biotica-moldova.orgbiotica-moldova.org/docs/raport-biotica-socio-final.docx · web viewsocietatea...

SOCIETATEA ECOLOGICĂ BIOTICA

STUDIU SOCIOLOGIC

ATITUDINI ŞI PRACTICI DE IMPLICARE ALE POPULAŢIEI

ÎN DEZVOLTAREA PARCULUI NAŢIONAL NISTRU DE JOS

Chişinău, 2015

1

Acest studiu a fost realizat în cadrul Proiectului „Măsuri pentru sustenabilitate a ecosistemelor acvatice în zona Nistrului de Jos” implementat de Societatea Ecologică BIOTICA cu suportul financiar al Agenţiei Austrice pentru Dezvoltare.

Autori:

Anastasia OCERETNÎI, doctor în sociologie, conferenţiar universitarAliona CRISTEI, magistru, cercetătorAliona CHIRA, magistru, cercetătorVeaceslav BĂTRÂNESCU, magistru, cercetător

La elaborarea acestui raport au mai contribuit:

Alexei ANDREEV, Preşedinte al Consiliului SE BIOTICA

Liliana JOSAN, asistent proiect SE BIOTICA

Gabriel MĂRGINEANU, consultant, SE BIOTICA

Datele şi constatările prezentului raport reflectă opinia intervievaţilor şi nu reprezintă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor. Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru interpretările şi concluziile studiului.

Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în realizarea acestui raport.

2

CUPRINS

CONTEXTUL STUDIULUI.........................................................................................................................................................6

METODOLOGIA DE CERCETARE APLICATĂ ÎN FAZA I A STUDIULUI.................................................................8

I. PROFILUL COMUNITĂŢILOR CERCETATE...............................................................................................................10

s.Cioburciu, r.Ştefan Vodă........................................................................................................................................... 10

s.Popeasca, r.Ştefan Vodă............................................................................................................................................12

s.Purcari, r.Ştefan Vodă................................................................................................................................................ 13

s.Talmaza, r.Ştefan Vodă..............................................................................................................................................14

s.Plop Ştiubei, r.Căuşeni...............................................................................................................................................15

II. IMPLICAREA COMUNITĂŢILOR ÎN DEZVOLTAREA ZONEI ŞI PROTECŢIA FLOREI ŞI FAUNEI......16

II.1. Implicarea populaţiei în dezvoltarea comunităţii..............................................................................16

II.2. Implicarea comunităţii în protecţia florei şi faunei...........................................................................18

II.3. Poluarea zonei Nistrul de Jos...........................................................................................................................20

III. CUNOŞTINŢE ALE POPULAŢIEI REFERITOR LA CREAREA PARCULUI NAŢIONAL............................22

IV. VIZIUNI ALE POPULAŢIEI PRIVIND PARCULUI NAŢIONAL.........................................................................24

V. ATITUDINI ALE POPULAŢIEI FAŢĂ DE CREAREA PARCULUI NAŢIONAL NISTRU DE JOS...............26

VI. FORME ŞI MECANISME DE IMPLICARE/PARTICIPARE A LOCALNICILOR ÎN CREAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARCULUI NAŢIONAL........................................................................................................................28

VI.1. Implicarea APL....................................................................................................................................................... 31

VI.2. Implicarea fermierilor şi proprietarilor de pământ........................................................................32

VI.3. Implicarea altor actori cheie..........................................................................................................................32

VI.4. Implicarea populaţiei, inclusiv femeile....................................................................................................34

VII. MODALITĂŢI DE INFORMARE A POPULAŢIEI CU PRIVIRE LA PARCUL NAŢIONAL........................36

VII.1. Informarea populaţiei......................................................................................................................................36

VII.2. Strategii de informare ulterioară..............................................................................................................38

VIII. AŞTEPTĂRILE POPULAŢIEI CA URMARE A CREĂRII PARCULUI NAŢIONAL.....................................39

VIII.1. Aşteptările APL................................................................................................................................................... 39

VIII.2. Aşteptările fermierilor şi proprietarilor de pământ....................................................................41

VIII.3. Aşteptările altor actori cheie......................................................................................................................42

3

VIII.4 Aşteptările populaţiei, inclusiv a femeilor...........................................................................................43

IX. MONITORIZAREA ACŢIUNILOR CE URMEAZĂ A FI DESFĂŞURATE..........................................................45

X. POSIBILE OBSTACOLE ÎN CREAREA ŞI FUNCŢIONALITATEA PARCULUI NAŢIONAL........................47

X.I. Viziunile reprezentanţilor APL........................................................................................................................47

XII. Viziunile fermierilor şi proprietarilor de pământ...............................................................................48

XIII. Viziunile altor actori cheie...............................................................................................................................48

XIV. Viziunile populaţiei, inclusiv a femeilor...................................................................................................48

INDICATORI................................................................................................................................................................................50

CONCLUZII.................................................................................................................................................................................. 51

RECOMANDĂRI.........................................................................................................................................................................58

ANEXE........................................................................................................................................................................................... 60

4

Acest parc trebuia de creat cu mulţi ani în urmă fiindcă biodiversitatea ceea ce a fost, acum dispare şi dispare din an în an, dispare şi flora, dispare şi fauna, dacă ne uităm, acum nu este aceea ce a fost cândva. Odată cu dispariţia florei şi faunei va dispărea şi rîul Nistru. Aceasta

este o metodă de a păstra ceea ce mai avem, de a salva, şi iată din ce cauză este nevoie de creat acest parc naţional. (IA_ONG_1)

5

CONTEXTUL STUDIULUI

Parcurile naţionale reprezintă una din categoriile fondului ariilor naturale protejate de stat, care cuprinde spaţii naturale reprezentative cu diverse landşafturi geografice, obiecte şi complexe naturale, o amplă diversitate de specii floristice şi faunistice autohtone. Teritoriile lor sunt destinate efectuării investigaţiilor ştiinţifice şi desfăşurării activităţilor în scopuri recreative, economice, culturale, instructive, educative, eventual şi altor scopuri ce nu contravin legislaţiei în vigoare. Perimetrele lor includ, de asemenea, diverse ecosisteme naturale cu o bogată diversitate biologică, sectoare silvice deosebit de valoroase, diferite monumente ale naturii din domeniul geologiei, arheologiei, paleontologiei, hidrologiei, zoologiei, botanicii, precum şi monumente istorice, etnografice, arhitecturale1.

În Republica Moldova pot fi întîlnite mai multe parcuri sau rezervaţii naturale protejate de stat, precum: Parcul Naţional „Orhei”, „Pădurea Domnească”, „Codrii”, „Iagorlîc”, „Prutul de Jos”, „Plaiul Fagului”.

Un astfel de parc naţional se planifică să se creeze în zona din sudul-estul Republicii Moldova situată pe malul Nistrului numită „Nistru de Jos”, încă din anul 2003. Crearea acestui parc este un obiectiv de o importanţă majoră prevăzut în proiectul „Planificarea naţională în domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CBD 2011-2020 în Republica Moldova”, conform căruia pînă în 2020 se planifică extinderea substanţială a teritoriilor incluse în fondul ariilor naturale protejate de stat (de la 4,65% până la 8% din teritoriul ţării), prin crearea Parcului National „Orhei” (în 2013), Parcului National „Nistru de Jos” (către 2018), Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (către 2016), precum şi creării reţelei ecologice naţionale (către 2018).2

Zona „Nistrul de Jos” cuprinde localităţi din raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă, iar teritoriul ei se întinde pe o arie de circa 60000 ha. Această zonă este una protejată datorită statutului de zonă internaţională primit în cadrul Convenţiei Ramsar la 20 august 2003, graţie studiilor, descrierii şi cartării valorilor biologice, realizate de Societatea Ecologică „Biotica” în colaborare cu Ministerul Mediului.3

Teritoriul parcului naţional „Nistrul de Jos” se divizează în cîteva zone funcţionale4:

A. Zona de protecţie strictă – constituie spaţiile naturale unice, care fac parte din patrimoniul natural al Republicii Moldova şi servesc ca depozit natural de păstrare a fondului genetic de plante şi animale autohtone. Această zonă cuprinde 1801,89 ha şi include cele mai valoroase teritorii ale 12 complexe naturale, printre care cele mai mari sunt localizate în Lunca Talmaza, Tudora-Palanca şi Copanca - Leuntea.

B. Zona tampon de reconstrucţie ecologică – această zonă se întinde pe un teritoriu de 3515,6 ha, şi cuprinde teritorii valoroase, care necesită o administrare specială pentru mărirea şi conservarea resurselor naturale situate în 15 complexe.

C. Zona cu activitate economică limitată – are o suprafaţă de circa 10079 ha, aceste terenuri sunt implicate cel mai mult în exploatarea economică, care ar trebui să fie parţial limitată, în legătură cu necesitatea creşterii calităţii resurselor acestora sau pentru a reglementa

1 Hotărîre Nr. 782 din 03.08.2000 Pentru aprobarea regulamentelor-cadru ale parcurilor naţionale, monumentelor naturii, rezervaţiilor de resurse şi rezervaţiilor biosferei, Publicat : 17.08.2000 în Monitorul Oficial Nr. 102. 2 PNUD, Ministerul Mediului; Raportul V naţional cu privire la diversitatea biologică; Proiectul „Planificarea naţional în domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CBD 2011-2020 în Republica Moldova”, Chişinău 2013.3 Andreev A. Zona Ramsar a „Nistrului de Jos” Valori şi Pericole, Societatea Ecologică Biotica, Chişinău 2014. 4 Societatea Ecologică Biotica; Planul de Management pentru zona Ramsar „Nistrul de Jos”, Chişinău 2011.

6

accesul vizitatorilor în contextul utilizării lor în scop recreativ, unde se permite amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informaţionale, unităţi de alimentaţie publică, unităţi comerciale şi de asistenţă socio-culturală.

D. Zona cu activităţi economice – are o suprafaţă de circa 45195,61 ha, care nu contravin regimului parcului naţional, cum ar fi: cultivarea plantelor agricole tradiţionale pentru zona în cauză, în care se folosesc metode biologice de combatere a dăunătorilor şi se aplică îngrăşăminte şi preparate chimice în strictă conformitate cu normele tehnologice şi cu regulile de securitate sanitară.

Ţinând cont de contextul şi importanţa creării Parcului Naţional „Nistrulde Jos”, a fost lansat studiul „Atitudini şi practici de implicare a populaţiei în dezvoltarea Parcului Naţional Nistru de Jos”, realizat în cadrul proiectului „Măsuri pentru sustenabilitate a ecosistemelor acvatice în zona Nistrului de Jos”implementat de Societatea Ecologică BIOTICA. Scopul studiului este analiza atitudinilor, percepţiilor şi cunoştinţelor populaţiei cu referire la crearea acestui parc, prin determinarea modalităţilor de implicare în crearea şi menţinerea zonei protejate.

Obiectivele studiului:

- stabilirea specificului comunităţilor aflate în zona Nistrului de Jos; - identificarea atitudinilor şi cunoştinţelor populaţiei cu referire la crearea Parcului

Naţional;- evidenţierea percepţiilor diferitor categorii sociale (femei/bărbaţi, tineri/adulţi

etc.) referitoare la perspectivele de dezvoltare a localităţilor şi a gospodăriilor ca urmare a creării Parcului Naţional;

- determinarea potenţialilor actori-cheie implicaţi în dezvoltarea şi monitorizarea acţiunilor de creare a Parcului Naţional;

- identificarea modalităţilor de implicare a comunităţilor în dezvoltarea zonei;- stabilirea problemelor care pot să pericliteze înfiinţarea şi buna funcţionare a

parcului naţional şi a potenţialelor probleme care pot să apară o dată cu crearea Parcului Naţional;

- relevarea posibilelor soluţii a problemelor care pot să apară pe parcursul implementării proiectului;

- identificarea aşteptărilor populaţiei cu referire la dezvoltarea zonei ca urmare a creării Parcului Naţional.

Studiul sociologic va fi desfăşurat în două etape: - etapa I, prin care se vor determina atitudinile, aşteptările şi modalităţile posibile de

implicare a comunităţilor în dezvoltarea zonei;- etapa II, scopul căreia va fi evaluarea post implementare a unor măsuri de

îmbunătăţire şi dezvoltare a zonei prin care se va determina impactul acestor măsuri şi ulterioare intervenţii necesare pentru o dezvoltare durabilă a zonei.

În prezentul raport vor fi prezentate rezultatele studiului în etapa I.

