aiud - confecţii metalice şi construcţii;
• Oţelul FAD CMM - confecţii metalice şi prelucrări mecanice;
• Record SOCOM - confecţii textile, prelucrări mase plastice, poligrafie cartonaje,
prelucrări matale preţioase, reparaţii TV, frizerie, coafură, comandă îmbrăcăminte;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 47
• SOCOM Victoria-confecţii textile, confecţii încălţăminte, tâmplărie, prestări servicii.
X.I.3. ACTIVITATEA SC EDILTRANS SA
A) Furnizarea energiei termiceFurnizarea energiei termice în municipiul Aiud se face de către SC Ediltrans
astfel:
Specificaţie 2000 2001
37.145,528 20.737,773
36.820,316 19.494,155Realizări fizice din care:
- populaţie Gcal
- ag. economici 325,312 1.243,618
11.419.165 9.245.113
11.030.702 8.460.516
Realizări valorice(cu TVA mii lei din care:
- populaţie mii lei
- ag. economici mii lei 388.463 784.597
Din realizările valorice de la populaţie de 8.460.516 mii lei, suma de
2.721.306 mii lei reprezintă subvenţia solicitată pentru acoperirea diferenţei de preţ la
energia termică livrată populaţiei, solicitată în anul 2001 prin deconturi lunare.
Valoarea gazelor naturale consumate în anul 2001 pentru producerea energiei
termice a fost de 7. 350.480 mii lei.
B) Activitatea de salubrizare şi transport a gunoiului menajerSpecificaţie 2000 2001
29.181 29.016
19.763 19.601
Realizări fizice mc din care:
- populaţie mc
- ag. economici mc 9.417 9415
1.381.289 1.901.233
947.051 1.115.589
Realizări valorice (cu TVA) mii lei din care:
- populaţie mii lei
- ag. economici mii lei 434.238 785.644
În anul 2001, până în luna aprilie, s-au finalizat lucrările de achiziţionare şi
montare a contoarelor volumetrice pentru 7 centrale termice şi montarea a 8 arzătoare
tip BGN pentru 8 cazane din 3 centrale termice.
.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 48
X.2. ANALIZA CRITICĂ
Activitatea de colectare, transport şi depozitare gunoi menajer trebuie
îmbunătăţită.
În paralel cu stabilirea noului amplasament pentru halda de depozitare şi reciclare
a deşeurilor menajere, halda existentă se va acoperi cu un strat de pământ în grosime
de minim 50 de cm pentru realizarea compostării şi redarea pe cât posibil a terenului în
circuitul agricol.
Dezvoltarea activităţii prin asigurarea colectării, transportului şi depozitării
deşeurilor menajere de la populaţia din localităţile componente şi aparţinătoare
municipiului Aiud şi anume, în Aiud II, este necesară identificarea unui amplasament
pentru depozitarea deşeurilor menajere iar în Ciumbrud este necesar un amplasament
pentru depozitarea deşeurilor menajere care eventual să asigure capacitatea de
depozitare a deşeurilor menajere şi din localitatea Sîncrai.
Este necesară implementarea unui program pentru educarea populaţiei privind
necesitatea dotării gospodăriilor proprii cu recipienţi adecvaţi - pubele pentru depozitarea
resturilor menajere.
X.3. PERSPECTIVE
La începutul anului 2001 EDILTRANS şi-a propus executarea mai multor lucrări la
centralele termice de cvartal, lucrări considerate de strictă necesitate:
• executarea şarpantelor pe centralele termice CT 8, CT 9, CT 10 şi CT 7;
• executarea unor lucrări de reparaţii capitale la interior şi exterior precum şi
lucrările de igienizare la centralele termice CT 8, CT 9, CT 10 şi CT 7;
Valoarea acestor lucrări a fost estimată la cca. 2 miliarde lei. Aceste lucrări nu s-
au executat din lipsa asigurării resurselor financiare şi din cauză că, din luna aprilie 2001
până în luna noiembrie 2001, centralele nu au funcţionat deoarece furnizorul de gaze
naturale a sistat livrarea acestora pentru că societatea noastră nu şi-a onorat obligaţiile
contractuale, respectiv achitarea contravalorii facturilor.
Menţionăm că la finele anului 2001 au rămas racordate la sistemul centralizat de
încălzire şi apă caldă menajeră 2607 apartamente, diferenţa de 1672 apartamente având
o altă sursă de încălzire şi preparare apă caldă menajeră.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 49
Societatea va continua lucrările de montare a contoarelor volumetrice şi a
elementelor de automatizare la centralele termice şi a lucrărilor de reparaţii capitale la
interiorul şi exteriorul centralelor.
XI. OPORTUNITĂŢI ÎN AFACERI
Analizând situaţia prezentată în capitolele anterioare pe domenii de activitate, la
nivelul municipiului Aiud există un potenţial a cărui exploatare ar putea determina o
evoluţie simţitoare a iniţiativei private şi implicit creşterea nivelului economic în municipiu.
În acest sens principalele domenii în iniţierea de noi afaceri ar putea fi
următoarele:
• exploatarea suprafeţelor agricole existente, care utilizate într-un mod eficient ar putea
constitui o sursă importantă de venituri pentru cei interesaţi;
• valorificarea şi comercializarea produselor de provenienţă vegetală şi animală şi în
special crearea unor societăţi specializate în prelucrarea laptelui şi a produselor
lactate;
• înfiinţarea unor unităţi de producţie, specializate în producerea şi îmbutelierea de
sucuri naturale şi de asemenea a conservelor de legume şi fructe;
• exploatarea potenţialului turistic existent în zonă prin înfiinţarea unor societăţi cu
specific în acest domeniu, precum şi dezvoltarea agroturismului în localităţile
componente şi aparţinătoare. Atragerea unor investitori străini ar putea contribui la
punerea în valoare a zonelor deosebite ca poziţie şi relief de care beneficiază Aiudul
şi împrejurimile;
• având în vedere varietatea de domenii în care a început să se dezvolte industria şi
comerţul în municipiul nostru, iniţiativa particulară poate fi canalizată înspre aceste
ramuri economice studiindu-se oportunitatea înfiinţării unor noi societăţi;
• înfiinţarea unor noi societăţi axate în principal pe producţie, având în vedere faptul că
în prezent ponderea principală o deţin societăţile cu activitate comercială.
În luna aprilie a anului 1998 s-a înfiinţat şi şi-a început activitatea filiala Aiud a
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, care are ca scop promovarea şi apărarea
intereselor economice, de producţie, de comercializare, financiare, juridice, etc. ale
întreprinderilor private în raporturile acestora cu organele puterii şi ale administraţiei de
stat, precum şi în relaţiile cu alte organe şi organisme din ţară şi străinătate.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 50
XII. ÎNVĂŢĂMÂNT
XII.I. SITUAŢIA EXISTENTĂ
ŞCOLI GENERALE, COLEGII, LICEE, GRUPURI ŞCOLARE
În anul şcolar 2001 - 2002, situaţia numărului total de preşcolari, elevi şi cadre
didactice se prezenta astfel:
Unitatea şcolară Numărul de elevi Numărul de cadre
1. Colegiul Naţional "Titu Maiorescu" 1004 63
2. Grupul Şcolar “Avram Iancu” Aiud 1004 92
3. Grupul Şcolar Agricol “Alexandru Borza” 467 42
Ciumbrud
SITUAŢIA ŞCOLILOR GENERALE ŞI GRĂDINIŢELOR
Unitatea şcolară Numărul deelevi
Numărul decadre
1. Şcoala Generală nr.1 Aiud - “O. Hulea” 724 44
2. Şcoala Primară Gîmbaş 24 3
3. Şcoala cu clasele I- VIII “T. Tudoran” 155 8
4. Şcoala Generală nr.3. Aiud –“A. Sever” 764 41
5. Şcoala Generală Ciumbrud 105 14
6. Grădiniţa Program Normal Ciumbrud 49 3
7. Grădiniţa Program Normal Sîncrai 18 1
8. Şcoala Generală Gîrbova de Jos 109 13
9. Şcoala Primară Sîncrai 11 2
XII.2 ANALIZA CRITICĂ
În anul 2000 sistemul de învăţământ la nivel de colegii şi grupuri şcolare s-a
modificat. Astfel Grupul Şcolar Auto şi Grupul Şcolar Industrial Metalurgic s-au unit şi au
format Grupul Şcolar Industrial “Avram Iancu”, iar Grupul Şcolar Agricol Aiud s-a unit cu
Grupul Şcolar Agricol Ciumbrud , formând Grupul Şcolar Agricol “Alexandru Borza”.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 51
În urma analizei datelor transmise de Centrele Bugetare din municipiul Aiud,
principalele probleme semnalate sunt următoarele:
• Spaţiul pentru învăţământ al Colegiului Naţional este asigurat la limită;
• Căldura nu este asigurată la parametrii corespunzători;
• Decontarea abonamentelor elevilor şi cadrelor didactice nu este asigurată;
• Din totalul de 495 de elevi înscrişi la Grupul Şcolar amintit mai sus, 263 fac
naveta pe ruta Aiud - Ciumbrud, iar 84 dintre ei fac navetă dublă.
XII.3. PERSPECTIVE
Principalele direcţii de acţiune propuse :
• corelarea numărului de cadre didactice calificate cu numărul de elevi, în unităţile de
învăţământ;
• demararea, pe bază de proiecte, a investiţiilor considerate prioritare;
• creşterea numărului de elevi în clase
• Colegiul “Titu Maiorescu” necesită repartizarea a încă unui corp de clădire pentru
desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice.
• Având în vedere că fondurile repartizate de Primăria municipiului Aiud nu acoperă
plata cheltuielilor de transport pentru elevii navetişti, Grupul Şcolar Agricol Ciumbrud
va apela la veniturile proprii realizate de şcoală.
• Grupul Şcolar Agricol Ciumbrud va oferi posibilităţi de cazare şi masă la preţuri
avantajoase elevilor care efectuează dublă navetă, având asigurate condiţiile
necesare prin eforturi proprii.
• Elevilor cu situaţie materială precară li se vor asigura o masă gratuită la cantină
• Obiectivul principal al grupului Şcolar “Avram Iancu” este de a deveni Colegiu tehnic.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 52
XIII. CULTURA
XIII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
XIII.1.1. MUZEUL DE ISTORIE
Muzeul de istorie aiudean se constituie ca instituţie culturală de sine stătătoare în
anul 1950. Patrimoniul s-a îmbogăţit cu vestigii descoperite în Aiud şi regiunea din
preajmă. În prezent întregul patrimoniu al muzeului se ridică la aproximativ 30.000
obiecte muzeale, din care aproximativ 2/3 aparţin domeniului arheologic.
Muzeul de istorie este amplasat încă din 1950 în Palatul Princiar, parte
componentă a complexului de arhitectură medievală biserică fortificată, numită şi
Cetatea Aiudului. Edificiul păstrează în memoria zidurilor sale de piatră şi cărămidă
amintirile unor însemnate evenimente din istoria medievală şi modernă a Aiudului şi
împrejurimilor sale.