7

METODOLOGIA DE CERCETARE APLICATĂ ÎN FAZA I A STUDIULUI

Cercetarea a fost realizată în şase localităţi rurale: Plop Ştiubei (raionul Căuşeni), Popeasca, Talmaza, Purcari, Cioburciu, Palanca (raionul Ştefan Vodă), localităţi amplasate în zona „Nistrului de Jos”.

Design-ul de cercetare a cuprins tehnici calitative de cercetare, care au permis studierea în mod mai detaliat şi descriptiv a problemelor cu care se confruntă localităţile, viziunile populaţiei şi modalităţile de implicare a acesteia în dezvoltarea zonei.

Studiul sociologic a cuprins metode şi tehnici de cercetare, precum:

discuţii de grup – în cadrul studiului au fost desfăşurate 20 şedinţe de grup, criteriile principale de selecţie a participanţilor au fost: vârsta (17-35 ani şi 36-60 ani) şi sexul (feminin, masculin), dar luându-se în consideraţie şi alte criterii socio-demografice, cum ar fi: ocupaţia, statutul marital, nivelul de studii etc. Acestea au asigurat eterogenitatea grupurilor care a permis obţinerea unor informaţii diverse (vezi design-ul cercetării şi Anexa I)

interviuri aprofundate –în cadrul cercetării au fost realizate 20 de interviuri individuale cu următoarele categorii: reprezentanţii APL (primar, secretar, consilier local sau raional), întreprinzători mici şi mari, fermieri, pădurari, reprezentanţi ai ONG-urilor locale, director la casă de cultură, cadre didactice, inginer cadastral, agronom, şef asociaţia utilizatorilor de apă (vezi design-ul cercetării şi Anexa I);

documentarea statistică care a fost posibilă prin completarea fişei comunitare pentru fiecare localitate (vezi Anexa I).

Tabel 1. Design-ul cercetăriiMetoda/Localitate

Categoria

Ciob

urc

iuP

alan

ca

Pu

rcar

i

Pop

easc

aP

lop

-şt

iub

eiT

alm

az

Cău

şen

i, Ş

tefa

n

Vod

ă

Focus grup Femei 1 2 1 2 1 2Bărba iț 1 2 1 2 1 2Grup mixt 1 1

Interviu APL 1 1 2Mici întreprinzători 2 1 1 1Afacere mare 1Fermier 1 1Pădurar/Şef ocol silvic 1 1Reprezentant ONG local 1 1Director casă de cultură 1Director/profesor şcoală 1Inginer cadastral 1Şef asociaţia utilizatorilor de apă 1

Fişa comunităţii 1 1 1 1 1 1În total au fost intervievate 114 persoane, dintre care 60 persoane de gen masculin şi 54 de gen feminin.

Studiul sociologic s-a desfăşurat în lunile mai 2015 – septembrie 2015, culegerea datelor având loc în perioada iulie - august 2015.

Limitele cercetării:

8

- Rezultatele cercetării nu pot fi extrapolate la întreaga populaţie a zonei.

9

I. PROFILUL COMUNITĂŢILOR CERCETATE

s.Cioburciu, r.Ştefan Vodă

Populaţia localităţii la momentul realizării cercetării constituia 2740 de persoane, dintre care 45,4% sunt de gen masculin, iar 54,6% de gen feminin. În anul 2014 s-au născut 28 copii, dintre care 18 erau de gen feminin. În acelaşi timp sunt 45 copii de 0-2 ani (1,6%), 221 copii de vârsta 3-6 ani (8,1%), 124 copii de vârsta 7-10 ani (4,5%) şi 128 copii de vârsta 11-15 ani (4,7%). Tinerii de 16-17 ani din localitate sunt doar 28 persoane (1,0%), iar populaţia adultă a localităţii este de 1772 persoane (64,7%). Populaţia de peste 60 de ani constituie 11,8% din totalul populaţiei.

Figura 1. Ponderea populaţiei după vârstă

Numărul copii (0-2

ani)

Numărul copii (3-6

ani)

Numărul copii (7-10

ani)

Numărul copii (11- 15

ani)

Numărul de copii (16-17

ani)

Numărul de adulţi (18-59

ani):

Numărul populaţiei de peste 60 ani:

1.6%8.1% 4.5% 4.7% 1.0%

64.7%

11.8%

Copiii 0-17 ani 19.9%

În localitate sunt înregistrate 1064 gospodării. Practic toate gospodăriile sunt conectate la energia electrică (96,9%), aproximativ aceeaşi pondere din gospodării (95,8%) sunt conectate la reţeaua de gaz, de asemenea 96,7% din gospodării sunt conectate la reţeaua de apă şi nici o gospodărie nu este conectată la sistemul centralizat de canalizare, dar totuşi circa 32,9% din gospodării şi-au creat sisteme proprii de canalizare.

În ultimii 5 ani în localitate s-au desfăşurat 6 proiecte de dezvoltare comunitară, principalele fiind aprovizionarea cu apă şi construcţia/repararea drumurilor.

În localitate sunt 11 magazine mixte. Îşi desfăşoară activitatea 7 SRL-uri, 11 întreprinderi individuale, 4 ferme (porcine, bovine, ovine, pasări), 154 gospodării ţărăneşti şi doar o singură gospodărie deţine sere.

S-a stabilit faptul că în anul 2014 în localitate nu s-a creat nici un loc nou de muncă, însă la moment activează în cîmpul muncii circa 689 persoane, dintre care 45,4% sunt bărbaţi, restul 54,6% fiind femei, majoritatea din ei fiind angajaţi în sectorul agricol. Din cele 32 persoane cu statut de şomeri înregistraţi la oficiul teritorial al AOFM, doar 37,5% sunt de gen feminin.

Localitatea are o suprafaţă de 5496 ha, din totalul terenurilor arabile 273 ha nu sunt prelucrate, 1505 ha sunt conectate la un sistem de irigare, 649 ha sunt sădite vii şi livezi (de piersic şi mere). Restul terenurilor sunt acoperite de păşuni 267 ha, spaţii verzi 984 ha. La momentul studiului mai erau disponibile circa 180 ha ca spaţii verzi. Lacurile naturale ocupă în jur de 16 ha.

În localitate există 2 locuri de odihnă, cu o suprafaţă totală de circa 1 ha. Odată pe an se organizează un concert în aer liber, organizate fiind de către APL în parteneriat cu instituţia de învăţământ, fiind vizitate de către 350 persoane la hramul satului.

10

s.Palanca, r.Ştefan Vodă

Populaţia localităţii la momentul realizării cercetării constituia 1947 de persoane. În anul 2014 s-au născut 12 copii, dintre care 8 erau de gen masculin. În acelaşi timp sunt 35 copii de 0-2 ani (1,8%), 78 copii de vârsta 3-6 ani (4,0%), 84 copii de vârsta 7-10 ani (4,3%) şi 102 copii de vârsta 11-15 ani (5,2%). Tinerii de 16-17 ani din localitate sunt doar 41 persoane (2,1%), iar populaţia adultă a localităţii este de 1283 persoane (65,9%). Populaţia de peste 60 de ani constituie 16,6% din totalul populaţiei. Ponderea bărbaţi-femei este egală, astfel în localitate 50% din persoane sunt de gen masculin, iar 50% - de gen feminin, pe categorii de vîrstă 0-59 ani, prevalează puţin ponderea bărbaţilor, la categoria persoanelor peste 60 ani prevalează ponderea femeilor cu circa 6%.

Figura 2. Ponderea populaţiei după gen în funcţie de vârstă

Numărul copii (0-2

ani)

Numărul copii (3-6

ani)


ani)


ani)


ani)


ani):

Numărul populaţiei în

vârsta de peste 60 ani:

1.8% 4.0% 4.3% 5.2% 2.1%

65.9%

16.6%

Copii 0-17 ani 17,5%

În localitate sunt înregistrate 745 gospodării. Practic toate gospodăriile sunt conectate la energia electrică (99,3%), aproximativ jumătate dintre gospodării (51%) sunt conectate la reţeaua de gaz, puţin mai multe gospodării (55%) sunt conectate la reţeaua de apă şi nici o gospodărie nu este conectată la sistemul centralizat de canalizare, dar totuşi circa 10,1% din gospodării şi-au creat sisteme proprii de canalizare.

În ultimii 5 ani în localitate s-au desfăşurat 5 proiecte de dezvoltare comunitară, principalele fiind aprovizionarea cu apă, construcţia/repararea drumurilor şi construcţia /repararea casei de cultură.

În localitate sunt 11 magazine mixte, îşi desfăşoară activitatea 3 SRL-uri, 5 întreprinderi individuale, 1 fermă de pasări, 123 gospodării ţărăneşti.

S-a stabilit faptul că în anul 2014 în localitate au fost create 3 locuri noi de muncă, astfel la moment activează în cîmpul muncii circa 159 persoane, dintre care 17% sunt bărbaţi, restul 83% fiind femei, majoritatea angajaţi în sectorul agricol. Ponderea bărbaţilor angajaţi este mai mică din cauza migraţiei intense - circa 13,1% din populaţia localităţii pleacă la muncă peste hotare. Din cele 20 persoane cu statut de şomeri înregistraţi la oficiul teritorial al AOFM, 55% sunt de gen feminin.

Localitatea are o suprafaţă de 3859 ha, dintre care 2216 ha constituie terenurile arabile, pe aceste terenuri se cultivă cereale, porumb, floarea soarelui, fiind practicate viticultura şi pomicultura (în special piersic, prune, cireş, prăsad,măr).

În localitate există 3 locuri de odihnă, cu o suprafaţă totală de circa 5 ha. Odată pe an se organizează de către APL un concert în aer liber, fiind vizitate de către 200 persoane la hramul satului, de asemenea anul se desfăşoară festivalul hulumbofilelor, unde vin participanţi la acest festival expoziţie din diferite zone inclusiv şi de peste hotare.

11

s.Popeasca, r.Ştefan Vodă

Populaţia localităţii la momentul realizării cercetării constituia 2612 de persoane, dintre care 48,7% sunt de gen masculin, iar 51,3% de gen feminin. În anul 2014 s-au născut 38 copii, dintre care 20 erau de gen feminin. În acelaşi timp sunt 73 copii de 0-2 ani (2,8%), 141 copii de vârsta 3-6 ani (5,4%), 208 copii de vârsta 7-10 ani (8%) şi 170 copii de vârsta 11-15 ani (6,5%). Tinerii de 16-17 ani din localitate sunt doar 44 persoane (1,7%), iar populaţia adultă a localităţii este de 1567 persoane (60%). Populaţia de peste 60 de ani constituie 15,7% din totalul populaţiei.


Numărul copii (0-2

ani)

Numărul copii (3-6

ani)


ani)


ani)


ani)


ani):


2.8% 5.4% 8.0% 6.5% 1.7%

60.0%

15.7%

Copii 0-17 ani 24.3%

În localitate sunt înregistrate 950 gospodării. În totalitate aceste gospodării sunt conectate la energie electrică, aproximativ 68,4% din gospodării sunt conectate la reţeaua de gaz, cu aproximativ 10% mai puţine gospodării sunt conectate la reţeaua de apă (59,5%), nici o gospodărie nu este conectată la sistemul centralizat de canalizare, dar spre comparativ cu alte localităţi aici sunt există o staţie de epurare la care sunt conenctate instituţiile cu destinaţie socială (primăria, instituţiile de învăţămînt, casa de cultură, punctul medical), dar totuşi circa 36,8% din gospodării şi-au creat sisteme proprii de canalizare.

În ultimii 5 ani în localitate s-au desfăşurat 20 proiecte de dezvoltare comunitară, principalele fiind aprovizionarea cu apă, conectarea la sistemul centralizat de canalizare a instituţiilor cu destinaţie socială, construcţia/repararea drumurilor, aprovizionarea cu gaz şi iluminarea stradală.

În localitate sunt 10 magazine mixte, îşi desfăşoară activitatea 9 SRL-uri, 14 întreprinderi individuale, 37 gospodării ţărăneşti şi doar o singură societate pe acţiuni.

S-a stabilit faptul că în anul 2014 în localitate nu s-a creat nici un loc nou de muncă, însă la moment activează în cîmpul muncii circa 450 persoane, dintre care 52,2% sunt bărbaţi, iar 47,8% - femei. Majoritatea sunt angajaţi în sectorul agricol. Din cele 66 persoane cu statut de şomeri înregistraţi la oficiul teritorial al AOFM, 42,4% sunt de gen feminin.

Localitatea are o suprafaţă de 3792 ha, din totalul terenurilor arabile 150 ha nu sunt prelucrate, nu există un sistem de irigare, 612 ha sunt sădite vii şi livezi. Restul terenurilor sunt acoperite de păşuni 600 ha, spaţii verzi 462 ha, iar lacurile naturale ocupă în jur de 22 ha. Pe terenurile arabile în cea mai mare parte se cultivă cereale, porumb, floarea soarelui, însă conform climei şi reliefului se consideră că ar fi oportun de a se cultiva legume însă din cauza lipsei pieţelor de desfacere această activitate este abandonată.

În localitate există 9 locuri de odihnă, cu o suprafaţă totală de circa 500 ha. Odată pe an se organizează festivalul folcloric „în Poiana Dorului” unde se aună pînă la 500 de invitaţi din raion, din ţară şi de peste hotare, de asemenea pe parcursul anului se mai desfăşoară multe alte activităţi culturale, organizate fiind de către APL în parteneriat cu sectorul asociativ.

12

s.Purcari, r.Ştefan Vodă

Populaţia localităţii la momentul realizării cercetării constituia 2878 de persoane. În anul 2014 s-au născut 22 copii, dintre care 12 de gen masculin. În acelaşi timp sunt 41 copii de 0-2 ani (1,4%), 72 copii de vârsta 3-6 ani (2,5%), 116 copii de vârsta 7-10 ani (4,0%) şi 160 copii de vârsta 11-15 ani (5,6%). Tinerii de 16-17 ani din localitate sunt doar 65 persoane (2,3%), iar populaţia adultă a localităţii este de 1914 persoane (66,5%). Populaţia de peste 60 de ani constituie 17,7% din totalul populaţiei. Ponderea bărbaţi-femei este aproape egală, astfel în localitate 49,3% din persoane sunt de gen masculin, iar 50,7% - de gen feminin, pînă la vîrsta de 10 ani prevalează puţin bărbaţii, după 10 ani prevalează femeile.

Figura 4. Ponderea populaţiei după gen în funcţie de vârstă

Numărul copii (0-2

ani)

Numărul copii (3-6

ani)


ani)


ani)


ani)


ani):


1.4% 2.5% 4.0% 5.6% 2.3%

66.5%

17.7%


În localitate sunt înregistrate 829 gospodării. Practic toate gospodăriile sunt conectate la energia electrică 99,6%, circa 30,2% sunt conectate la reţeaua de gaz, iar în jur de 78,2% din gospodării sunt conectate la reţeaua de apă şi doar 0,6% din gospodării sunt conectate la sistemul centralizat de canalizare, iar circa 30,2% din gospodării şi-au creat sisteme proprii de canalizare.

În ultimii 5 ani în localitate s-au desfăşurat 4 proiecte de dezvoltare comunitară, principalele fiind aprovizionarea cu apă, conectarea la sistemul centralizat de canalizare a instituţiilor cu destinaţie socială, construcţia/repararea drumurilor, aprovizionarea cu gaz şi iluminarea stradală.

În localitate există 9 magazine mixte, îşi desfăşoară activitatea 4 SRL-uri, 6 întreprinderi individuale, 4 gospodării care deţin sere, 10 gospodării ţărăneşti şi doar o singură societate pe acţiuni.

S-a stabilit faptul că în anul 2014 în localitate au fost create 4 locuri noi de muncă, iar la moment activează în cîmpul muncii circa 1445 persoane, dintre care 47,1% sunt bărbaţi, iar 52,9% - femei, majoritatea angajaţi în sectorul agricol. Din cele 46 persoane cu statut de şomeri înregistraţi la oficiul teritorial al AOFM, 47,8% sunt de gen masculin.

Localitatea are o suprafaţă de 4262 ha, din totalul terenurilor arabile 104 ha nu sunt prelucrate, 1100 ha sunt conectate la un sistem de irigare, 717 ha sunt sădite vii şi livezi. Restul terenurilor sunt acoperite de păşuni 297 ha, spaţii verzi 50 ha, iar lacurile naturale ocupă în jur de 2,49 ha. Pe terenurile arabile în cea mai mare parte se cultivă cereale, porumb, floarea soarelui, mai puţin sunt vii, livezi şi legumicultură, însă conform climei şi reliefului se consideră că ar fi oportun de a se cultiva vii, livezi şi legume într-o pondere mai mare însă din cauza lipsei pieţelor de desfacere aceste activităţi sunt abandonate.

În localitate există 5 locuri de odihnă, cu o suprafaţă totală de circa 5 ha. Odată pe an se organizează un concert în aer liber, organizate fiind de către APL în parteneriat cu instituţia de învăţământ, fiind vizitate de către 200 persoane, în special la hramul satului.

13

s.Talmaza, r.Ştefan Vodă

Populaţia localităţii la momentul realizării cercetării constituia 7093 de persoane. În anul 2014 s-au născut 70 copii, dintre care 35 de gen masculin. În acelaşi timp, sunt 263 copii de 0-2 ani (3,7%), 361 copii de vârsta 3-6 ani (5,1%), 293 copii de vârsta 7-10 ani (4,1%) şi 471 copii de vârsta 11-15 ani (6,6%). Tinerii de 16-17 ani din localitate sunt doar 190 persoane (2,7%), iar populaţia adultă a localităţii este de 4512 persoane (63,6%). Populaţia de peste 60 de ani constituie 11,1% din totalul populaţiei. Ponderea bărbaţi-femei este aproape egală, astfel în localitate 49,9% din persoane sunt de gen masculin, iar 50,1% - de gen feminin, pînă la vîrsta de 59 ani prevalează bărbaţii, după 60 ani prevalează femeile.


Numărul copii (0-2

ani)

Numărul copii (3-6

ani)


ani)


ani)


ani)


ani):


3.7% 5.1% 4.1% 6.6% 2.7%

63.6%

14.1%


În localitate sunt înregistrate 2463 gospodării. Practic toate gospodăriile sunt conectate la energia electrică (96,5%), puţin mai mult de jumătate din gospodării (58,8%) sunt conectate la reţeaua de gaz, 61,7% din gospodării sunt conectate la reţeaua de apă şi nici o gospodărie nu este conectată la sistemul centralizat de canalizare. Mai mult de jumătate din gospodării (57,5%) şi-au creat sisteme proprii de canalizare.

În ultimii 5 ani în localitate s-au desfăşurat 8 proiecte de dezvoltare comunitară, principalele fiind aprovizionare cu apă, construcţia/repararea drumurilor, aprovizionarea cu gaz, construcţia/repararea casei de cultură şi iluminarea stradală.

În localitate sunt 22 magazine mixte, îşi desfăşoară activitatea 10 SRL-uri, o singură societate pe acţiuni, 21 întreprinderi individuale şi 3041 gospodării ţărăneşti.

S-a stabilit faptul că în anul 2014 în localitate au fost create 15 locuri noi de muncă, astfel că la moment activează în cîmpul muncii circa 436 persoane, dintre care 28,7% sunt bărbaţi, restul 71,3% fiind femei, majoritatea din ei fiind angajaţi în sectorul agricol. Din cele 13 persoane cu statut de şomeri înregistraţi la oficiul teritorial al AOFM, doar 30,8% sunt de gen masculin restul fiind femei.

Localitatea are o suprafaţă de 6338 ha, din totalul terenurilor arabile 304 ha nu sunt prelucrate şi doar circa 100 ha sunt irigate, în jur de 139 ha sunt sădite vii şi livezi (în special măr, piersic, prune). Restul terenurilor sunt acoperite de păşuni 569 ha, spaţii verzi 413 ha, din acestea circa 150 ha sunt date în arendă, lacurile naturale ocupă în jur de 80 ha.

În localitate există un singur loc de odihnă, cu o suprafaţă totală de circa 5,25 ha. Odată sau de cîteva ori în 3 luni se organizează diferite manifestări culturale cum ar fi festivalul etniilor, turneul de lupte libere „Ghenadie Tulbea” precum şi concerte în aer liber, organizate fiind de către APL la hramul satului, fiind vizitate de către 300 persoane.

14

s.Plop Ştiubei, r.Căuşeni

Populaţia localităţii la momentul realizării cercetării constituia 1780 de persoane. În anul 2014 s-au născut 27 copii, dintre care 16 de gen masculin. În acelaşi timp sunt 66 copii de 0-2 ani (3,7%), 74 copii de vârsta 3-6 ani (4,2%), 100 copii de vârsta 7-10 ani (5,6%) şi 69 copii de vârsta 11-15 ani (3,9%). Tinerii de 16-17 ani din localitate sunt doar 58 persoane (3,3%), iar populaţia adultă a localităţii este de 1128 persoane (63,4%). Populaţia de peste 60 de ani constituie 16% din totalul populaţiei. Ponderea bărbaţi - femei este aproape egală, astfel în localitate 50,5% din persoane sunt de gen masculin, iar 49,5% - de gen feminin. Pînă la vîrsta de 59 ani prevalează bărbaţii, după 60 ani prevalează femeile.


Numărul copii (0-2

ani)

Numărul copii (3-6

ani)


ani)


ani)


ani)


ani):


3.7% 4.2% 5.6% 3.9% 3.3%

63.4%

16.0%

În localitate sunt înregistrate 530 gospodării. Acestea în proporţie de 100% sunt conectate la energia electrică, mai puţin de jumătate din gospodării (46,2%) sunt conectate la reţeaua de gaz, iar peste 3/4 din gospodării sunt conectate la reţeaua de apă (77,4%), dar nici o gospodărie nu este conectată la sistemul centralizat de canalizare. Circa 1/4 din gospodării (25,8%) şi-au creat sisteme proprii de canalizare.

În localitate sunt 4 magazine mixte, de asemenea îşi desfăşoară activitatea 2 SRL-uri, 2 întreprinderi individuale şi 612 gospodării ţărăneşti.

În anul 2014 în localitate nu a fost creat nici un loc nou de muncă, iar la moment activează în cîmpul muncii circa 173 persoane, dintre care 49,7% sunt bărbaţi, restul 52,3% fiind femei, majoritatea angajaţi în sectorul agricol. Din cele 18 persoane cu statut de şomeri înregistraţi la oficiul teritorial al AOFM, 27,8% sunt de gen masculin.

Localitatea are o suprafaţă de 3270 ha, din totalul terenurilor arabile 64 ha nu sunt prelucrate, în jur de 277 ha sunt sădite vii şi livezi. Restul terenurilor sunt acoperite de păşuni 272 ha, spaţii verzi 1280 ha.

Odată în an se organizează un concert în aer liber, organizate fiind de către APL la hramul satului, vizitat fiind de către 100 persoane.

Fiecare localitate este mai mult sau mai puţin dotată cu tehnică agricolă. Astfel în fiecare localitate sunt minim cîte 10 tractoare, iar în mediu pentru toate localităţile sunt circa 43 tractoare. O mare parte din ele se află într-o stare rea, acestea datând încă de pe timpul URSS, procurarea unui tractor la moment fiind foarte costisitoare. Aceeaşi situaţie este şi cu combinele. Astfel fiecare localitate deţine minim cîte o combină, iar în mediu deţin cîte 4 combine, calitatea lor variind de foarte bine la foarte rău. Cel mai slab dotată cu tehnică agricolă este localitatea Plop-Ştiubei, iar cel mai bine dotată este localitatea Talmaza cu cele mai multe tractoare, combine şi remorci, iar Purcari cu cele mai multe camioane şi motoblocuri, aceste 2 localităţi fiind cele mai mari şi mai dezvoltate din punct de vedere economic din zonă.

15

Copii 0-17 ani 20,6%

II. IMPLICAREA COMUNITĂŢILOR ÎN DEZVOLTAREA ZONEI ŞI PROTECŢIA FLOREI ŞI FAUNEI

II.1. Implicarea populaţiei în dezvoltarea comunităţii

Investiţiile care se fac în ultima perioadă în localităţi contribuie enorm la dezvoltarea infrastructurii acestora şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor. În toate localităţile cercetate în ultima perioadă s-au implementat mai multe proiecte de dezvoltare a comunităţii, finanţate de FISM, PNUD, Fondul Ecologic, REC Moldova, precum şi alţi donatori din ţară, cît şi de peste hotare. În aceste localităţi s-au reparat instituţiile educaţionale, oferind, astfel, posibilitatea copiilor să înveţe în clase amenajate, laboratoare şi săli de sport dotate cu toate cele necesare, etc. De asemenea, în fiecare localitate s-au implementat proiecte pentru aprovizionarea populaţiei cu apă, în unele localităţi realizându-se proiecte de conectare a gospodăriilor la sistemul centralizat de canalizare. În acelaşi timp, s-au intensificat eforturile administraţiilor locale cu referire la gazificarea localităţilor şi iluminatul străzilor principale. Studiul a constatat faptul că populaţia din sat este mulţumită de toate proiectele comunitare implementate.