În muzeu mai sunt expuse vestigii arheologice, însoţite de material auxiliar-texte,
etichete, material ilustrativ, prin care se reconstituie istoria Aiudului şi a împrejurimilor
sale de la sfârşitul paleoliticului şi până în pragul constituirii primului stat dac centralizat
şi independent condus de Burebista.
Într-o altă sală se continuă prezentarea evoluţiei cronologice a epocii fierului. Sunt
expuse aici materiale tridimensionale din perioada mijlocie a Hallstatt-ului, precum şi
materiale auxiliare, un mormânt de inhumaţie de la Gîmbaş, prezentat în "situ" m,
obiecte de fier, bronz şi pastă sticloasă provenite din morminte de incineraţie aparţinând
unor războinici celţi (cca. 400 î.c.), descoperite la Aiud. Ajungând într-o altă sală,
vizitatorul poate vedea mărturii din epoca antică şi perioada prefeudală: vestigii
arheologice, cu deosebire ceramice, din aşezări datând din faza clasică a culturii geto-
dacice (sec. I î.c. - sec. I d.c.).
Multe din materialele descoperite au ajuns la alte muzee.
Muzeul de Istorie din Aiud va rămâne edificat asupra istoriei meleagurilor aiudene
începând cu timpurile îndepărtate ale preistoriei şi până la sfârşitul perioadei prefeudale.
Începând cu anul 1999 colecţia etnografică a fost îmbogăţită cu un număr de 50
de piese de etnografie şi artizanat. În cadrul colecţiei arheologice au intrat piesele de
interes ştiinţific rezultate în urma săpăturilor arheologice efectuate la complexul “Cetatea
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 53
Aiudului”. După prelucrarea ştiinţifică aceste piese urmează a fi inventariate şi trecute
definitiv în colecţia arheologică a muzeului.
Totalul suprafeţei ocupate de muzeu este de 595 m2 din care: 5 săli de expoziţie,
4 depozite ştiinţifice, 1 bibliotecă, 2 birouri, 1 spaţiu expoziţional deschis - lapidar. În anul
2001 numărul vizitatorilor a fost de 6240, dintre care 4572 de persoane în grupuri
organizate.
Activitatea instituţiei a fost axată pe materializare funcţiilor muzeului prinacţiuni cu caracter specific:• s-a continuat verificare colecţiilor vechi în vederea alcătuirii noilor registre de inventar;
• s-a efectuat repertorierea lotului de pipe din lut achiziţionate în urma săpăturilor
arheologice efectuate în Aiud, punct “Cetatea Aiudului, Castelul Bethlen”;
• s-au publicat studii de specialitate: “Colecţia de taleri a muzeului Aiud” - Paul
Scrobotă; “Contribuţii la repertoriul numismatic al judeţului Alba” - Paul Scrobotă;
“Metode de conservare şi restaurare din sec. Al XIX-lea” - Maria Vintilă;
• organizarea în colaborare cu Muzeul de Ştiinţele Naturii cu ocazia zilei de 18 mai,
Ziua Internaţională a Muzeelor, a dezbaterii “Responsabilităţi majore ale muzeelor în
salvarea şi protejarea patrimoniului cultural şi naţional şi local”;
• participarea la simpozionul “Traian şi destinul Daciei”, la Alba Iulia;
• participarea la al XVI -lea simpozion naţional de numismatică, Alba Iulia, 20-27
octombrie 2001;
• conservarea primară şi restaurare unui lot de vase medievale aflate în patrimoniul
muzeului.
În cursul anului 2001, în sala de expoziţii temporare a Muzeului de Istorie au fost
organizate 12 expoziţii temporare organizate în colaborare cu instituţii de cultură din
municipiul Aiud, cu scopul de a atrage un număr cât mai mare de vizitatori:
1. Expoziţia de icoane - “Alexandru Iuga” şi elevii clasei a IV-a a şcolii generale
“Ovidiu Hulea”, aprilie 2001;
2. Expoziţia personală de pictură - Dee Ildiko (Turda), iunie 2001;
3. Expoziţie personală - Ana Zoe Pop (Bucureşti), august 2001;
4. Expoziţia internaţională de Mail Art – august 2001;
5. Expoziţie de etnografie şi artă populară - septembrie 2001.
Problemele cu care se confruntă instituţia sunt:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 54
• repararea sistemului de aducţiune a energiei termice sau dotarea cu surse de căldură
proprii;
• dotarea instituţiei cu un sistem de alarmă antifurt;
• înlocuirea reţelei electrice din clădirea muzeului;
• ignifugarea materialului lemnos din podul clădirii şi din depozite;
• dotarea instituţiei cu un calculator cu imprimantă.
XIII.1.2. MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII
Muzeul de Ştiinţele Naturii se află în clădirea Colegiului “Bethlen Gabor”.
care atestă existenţa pieselor muzeale şi a colecţiilor din Aiud, datează din anul 1720, iar
anul oficial al înfiinţări muzeului este 1796, date despre care aflăm din manuscrisul
intitulat "Catalogus Raritatum Benefactorum", document care s-a păstrat din secolul al
XVIII-lea la biblioteca documentară Bethlen, în care sunt descrise colecţiile muzeului
aiudean, pe frontispiciul căruia se putea citi următoarea inscripţie "Raritatum Et Rerum
Naturalium Museum".
Putem spune că muzeul aiudean este dotat cu un bogat material documentar, ce-i
permite să îndeplinească atât o misiune educativă a oamenilor, cât şi o funcţie Ştiinţifică.
Entomologul poate găsi aici material de studiu pentru fauna Transilvaniei care-i poate
absorbi zile şi săptămâni întregi de activitate.
Studentul în domeniul ştiinţelor naturii are ocazia să vadă aici animale ale căror
nume îi este cunoscut doar din prelegeri universitare, iar înfăţişarea din albume si cărţi.
Este cea mai veche instituţie de acest gen din ţară. Primele documente scrise,
Cercetătorul în istoria biologiei poate găsi pe lângă un bogat material faptic, în biblioteca
documentară, vecină cu muzeul şi legată de acesta în cursul dezvoltării sale, cărţi rare.
Suprafaţa vitrinelor este 292,16 m2 ,iar suprafaţa spaţiului muzeal este
574,19 m2 şi cuprinde:
- 4 săli pentru expoziţia de bază din care: o sală de mineralogie, o sală de
nevertebrate, o sală de vertebrate (păsări şi mamifere), sala cu expoziţia de
schelete;
- holul muzeului fiind destinat expoziţiilor temporare;
- depozitul ştiinţific;
- un birou.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 55
În cursul anului 2001, Muzeul de Ştiinţele naturii a fost vizitat de un număr de
9 155 vizitatori din care 133 grupuri organizate, 7 700 de vizitatori din ţară, 17 grupuri şi
microgrupuri din străinătate (Franţa, Ungaria, Italia, Rusia Polonia).
Activitatea muzeistică s-a desfăşurat pe următoarele domenii: acţiuni cultural-
educative, expoziţionale, de conservare - restaurare şi de valorificare a patrimoniului
muzeal precum şi cercetare ştiinţifică.
Activitatea muzeistică în cursul anului 2001 se prezintă astfel:• s-a efectuat un studiu amănunţit asupra colecţiei entomologice, stabilind numărul
speciilor exotice şi a celor indigene pentru evaluarea colecţiei existente în muzeu;
• determinarea şi clasificarea ştiinţifică a materialului biologic colectat în anul precedent
precum şi inventarierea lui;
• se continuă cercetarea colecţiei paleontologice, fosile vegetale în vederea întocmirii
unui catalog de colecţie şi publicarea acestuia;
• pe linie ştiinţifică o bună colaborare privind schimbul de informaţii cu muzeele de
profil din ţară, îndeosebi cu Muzeul de Istorie Naturală G. Antipa din Bucureşti, cu
Institutul Geologic al României din Bucureşti, precum şi cu Institutul de Cercetare din
Cluj – Napoca;
• 18 mai, Ziua Internaţională a Muzeelor a fost marcată printr-o dezbatere
“Responsabilităţi majore ale muzeelor în salvarea şi protejarea patrimoniului cultural
şi naţional şi local”.
Activitatea expoziţională şi de valorificare a patrimoniului• a constat în completarea şi valorificarea expoziţiei de bază;
• au fost organizate trimestrial microexpoziţii pe teme de biologie cu exponate din
colecţiile muzeului cu scopul valorificării acestora;
• expoziţie temporară de pictură a d-nei Eva Mazzucco, vernisată cu ocazia Taberei
Internaţionale de pictură organizată în Aiud;
• au fost organizate întâlniri cu elevii şi seri muzeale pe teme de ecologie şi de ocrotire
a naturii;
• Popularizarea muzeului cu ocazia acţiunii organizate pe plan mondial “Ziua Porţilor
Deschise” dedicată ocrotirii monumentelor.
Problemele cu care se confruntă instituţia:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 56
• Înlocuirea totală a instalaţiei electrice în muzeu sau cel puţin corpurilor de iluminat
care sunt învechite şi defecte în proporţie de 95%, fapt ce duce la scăderea valorii
patrimoniului muzeului;
• Zugrăvirea a două încăperi, biroul şi depozitul ştiinţific, acestea fiind extrem de
deteriorate;
• Repararea şi refacerea picturii murale din sala de minerologie;
• Dotarea muzeului cu sistem de alarmă pentru protejarea patrimoniului îndeosebi pe
timpul nopţii.
XIII.1.3. CASA DE CULTURĂ “LIVIU REBREANU”
Casa de cultură “Liviu Rebreanu”, lăcaş de cultură care îşi desfăşoară activitatea
într-o clădire datând din anul 1926 - are menirea principală de a cultiva şi sprijini actul de
creaţie artistică. Activităţile organizate se adresează şi vin în întâmpinarea unei categorii
largi de populaţie, cu vârste şi pregătire socio-profesională diferită. Tocmai de acea
activităţile derulate pe parcursul anului sunt variate, cu grad de complexitate diferit, în
funcţie de categoria de persoane cărora se adresează, încercând să răspundă tuturor
cerinţelor şi aşteptărilor.
Activitatea cultural-artistică din întregul an s-a desfăşurat conform planurilor de
activitate prin care am marcat evenimentele importante din viaţa literară şi artistică a ţării,
omagiind personalităţile culturale naţionale şi universale, subliniind importanţa culturală a
operelor acestora, punctând momentele istorice importante din viaţa poporului nostru. S-
au organizat expoziţii de artă plastică unde au expus artişti plastici consacraţi sau tinere
talente, dând astfel posibilitatea aiudenilor să-i cunoască şi să le aprecieze talentul şi
spiritul creator. Datorită reparaţiilor la tavanul sălii de expoziţii a Casei de Cultură care s-
au făcut în anul 2001, expoziţiile au fost organizate în colaborare cu Fundaţia Inter-Art la
galeriile acesteia. Au expus artişti plastici aiudeni dar şi din alte localităţi din ţară, precum
şi de peste hotare.
Au fost organizate spectacole artistice de muzică populară, rock, folk şi pop,
recitaluri de muzică şi poezie, concursuri de poezie ( creaţie şi interpretare), proză
scurtă, rebus, artă plastică. De asemenea am editat publicaţia culturală “Aiudul literar”,
nr.17 (iunie) şi 18 (noiembrie).