În multe din localităţile cercetate locuitorii sunt nemulţumiţi de drumurile de acces pînă în localitate şi prin localitate, lipsa trotuarelor şi lipsa locurilor de agrement iș odihnă. În acela i timp,ș lipsa locurilor de muncă reprezintă un motiv pentru care tinerii pleacă din localitate cu traiul la oraş. De asemenea în unele localităţi s-a depistat faptul că, deşi majoritatea gospodăriilor sunt conectate la apeduct, apa este de calitate proastă şi nu este bună pentru consum din cauza mirosului urît. Vina, în opinia acestora, o poartă fosta conducere a localităţii care nu a echipat sondele cu echipamentul necesar, iar la moment locuitorii suferă (vezi Anexa II.1-3).

Implementarea proiectelor a fost posibil de realizat cu sprijinul localnicilor. Astfel că la marea parte din proiectele care vin în localitate pentru dezvoltarea acesteia, populaţia trebuie să contribuie financiar, de aceasta depinzând soarta proiectului mai departe. Dacă se reuşeşte colectarea contribuţiei din partea localităţii, atunci proiectul se implementează şi se efectuează lucrările preconizate, dar dacă nu se colectează suma necesară, atunci acest proiect este anulat şi toate eforturile depuse de echipa care au elaborat proiectul, sunt în zadar.

În perioada 2005-2010 cînd genul dat de proiecte erau implementate la scară mare, populaţia era gata să sprijine cu orice era nevoie (bani, muncă) doar ca proiectul să nu fie ratat. În ultima perioadă, însă, aceste proiecte deja sunt blamate de localnici, fiindcă în unele localităţi ele sunt atît de multe că populaţia nu mai reuşeşte să sprijine financiar fiecare proiect de dezvoltare comunitară. Acesta este motivul principal în anularea sau pierderea proiectelor. Localnicii au recunoscut faptul că în ultima perioadă se implică mai pasiv în colectarea contribuţiilor pentru proiectele comunitare din cauza lipsei resurselor financiare, mai mult participînd bugetarii şi persoanele care lucrează şi au un salariu, în rest alţii pot contribui prin muncă. Populaţia în mare parte contribuie la proiectele care îi afectează personal pe ei sau membrii familiei. La fel datele relevă că dacă ei personal nu vor avea nici un beneficiu din acest proiect, atunci ei nu vor contribui (vezi Anexa II.4-7).

Ţinînd cont de problemele cu care se confruntă la moment populaţia, unii reprezentanţi APL care în mare parte se ocupă de scrierea proiectelor, au menţionat că se străduie ca contribuţia localnicilor să fie minimă, iar banii necesari sunt luaţi din fondurile de rezervă a primăriei sau găsesc alţi finanţatori, banii cărora acoperă restul cheltuielilor necesare. O altă modalitate este acoperirea acestor cheltuieli prin munca efectuată de localnici pentru desfă urarea anumitor lucrări în localitate (vezi Anexa II.8-9). ș

16

Pentru a acoperirea acestor cheltuieli, necesare pentru contribuţia la proiect, primarii susţin că ar trebui să se implice mai mult consiliul raional. Astfel, dacă localitatea nu reuşeşte să colecteze contribuţia necesară pentru proiect, atunci diferenţa să fie acoperită de către consiliul raional, care gestionează cu banii contribuabililor din fiecare localitate. S-a men ionat că unele localităţi deja profită de aceste privilegii, însă aceasta este într-oț strînsă legătură cu „culoarea” politică a localităţii şi a conducerii raionului (Vezi anexa II.10-11).

Reprezentanţii APL susţin că este foarte complicat să implice oamenii în careva activităţi comunitare din cauza că ei consideră nu este responsabilitatea localnicilor să efectueze careva lucrări de curăţenie prin localitate, dar e datoria APL. În astfel de activităţi se implică mai mult tinerii, care manifestă spirit de solidaritate fa ă deț comunitate. Unii reprezentanţi APL susţin că îi motivează pe locuitori să participe apelînd la metode mai dure în discuţiile cu localnicii, explicându-le că dacă ei nu doresc să se implice, să investească, atunci ei nu au dreptul să ceară sau să spună că în localitate nu se face nimic, deoarece locuitorii şi primăria sunt un tot întreg şi trebuie în permanenţă să colaboreze. În acelaşi timp, participanţii la focus grup au menţionat că se organizează uneori grupuri de localnici, în special profesorii împreună cu copiii de la şcoală şi tinerii din localitate, care sunt gata să participe la careva activităţi de salubrizare a localităţii sau a anumitor zone din localitate (vezi Anexa II.12-14).

Unii participanţi la studiu au menţionat că persoanele care se implică mai des în activităţile care se desfăşoară în localitate sunt femeile, deoarece ele stau mai mult acasă, îngrijesc de copii, iar bărbaţii sunt în căutare de surse de venit. Alţii din contra susţin că bărbaţii se implică mai mult, iar femeile trebuie să stea acasă să îngrijească de gospodărie. În acela i timp, s-a men ionat că în activităţile comunităţii se implică atît femeile, cît şiș ț bărbaţii (vezi Anexa II.15-17).

Un aspect identificat prin studiu este faptul că orice activitate care se desfăşoară în localitate, este organizată, de obicei, de către persoanele cu autoritate din localitate. Primarul, preotul, pădurarul sunt persoanele care ar putea organiza oamenii la careva activităţi în folosul comunităţii (vezi Anexa II.18-19).

Tabel 2. Principalele probleme cu care se confruntă localităţile. Probleme

Ciob

ur-

ciu

Pal

anca

Pu

rcar

i

Pop

eas-

caP

lop

-Şt

iub

ei

Tal

ma-

za

Drumurile proaste de acces în localitate Drumurile proaste de acces prin localitate Lipsa/ nefuncţionarea casei de cultură Lipsa unui sistem de canalizare Înverzirea localităţii Calitatea proastă a apei potabile Migrarea tinerilor din cauza lipsei locurilor de muncă Amenajarea gunoiştelor Lipsa pieţilor de desfacere a producţiei agricole Lipsa frigiderelor pentru păstrarea producţiei agricole Lipsa unei fabrici de prelucrare a producţiei agricole Risc mărit de inundaţii Lipsa locurilor/zonelor de joacă pentru copii Iluminare stradală pe întreg teritoriul satului

17

II.2. Implicarea comunităţii în protecţia florei şi faunei

Protec ia florei i fainei zonei Nistru de Jos este un aspect relevant pentru dezvoltareaț ș durabilă a zonei. Studiul desfă urat relevă că persoanele care deţin loturi de pămînt înș proprietate, nu cresc pe acelaşi teren o singură cultură mai mulţi ani la rînd, dar fac rotaţia culturilor. Această rotaţie este necesară, deoarece fermierii conştientizează faptul că plantarea unei culturi pe acelaşi teren este în defavoarea producţiei, astfel că nivelul producţiei este cu mult mai scăzut (vezi Anexa II.20-21).

Principalele culturi care se cultivă în zona dată sunt cerealele, floarea soarelui, porumbul, vi a de vie, pomii fructiferi şi foarte rar cîte un fermier care cultivă legume (cartofi, roşii,ț castraveţi). Deşi este o zonă foarte favorabilă pentru creşterea legumelor, agricultorii evită să le cultive din motivul lipsei unei pieţe de desfacere. Chiar şi fermierii care deţin vii şi livezi întîmpină dificultăţi enorme în realizarea producţiei, fiindcă nu au cui să o vîndă, iar fabricile de vin şi suc primesc producţia la un preţ foarte mic, care nu le acoperă cheltuielile. O altă problemă este lipsa încăperilor şi frigiderilor unde să păstreze producţia agricolă. Astfel fermierii solicită crearea în zonă a unei mini fabrici de prelucrare a producţiei agricole şi construcţia unor frigidere pentru păstrarea acestei producţii (Vezi anexa II.22-25).

De asemenea, fermierii pentru a beneficia de o recoltă mai mare şi pentru a combate dăunătorii introduc în sol sau stropesc culturile agricole cu diferite pesticide, care după părerea lor influenţează negativ asupra sănătăţii persoanei, dar şi asupra fertilităţii solului. Însă din lipsa braţelor de muncă care să prelucreze manual aceste terenuri, fermierii utilizează pesticidele, stropesc lanurile de culturi agricole şi buruienile, care împiedică la creşterea culturilor agricole (vezi Anexa II.26-28).

Unii fermieri care deţin în proprietate terenuri mai mici de pămînt utilizează şi îngrăşăminte naturale, precum „baliga de vacă”, care este împrăştiată pe terenuri pentru a deveni mai fertile (vezi Anexa II.29-30). Însă, controlul acestora nu este efectuat de nimeni.

Pentru protecţia florei şi faunei din localitate şi din împrejurimi în fiecare localitate sunt amenajate gunoişti autorizate, iar populaţia este îndemnată să ducă gunoiul anume în acele locuri. În cadrul studiului s-a remarcat faptul că unele persoane respectă aceste reguli, însă alţii preferă să le arunce undeva la marginea drumului sau pe malul lacurilor i rîului. Înș unele localităţi deja s-a implementat serviciul de colectare a deşeurilor pentru care populaţia trebuie să achite lunar, ceea ce îi nemulţumeşte pe unii locuitori şi nu vor să beneficieze de acest serviciu, dar evacuează deşeurile desinestătător, în locuri interzise. Studiul a scos în evidenţă că o dată în an sau uneori de cîteva ori în an se organizează grupuri de persoane pentru a colecta deşeurile de pe malul rîului sau de prin localitate. Aceastea cel mai des se organizează de către primărie cu prilejul zilei apelor sau ziua verde (vezi Anexa II.31-36).

Pădurarii susţin că îngrijesc de păduri, astfel că au grijă la timp să cureţe pădurea de materialul care este în plus şi împiedică la creşterea sănătoasă a pomilor. Zonele de pădure mai bătrâne se taie în rasă, iar pe locul acestora se sădeşte o pădure nouă. În unele localităţi are loc zdrelirea rădăcinilor pomilor care au fost tăiaţi, astfel oferind posibilitatea puietului care creşte din tulpină să crească mai repede şi mai sănătos. La toate aceste activităţi, care au loc în pădure participă populaţia din localitate, în schimbul unei cantităţi de lemn pentru foc. La sădirea puieţilor se pot implica atît femeile cît şi bărbaţii, pe cînd la curăţirea pădurii se implică mai mult bărbaţii, fiindcă este o muncă mai grea şi este nevoie de mai multă forţă (Vezi anexa II.37-38).

Participanţii la discuţiile de grup au menţionat că în ultima perioadă primăria împreună cu consiliul local şi pădurarul au contribuit mult la înverzirea zonei din afara localităţii. Astfel

18

ei se arată mulţumiţi de aceste acţiuni, însă nu sunt mulţumiţi de faptul că astfel de acţiuni nu se realizează şi în cadrul localităţii, men ionând că străzile nu sunt deloc înverzite,ț aşteptînd acţiuni din partea primăriei pentru a realiza acest lucru (Vezi anexa II.39).

Una din problemele depistate în cadrul studiului a fost defri area ilicită a pădurilorș din unele localităţi, fapt men ionat de către participanţii la focus grup, dar infirmat de cătreț pădurari şi alte autorităţi. Astfel populaţia din localitate se arată foarte nemulţumită şi indignată de faptul că se distruge natura din jurul lor. În alte localităţi oamenii se mîndresc cu faptul că în pădurile lor nu se distruge natura, iar populaţia este conştientă de pagubele pe care le pot provoca prin tăierile ilicite (vezi Anexa II.40-41).

O altă problemă mai pu in prezentă în ultimul timp în unele localită i este ț ț vânatul ilegal. Conform opiniei atît a pădurarilor, cît şi a altor participanţi la studiu, vînătorii sunt disciplinaţi şi vin la vînătoare, doar în sezonul permis, astfel că în ultima perioadă nu s-au depistat braconieri. În unele localită i vînătorii au convenit asupra stopării pentru oț perioadă vînatul în această zonă pentru că animalele care pot fi vînate sunt foarte rar întîlnite. De asemenea din cele relatate de unii pădurari, vînătorii contribuie mult la asigurarea cu hrană a păsărilor şi animalelor din pădure pe timp de iarnă. Faptul că în locuri deschise vînătorii nu găsesc nimic ei sunt nevoiţi să intre prin livezi sau păduri pentru a vîna. S-au relatat cazuri când împuşcînd într-un animal vânătorii puteau să nimerească într-un copac şi să-l distrugă. În acela i timp, autorităţile susţin că fermierii seș plîng de faptul că vînătorii în sezonul de primăvară merg peste culturile lor de grîu, porumb etc., distrugându-le.

Deşi majoritatea susţin că vînatul ilicit nu există, în cadrul studiului unele persoane au confirmat că totuşi sunt cazuri cînd se vînează ilicit, doar că aceste cazuri nu sunt descoperite, iar în unele cazuri autorităţile se fac a nu vedea atunci cînd este vorba despre demnitari de rang înalt.

Pe lîngă vînatul ilicit mai există şi pescuitul ilicit care este o practică foarte des întîlnită în zonă. Deşi există riscul să fie amendaţi de către inspectori, pescarii nu pot refuza o astfel de activitate. Cei care locuiesc în localităţile cercetate deţin echipamente necesare pentru pescuit şi nu doar unele simple, dar şi din cele periculoase, precum sunt undiţa electrică. Unii localnici au indicat asupra faptul că foarte des este găsit peşte mort pe malurile Nistrului (vezi Anexa II.42-48).

Unii participanţi la studiu au menţionat că din cauza distrugerii fondului natural, animalele sălbatice nu se mai pot hrăni în păduri şi dau buzna în localităţi . În cîteva zone s-a menţionat că au fost atacate stânele de oi de către lupi şi au sfîrtecate cîteva zeci de capete de ovine, alţii au menţionat că au probleme cu mistreţii care vin şi fărîmă culturile agricole. Chiar dacă aceste animale aduc pagube enorme populaţiei, ele sunt protejate , fiind posibilă sanc ionarea pentru vînat ilicit. Un caz banal relatat în localitateaț Plop-Ştiubei cînd proprietarul unui lot de pămînt pentru a alunga mistreţii a tras din armă în aer. Acesta a fost tras la răspundere şi amendat, pentru faptul că în aceste localităţi, deoarece se află la zona de frontieră, este strict interzis utilizarea armelor şi împuşcăturile (vezi Anexa II.49-52).

În acela i timp, studiul a scos în evidenţă faptul că autorităţile responsabile nu doresc să-şiș asume responsabilitatea pentru aceste pagube. Populaţia poate să se plîngă în orice instanţă, oricum nimeni nu-i va întoarce despăgubirile. Participanţii la studiu au relatat un caz similar întîlnit în una din ţările europene: în astfel de situaţi se instituie o comisie care apreciază daunele aduse şi i se achită despăgubirile. În cazul Republicii Moldova autorităţile dau vina pe animalele sălbatice, fără a lua careva măsuri de protecţie (vezi Anexa II.53).

19

II.3. Poluarea zonei Nistrul de Jos

Poluarea constituie la ora actuală o problemă globală cu care se confruntă întreaga umanitate. Cauza principală a acestui fenomen este lipsa unui control al gradului de poluare a mediului natural, fiindcă cotrolul poluării ecosistemului nu poate fi estimat la moment ci prin impactul şi gravitatea consecinţelor pe care le determină.

Din rezultatele studiului referitor la gradul şi modalităţile de poluare a mediului natural menţionăm câteva aspecte definitorii:

Percepţia fenomenului de poluare. Poluarea mediului este înţeleasă ca fiind „fiecare face ce vrea” sau asociată cu comoditatea populaţiei de a nu realiaza câteva mişcări în plus pentru a proteja natura, exemplu fiind gunoiul lăsat la distanţa de un metru faţă de coşul sau pubela de gunoi. Uneori localnicii schimbă destinaţia şi semnificaţia coşurilor de gunoi, acestea în cele din urmă servind ca o modalitate de antrenament a aruncărilor la ţintă.

Un alt aspect este faptul că populaţia nu prea ştie ce presupune exact termenul de poluare, deoarece ei îl asociază cu inundaţiile din 2008-2010 care ar fi produs într-o oarecare măsură poluarea mediului datorită nivelului apei care a inundat gospodăriile şi a „spălat” casele, împreună cu animalele domestice din curte, dar pentru că nu au existat scurgeri de pesticide sau de alte substanţe chimice nu pun problema gradului de poluare.

Inexistenţa unei grile pentru identificarea poluării naturii din localităţi. Necesitatea unei asemenea grile este determinată de concepţia localnicilor că „poluare este tot timpul, în orice sat şi în orice regiune”, neacordând importanţă gradului de poluare.

Referitor la estimarea gardului de poluare a mediului pe raion, autorităţile raionale nu pot da o apreciere, ci aproximează situaţia prin compararea situaţiei din raion cu situaţia sau cazul altor raioane şi prin urmare nivelul de poluare este relativizat. vezi Anexa II.54) Această situaţie se explică prin faptul că Direcţiile raionale responsabile de poluarea mediului nu sunt în totalitate la curent cu situaţia din zonă „parcă nu-i aşa de poluat”, iar dacă se identifică gunoişti sunt puse pe seama oamenilor şi a educaţiei lor. Această explicaţie este mai veridică cu cât Direcţia raională este conştientă că ar putea să existe locuri-problemă pe care ea să nu le ştie sau care îi scapă din atenţie.

Responsabilitatea protecţiei mediului natural şi a monitorizării gradului de poluare este delegată Inspecţiei Ecologice. Alte Direcţii sau instituţii nu se implică pentru că „chiar nu prea au tangenţe”.

În ceea ce priveşte poluarea ecosistemului din localităţi, studiul a identificat următoarele surse:

Problema reţelei de canalizare. Din datele oferite de studiu, mai mult de jumătate dintre gospodăriile săteşti nu sunt racordate la reţeaua de canalizare. În unele localităţi canalizare există doar la instituţiile publice. Deşi în toate localităţile s-a specificat că sunt proiecte depuse în acest sens şi urmează să se implimenteze, o altă problemă apare staţiile de epurare a apelor reziduale. Şi atât timp cât nu există o staţie funcţionale de epurare a apelor nu putem vorbi despre soluţionarea problemei poluării apelor. Pe de altă parte, localnicii încearcă să soluţioneze această problemă în mod individual prin săparea unei gropi în care să se colecteze apele reziduale produse în propria gospodărie, însă puţini dintre cei care şi-au făcut o astfel de canalizare au tencuit gaura. În această situaţie nu se poate de menţionat că s-a rezolvat problema poluării apelor ci din contra – s-a creat o altă sursă necontrolabilă de poluare a apelor subterane.

Gunoiştele. Chiar dacă primăriile au încercat să rezolve problema gunoiştelor din sat, rezultatul nu este vizibil, adică problema gunoiştelor nu s-a rezolvat decât parţial „olecuţă”. Practic în fiecare localitate cuprinsă în studiu s-a menţionat acest aspect. La

20

Purcari, sătenii duc gunoiul în afara satului, într-o fostă lutărie, cu toate că localitatea a aderat la un proiect din Ştefan Vodă prin care gunoiul să fie colectat şi prelucrat la o fabrică. Din moment ce acest proiect s-a stopat, localnicii îşi duc gunoiul în locul autorizat, iar cei care nu se conformează regulei sunt sancţionaţi prin amendă. Oricum problema gunoiului nu este percepută e către populaţia satului ca fiind soluţionată pentru că oamenii până când duc gunoiul la gunoişte autorizată îl colectează în curtea casei şi acesta miroase urât şi se împrăştie. vezi Anexa II.55)

Îngrăşămintele chimice. Deşi localnicii care se ocupă cu agricultura cunosc efectele adeverse ale utilizării chimicatelor în procesul de prelucrare a pământului, totuşi recurg la acestea din două motive: 1.pentru a spori productivitatea şi 2.pentru a economisi timp şi bani în lucrările de prelucrare a pământului. Opiniile localnicilor privind efectul negativ al îngrăşămintelor chimice sunt împărţite. Unii susţin că acestea sunt dăunătoare doar în momentul în care intră în contact cu apa, pentru că provoacă mortalitatea peştilor, iar pentru culturi aceste substanţe au alt efect. Alţi locuitori susţin că în orice situaţie utilizarea îngrăşămintele chimice se soldează cu efecte negative, dar ei sunt nevoiţi să le folosească pentru că nu au altă soluţie de a nimici plantele care împiedică dezvoltarea culturilor din zona de baltă a Nistrului, unde face agricultură. O altă categorie de agricultori folosesc îngrăşăminte chimice pentru că îngrăşăminte naturale nu sunt, deoarece nu mai existe ferme. Dar pentru a spori cantitate de producţie este nevoie de a „trata” terenurile agricole de îngrăşăminte. Ei nu văd în acest fapt ca pe ceva dăunător deoarece susţin că îngrăşămintele chimice sunt dăunătoare doar în cazul în care ele sunt depozitate şi intră în contact cu apa. Însă la momentul actual, agricultorii nu-şi permit să cumpere îngrăşăminte chimice mai mult decât necesarul din cauza preţului ridicat. Astfel rezolvând aparent problema îngrăşămintelor.

O altă sursă de poluare a apelor sunt digurile uzate. Cazuri de poluare prin acest mod s-a menţionat în satul Cioburciu şi Purcari – cedarea dambei Nistrului constituie un factor de poluare a apelor deoarece în momentul inundaţiilor apele iau tot ce întâlnesc în cale „a luat și cîinele cu cușca și păsările”. Tot aici localnicii au mai menţionat faptul că înnămolirea canalelor de scurgere din sat cresc riscul d einundaţie şi de poluare a apelor în cazul ploilor abundente.

Deşeurile animaliere. Gestionarea deşeurilor animaliere din gospodăriile oamenilor se realizează prin depozitarea acestora pe terenurile agricole persoanele. Dacă din această perspectivă problema pare a fi ţinută sub control, atunci când vorbim despre deşeurile animaliere din zona păşunilor care odată cu ploaia pătrund în râuleţe şi în Nistru, aici nimeni nu ţine nicio evidenţă, deşi în Purcari s-a menţionat de către localnici că „animalele care parsc pe malul Nistrului fac multă murdărie”.

Rezidurile de plastic şi articolele de polietilenă. Unii dintre localnici consideră că cea mai periculoasă sursă de poluare a mediului natural şi în general a ecosistemului, este utilizarea articolelor confecţionate din polietilenă. (vezi Anexa II.56) Deşi populaţia cunoaşte faptul că articolele din plastic şi polietilenă nu se autodistrug, unele dintre aceastea durând până la 700 ani, totuşi nu manifestă o atitudine responsabilă atunci când aleg locul depozitării lor.

Degradarea solurilor este considerată de către localnicii zonei Nistru de Josc ca o posibilă sursă de poluare care s-a început odată cu fărămâţarea pământului arabil în loturi mai mici pentru împroprietatea ţăranilor. (vezi Anexa II.57)

Alte surse de poluare a ecosistemului depistate de localnici sunt:

Poluarea aerului prin tăierea arbuştilor, copacilor de pe marginea drumurilor. Înnămolirea iazurilor care duce la poluearea ecosistemului acvatic. „Poluarea solului prin folosirea iraţională a lui”, adică schimbarea destinaţiei

terenurilor – exemplu: zonei de baltă a Nistrului în teren agricol, cazul Plop Ştiubei.

21

Poluarea aerului prin arderea frunzelor uscate toamna. Semănarea culturilor agricole pe malul Nistrului şi prelucrarea lui.

Poluarea Nistrului. Poluarea râului se face prin intermediul tuturor apelor reziduale, deşeurilor şi gunoielor care sunt împrăştiate prin sate şi odată cu un vânt puternic sau ploaie sunt luate de ape şi duse în râu. O altă sursă de poluarea a Nistrului este lipsa de curăţarea a apelor de crengi sau alte gunoaie de pe malul lui. Poluarea apei râului este resimţită de localnici prin mirosul pe care îl are apa din Nistru „miroase a bâhlitură” (satul Cioburciu), motivul presupus de către autorităţi sunt ţăvile prin care trece apă, însă pentru populaţie nu este un argument veridic. (vezi Anexa II.58)

III. CUNOŞTINŢE ALE POPULAŢIEI REFERITOR LA CREAREA PARCULUI NAŢIONAL

Cunoaşterea unui eveniment, fapt, fenomen sau un aspect al vieţii sociale nu se realizează spontan, ci presupune o scară a evoluţiei: mai întâi apar datele, apoi informaţia, iar cunoştinţele sunt treapta superioară a acestora. În cazul de faţă, dacă datele referitoare la crearea Parcului Naţional Nistru de Jos deţinute de iniţiatorii acestui proiect sunt transmise în forma originală primei categorii de receptori şi există un anumit grad de control, totuşi odată cu actul de informare sau diseminare a informaţiei apar erori de interpretare a informaţiilor receptate ceea ce determină varietatea cunoştinţelor vizavi de acest fapt. Ce se petrece de fapt? Informaţiile sunt organizate într-o anumită structură şi transmise într-un anumit context căruia i se dă un sens, însă cunoştinţele sunt formate în urma receptării şi codificării suplimentare a informaţiilor, proces realizat prin asocieri, speculări, analogii.