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 57
Activităţile cultural-artistice desfăşurate în anul 2000 au marcat evenimentele
importante din viaţa literară şi artistică a ţării, omagiind personalităţile culturale naţionale.
În anul 2001 s-au organizat şi desfăşurat următoarele activităţi:
• “Zilele Eminescu” prilej cu care au avut loc colocvii, expoziţii de artă plastică,
prezentare de carte, recital de poezie şi muzică;
• “Unirea - în conştiinţa şi sufletul românilor” prilej cu care au avut loc recitale
de muzică şi poezie şi spectacole folclorice;
• Expoziţii de artă plastică şi desen: Istvan Balog (Aiud), Rachel Gârgă,
“Anotimpul femeilor”, Mircea Maximilian Boieru (Blaj), Szekely Mihaly (Aiud,
89 ani), Oniga Alin, Eva Mazzucco (Austria),Ozlem Kalkan Erenus (Turcia),
Dimitar Velichkov (Bulgaria), Ana Zoe Pop (Bucureşti), Ioan Victor
Cacoveanu, Andrei Bako, Dee Idiko (Cîmpia Turzii);
• Personalităţi ale neamului românesc: Nicolae Iorga - prezentare de carte;
• Cercuri literare, audiţii muzicale;
• Colocviile de literatură “Poezia secolului XX”, perioadă în care au avut loc
lansări de carte, recitale de muzică, vizite la muzee, concurs de poezie;
• Prezentări de carte - “Visul unui impiegat de mişcare “ de Mircea Bujor;
“Maşina de tocat imagini” de Alina Gănaru;
• Expoziţie de pictură : prilej cu care locuitorii Aiudului au avut ocazia să admire
lucrări ale pictorilor francezi din Cusset, sau ale altor artişti care au participat
la Tabăra Internaţională de Artă Plastică;
• Spectacole, expoziţii de pictură cu tematică religioasă;
• Festivalul internaţional “Lucian Blaga” prilej cu care au avut loc colocvii,
expoziţii de artă plastică, prezentare de carte, recital de poezie şi muzică;
• Expoziţia internaţională de Mail - Art: “Paşi”
• Zilele culturale “Liviu Rebreanu” cu ocazia cărora au avut loc colocvii, expoziţii
de carte, lansare de carte, concurs de proză scurtă, sesiuni de comunicări.
În colaborare cu Primăria municipiului Aiud au fost organizate cele patru
manifestări care se desfăşoară în fiecare an: “Zilele Berii”, “Zilele Toamnei”, Sărbătoarea
Crăciunului.
Numărul de participanţi la manifestările organizate de Casa de Cultură a fost
în anul 2001 de 25.694, iar numărul manifestărilor importante a fost de 80.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 58
Toate acţiunile, prin nivelul intelectual ridicat impus de participanţii invitaţi au
făcut ca Aiudul să fie amintit în întreaga ţară, ca un centru cultural în care arta, oricare ar
fi ea îşi găseşte bine locul, beneficiind şi de un public pe măsură.
Pe lângă activităţile cultural - artistice, ţinând seama de greutăţile cu care se
confruntă şomerii din Aiud în vederea obţinerii unui loc de muncă, precum şi a faptului că
în general aceştia sunt fie tineri absolvenţi, fie persoane care au o singură calificare,
împreună cu A.J.O.F.P. Alba au fost iniţiate şi organizate cursuri de calificare şi
recalificare.
Cursuri organizate în anul 2000
Nr.c
rt. Cur
s
Tota
lcu
rsanţi
Din
car
efe
mei
Din
car
epe
rsoa
nesu
b 25
ani
Tota
l şom
eri
Din
car
efe
mei
Din
car
epe
rsoa
nesu
b 25
ani
1 Sudori 21 1 1 - - -
2 Croitorie 47 46 8 - - -
3 Calculatoare 34 23 6 - - -
4 Total 102 69 15 - - -
Casa de Cultură “Liviu Rebreanu” colaborează în organizarea de manifestări
cultural-artistice cu Primăria municipiului Aiud, Muzeul de Istorie, Centrul Judeţean al
Creaţiei Populare Alba, Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga”, Inspectoratul pentru
Cultură Alba, Universitatea “1 Decembrie 1918”, Colegiul “Titu Maiorescu”, Fundaţia Inter
Art, reviste literare, ziare judeţene.
XIII.1.4. FUNDAŢIA INTER ART
A luat fiinţă în anul 1996 în baza parteneriatului cu tabăra similară din oraşul
Gyomaendrőd. Cu 8 ţări participante, tabăra a avut un debut promiţător. Primăria
municipiului Aiud a avut de la bun început un rol susţinător şi a fost co-organizatoare a
manifestării. Centru Cultural din Salzburg a intrat în legătură cu primăria Aiud şi cu
Consiliul de conducere a taberei, doi ani la rând contribuind ca şi colaborator la
organizarea manifestării.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 59
Activităţile organizate de Fundaţie în anul 2001 sunt următoarele:
• Expoziţia de pictură şi grafică Istvan Balog;
• Expoziţia de artă plastică Garga Rachel;
• Expoziţia retrospectivă a Taberei Internaţională de Artă Plastică “Inter Art” Aiud, ediţia
a V-a;
• Expoziţii de pictură Mircea M. Boeriu (Blaj), Dee Ildiko (Cîmpia Turzii), Dimitar
Velichkov (Bulgaria), Szekely Mihaly, Andrei Bako;
• Tabera Internaţională de Artă Plastică “Inter Art” Aiud, ediţia a VI-a;
• Expoziţia de artă Alin Oniga;
• Expoziţia Internaţională Mail Art având ca tematică “Paşi”;
• Expoziţia “10 artişti din Transilvania”;
• Expoziţie de sculptură Szocs Eva Andreea;
• Expoziţie de grafică Ana Zoe Pop;
• Expoziţia de artă Ozlem Kalkan Erenus;
• Expoziţia de artă plastică Cristina Toacă Olievski;
• Expoziţia de închidere a taberei aiudene (Muzeul Literaturii Române Bucureşti).
XIII.1.5. BIBLIOTECI
XIII.1.5.1. BIBLIOTECA “LIVIU REBREANU”
Biblioteca Municipală “Liviu Rebreanu" a fost în fiinţată în anul 1950, când şi-a
început activitatea de lectură cu 5000 volume de carte. Registrul de mişcare a fondurilor
(R.M.F.), important document al bibliotecii, în care se înregistrează evoluţia numerică a
cărţii, datează din anul 1952, iar prima consemnare făcută scoate în evidentă existenta a
5200 volume de carte.
Cu scopul antrenării unui număr însemnat de cititori la activitatea de lectură în
cadrul bibliotecii şi în colaborare cu alte instituţii de cultură de pe raza oraşului se
desfăşoară multe activităţi culturale, a căror menire este bine definită de beneficiari.
În anul 2001 activitatea s-a desfăşurat conform "Programului de activitate
pe anul 2001" care a cuprins următoarele obiective:
• Achiziţia de carte.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 60
Achiziţia de carte se desfăşoară conform principiilor care trebuie respectate în
acest sens, adică ponderea a fost deţinută de cartea necesară, apoi în funcţie de
fondurile financiare alocate. În anul 2001 s-au achiziţionat 2060 exemplare de carte.
• Evidenţa colecţiilor, organizarea colecţiilor, aşezarea lor la raft .Operaţiile de evidenţă, organizare şi aşezare la raft a cărţilor s-au efectuat
şi-n anul 2001, conform principiilor de efectuare a acestor operaţii, bine stabilite
de "Regulamentul de funcţionare a bibliotecilor publice" şi respectate la Biblioteca
Municipală "Liviu Rebreanu", Aiud.
• Alte activităţi ale bibliotecii. Cu toate că biblioteca are rezultate frumoase în atragerea unui număr
însemnat de cetăţeni ai oraşului la activitatea de lectură, precum şi în punerea în
circuitul lecturii a unui important număr de publicaţii, biblioteca în calitatea sa de
aşezământ de cultură, profund ancorată în activitatea culturală a oraşului a
desfăşurat şi-n anul care s-a scurs, respectiv 2001, o serie de activităţi culturale
cu ocazia aniversărilor, comemorărilor unor personalităţi aparţinătoare culturii, prin
diverse acţiuni culturale s-a scos în evidenţă semnificaţia unor evenimente
culturale din viaţa societăţii noastre.
Astfel: "Mihai Eminescu - trecut, prezent, viitor"- simpozion, expoziţie de carte "Unirea
Principatelor", Nichita Stănescu, Constantin Brîncuşi, I.H. Rădulescu, G. Topîrceanu,
Duiliu Zamfirescu, L. Blaga, Avram Iancu, Comemorare Mihai Eminescu, V.
Alecsandri, T. Maiorescu, M. Preda, Ion Lăncrănjan, G. Coşbuc, I. Agârbiceanu, I.
Mărginean, L. Rebreanu, .
O parte din acţiuni au fost realizate în colaborare cu celelalte instituţii de
cultură de pe raza oraşului, respectiv Casa de Cultură, Muzeul de Istorie, Muzeul
de Ştiinţele Naturii, Societatea Cultural-Patriotică "Avram Iancu", liceele şi şcolile din
oraş precum şi alte unităţi economice pe care am reuşit să le antrenăm.
Acţiunile culturale simpozioane, "Zilele bibliotecii", s-au desfăşurat cu
sprijinul material al Primăriei Municipiului Aiud, al Bibliotecii Judeţene "Lucian Blaga"
şi al Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Alba.
Toate aceste acţiuni, deosebit de dificil de realizat din cauza lipsei
fondurilor financiare, au fost totuşi realizate la un nivel corespunzător, cu mare
efort din partea colectivului.
Numărul cititorilor înscrişi în anul 2001 a fost de 2922 din care:
• după sex:
− 904 de sex masculin;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 61
253
683476
29186
220
748
446271
79
268
915
490357
87
485
979
558
389
91
590
1223
586426
970
200400600800
100012001400
1997 1998 1999 2000 2001
14 aniîntre 14-25 aniîntre 25-40 aniîntre 40-60 anipeste 60 ani
− 2018 de sex feminin.
• după ocupaţie:
− muncitori, tehnicieni, maiştrii 430− intelectuali 403− elevi, studenţi 1640− alte categorii 449
• după vârstă:
− până la 14 ani 590− 14-25 ani 1223− 26-40 ani 586− 41-60 ani 426− peste 61 ani 97
Evoluţia cititorilor în anii 1997, 1998, 1999, 2000
Evidenţa cărţilor, periodicelor împrumutate şi consultate în cursul anului 2000:
• 81 875 din care:
după conţinut:− filozofie, religie, ştiinţe sociale, istorie 4582− matematică, ştiinţe naturale, ştiinţe aplicate, geografie 5017− limbă, lingvistică, literatură 52613− generalităţi, artă, sport, biografii 3651− publicaţii pentru copii 10994− ziare şi reviste 5018
după limbă:
− limba română 81181
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 62
− alte limbi 694Numărul publicaţiilor împrumutate la domiciliu: 60007Numărul publicaţiilor consultate în bibliotecă 21868Numărul cititorilor care au frecventat biblioteca 20735Numărul volumelor existente în bibliotecă la sfârşitul anului 2001 a fost de 77188.