Cunoştinţele despre crearea Parcului Naţional Nistrul de Jos, rezultate din studiul efectuat în zonă, sunt foarte diferite în funcţie de gradul de colaborare a populaţiei cu structurile administrative locale sau cele raionale. Prin urmare, cei care deţin mai multă informaţie sunt primarii şi unii dintre angajaţii primăriei, care activează în cadrul ei de mai mult timp, urmaţi apoi de actorii sociali care interacţionează mai des cu administraţia locală, cum ar fi: agenţii economici, ONG-urile, fermierii, gospodăriile ţărăneşti şi cadrele didactice. Restul populaţiei, practic, nu cunoaşte nimic despre ceea ce reprezintă un Parc Naţional şi despre intenţia de a se crea în zonă un astfel de parc (vezi Anexa III.1).

Sursele informării. Majoritatea persoanelor informate despre crearea Parcului Naţional Nistru de Jos susţin că au aflat despre aceasta prin intermediul SE Biotica care a realizat diverse proiecte ecologice în satele de pe malul Nistrului (vezi Anexa III.2), seminarii în cadrul Direcţiilor raionale privind importanţa ecosistemului din această zonă umedă (vezi Anexa III.3). Alţi participanţi la studiu cunosc despre intenţia de a se crea un Parc Naţional în zonă de la primarii din mandatele trecute „această problemă a început să fie discutată încă de la începutul anilor 1999”, iar alţii încă de pe timpul „când era Voronin” (vezi Anexa III.4) Totuşi unii afirmă că în perioada alegerilor locale apăruse un zvon referitor la crearea unui Parc. (vezi Anexa III.5) Sunt persoane care se informează şi din alte surse despre realizarea acestui proiect pentru că au menţionat că „guvernul are de gând să se apuce din anul 2023”. Asupra veridicităţii informaţiilor, majoritatea locuitorilor sunt cam sceptici pentru că informarea se realizează nu de la sursa originală, ci din „unul în altul. Din auzite, că nu a fost nimeni care să ne informeze”.

O altă sursă menţionată de către primarii care au 2 sau 3 mandate în cadrul APL-ului local a fost „vizitele de studii”, aşa cum le numesc ei, în Polonia, unde şi-au format concepţia despre ceea ce presupune un Parc Naţional.

22

Modalităţile de informare despre crearea Parcului Naţional de până acum. Din datele rezultate în urma studiului s-a observat că modalitatea de informare a populaţiei referitor la crearea Parcului Naţional Nistru de Jos a fost prin diseminare, de către APL-urile locale, a informaţiilor obţinute la seminariile cu această temă. Însă acest proces a fost la un moment dat stopat pentru că realizarea proiectului se tergiversa. Astfel, colaboratorii din cadrul APL-urilor au decis să nu promoveze un zvon fals „dacă nu văd concret, nu vorbesc să tulbur creierii la oameni”, raţiune justificată de faptul că despre crearea parcului s-a mai discutat în trecut fără rezultate şi pentru a nu dezamăgi din nou populaţia şi a pierde credibilitatea ei, s-a recurs la soluţia - de a nu produce doar zvonuri şi nimic concret (vezi Anexa III.6).

O altă modalitate de informare a populaţiei cu privire la crearea Parcului Naţional menţionată în cadrul studiului a fost oferirea de informaţii de către SE Bioteca cu ocazia solicitării unor date/informaţii din domeniul ecologic necesare dezvoltării unor proiecte personale.

Unii agenţi economici tineri au enunţat că ei au auzit despre intenţia de crearea a Parcului Naţional într-un mod „tangenţial”, în procesul colaborării lor cu Direcţia raională.

Cunoştinţe despre zona Ramsar şi crearea Parcului. Per ansamblul s-a evidenţiat faptul că cunoştinţele populaţiei referitor la ceea ce presupune Convenţia Ramsar şi Parcul Naţional, de ce este necesar de a se crea un astfel de parc, cine intenţionează să-l creeze, „coordonatele” Parcului Naţional Nistru de Jos – sunt foarte vagi şi sumare.

- Despre zona Ramsar sau Conveţia Ramsar. Cunoştinţele variază în funcţie de implicarea sau interacţiunea populaţiei cu APL-ul local. Adică cei care au auzit despre zona Ramsar sunt persoanele din cadrul APL-urilor locale şi agenţii economici care colaborează cu APL-ul. De cunoştinţe sumare la acest capitol dispun şi profesorii de biologie care au participat la seminariile organizate în cadrul Direcţiilor raionale şi au primit unele „materiale”. În rest, localnicii satelor nu au auzit deloc despre acest termen sau, mai bine zis, au auzit pentru prima dată în cadrul acestui studiu.

- Referitor la cunoştinţele despre importanţa zonei în care trăiesc sau că această zonă este protejată de stat – localnicii nu cunosc multe detalii. Ei intuiesc acest lucru din cunoştinţele generale dobândite din şcoală sau din mass-media în cadrul unor programe destinate ecosistemelor naturale. Din acest considerent – al necunoaşterii - populaţia din această zonă se comportă iresponsabil faţă de ecosistem, vegetaţie, vieţuitoare. O dovadă este faptul că din moment ce oamenii nu cunosc plantele pe cale de dispariţie, atunci când le întâlnesc le distrug pentru că nu fac distincţia între ele şi ierburile pentru fâneaţă sau păşune.

- Din discuţiile cu autorităţile raionale s-a lăsat de înţeles că se cunoaşte nu prea mult despre proiectul ce vizează crearea Parcului Naţional Nistru de Jos. Dacă unii cunosc despre zona Ramsar, atunci mai nimic despre Parcul Naţional, iar alţii au delegat toate responsabilităţile creării Parcului SE Biotica. (vezi Anexa III.7) Cauza acestui fapt ar consta în următoarele: APL-urile nu diseminează informaţiile acumulate în cadrul seminariilor, populaţiei de rând. Doar o categorie de persoane care sunt active din punct de vedere social intră în contact cu astfel de informaţii, restul populaţiei nu este informată - lucru reclamat de agenţii economici. Explicaţiile ar putea fi multiple începând de la dezinteresul populaţiei în această privinţă până la nulitatea rezultatului informării.

- Gradul informării celor care au auzit despre intenţia creării Parcului Naţional Nistru de Jos este diferit. Unii, care cunosc de mai mult timp despre crearea parcului, deţin informaţii mai vaste şi mai profunde (vezi Anexa III.8) faţă de informaţiile superficiale deţinute de persoanele care au aflat în ultimul timp despre intenţia de creare a Parcului Naţional. Cei care ştiu de mult timp despre acest proiect, cunosc şi soarta acestuia, adică

23

procesul cum a evoluat până acum. Problema care apare aici constă în diferitele variante de interpretare a stopării proiectului, fapt ce influenţează atitudinile populaţiei referitor la crearea Parcului Naţional Nistru de Jos. (vezi Anexa III.9)

- Referitor la cauza includerii localităţii lor în Parcul Naţional Nistru de Jos cunoştinţele lor sunt comune, logice şi deductive „noi trăim în partea de sud a ţării şi, practic, în partea de sud a ţării pădurile sunt o raritate.” (vezi Anexa III.10) Există şi alt punct de vedere referitor la cauza includerii localităţilor din zona Nistrului de Jos în Parcul Naţional şi anume că acesta ar fi un „moft” „a biologilor, a ecologiştilor, a oamenilor care se luptă pentru fiecare gânganie. ... El nu se gândeşte din perspectivă de 10 ani de zile, când muştele celea n-or mai fi sau o să dispară cu totul de pe pământ .” (IA_APL_2) Unii localnici născuţi în perioada interbelică a secolului trecut, care au fost martori la acţiunile întreprinse de către sistemul sovietic în zona Nistrului de Jos privind protecţia ecosistemului, consideră că includerea localităţii lor în Parcul Naţional se datorează reluării sau prelungirii acestor activităţi de protejare a naturii. (vezi Anexa III.11)

- Un alt aspect al informării, vizavi de ce presupune Parcul Naţional sau ce au înţeles localnicii din zonă că presupune acest parc, împarte populaţia în două categorii: unii ştiu că prin intermediul acestui parc se va realiza protecţia şi „creşterea florei, faunei şi păsărilor”, iar alţii au înţeles că va fi o zonă închisă (vezi Anexa III.12) şi cu acces limitat (vezi Anexa III.13).

- Din perspectivă gender, cunoştinţele despre zona Ramsar şi crearea Parcului Naţional Nistru de Jos diferă. S-a constatat în urma studiului că femeile sunt mai puţin informate despre Zona Ramsar şi Parc decât bărbaţii, iar în cadrul populaţiei feminine participantă la studiu s-a remarcat două tendinţe: femeile implicate în viaţa socială a satului (angajate ale primăriei, profesoare de biologie şi geografie, ONG-iste) cunosc despre intenţia de a se construi un Parc în zona Nistru de Jos, pe când celelalte femei care se ocupă mai mult de treburile gospodăreşti nu deţin deloc informaţii . Explicaţia constă în faptul că în zona rurală familiile sunt organizate şi se conduc după modelul tradiţional al familiei în care bărbatului în corespunde sfera publică, iar femeii – rolul de casnică. Din acest considerent, bărbaţii sunt mai informaţi decât femeile pentru că interacţionează mai des cu reprezentanţii autorităţilor locale sau cu liderii din sat; femeile, însă, ocupându-se mai mult de treburile gospodăriei şi îngrijirea copilului nu au acces la aceste informaţii. Un aspect important în acest context este feminizarea localităţilor datorită migraţiei bărbaţilor la muncă peste hotare, ceea ce limitează şi mai mult accesul la informare a femeilor, ţinând cont că la sat se mai respectă delimitarea sferelor de influenţă gender (public, privat).

Referitor la coordonatele viitorului Parc Naţional Nistru de Jos – cunoştinţe practic nu există. Nu se cunoaşte suprafaţa parcului, care vor fi teritoriile incluse în parc, dacă se are în vedere doar albia râului Nistru sau şi alte terenuri din extravilanul satelor. Unii localnici presupun că terenurile vizate de parc sunt doar pădurile sau fîşiile forestiere, unii mai includ şi „balta” din localitate. Faptul că cunoştinţele localnicilor sunt sumare, denotă că ei nu au primit informaţii suficiente şi obiective. Din felul cum îşi prezintă cunoştinţele reiese că ei au intrat în contact cu interpretări ale informaţiilor despre Parcul naţional Nistru de Jos sau cu nişte opinii deja formate şi nu sunt la curent cu informaţia primară, cea originală. Acest aspect al informării contribuie la formarea unei viziuni asupra Parcului.

IV. VIZIUNI ALE POPULAŢIEI PRIVIND PARCULUI NAŢIONAL

Succesul realizării unui proiect se datorează în mare măsură unei viziuni corecte asupra proiectului şi ce presupune acesta. Viziunile care asigură succesul unui proiect trebuie să conţină următoarele caracteristici: să fie ambiţioase, îndrăzneţe, să coaguleze oamenii în

24

jurul ideii şi să canalizeze energia colectivă. Însă nu este exclus faptul că viziunile deseori să fie nerealiste datorită naivităţii sau idealismului persoanelor. Indiferent de nerealismul care poate să caracterizeze uneori viziunile, cert este că acestea nasc scopurile care mobilizează energia şi acţiunile oamenilor.

Procesul de formare a unei viziuni cuprinde patru componente care corelate cu ideile persoanelor duc la configurarea unei viziuni. Aceste componente sunt: misiunea, care serveşte ca o călăuză în realizarea; obiectivele pe termen lung; valorile de bază sau „codul” după care să funcţioneze persoana şi o descriere a ideii cu imagini cât mai vii. Din cele menţionate de populaţia intervievată putem deduce că misiunea pe care aceasta o atribuie proiectului este de a-i face fericiţi pe localnici prin oferirea condiţiilor decente de trai; obiectivele pe termen lung au fost expuse prin intermediul ideilor pe care le au aceştia faţă de acest parc; în privinţa valorilor sau codului de funcţionare a parcului nu s-a înregistrat careva dorinţe speciale, populaţia fiind de acord cu cerinţele de funcţionare (nu de constituire) pentru comoditate; iar imaginile despre parc sunt foarte diverse, începând cu cele reale şi finisând cu cele din atmosfera basmelor.

La modul concret s-a evidenţiat faptul că viziunile populaţiei referitor la crearea Parcului Naţional sunt formate din cunoştinţele pe care le posedă vizavi de acest proiect. Astfel, s-a identificat două tipuri de viziuni: viziune pozitive sau optimiste şi viziuni mai mult sceptice decât negative.

Cei din prima categorie văd Parcul ca unica soluţie de a spori bunăstarea populaţiei din această zonă, pe când ceilalţi îl văd ca pe un „ţarc” cu restricţii şi acces limitat. Între aceste două categorii de persoane cu viziuni clare, s-a evidenţiat şi o altă categorie: cei care nu au auzit despre crearea Parcului Naţional şi nu aveau o viziune asupra acestui lucru. Viziunea pe care au reuşit să şi-o proiecteze asupra Parcului Naţional a fost asocierea primară cu o Gradină Publică căreia în limbajul comun tot parc i se spune. Şi prin intermediul noţiunii de Grădină Publica -„o suprafaţă de teren, de utilitate publică, cu plantaţii, alei şi diferite construcţii, amenajată pentru agrement” - şi-au proiectat imaginile asupra Parcului Naţional.

Imaginile referitor la Parcul Naţional Nistru de Jos expuse de către cei intervievaţi în cadrul cercetării au permis identificarea unor viziuni asupra parcului, viziuni care se caracterizează printr-un grad sporit de ingeniozitate, uneori penetrând limita realului. Câteva viziuni ale localnicilor despre Parcului Naţional:

Parcul Naţional văzut ca un catalizator al civilizaţiei în zonă, prin care populaţia băştinaşă se va civiliza (cu remarca de rigoare că civilizaţia este concepută ca o lumea a comodităţilor şi a traiului modern);

Parcul perceput ca o zonă de odihnă, de agrement, „frumos şi curat” şi cu toate condiţiile aferente (vezi Anexa IV.1);

Parcul văzut ca o afacere în stil rustic, retro „ţăran care să deschidă o afacere în stil ţărănesc”;

Unii văd parcul ca un obiectiv de atracţie turistică prin vietăţile rare care sunt în zonă (vezi Anexa IV.2);

Parcul Naţional este asociat cu traseele turistice din România unde pe marginea drumului sunt plasate mese şi scaune pentru drumeţi (vezi Anexa IV.3);

Loc recreativ pentru copii, pentru că aşa au înţeles din ce le-a explicat primarul, - zone de odihnă pentru copii, terenul de joacă, topogane, „caceli”;

Un spaţiu destinat activităţilor de petrecere a timpului liber a populaţiei din zonă; Un spaţiu aglomerat datorită oportunităţilor de recreere destinate populaţiei (vezi

Anexa IV.4);

25

Parcul mai este văzut ca o instituţie prin intermediul căreia să fie soluţionate problemele din localitate şi să ridice starea socială (vezi Anexa IV.5);

În viziunea altora Parcul Naţional ar fi o „metodă de a păstra ceea ce mai avem, de a salva ...” (vezi Anexa IV.6);

Un loc care ar permite comunicarea între culturi şi civilizaţii (vezi Anexa IV.7); Un loc de realizare a produselor ecologice, unde „băbuţa din sat” să-şi vândă

mărarul, roşiile şi castraveţii; Un loc distractiv (vezi Anexa IV.8); Un spaţiu care ar dispune de necesităţile de care este privată populaţia de la sat

(vezi Anexa IV.9); Un loc exotic (vezi Anexa IV.10).

La cealaltă extremă s-au evidenţiat viziuni pesimiste formate probabil pe fundalul situaţiei socio-economice din ţară sau din experienţa altor proiecte demarate în zonă - parcul văzut ca o politică de corupţie legală (vezi Anexa IV.11).

Viziunile asupra Parcului Naţional diferă în funcţie de gen: dacă viziunile femeilor despre Parc sunt mai romantice, uneori la limita realului, atunci cele ale bărbaţilor se înscriu în domeniul afacerilor şi a profitului economic. Pentru femeile participante la studiu, Parcul presupune un loc recreativ, un loc de evadare din tumultul activităţilor rutiniere, pe când bărbaţii au o viziune mult mai pragmatică despre ceea ce înseamnă un Parc Naţional. Explicaţia ar putea fi dată de construcţia psihică diferită a mentalului feminin şi masculin (femeile au o viziune selectivă, cu accent pe detalii, pe o rază mică; bărbaţii au o gândire strategică, directă, orientată spre realizarea unui scop, fără a da importanţă altor detalii) şi de diferenţa gen-rolurilor reieşită din sfera tradiţională de influenţă gender. Totuşi, s-a remarcat că femeile, care deţin informaţii despre ceea ce presupune un Parc Naţional şi au vizitat astfel de parcuri, şi-au format viziuni mai realiste în acest sens, nediferenţiindu-se de viziunile bărbaţilor.

Studiul a evidenţiat faptul că persoanele care au cunoştinţe despre ceea ce presupune un Parc Naţional la modul real, indiferent de sursa informării: lectură, mass-media, vizite, excursii, au o viziunea obiectivă asupra Parcului, în prim plan situând obligaţia populaţiei de a proteja ecosistemul din zonă. Viziunea corectă despre un Parc Naţional le-a permis să determine eventuale modalităţi de constituire, de soluţionare a problemelor care ar putea apărea pe parcursul demersului, cine şi cum ar putea să se implice în dezvoltarea şi menţinerea parcului.

De aici reiese limpede importanţa formării unei viziuni corecte şi obiective asupra Parcului, pentru că prin ea se stabilesc nişte obiective clare, în jurul cărora se concentrează capacităţile şi competenţele oamenilor în vederea atingerii lor.

V. ATITUDINI ALE POPULAŢIEI FAŢĂ DE CREAREA PARCULUI NAŢIONAL NISTRU DE JOS

O persoană evaluează un fapt, obiect, lucru, eveniment bazându-se pe cunoştinţele, percepţiile, reprezentările sau amintirile referitoare la cel fapt, obiect, lucru sau eveniment. Formarea atitudinii este un proces logic prin care persoana pune în legătură aspectele principale ale situaţiilor cu însuşirile lucrurilor, un rol important aici având latura afectivă. Analizând rezultatele studiului realizat prin prisma celor enunţate s-a identificat câteva atitudini ale populaţiei din localităţile Nistrului de Jos vizavi de crearea Parcului Naţional în zona lor.

26

Atitudini rezervate faţă de Parcul Naţional. Formarea acestui tip de atitudine a fost determinată de variabile situaţionale care au înconjurat subiectul atitudinii la un moment. Adică, o situaţie neplăcută care a fost corelată sau a avut legătură cu noţiunea de „Zonă Ramsar”, „Parc Naţional” sau cu oricare instituţie cu profil ecologic, poate determina o schimbare sau modificare a viziunii referitor la acestea şi prin urmare generarea unor atitudini rezervate vizavi de tot ceea ce presupune aceşti termeni. Prin urmare, experienţele localnicilor din trecut au format în conştiinţa colectivă o reprezentarea despre ceea ce înseamnă un Parc Naţional şi proiectând şi motivând un anumit tip de reacţie socială. Spre exemplu, cazul de la Palanca. (vezi Anexa V.1)

Atitudini de defensivă. Acest tip de atitudine derivă din calitatea şi cantitatea cunoştinţelor populaţiei referitor la Parcul Naţional şi aici menţionăm: misiune, scop, obiective, perimetru, interdicţii, drepturi, obligaţii, responsabilităţi etc. Lipsa de cunoştinţe duce la formarea unei atitudini de defensivă. Populaţia resimte crearea unui Parc în zonă ca un atentat la propria existenţă şi securitate, fapt pentru care prima reacţie este cea de apărare şi rezistenţă la schimbare/inovare. Ceea ce s-a evidenţiat în cadrul studiului este că populaţia conştientizează că odată cu crearea Parcului Naţional Nistru de Jos i se va schimba forma habitatului – va trebui să renunţe la unele practici uzuale, care le-a creat şi le-a asigurat un anumit confort, măcar cel psihic. Acest tip de atitudine se întâlneşte în cazul persoanelor pasive din punct de vedere social şi al activismului civic.

Atitudini anxioase. Acest tip de atitudine este specific localităţii Palanca şi se manifestă în contextul implementării noilor proiecte ce vizează localitate, exceptând cele de racordare a populaţiei la diverse facilităţi. Această atitudine s-a format pe fundalul consecinţelor negative asupra populaţiei pe care le-a produs proiectul cu şoşeau Chişinău-Reni-Odesa. Localnicii din Palanca s-au simţit atunci: minţiţi datorită credibilităţii neîntemeiate pe care au avut-o în autorităţi; deposedaţi de drepturile asupra pământului care revenise Ucrainei între timp; izolaţi datorită limitării căilor de comunicaţie şi transport; sărăciţi datorită pieţei de desfacere a produselor agricole care s-a limitat; fără libertate şi putere de a acţiona atunci când există un pericol social sau în faţa factorilor de risc (spre exemplu, în cazul mistreţilor). Situaţia creată de acest incident a generat atitudini de teamă, de îndoială, de suspiciune asupra oricăror propuneri şi acţiuni care au loc în satul lor.

Atitudini pesimiste. Acest tip de atitudine o manifestă persoanele care raportează orice aspect al vieţii sociale la situaţia politică din ţară, la nivelul corupţiei şi alte fenomene de devianţă socială. O altă cauză a atitudinilor pesimiste sunt experienţele neplăcute avute în cadrul altor proiecte. Aceste persoane văd implementarea proiectului Parcul Naţional ca nişte bani „vâriţi” şi „cineva iar o să fure”.

Atitudini de indiferenţă. Este vorba aici de atitudinile unui segment de populaţie ce se caracterizează printr-un dezinteres profund faţă de implicarea socială şi sentiment civic redus. Din rezultatele studiului s-a constatat că acest segment de populaţie nu corespunde unei categorii de vârstă anume sau unui gen sau unei etnii. Mai curând, putem menţiona că se datorează unei ideologii religioase, fapt constat în satul Popeasca. Adepţii unor „secte” religioase au un grad activism social ridicat comparativ cu majoritatea populaţiei care este ortodoxă şi manifestă o implicare socială foarte scăzută. În localitatea Plop Ştiubei, persoanele care manifestă o atitudine de indiferenţă sunt majoritatea din populaţia tânără a satului. La Cioburciu, persoanele care exprimă indiferenţă socială sunt din rândul persoanelor de vârsta a treia, care se conduc după dictonul „ţi-ai trăit traiul, ţi-ai mâncat mălaiul” sau cei care nu văd beneficii personale în activităţile sociale demarate în satul lor.

Atitudini de indiferenţă au fost identificate şi în rândul tinerilor participanţi la studiu, mai ales în rândul celor a căror perspective de viitor sunt departe de locurile natale sau

27

obiectivele lor nu sunt compatibile cu condiţiile unei vieţi din mediul rural. Totuşi, tinerii care au fost peste hotare şi au vizitat un Parc Naţional, văd o oportunitate de a se dezvolta prin intermediul acestui parc şi de a reveni acasă, cu toate că obiectivele lor de viitor la moment ţintesc spre alte state.

Atitudini pozitive. Acest tip de atitudine a fost manifestat, cu mici excepţii, de majoritatea populaţiei participantă la studiu. Atitudinea respectivă s-a format în urma estimării populaţiei a beneficiilor determinate de implementarea acestui proiect, atât la nivel personal cât şi colectiv. Însă aici există unele nuanţe teoretizate sub formula atitudini pozitive condiţionate şi atitudini pozitive necondiţionate.

Atitudinile pozitive necondiţionate sunt manifestate de persoanele care sunt de acord cu crearea Parcului Naţional Nistru de Jos şi acceptă „codul” de funcţionare al acestuia.

Atitudinile pozitive condiţionate sunt manifestate de persoanele care înaintează nişte condiţii celor care vor crea parcul. Aceste condiţii se referă la transparenţă; corectitudine; informare corectă. (vezi Anexa V.2)

Atitudini negative. Acestea atitudini au fost expuse doar de câteva persoane şi derivă, nu atât din spiritul de patriotism faţă de localitate şi natura de aici, cât din frica sentimentului de nostalgie şi doliu după vremurile care trec. O explicaţie plauzibilă în acest caz este şi rezistenţa la schimbare, la tot ce-i nou şi necunoscut, ce se manifestă prin comportament categoric şi ostil faţă de schimbare. (vezi Anexa V.3)

Din punct de vedere gender nu s-a remarcat vreo tendinţă spre anumite tipuri de atitudini specifice unui gen. Ceea ce s-a observat însă, este faptul că majoritatea femeilor aderă la atitudinile manifestate de alte persoane care, în concepţia lor, deţin mai multe cunoştinţe despre subiectul sau problema în cauză, indiferent dacă aceste persoane sunt alte femei sau bărbaţi; motivul - aceştia aduc argumente atunci când îşi exprimă atitudinea, chiar dacă nu întotdeauna sunt plauzibile. De aici rezultă că slaba informare în rândul populaţiei feminine conduce spre adoptarea poziţiilor şi atitudinilor manifestate de alte persoane „informate” cu consecinţa aferentă.