Numărul volumelor intrate în bibliotecă în anul 2001 a fost de 2060.
XIII.1.5.2. BIBLIOTECA DOCUMENTARĂ “BETHLEN GABOR”
În 1619 se înfiinţează Biblioteca Documentară Bethlen, care cunoaşte în anii
următori o dezvoltare extraordinară, devenind o instituţie ştiinţifică şi culturală renumită în
lume. Fondul ei de bază îl constituie cărţile de bogată informaţie în majoritatea
domeniilor ştiinţei apărute în secolul XV-XIX.
Colecţiile sale au o deosebită importanţă bibliofilă cât şi o mare valoare
documentară şi de informare ştiinţifică. Biblioteca posedă un număr de 25 de incunabule.
Cel mai vechi incunabul aparţine lui Iohannes Sotus: "In quartum librum
senteniarum opus" (Strassburg 1474), legat împreună cu opera lui Thoma de Aquino:
"Summa de quolibet" (Nürnberg 1474). Celelalte incunabule sunt în cea mai mare parte
ediţii veneţiene ale operelor lui Plutarh, Cicero, Virgiliu, Ovidiu, Seneca, Caesar,
Sallustius, Persius etc.
De asemenea, biblioteca posedă o interesantă colecţie de cărţi din secolele XVI şi
următoarele, ieşite din vestitele imprimerii veneţiene, franceze, olandeze şi germane.
Menţionăm opera bogat ilustrată cu gravuri în aramă, cu coperta în tăblii de lemn, în
piele ornamentată aparţinând lui Flavius Iosephus: "Historien und Bucher von alten
judischen geschichten" (Strassburg 1587). Tot aici evidenţiem "Illiada" în ediţie de lux,
realizată la 1808 în vestita tipografie Bodonii din Parma şi dedicată împăratului
Napoleon, redactată în trei volume, infolio, cu dedicaţia în trei limbi: latină, franceză,
italiană, iar textul propriu zis în limba greacă, alături de ediţia liliputană a aceleiaşi opere
elaborată în două volume (Londra 1831).
Câteva dintre cele mai valoroase cărţi din bibliotecă sunt: Dimitrie Cantemir cu
"Geschichte des Osmanischen Reich" (Istoria Imperiului Otoman-Hamburg 1745),
"Beschreibung der Moldave" (Descrierea Moldovei - Francfurt şi Leipzig 1771), "Supplex
Libellus Valachorum" (Claudiopoli 1791), Ioan Molnar Piuariu "Economia stupilor" (Viena
1785), Gheorghe Şincai "Elementa linquae daco - romane sive valahicae" (Buda 1825),
"Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent" (Bucureşti 1941) şi multe altele.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 63
De asemenea, biblioteca deţine o bogată colecţie de periodice literare şi ştiinţifice
în limbile maghiară, română, germană, rusă, franceză, acestora adăugându-li-se şi o
importantă colecţie de manuscrise, diplome, ordine, acte oficiale, fotografii şi proclamaţii,
deosebit de valoroase prin conţinutul lor istoric, politic, literar, cultural şi social.
Datorită valorilor sale Biblioteca Documentară "Bethlen Gábor" din Aiud a devenit
o importantă instituţie ştiinţifică şi culturală afiliată de mai bine de un sfert de veac
Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj.
XIII.2. ANALIZA CRITICĂ
XIII.2.1. MUZEUL DE ISTORIE
Problemele cu care se confruntă instituţia:• repararea sistemului de aducţiune a energiei termice sau dotarea cu surse de căldură
proprii;
• dotarea instituţiei cu un sistem de alarmă antifurt;
• înlocuirea reţelei electrice din clădirea muzeului;
• ignifugarea materialului lemnos din podul clădirii şi din depozite;
• dotarea instituţiei cu un calculator cu imprimantă.
O cerinţă de primă mână este şi executarea lucrărilor de ignifugare a şarpantei
acoperişului muzeului.
Dorim să lansăm comenzi pentru efectuarea conservării/restaurării unui lot de 500
de piese muzeale din fier, în laboratoarele de specialitate ale muzeelor din Cluj-Napoca
sau Alba Iulia.
Edificiul aşteaptă apariţia unor iniţiative generoase şi investiţii concrete din partea
celor împuterniciţi sau a altora, menite să-l salveze de pericolul ce-l ameninţă cu
degradarea rapidă şi chiar cu o posibilă dispariţie, în condiţiile continuei amânări a
lucrărilor de restaurare, atât a edificiului cât şi a întregului complex arhitectural medieval.
XIII.2.2. MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII
Instituţia este extrem de deficitară la capitolul dotări. Astfel strictul necesar constă
în dotarea cu un calculator şi o maşină de scris, un aspirator de praf şi un aspirator mic
pentru interior vitrine, termohigrografe pentru determinarea microclimatului în muzeu, un
televizor color cu video pentru organizarea de acţiuni cultura - educative cu elevii, un
calculator şi imprimantă.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 64
Ar fi necesară repararea şi refacerea picturii murale a tavanului din sala de
expoziţie, zugrăvitul a două încăperi şi se doreşte găsirea de posibilităţi de realizare a
unor pliante de popularizare a instituţiei.
Dotarea muzeului cu sistem de alarmă pentru protejarea patrimoniului ar fi mai
mult decât necesar.
Trimestrial avem nevoie de materiale de întreţinere a expoziţiei de bază
(substanţe chimice, formol, alcool, insecticide).
XIII.2.3. CASA DE CULTURĂ
Din păcate pentru anul 2001 organizarea cursurilor de calificare pentru şomeri şi
nu numai devine aproape imposibilă din cauza legislaţiei care se modifică permanent,
normele metodologice de aplicare apar cu foarte mari întârzieri, la aceasta adăugându-
se şi condiţiile greu de îndeplinit cum ar fi angajarea la sfârşit de cursuri a 80% din
şomeri, iar diferenţa de 20% în următoarele şase luni, în condiţiile în care nu există
ofertă de locuri de muncă pentru a îndeplinii această condiţie.
Taxele de la aceste cursuri, au ponderea cea mai mare în realizarea de venituri,
ori situaţia prezentată ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte situaţia financiară şi
implicit realizarea de manifestări culturale care trebuie susţinute financiar.
Pentru buna desfăşurare a activităţii ar fi necesare reparaţii şi modernizări la
clădire cum ar fi: reparaţii la acoperiş, tencuieli şi zugrăveli, lucrări de iluminare,
modernizarea sălii de spectacol, dotarea cu reflectoare, dotarea cu mese pentru cursuri,
staţie de amplificare, microfoane, casetofon cu CD.
XIII.2.4. BIBLIOTECA “LIVIU REBREANU”
Cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă instituţia în desfăşurarea
activităţii sunt legate de repartizarea fondurilor financiare şi alocarea resurselor
umane necesare activităţii bibliotecii.
Pentru îmbunătăţirea activităţii propunem ca alocaţia bugetară să fie
transmisă instituţiei trimestrial.
Tot pentru îmbunătăţirea activităţii instituţiei ne-am propus achiziţionarea a
încă trei calculatoare care vor servi la evidenţa cititorilor şi a cărţilor împrumutate
precum şi la înfiinţarea unui centru de informare comunitară, legarea la reţeaua
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 65
INTERNET, programul de legislaţie fiind absolut necesar pentru informarea cetăţenilor,
crearea unei reţele de informatizare într-o bibliotecă municipală fiind o necesitate.
XIII.3. PERSPECTIVE
XIII.3.1. MUZEUL DE ISTORIE. MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII
Pe viitor se urmăreşte îmbogăţirea colecţiilor prin colectarea de material
arheologic, verificarea colecţiilor vechi, repertorierea colecţiei de pipe medievale şi
moderne şi redactarea unui studiu în scopul publicării într-o revistă de specialitate.
Instituţia va participa în calitate de colaborator autorizat de către Comisia
arheologică, la săpăturile arheologice pe şantierele arheologice: Cetatea Aiudului, Aiud -
“Cetăţuie”, Sâncrai, Aiud, Livezile, Miraslău, Teiuş, Almaşu Mare, Bucerdea, Geoagiu şi
Turda.
Se vor face noi demersuri pentru urgentarea lucrărilor de restaurare a clădirii
muzeului - parte integrantă a Cetăţii Aiudului - , restaurare ce figurează în Programul
Naţional de Restaurare. Concomitent se vor relua demersurile pentru amenajarea a 1
sau 2 turnuri ale cetăţii medievale pentru extinderea spaţiului de depozitare a colecţiilor
corespunzător normelor de depozitare şi protecţia patrimoniului.
Înlocuirea reţelei electrice veche de 40 de ani este o lucrare de primă urgenţă.
Se vor relua demersurile cu firma SC UTILITAS Cluj-Napoca în vederea obţinerii
fondurilor necesare în vederea restaurării clădirii.
În anul 2000 s-au luat primele măsuri care s-au impus pentru înlocuirea totală a
instalaţiei electrice a Muzeului de Ştiinţele Naturii. Primăria municipiului Aiud împreună
cu Primăria oraşului Cusset au elaborat în comun un proiect de lucrări pentru dotare cu
corpuri de iluminat a Muzeului de Ştiinţele Naturii, proiect care se află în lucru.
Prin aprobarea Proiectul Urbanistic Zonal pentru zona istorică protejată a
municipiului Aiud, în Planul Urbanistic Zonal sunt cuprinse disfuncţionalităţi şi propunerile
de remediere. Hotărârea Consiliului local va sta la baza tuturor acţiunilor privind
remedieri, restaurări, sistematizări, zone verzi, căi de acces şi alte modificări de ordin
tehnic care se vor realiza în viitor.
XIII.3.2. CASA DE CULTURĂ
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 66
Prin înfiinţarea Ansamblului folcloric “Doina Aiudului” sperăm că activitatea
culturală se va îmbogăţi. Vom organiza noi activităţi cultural-artistice care vor marca
evenimentele importante din viaţa literară şi artistică a ţării.
Se intenţionează achiziţionarea unui calculator performant pentru activităţi şi
legarea la INTERNET.
XIII.3.3. FUNDAŢIA INTER ART
Fundaţia Inter-Art are în vedere organizarea de manifestări şi expoziţii pe
parcursul anului 2001.
În luna ianuarie fundaţia va organiza:
• expoziţia personală de artă virtuală Ştefan Balog ( Aiud);
• expoziţia personală Eugen Macinic (Sebeş);
• Salonul de Iarnă “ Inter-Art” Aiud
În luna aprilie:
• expoziţia Mikloş Horvath şi Lehel Horvat (Aiud);
• concursul de pictură şi desen “ Inter-Art” pentru elevi.
În luna mai:
• expoziţie personală Şandor Albert ( Aiud);
• expoziţia oraşelor înfrăţite;
• expoziţie personală Rodica Pungea ( Aiud);
• expoziţie de artă românească în Scoţia.
În luna iunie:
• Salonul de Vară “ Inter Art” Aiud
În luna iulie:
• expoziţie de artă românească la Pretoria ( Africa de Sud).
În august:
• Tabăra internaţională de Artă Plastică “ Inter-Art” Aiud, ediţia a VII-a 2002;
• Festivalul de muzică “ Serile Aiudene” ediţia a II-a;
• inaugurarea Muzeului de Artă Contemporană “ Inter-Art” Aiud;
• expoziţia Internaţională de Mail Art Aiud 2002;
• expoziţie personală Chiru Chakravarty ( India);
• expoziţie personală Jose D. Carrasco (Mexic).;
• expoziţie personală Polanyi Laszlo (Ungaria);
• expoziţie personală foto Dorel Lazăr ( Aiud).
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 67
În luna octombrie:
• expoziţie internaţională de caricatură.
XIV. SĂNĂTATE
XIV.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
XIV.1.1. SPITAL, POLICLINICĂ, DISPENSARE
Spitalul municipal Aiud, inaugurat în 1993, funcţionează cu 318 paturi distribuite
celor 14 secţii şi compartimente, respectiv staţia de salvare şi serviciul de urgenţă.
În anul 2001 s-au efectuat 9500 de internări, iar spitalul Aiud este deservit de 337
de salariaţi.
Profilul secţiilor şi compartimentelor din cadrul spitalului sunt:
• A.T.I.
• Baleo-fizioterapie
• Boli infecţioase
• Cardiologie
• Chirurgie generală
• Chirurgie plastică
• Medicină internă
• Neurologie
• Nou-născuţi
• Obstretică şi ginecologie
• O.R.L.
• Ortopedie
• Pediatrie
• Psihiatrie
Asistenţa medicală primară este asigurată de 14 medici de familie care prestează
servicii medicale în cabinete individuale, cu alte cuvinte nu s-au asociat în alte structuri
cu personalitate juridică, fiind independenţi administrativ. Majoritatea medicilor de familie
îşi desfăşoară activitatea în spaţiile fostului Dispensar urban comasat, cabinetele, spaţiile
comune şi dotările fiind predate de spital prin contract de comodat pe termen de 5 ani.
Cele două dispensare şcolare au fost menţinute, cu structură similară - 3 medici pediatrii
şi 4 medici stomatologi - însă la nivelul acestora se desfăşoară numai activităţi de
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 68
prevenţie, de medicină şcolară şi educaţie sanitară, medicina curativă revenind în
sarcina medicilor de familie.
Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului funcţionează în prezent cu 14 cabinete
de specialitate, deservirea cabinetelor din ambulatoriu efectuându-se de medici din spital
conform unui program afişat.
La nivelul acestor cabinete, în anul 2001, au fost efectuate un număr de 76.623
de consultaţii şi tratamente de specialitate. Acestor servicii ambulatorii se adaugă
serviciile de radiologie, ecografie, laborator clinic şi cel de expertiză medicală, sectoare
care deservesc şi spitalul.
Cele mai frecvente afecţiuni:
• Bolile aparatului respirator 1398• Bolile aparatului circulator 1449• Bolile aparatului digestiv 907• Bolile aparatului uro-genital 724
Cu toată austeritatea financiară, spitalul a reuşit să se doteze în anul 2001 cu un
modern laparoscop chirurgical Olympus, şi cu un aparat de radiodiagnosticare Siemens
performant.
XIV.1.2. SANATORIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
Sanatoriul T.B.C. Aiud este situat în partea de sud-est a oraşului. Construcţia
clădirii a început în anul 1914 spre a servi ca şcoală viticolă, ctitor al acestei clădirii fiind
Regina Maria.
Datorită extinderii tuberculozei în urma primului război mondial obiectivul este
transferat Ministerului Sănătăţii pentru a trata tuberculoza în această parte a ţării
reîntregite.
Astfel, începând cu ianuarie 1923, sanatoriul începe să funcţioneze cu o
capacitate de 60 paturi, mărindu-şi în timp capacitatea la 220 de paturi.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 69
Structura activităţii medicale este următoarea:
• secţie de pneumoftiziologie;
• laborator de analize medicale;
• laborator de radiologie;
• farmacie.
• ambulator de specialitate
Structura de personal a Sanatoriului de Pneumoftiziologie în anul 2001 a fost
următoarea:
• medici 6
• alt personal sanitar superior 2
• personal mediu sanitar 27
• infirmiere 8
• îngrijitoare de curăţenie 21,5
• spălătorie 3
• personal T.A. 5
• muncitori 22,5
Cauzele cele mai frecvente ale îmbolnăvirilor au fost nivelul de trai scăzut al
populaţiei şi “oferta mare de bacili Koch” cauzată de numărul populaţiei contaminate.
În ultimul timp se semnalează o creştere a numărului de cazuri de tuberculoză
datorită nivelului de trai scăzut, creşterea numărului de familii dezorganizate, alcoolici şi
fumători.
XIV.1.3. REŢEAUA SANITARĂ DIN MUNICIPIUL AIUDXIV.1.3.1 SITUAŢIA EXISTENTĂ
În municipiul Aiud, conform datelor furnizate de Casa de Asigurare de Sănătate
Alba situaţia cabinetelor medicale private este următoarea:
• 14 cabinete de medicina familiei
• 5 cabinete de stomatologie
XIV.1.4. REŢEAUA SANITARĂ DIN INSTITUŢII
Există un număr de 4 instituţii care beneficiază de cabinete medicale în care îşi
desfăşoară activitatea 4 medici:
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 70
• SC Metalurgica SA;
• Unitatea Militară 01626;
• Unitatea Militară 01497;
• Penitenciarul din Aiud.
XIV.2 ANALIZA CRITICĂ
XIV.2.1. SPITAL, POLICLINICĂ, DISPENSARE
În ceea ce priveşte lipsurilor cu care s-a confruntat Spitalul Municipal, pe prim
plan se situează fireşte insuficienta finanţare a spitalului în raport cu nevoile reale pentru
a putea asigura o asistenţă medicală de maximă calitate. Totodată insuficienta clarificare
a unor detalii, neajunsurile inerente reformelor de amploare cum este cea din sănătate,
au generat dificultăţi de comunicare şi clarificare a unor situaţii particulare, fenomene
care au generat uneori nemulţumiri care însă au fost clarificate şi reglementate pe
măsură ce au apărut.
XIV.2.2. SANATORIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
Problemele cu care s-a confruntat Sanatoriul în anul 2001 au fost:
• Din cele 6 posturi aprobate în statul de funcţiuni conform normării, doar
2 sunt ocupate, cauza fiind lipsa medicilor de această specialitate.
• Lipsa fondurilor necesare dotării cu aparatură medicală performantă şi de
întreţinere a clădirilor şi dotărilor tehnico-edilitare.
• Lipsa cooperării bolnavilor cu cadrele medicale datorită categoriei sociale
din rândul căreia provin cei mai mulţi.
Având în vedere faptul că numărul cazurilor de tuberculoză a crescut, unitatea nu
poate să îşi restrângă activitatea în funcţie de fondurile alocate, ci trebuie să asigure
funcţionarea unităţii la parametrii existenţi.
XIV.3. PERSPECTIVE
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 71
Se vor aplica eficient măsurile Guvernului şi a Casei Naţionale de Sănătate în
ceea ce priveşte continuarea şi finalizarea reformelor în sistemul medical, pe de-o parte,
iar pe de altă parte continuarea eforturilor de modernizare, diversificare şi eficientizare a
structurilor existente în spital, toate acestea având ca finalitate îmbunătăţirea continuă a
asistenţei medicale în municipiul Aiud şi zonele arondate.
Cei 14 medicii de familie prestează servicii medicale în cabinete individuale, cu
alte cuvinte nu s-au asociat în alte structuri cu personalitate juridică, fiind independenţi
administrativ. Toţi aceşti medici au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu
Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană Alba de care sunt finanţaţi direct în funcţie de
numărul de asiguraţi înscrişi pe liste proprii (70%) şi de volumul serviciilor furnizate
(30%).
Majoritatea medicilor de familie îşi desfăşoară activitatea în spaţiile fostului
dispensar urban comasat, cabinetele, spaţiile comune şi dotările fiind predate de spital
prin contracte de comodat pe termen de 5 ani.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 72
XV. SPORT
XV.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
Activitatea sportivă a Asociaţiei “METALUL” s-a desfăşurat în anul 2001 în cadrul
următoarelor ramuri sportive:
1. Activitatea din cadrul ramurii sportive JUDO se desfăşoară într-o sală
amenajată, rezultatele fiind foarte bune. La solicitările Federaţiei de Judo participă la
concursurile organizate de aceasta.
2. În cadrul secţiei fotbal au activat echipe formate din 20 de jucători care
activează în divizia D, sub îndrumarea Consiliului Judeţean de Fotbal. Echipa de Juniori
cu un lot de sportivi activează în cadrul Campionatului Judeţean de juniori concomitent
cu deplasările pe care le desfăşoară echipa mare.
3. Secţia de box are un număr de sportivi care au o sală bine amenajată şi utilată.
Sportivii îşi desfăşoară activitatea în cadrul bazei sportive “METALUL” Aiud,
asigurându-se astfel procesul de instruire cu un număr de 4 antrenori, profesori şi
instructori.
De asemenea este asigurată baza materială, echipamentul, material sportiv,
aparate, vestiare, baie, saună şi bazin pentru recuperare.
Asociaţia Sportiva ATC Aiud este o organizaţie non - guvernamentala, non-
profit, funcţionând în mai multe localităţi din judeţul Alba. Cluburile componente
Asociaţiei:
• taekwondo
• judo
• tenis de masă
• dans sportiv şi de societate
• şah
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 73
Secţiile componente de taekwondo şi judo se află la: Aiud, Alba Iulia, Ocna Mureş
şi Zlatna. Secţiile au instructori autorizaţi de Federaţia Româna de Taekwondo şi
Federaţia Mondiala de Taekwondo (WTF), posesori ai Centurilor Negre, reuniţi într-un
Colegiu al Antrenorilor.
În municipiul Aiud există două oferte de a practica gimnastica aerobică şi fitness-
ul, cu personal specializat.
XV.2. ANALIZA CRITICĂ
Anumite ramuri sportive au dispărut în totalitate, din care amintim: boxul, popicele,
atletismul, voleiul, baschetul. Principalele cauzele care au condus degradarea mişcării
sportive sunt:
• scăderea drastică a interesului populaţiei faţă de această activitate din lipsa dotărilor
adecvate
• slăbirea ponderei şi puterii economice al unor agenţi economici de referinţă din Aiud,
care în consecinţă an de an şi-au retras o parte din sprijinul moral, financiar din acest
domeniu.
Aceste cauze care sunt generale pentru toate zonele ţării, au dus la o regruparea
a activităţii sportive şi pe plan local.
XV.3. PERSPECTIVE
Primăria Aiud şi Consiliul local s-a implicat activ în obţinerea unor sponsorizări.
Astfel există societăţi comerciale şi agenţi economici care sprijină prin angajaţii lor cu
sume de bani activitatea sportivă, la fel şi angajaţii Primăriei şi consilierii locali
contribuind în acelaşi mod la relansarea mişcării sportive.
Crearea unei baze sportive pentru tineret este mai mult decât necesară.
Este îmbucurător faptul că există preocupare constantă a tineretului pentru
activitatea sportivă şi putem afirma că numărul sportivilor a rămas constant cu toate
greutăţile cu care se confruntă mişcarea sportivă.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 74
XVI. RELIGIE
XVI.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
BISERICA ORTODOXĂÎn municipiul Aiud în momentul de faţă credincioşii Bisericii Ortodoxe sunt
repartizaţi la patru parohii după cum urmează:
• Parohia nr.1, Catedrala cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae”;
• Parohia nr.2, Biserică cu hramul “Sfinţii Trei Ierarhi”;
• Parohia nr.3, Biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”;
• Parohia nr.4, Biserică cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”;
Biserica Ortodoxă deţine un cimitir cu o capelă mortuară, administrat de Parohia
Aiud. În anul 1997 s-a sfinţit Biserica construită în interiorul Penitenciarului Aiud.
Pe lângă bisericile aflate în Aiud, există 10 biserici în localităţile componente şi
aparţinătoare municipiului care includ catedrale, capele, mănăstiri. Numărul de preoţi
este de 14.
BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ În municipiul Aiud, Biserica Greco-catolică deţine două parohii: Parohia Aiud I şi
Aiud II. Parohia Greco-catolică are înscris în evidenţele sale un număr de 1582 de
credincioşi.
BISERICA REFORMATĂBiserica reformată deţine un număr de 5 biserici care sunt repartizate în
municipiul Aiud şi în localităţile componente şi aparţinătoare, având un număr de 6
preoţi. Biserica deţine în evidenţele sale un număr de 3400 de credincioşi.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 75
BISERICA CREŞTINĂ BAPTISTĂBiserica Creştină Baptistă nr. 2, cu sediul în strada Mărăşeşti nr.2, deţine în
evidenţele sale un număr de 124 de membri cu drepturi depline şi 60 de membri
aparţinători ( copii).
PAROHIA UNITARIANĂParohia Unitariană, cu sediul în strada Libertăţii, numărul 5, are în prezent un
număr de 286 de membri.
XVI.2. ANALIZA CRITICĂ
BISERICA ORTODOXĂObiectele de patrimoniu ale bisericii au fost ridicate în perioada totalitarismului.
BISERICA CREŞTINĂ BAPTISTĂBiserica nu dispune de un lăcaş propriu de cult. Cimitirul atribuit Cultului Baptist a
devenit neîncăpător.
PAROHIA UNITARIANĂNumărul credincioşilor unitarieni a scăzut în ultimii ani. În anul 1993 numărul
credincioşilor era de 400 de membri, ajungând la 286 în anul 2000. Majoritatea
credincioşilor sunt oameni în vârstă şi nu se întrevede o reîntinerire a populaţiei din cultul
unitarian.
PAROHIA REFORMATĂProblemele semnalate de preotul paroh:
• probleme de ordin financiar
• natalitatea scăzută
• părăsirea oraşului de către tineri în căutarea unui loc de muncă
XVI.3. PERSPECTIVE
În curând se vor finaliza lucrările de finisare la cele 2 bisericii ortodoxe aflate în
construcţie, unde deja se pot ţine slujbe, iar în ceea ce priveşte lucrările demarate pentru
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 76
construirea bisericii greco-catolică acestea au ajuns la etapa de finisaj la demisolul
clădirii.
XVII. DOMENIUL SOCIAL
XVII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
XVII.1.1. LOCUINŢE
În anul 2001 s-au înregistrat un număr de 27 solicitări de locuinţe şi, în ordinea
priorităţilor, au fost rezolvate un număr de 2 cereri.
La sfârşitul anului 2001 la Primăria municipiului Aiud erau înregistrate un număr
de 310 solicitări de locuinţe din fondul locativ de stat.
XVII.1.2. ŞOMAJ
Ca urmare a datelor obţinute de la Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare
Profesională Alba rata şomajului în anul 2001 a fost de 8,96%.
XVII.1.3. AJUTOR SOCIAL
În anul 2001 s-au înregistrat un număr de 57 cereri de ajutor social, au fost
soluţionate 48.
XVII.1.4. CANTINA DE AJUTOR SOCIAL
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 77
În cursul anului 2001 au fost adresate un număr de 23 de cereri pentru obţinerea
unei mese la Cantina de Ajutor Social , din care au fost aprobate 4, 10 beneficiari
anteriori au fost scoşi din evidenţe.
Persoanele care fac obiectul legii sunt copii până la l8 ani, aflaţi în întreţinerea
familiilor cu venituri lunare mici, invalizi şi bolnavi cronici a căror incapacitate de munca
este dovedită cu acte medicale şi persoane fără venituri care au vârsta minimă de
55 ani la femei şi respectiv 60 ani la bărbaţi.
Astfel la începutul anului un număr de 90 persoane au servit masa la cantina de
Ajutor Social iar la sfârşitul anului numărul acestora era de 200 persoane. Masa a
constat în servirea unei mese calde la amiază în fiecare zi şi hrană rece seara.
XVII.1.5. BURSA FORŢEI DE MUNCĂ
În sprijinul reconversiei forţei de muncă s-a constituit un consorţiu local care a
promovat ideea înfiinţării unui centru de informare şi mediere a muncii prin care să se
realizeze punerea în legătură a agenţilor economici care dispun de locuri de muncă
vacante cu cetăţenii care caută loc de muncă.
În acest context Primăria municipiului Aiud a îndrumat persoanele în căutare de
locuri de muncă la sediul Fundaţiei Progpers care au în baza de date informaţiile privind
locurile de muncă vacante.
XVII.1.6. ORGANIZAŢII NON-GUVERNAMENTALE
• Asociaţia de ajutorare Caritas Dioceza Romano-catolică
• Asociaţia de ajutorare Familia Kapling
• Societatea filantropică Kristen Center
• Societatea de Ajutor Maltez
• Asociaţia de ajutorare Bethel
• Asociaţia de ajutorare Echo
• Asociaţia de Ajutor şi Alianţă a Handicapaţilor din România
• Fundaţia Umanitară Progpers
• Asociaţia Univers 2000
• Asociaţia de Ajutorare Petra
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 78
Fundaţia Umanitară Progpers în colaborare cu Primăria municipiului Aiud şi cu
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a înaintat Oficiului de Plăţi şi
Contractare PHARE, un proiect de finanţare pentru înfiinţarea unui Birou de Consiliere
pentru Cetăţeni în municipiul Aiud în cadrul programului pentru Dezvoltarea Societăţii
Civile.
Primăria municipiului Aiud în parteneriat cu Fundaţia Umanitară Progpers a
întocmit proiectul ”Dezvoltare economică Locală” care a primit finanţare de la Worldwide
Strategies SUA în anul 2001.
XVII.2. ANALIZA CRITICĂ
AJUTOR SOCIALÎntrucât majoritatea beneficiarilor de ajutor social fac parte dintr-o clasă socială
fără pregătire socio-profesională, este foarte greu ca prin intermediul Biroului Forţei de
muncă să li ofere un loc de muncă.
LOCUINŢELocuinţele din fondul locativ de stat, care sunt locuite de către romi, sunt
insalubre, în stare avansată de degradare.
XVII.3. PERSPECTIVE
AJUTOR SOCIALPe viitor se are în vedere, găsirea de locuri de muncă ocazionale pentru cei care
nu au o pregătire socio-profesională adecvată, ceea ce va duce la sporirea veniturilor
familiale.
Se are în vedere un studiu socio-demografic a populaţiei rome, în vederea
identificării posibilităţilor de reintegrare a acestora în societate, de şcolarizare şi
calificare, precum şi identificarea potenţialului de valorificare a resurselor locale în acest
sens. În acest sens se vor identifica programe care oferă fonduri nerambursabile şi pot fi
accesate deopotrivă de autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale.
Aceste programe au ca obiective sprijinirea iniţiativelor de parteneriat dintre
autorităţile locale şi comunităţile de romi, de a consolida ONG-urile deja existente ale
romilor şi de a stimula crearea de noi organizaţii, de a identifica şi sprijinii dezvoltarea de
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 79
proiecte inovative şi parteneriate durabile între comunităţile de romi şi autorităţile publice
locale.
De asemenea se în vedere realizarea unui proiect privind o nouă cantină de ajutor
social, proces demarat prin achiziţionarea unui spaţiu adecvat, cu o capacitate de 200 de
locuri şi amenajarea unui cămin de bătrâni pentru zona Aiudului.
LOCUINŢESe are în vedere ca şi în viitor să se concesioneze terenuri pentru construcţii de
locuinţe pentru cei cu posibilităţi materiale.
Preluarea spaţiilor de la SC Ediltrans SA, va oferi posibilitatea identificării
concrete a posibilităţilor de închiriere a unor spaţii cu destinaţie locativă care pot fi
utilizate.
XVIII. CONECTAREA MUNICIPIULUI AIUD LA CIRCUITUL MONDIAL DECOMUNICAŢII
XVIII.1. TELECOMUNICAŢII
XVIII.1.1. TELEFONIE
XVIII.1.1.1 SITUAŢIA EXISTENTĂ
ROMTELECOMLucrările de investiţii efectuate de către ROMTELECOM în municipiul Aiud în au
constat în realizarea unei reţele telefonice noi şi înlocuirea centralei telefonice existente
cu o centrală digitală modernă care nu erau practic posibile până acum.
Numărul total de abonaţi conectaţi la centrala telefonică pe raza municipiului Aiud
este de 5950, dintre care 110 în Măgina şi 450 în Ciumbrud şi Sâncrai.
Până la sfârşitul anului 2002 se prevede o mărire a capacităţii de numerotaţie cu
200 de numere în Aiud, mărire în urma căreia se vor rezolva cererile de instalare de
telefon existente pe raza municipiului Aiud. În localităţile Măgina, Ciumbrud şi Sâncrai nu
mai sunt cereri nerezolvate. Localităţile Gârbova de sus, Gârbova de jos, Gîrboviţa şi
Gîmbaş sunt prevăzute cu cel puţin un telefon public.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 80
TELEFONIE MOBILĂÎn municipiul Aiud există un releu, situat pe ”Dealul Paza”, cu ajutorul căruia se
realizează legăturile telefonice în sistem GSM.
XVIII.1.1.2. PERSPECTIVE
Problema telefoniei în Gârbova de sus, Gârbova de jos, Gîrboviţa şi Gîmbaş se va
rezolva în momentul în care situaţia financiară va permite, aici fiind necesară
achiziţionarea de echipamente de transmisiuni şi creşterea de capacitate a
echipamentului RDLU Aiud.
Pentru localitatea Păgida, care în acest moment nu dispune de telefoane, se
prevede instalarea unui post telefonic public până la sfârşitul anului 2002.
Lucrările realizate prin investiţii la centrala telefonică digitală de tip SIEMENS
(GERMANIA) şi reţeaua aferentă, a fost finalizate, situaţie în care se prevede creşterea
numărului de abonaţi la Internet.
Se va introduce fibra optică în Munţii Apuseni.
XVIII.1.2. TELEVIZIUNE, RADIO
XVIII.1.2.1 SITUAŢIA EXISTENTĂ
TELEVIZIUNEReleul de televiziune este situat pe “Dealul Paza”, la aproximativ 1 km de centrul
municipiului Aiud, cu ajutorul căruia se recepţionează canalele de televiziune TVR1 şi
TVR2.
TELEVIZIUNE PRIN CABLUExistă o reţea de televiziune prin cablu, SC ASTRAL TELECOM SRL, la care sunt
conectaţi aproximativ 4.000 de abonaţi din municipiul Aiud. Prin intermediul acestei
reţele sunt difuzate 25 de programe de televiziune naţionale şi internaţionale.
RADIO Frecvenţele de radio care se recepţionează în municipiul Aiud sunt: unde lungi,
medii şi ultrascurte.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 81
În anul 2000 şi-a început emisia postul local de radio “Radio Eveniment”.
XVIII.1.2.2. ANALIZA CRITICĂ
În prezent nu există un post de televiziune local.
XVIII.1.3. INTERNET, INTRANET
XVIII.1.3.1. SITUAŢIA ACTUALĂ
Primăria municipiului Aiud este conectată la reţeaua INTERNET şi la reţeaua
INTRANET “APULUM-NET”. Internetul este o reţea mondială de date, care face posibilă
o comunicare mai rapidă pe plan mondial.
Pagina de web a municipiului Aiud se găseşte la adresa
http://www.apulum.ro/aiud. Ea cuprinde date sociale, economice, istorice, culturale,
turistice despre municipiul Aiud şi modul de organizare şi funcţionare a primăriei.
Această pagină are patru versiuni şi anume în limba română, engleză, maghiară şi
franceză.
Reţeaua INTRANET “APULUM – NET” are până în acest moment trei noduri
principale şi anume Primăria Alba Iulia, Primăria Aiud şi Primăria Blaj. Conectarea
serverelor de la primăriile Aiud şi Blaj la serverul Clio de la primăria Alba Iulia este
realizată prin linie telefonică închiriată.
În anul 2001 la serverul Primăriei Aiud, s-au conectat 19 de utilizatori astfel încât
la sfârşitul anului primăria avea 84 de clienţi.
XVIII.2. POŞTA
XVIII.2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
Obiectul muncii acestei instituţii este: corespondenţă prezentată şi sosită,
mandate poştale prezentate şi sosite, presă, încasări abonamente şi distribuire, prestaţii
în convenţii, încasări abonamente TV, operaţiuni alocaţii şcolari, telegrame.
Localităţile componente municipiului Aiud aparţin de Oficiul poştal din oraşul
Teiuş.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 82
XVIII.2.2. ANALIZA CRITICĂ
Lipsa dotării tehnice, ce duce la desfăşurarea în condiţii dificile a activităţii.
XVIII.2.3 PERSPECTIVE
Se are în vedere informatizarea oficiului poştal, prin dotarea cu calculatoare.
XIX. PROTECŢIA CIVILĂ
XIX.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
Activitatea de Protecţie Civilă în cursul anului 2001 s-a desfăşurat în baza Legii
106/ 1996 privind Protecţiei Civilă în România, Legii 124/1995 privind Apărarea împotriva
Dezastrelor, Legii 107/1996 privind Apele Române, H.G.R. 615/1992, H.G.R. 635/1995,
H.G.R. 209 şi 210/1997, a prevederilor dispoziţiunii nr. 2000/1992 şi a ordinului nr. S.A.
352/1996 ale Comandamentului Protecţiei Civile precum şi a dispoziţiunii nr. A 68 din
04.02.2000 a şefului Protecţiei Civile al judeţului Alba, privind pregătirea pentru protecţie
civilă a comisiilor, formaţiilor, salariaţilor şi a populaţiei pe anul 2001.
Activitatea de pregătire pe linie de protecţie civilă s-a organizat şi desfăşurat
conform planului de pregătire de protecţie civilă şi a actelor normative arătate mai sus,
iar procentul de participare a fost de 90-95%.
Protecţia civilă este o componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul
măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei,
bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz de război sau
dezastre.
Dintre principalele activităţi desfăşurate de Inspectoratului municipal de Protecţie
Civilă în anul 2001, amintim:
• Prezentarea bilanţului pe anul 2000 la judeţ;
• Prezentarea bilanţului pe anul 2000 şi convocarea de pregătire cu şefii de comisii de
la agenţii economici şi comune pe anul 2000 la sediul Inspectoratului municipal de
Protecţie Civilă;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 83
• Întocmirea planului de activitate pe anul 2001;
• Întocmirea planurilor şi graficelor de activitate lunară;
• Întocmirea planului de dezvoltare şi modernizare a bazei logistice, didactice, a
pregătirii de protecţie civilă pe anul 2001;
• Pregătirea şefilor de comisii de la agenţii economici , lunar şi trimestrial;
• Întocmirea catalogului cadru cu obiectivele de infrastructură teritorială de importanţă
pentru Sistemul Naţional de Apărare;
• Pregătirea şi alarmarea subunităţilor de serviciu de la S.C. Ardealul S.A. Aiud (alarmă
chimică) ;
• Program cu serviciile de permanenţă în situaţii de inundaţii şi înzăpeziri;
• Raportarea la Inspectoratul judeţean de Protecţie Civilă Alba a situaţiei cu alunecările
de teren de pe raza municipiului Aiud;
• Participarea la activitatea de recrutări;
• Întocmirea tabelului cu forţe şi mijloace de intervenţie în caz de dezastre;
• Situaţia fondului de adăpostire;
• Situaţia avizării documentelor de investiţii în construcţii şi a realizării stadiilor fizice pe
anul 2000;
• Întocmirea planului de Apărare Împotriva Dezastrelor pe perioada 2000-2004;
• S-a transmis comisiei judeţene de Apărare Împotriva Dezastrelor , asigurarea
fondului destinat, procurării , constituirii stocurilor de materiale şi mijloacelor de
intervenţie, de apărare împotriva inundaţiilor conform listei anexe din planul de
Apărare Împotriva Dezastrelor;
• Găsirea unei cantităţi de muniţie rămasă neexplodată şi participarea la asanarea ei;
• Situaţia cu existenţa bunurilor rechiziţionabile pe raza municipiului Aiud;
• Reactualizarea planului de Protecţie Civilă;
• Alcătuirea bugetului pe anul 2001.
• prevenirea populaţiei asupra atacului inamicului din aer sau dezastrelor;
• protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale
sau dezastre;
• asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale;
• asanarea teritoriului de muniţii rămase neexplodate;
• participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a
teritoriului pentru apărare.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 84
Activităţile protecţiei civile se planifică, se organizează şi se realizează în
concordanţă cu reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional
umanitar la care România este parte.
Pe linia cooperării trebuie să arătăm că am avut o cooperare foarte bună cu
Compania de pompieri, poliţia şi cu U.M. 01626, reuşind să ducem la îndeplinire în bune
condiţii activităţile de limitare şi înlăturare a urmărilor calamităţilor ce au avut loc în cursul
anului trecut.
Pe linie logistică putem aprecia că în cursul anului trecut am obţinut unele
rezultate bune în comparaţie cu anii trecuţi.
La nivelul municipiului nostru am asigurat alarmarea populaţiei în situaţii de
protecţie civilă cu 5 sirene electrice de 5,5kw centralizate şi una sirenă electrică de
3,5kw, 19 sirene electrice de diferite tipuri centralizate la S.C. Metalurgica .S.A. Aiud,
una sirenă electrică de 3,5kw la S.C. Ardealul S.A. Aiud şi două la S.C. Prebet S.A. Aiud
din care una cu aburi, mai dispunem de două motosirene şi trei sirene de mână trepied
care vor fi folosite alături de clopote în satele aparţinătoare şi componente ale
municipiului Aiud.
XIX.2. ANALIZA CRITICĂ
În activitatea Inspectoratului de Protecţie Civilă municipal Aiud se manifestă şi
unele neajunsuri în sensul că nu există decât un punct de comandă care să asigure
desfăşurarea în condiţii mai bune a activităţilor pe linie de protecţie civilă, aspecte
constatate de organele superioare care au controlat activitatea pe linie de protecţie civilă
în cursul anului trecut şi în acest an cu ocazia convocărilor de specialitate.
XIX.3. PERSPECTIVE
În scopul îmbunătăţirii activităţii pe linie logistică s-au prevăzut sume pentru
procurarea aparaturii şi materiale de protecţie civilă pentru formaţii precum şi pentru
materiale necesare pentru planul de apărare împotriva dezastrelor întocmit şi aprobat în
acest sens. Pe linie logistică se vor prevedea câteva obiective printre care evidenţiem
următoarele:
• construirea unei remize necesare pentru cele două motosirene din dotare în
incinta primăriei;
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 85
• procurarea unei centrale de alarmare cu 40 linii pentru centralizarea tuturor
sirenelor existente în municipiul Aiud;
• procurarea unui aparat radio comercial pentru recepţionarea mesajelor pe linie
de protecţie civilă;
• procurarea unei staţii de amplificare cu boxe;
• procurarea unei camere video.
În atenţia Inspectoratului de protecţie civilă al municipiului Aiud, se află realizarea
tuturor obiectivelor care duc la îmbunătăţirea întregii activităţi de protecţie civilă la nivelul
tuturor formaţiilor proprii şi a celor de la agenţii economici, instituţii subordonate pe linie
de protecţie civilă punându-se un accent deosebit pe pregătirea şi efectuarea alarmărilor
de protecţie civilă pe anul în curs.
Se va avea în vedere o preocupare sporită pentru popularizarea normelor de
protecţie civilă în rândul populaţiei şi a tuturor categoriilor de personal precum şi în şcoli,
la nivelul municipiului nostru.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 86
XX. PERSPECTIVE PRIVIND PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Administraţia publică locală are la îndemână instrumente de participare
cetăţenească în procesul de luarea deciziilor, prin implicarea acestora cu scopul de a
rezolva problemele comunităţii.
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 87
Proiectul “Aiud pentru noi” iniţiat de Primăria Aiud în anul 2000 are ca obiectiv
identificarea priorităţilor de dezvoltare locală ale municipiului nostru prin implicarea
cetăţenilor în procesul de luarea deciziilor la nivel local. Activităţile derulate în acest în
acest scop au fost:
• organizarea interviurilor de tip focus grup şi
• organizarea întâlnirii publice
Aceste două activităţi s-au desfăşurat în lunile februarie şi martie a anului 2001.
În urma răspunsurilor date la interviurile de tip focus grup au fost identificate
următoarele priorităţi pe domenii:
Susţinerea sectorului privat şi atragerea / sprijinirea investitorilor
• sprijinirea investitorilor în vederea obţinerii de facilităţi fiscale
• includerea Aiudului în zonele defavorizate
• realizarea parcului industrial
• dezvoltarea unor programe strategice de dezvoltare locală
Realizarea unor investiţii în infrastructura urbană
• amenajări / extinderi reţele utilităţi în Aiud şi localităţile componente:
a) alimentare apă
b) drumuri comunale
c) alimentare gaz
d) canalizare
• dezvoltarea şi extinderea reţelei de transport în comun în interiorul Aiudului şi
legături cu localităţile componente:
a) transportul copiilor la şcoală în/din localitatea Gîmbaş
• modernizarea şi extinderea reţelei de telefonie
• modernizarea drumurilor principale şi drumurilor de acces:
a) construirea / repararea podului spre drumul naţional în localitatea Sîncrai
• amenajări diverse în zona urbană:
a) amenajarea unui loc de agrement pentru aiudeni
b) amenajări teritoriale şi utilităţi în localitatea Gîmbaş
Protecţia mediului şi a sănătăţii locuitorilor
• realizarea unei gropi de gunoi ecologice
• ridicarea calităţii serviciilor de salubrizare
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 88
• implicarea asociaţiilor de locatari:
a) amenajarea de locuri de joacă
b) păstrarea curăţeniei în faţa locuinţelor
• curăţarea Văii Aiudului
Protecţia socială
• iniţierea şi dezvoltarea unor programe de formare şi reconversie profesională
• ajutarea / sprijinirea familiilor de romi
• iniţierea unui program ce vizează repararea blocurilor de locuinţe
• asigurarea unor condiţii minime de trai:
a) înfiinţarea unui azil de bătrâni
b) înfiinţarea unei cantine sociale
• iniţierea unor programe vizând reinserţia socială a deţinuţilor
• facilităţi / locuinţe pentru tineri
Activităţi culturale, sport şi promovare turistică
• facilitarea dezvoltării zonelor de interes turistic:
a) dezvoltarea unei reţele de agroturism
b) sprijin pentru turismul local
• amenajarea şi dezvoltarea bazei sportive
• susţinerea clubului de judo
• modernizarea instituţiilor culturale
Învăţământ şi educaţie
• sprijinirea şcolilor pentru obţinerea de rechizite gratuite
• sprijin şi fonduri pentru reparaţii şi modernizări şcoli
• dezvoltarea, modernizarea şi sprijin permanent pentru susţinerea învăţământului
(şcolilor) în localităţile componente
• educarea tinerilor în spirit civic
Sectorul medical / sănătate• modernizarea dispensarelor
• construirea unui dispensar comunal în localitatea Ciumbrud
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 89
Agricultură şi protecţia agricultorilor• dezvoltarea zonei viticole prin promovarea vinurilor de Aiud
• crearea unei vinoteci
• susţinerea entităţilor asociative de agricultori
În cadrul întâlnirii publice din luna martie a anului 2001, cetăţenii municipiului
Aiud au identificat următoarele priorităţi:
• repararea Băii Comunale
• reînfiinţarea curăţătoriei chimice
• curăţirea străzilor oraşului sâmbăta şi duminica
• furnizarea apei calde zilnic.
• rezolvarea problemei câinilor comunitari
• reamenajarea Cimitirului
• modificarea trotuarelor şi a podului de acces spre Stadionul “Metalul”
• o sistematizare mai bună a oraşului
• reorganizarea Pieţei
• repararea podului peste râul Mureş
• reînfiinţarea dispensarului stomatologic de stat
• curăţirea Văii Aiudului prin implicarea cetăţenilor
• crearea unui fond piscicol, lângă Râul Mureş
• înfiinţarea unui Centru de Protecţie a Animalelor
• înfiinţarea unui serviciu de pază în parc, în vederea prevenirii distrugerii
mobilierului urban
• rezolvarea situaţiei romilor ce locuiesc în imobilele de pe str. Bethlen Gabor
• implicarea cetăţenilor în activităţi de curăţenie a oraşului
• sancţionarea persoanelor care aruncă gunoi în Valea Aiudului
• sancţionarea persoanelor care ard gunoiul sau vegetaţia
• educarea cetăţenilor în spirit civic
• consolidarea clădirilor şi a terenurilor de pe str. Moţilor în vederea prevenirii
alunecărilor de teren
• restructurarea activităţii de distribuire a agentului termic în cartierele de blocuri
• construirea unei săli a sporturilor
• înfiinţare de Internet - Club pentru tineri
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 90
• sala de cinema din Micro 3 să fie organizată astfel încât să fie folosită ca şi
sală de sport
• extinderea activităţii bibliotecii
• dotarea cu calculatoare a Bibliotecii
• ridicarea continuă a nivelului de cultură a aiudenilor
Concluziile întâlnirii publice :
• Participarea unui număr de aproximativ 70 de cetăţenii a fost considerată un
factor pozitiv,
• O parte din problemele ridicate de cetăţeni au fost rezolvate sau sunt în curs de
rezolvare şi se află în atenţia edililor urbei,
• Cetăţenii au răspuns invitaţiei municipalităţii locale de a participa la întâlnire şi
se implică în identificarea priorităţilor de dezvoltare locală,
• Conştientizarea în rândul cetăţenilor a rolului lor în luarea deciziilor la nivel local
considerând problemele comunităţii ca o responsabilitate a fiecăruia,
• Necesitatea folosirii instrumentelor de participare cetăţenească: interviuri de tip
focus - grupuri, întâlniri publice, sondaje de opinie etc., ca un prim pas în
educarea civică a cetăţeanului,
• Se va ţine cont de propunerile şi sugestiile cetăţenilor în momentul completării
propunerilor de buget pentru anii 2001 şi 2002 şi a Studiului Socio-economic al
municipiului Aiud.
• Concluziile unor a astfel de întâlnirii publice vor fi supuse informării factorilor de
decizie ai administraţiei publice locale, Consiliul Local Aiud şi a cetăţenilor,
• În urma acestui proiect municipalitatea din Aiud va beneficia de un cadru de
acţiune solid susţinut prin implicarea cetăţenilor,
• Municipalitatea va folosi experienţa câştigată în urma întâlnirii publice şi va
organiza 2 întâlniri publice până la sfârşitul anului 2001 şi 2 întâlniri publice în
anul 2002.
PRIMAR,
ING. LIVIU OCTAVIAN RUSU
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 91
CUPRINS
I. DATE GENERALE .....................................................................................................................3I.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ...................................................................................................................3I.2. SUPRAFAŢĂ, LOCALITĂŢI COMPONENTE ŞI APARŢINĂTOARE......................................3I.3. CLIMA..................................................................................................................................................4
II. DATE ECONOMICE ..................................................................................................................5
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 92
II.1. DRUMURI PUBLICE ....................................................................................................................... 5II.2. PODURI ........................................................................................................................................... 12II.3. CĂI FERATE ................................................................................................................................... 14II.4 ROMGAZ .......................................................................................................................................... 15
III. TURISM ................................................................................................................................... 17III.1. MONUMENTE ISTORICE ŞI ARHITECTURALE.................................................................... 17III.2. TRASEE POSIBILE ...................................................................................................................... 17III.3. UNITĂŢI TURISTICE ŞI ZONE DE AGREMENT .................................................................... 18III.4. AGROTURISMUL ......................................................................................................................... 19
IV. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD.................................................................................... 21IV.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ............................................................................................................... 21IV.2. ANALIZA CRITICĂ ...................................................................................................................... 24IV.3. PERSPECTIVE ............................................................................................................................. 25
V. SOCIETĂŢI ECONOMICO-SOCIALE DIN MUNICIPIUL AIUD ..................................... 26V.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ................................................................................................................. 26V.2. ANALIZA CRITICĂ........................................................................................................................ 27V.3. PERSPECTIVE .............................................................................................................................. 27V.4. PREGĂTIREA ŞI RECONVERSIA FORŢEI DE MUNCĂ - PERSPECTIVE ...................... 28V.5. S.C. METALURGICA AIUD S.A. ............................................................................................... 28V.6. CONSULTANŢĂ PENTRU NOI AFACERI ŞI ACCESUL LA CREDITE PERSPECTIVE 29
VI. SOCIETĂŢI COMERCIALE ................................................................................................. 31VI.1. SITUAŢIA ACTUALĂ A INDUSTRIEI DIN MUNICIPIUL AIUD............................................ 31VI.2. ANALIZA CRITICĂ ...................................................................................................................... 35VI.3. PERSPECTIVE - OPORTUNITĂŢI DE AFACERI .................................................................. 36
VII. TRANSPORTURI ................................................................................................................. 37VII.1. SITUAŢIA ACTUALĂ ................................................................................................................. 37VII.2. ANALIZA CRITICĂ A TRANSPORTURILOR ........................................................................ 38VII.3. PERSPECTIVE ............................................................................................................................ 39
VIII. COMERŢ............................................................................................................................... 40VIII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ............................................................................................................. 40VIII.2. ANALIZA CRITICĂ .................................................................................................................... 40VIII.3. PERSPECTIVE ........................................................................................................................... 41
IX. AGRICULTURA ..................................................................................................................... 42IX.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ............................................................................................................... 42IX.2. ANALIZA CRITICĂ ...................................................................................................................... 44IX.3. PERSPECTIVE ............................................................................................................................. 45
X. PRESTĂRI SERVICII CĂTRE POPULAŢIE ...................................................................... 46X.1. SITUAŢIA ACTUALĂ.................................................................................................................... 46
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 93
X.2. ANALIZA CRITICĂ ........................................................................................................................48
XI. OPORTUNITĂŢI ÎN AFACERI .............................................................................................49XII. ÎNVĂŢĂMÂNT........................................................................................................................50
XII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ...............................................................................................................50XII.2. ANALIZA CRITICĂ ......................................................................................................................50XII.3. PERSPECTIVE.............................................................................................................................51
XIII. CULTURA..............................................................................................................................52XIII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ..............................................................................................................52XIII.2. ANALIZA CRITICĂ .....................................................................................................................63XIII.3. PERSPECTIVE............................................................................................................................65
XIV. SĂNĂTATE...........................................................................................................................67XIV.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ .............................................................................................................67XIV.2 ANALIZA CRITICĂ .....................................................................................................................70XIV.3. PERSPECTIVE ...........................................................................................................................70
XV. SPORT ....................................................................................................................................72XV.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ..............................................................................................................72XV.2. ANALIZA CRITICĂ .....................................................................................................................73XV.3. PERSPECTIVE ............................................................................................................................73
XVI. RELIGIE ................................................................................................................................74XVI.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ .............................................................................................................74XVI.2. ANALIZA CRITICĂ ....................................................................................................................75XVI.3. PERSPECTIVE ...........................................................................................................................75
XVII. DOMENIUL SOCIAL ..........................................................................................................76XVII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ............................................................................................................76XVII.2. ANALIZA CRITICĂ ...................................................................................................................78XVII.3. PERSPECTIVE ..........................................................................................................................78
XVIII. CONECTAREA MUNICIPIULUI AIUD LA CIRCUITUL MONDIAL DECOMUNICAŢII ..............................................................................................................................79
XVIII.1. TELECOMUNICAŢII ................................................................................................................79XVIII.2. POŞTA .......................................................................................................................................81
XIX. PROTECŢIA CIVILĂ ...........................................................................................................82XIX.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ .............................................................................................................82XIX.2. ANALIZA CRITICĂ ....................................................................................................................84XIX.3. PERSPECTIVE ...........................................................................................................................84
XX. PERSPECTIVE PRIVIND PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE LOCALĂ...................86
STUDIU SOCIO – ECONOMIC 2001
Pagina 94