Toată paleta de atitudini referitoare la crearea Parcului Naţional Nistru de Jos manifestată de populaţia investigată reprezintă efectele calită ii şi cantită ii informaţiilor deţinute şiț ț diverselor situaţii din trecut.

VI. FORME ŞI MECANISME DE IMPLICARE/PARTICIPARE A LOCALNICILOR ÎN CREAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARCULUI NAŢIONAL

Implicarea şi participarea localnicilor în activităţi de dezvoltare a comunităţii reprezintă o componentă importantă a unui sistem democrat de guvernare. Din acest considerent, structurile administrative trebuie să creeze condiţii de implicare activă a locuitorilor. Beneficiile participării localnicilor sunt multiple, printre care menţionăm:

- Creşterea gradului de încredere în structurile de conducere;- Creşterea gradului de transparenţă privind activităţile realizate în cadrul

comunităţii;- Creşterea gradului de informare a localnicilor privind derularea activităţilor din

cadrul comunităţii;- Identificarea rapidă a nevoilor comunităţii - Creşterea gradului de satisfacţie a localnicilor privind serviciile oferite la nivel

comunitar;

28

- Creşterea gradului de conştientizare şi responsabilizare a localnicilor privind păstrarea bunurilor comunitare etc.

Gradul de implicare a localnicilor variază în funcţie de: specificul comunităţii, domeniu de activitate a cetăţeanului, categorie socială, vîrstă, situaţie economică etc . Cea mai mare pasivitate şi indiferenţă sătenii manifestă faţă de soluţionarea problemelor locale, precum: raportarea cazurilor de aruncare neautorizată a gunoiştilor, evacuarea gunoiştilor, raportarea cazurilor de defrişare ilicită, etc. Implicarea scăzută este justificată de participanţi prin existenţa unor structuri responsabile de monitorizare şi soluţionare a problemelor sus-menţionate. Aceştia afirmă că în localitatea este angajat pădurar, reprezentanţi ai APL sau altă persoană responsabilă care are obligaţia de a se implica în soluţionarea acestor cazuri (vezi Anexa VI.1, .3, 5, 13).

Cele mai active categorii privind participarea şi implicarea în implementarea diverselor proiecte locale, sprijin în monitorizare şi informare a localnicilor sunt: liderii locali, reprezentanţii APL, reprezentanţi ai ONG-lor locale, angajaţi ai instituţiilor de învă ământț şi alţi lideri locali. Conform estimărilor participanţilor la discuţiile de grup, locuitorii se implică diferit în funcţie de localitate. De exemplu, în s. Cioburciu sătenii se implică în pondere de 50-60%, în s. Palanca în pondere de 90% etc. Implicarea actorilor locali devine o necesitate odată cu dezvoltarea şi implementarea diverselor proiecte locale.

Analiza practicilor locale întîlnite în cadrul localităţilor investigate evidenţiază următoarele forme de implicare a cetăţenilor: contribuţie financiară sau prin muncă neremunerată în folosul comunităţii, informarea privind activităţi de monitorizare, etc. Contribuţia financiară reprezintă una dintre primele forme de implicare a locuitorilor. Aproximativ toate proiectele locale au presupus prezenţa componentei de cofinanţare din partea localnicilor (vezi Anexa VI.8). Însă, dat fiind situaţia economică precară din Republica Moldova, o mare parte din cetăţeni din mediul rural întîmpină dificultăţi privind acoperirea contribuţiilor financiare pentru diverse activităţi de dezvoltare locală (reparaţia străzilor, instalarea iluminării stradale, reparaţia grădiniţei etc.).

Contribuţia financiară diferă în funcţie de proiect şi este în valoare de 100-400 MDL (400 MDL este contribuţia maximă colectată în cadrul proiectului gazificarea satului în s. Plop Ştiubei). Cetăţenii săraci, care nu au posibilitate de a contribui financiar, se implică activ prin muncă neremunerată. Astfel, în funcţie de specificul proiectului implementat localnicii s-au implicat în: procesul de sădire a copacilor, curăţire a străzilor, informare a sătenilor privind activităţile de muncă neremunerată, reparaţia instituţiilor de învăţămînt etc. De asemenea, sătenii se implică activ în activităţi locale organizate şi monitorizate de către APL: salubrizarea cimitirului, reparaţia bisericii, reparaţia şcolii, etc. Aceste activităţi sunt planificate pentru anumite perioade a anului de către reprezentanţii APL în colaborare cu administraţia instituţiilor de învăţământ (şcoala, grădiniţa, casa de cultură) şi sunt recunoscute drept zile dedicate implicării comune a sătenilor în soluţionarea problemelor mediului. Astfel, în fiecare comunitate studiată sunt organizate contexte de implicare socială ce ţin de: ziua ecologică, ziua apei, ziua pădurii, ziua Paştelui blajininlor etc.

Studiul scoate în evidenţă diferenţe gender privind formele de implicare a sătenilor. Astfel, femeile sunt implicate mai mult la activităţi ce ţin de reparaţie cosmetică, prepararea mîncării, curăţarea străzilor, iar bărbaţii participă mai mult la activităţi de prelucrare a pămîntului, săditul copacilor, activităţi ce necesită utilizarea tractorului sau altor utilaje tehnice etc.

Principalele domenii de implicare locale în funcţie de etapele de implementare a proiectelor sunt: implicarea locală în procesul de implementare a proiectului, informare locală şi monitorizare în procesul de implementare a proiectului şi monitorizare ulterioară a

29

durabilităţii păstrării bunurilor dezvoltate în cadrul proiectului. Majoritatea participanţilor la discuţiile de grup conştientizează necesitatea implicării în etapele menţionate mai sus. Cea mai dificilă etapă este considerată etapa de implementare, deoarece necesită o implicare financiară sau prin muncă a localnicilor, ceea ce determină apariţia unor mici probleme la nivel local. Etapa de monitorizare a proiectului implică mai puţin efort din partea localnicilor, de aceea sătenii nu ezită să se implice în aceasta.

Cele mai mari dificultăţi au fost întîlnite în procesul de colectare a banilor pentru suplinirea cotei părţi a bugetului proiectului finanţat (vezi Anexa VI.11). Pentru a creşte gradul de conştientizare privind participarea şi implicarea financiară a sătenilor, liderii locali desfăşoară campanii de informare/sensibilizare locală, purtînd discuţii individuale cu fiecare cetăţean care a refuzat să se implice financiar. În diverse localităţi sunt adoptate strategii specifice de lucru cu categoriile care refuză să se implice, fie financiar fie prin muncă, în cadrul dezvoltării şi implementării diferitor proiecte locale. În satul Cioburciu, r. Ştefan Vodă, sunt organizate echipe de iniţiativă/voluntari (“grupuri de implementări”) care sunt formate din reprezentanţi ai APL şi a instituţiilor de învăţămînt cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi a creşte motivaţia privind necesitatea participării cetăţenilor la implementarea diverselor proiecte locale (vezi Anexa VI.2). Activitatea grupelor de iniţiativă contribuie la creşterea gradului de transparenţă privind activităţile locale, care are un impact pozitiv şi asupra schimbării viziunii sătenilor privind mersul lucrurilor din comunitate.

Categoriile sociale care nu se implică în activităţi comune ale localităţii sunt: grupurile vulnerabile, persoanele dependente de alcool, persoanele sărace, persoanele nemulţumite şi persoanele care nu au vreun profit din proiectul implementat, persoanele lenoase etc. Nu există careva diferenţe gender, diferenţe ce ţin de vîrstă sau diferenţe etnice privind aceste categorii (vezi Anexa VI.10). Un factor care determină neimplicarea sătenilor este dezinteresul în cazul lipsei profitului personal obţinut în urma implementării proiectului la nivel local. Astfel, persoanele care într-o formă directă sau indirectă vor beneficia de rezultatele proiectului se implică activ atît sub formă de contribuţii financiare, cît şi prin muncă neremunerată. Acest gen de proiecte se regăsesc în toate localităţile investigate şi vizează reparaţia grădiniţei, şcolii, casei de cultură etc. (vezi Anexa VI.7). Un alt motiv invocat de categoriile care nu se implică în activităţi locale ţine de existenţa/prezenţa unor persoane responsabile, angajate în cadrul proiectelor. Această persoană este plătită pentru a realiza aceste activităţi, din acest considerent, uni participan i la studiuț consideră că locuitorii nu trebuie să se implice sub nici o formă în activităţile proiectelor implementate local (vezi Anexa VI.9).

Deseori, categoriile pasive contribuie la provocarea unor mici conflicte în cadrul comunităţii. Conflictele sunt soluţionate în cadrul unor adunări locale (în cadrul Primăriei) unde sunt puse în discuţie diverse aspecte privind soluţionarea acestora (vezi Anexa VI.4). Rolul fundamental în procesul de soluţionare a conflictelor îi revine Primarului, care aplică diverse modele/strategii de soluţionare.

În unele comunităţi sunt create grupuri de iniţiativă care poartă discuţii pentru a convinge persoanele care refuză să se implice în cadrul proiectelor. Însă, deseori aceste discuţii sunt inutile şi sunt calificate drept „pierdere de timp” (vezi Anexa VI.6)

Marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup afirmă că apariţia conflictelor mici privind implementarea proiectelor locale este inevitabilă. În majoritatea cazurilor acestea sunt soluţionate de către locuitori fără a implica structurile administrative.

30

Principalele cauze invocate de către săteni în procesul de escaladare a conflictelor ţin de: dezacordul privind modul de implicare sau nedorinţa de a se implica (în special financiar).

Un aspect care îi nemulţumeşte pe participanţii din cadrul discuţiilor de grup din s. Talmaza, în special, este lipsa consultării publice privind activităţile ce pot fi realizate în cadrul proiectelor implementate la nivel local. Sătenii sunt informaţi despre felul în care trebuie să se implice fără a fi consultaţi prealabil. Acest fapt contribuie la creşterea gradului de neparticipare locală, reprezentat ca un dezacord faţă modul centralizat de decizie adoptat la nivel local. Prin urmare, o consultare prealabilă şi analiză a preferinţelor sătenilor referitor la modul de implementare a proiectului, precum şi contribuţia sătenilor în cadrul acestor proiecte va uşura procesul de informare şi conlucrare a sătenilor privind atingerea scopurilor comune (vezi Anexa VI.12).

VI.1. Implicarea APL

Implicarea APL este fundamentală în opinia participanţilor la discuţiile de grup. Rolul primăriei se centrează pe:

Informare locuitorilor privitor la proiectele implementate şi activităţile planificate a fi realizate în cadrul acestor proiecte de dezvoltare locală (vezi Anexa VI. 1.2);

Organizarea echipelor de informare locală cu scopul creşterii gradului de sensibilizare şi conştientizare locală;

Implicarea liderilor locali în procesul de implementare a proiectelor locale. În marea majoritate a cazurilor liderii locali reprezintă fermierii, profesorii, ONG-ştii, antreprenorii, consilierii locali etc. Aceştia creează grupe de ini iativă locală care, înț colaborare strânsă cu APL se implică activ la implementarea proiectelor locale;

Colectare de fonduri financiare necesare pentru a acoperi cota parte a contribuţiei necesare în cadrul proiectelor. În unele localităţi, APL acoperă cota contribuţiei financiare din bugetul local. Aprobarea utilizării bugetului local pentru a cofinanţa diferite proiecte locale este determinată de “culoarea politică” a conducerii actuale în comunitate. Cele mai avantajate primării sunt cele aparţinînd partidelor: PD, PLDM, mai puţin PL;

Suport financiar în achiziţionarea materialelor necesare pentru reparaţia instituţiilor locale: casa de cultură, biserică, grădiniţă, şcoală (vezi Anexa VI.1.4);

Suport în dezvoltarea de idei privind elaborarea conceptelor de proiecte locale , precum şi implementarea acestora. Deşi conceptele de proiecte sunt elaborate de către ONG-urile locale, totuşi primăria reprezintă un generator de idei în acest sens. În multe localităţi, reprezentanţii ONG-lor locale sunt angajaţi ai primăriei, ceea ce permite o strînsă colaborare dintre aceşti actori;

Sprijin în procesul de cooperare locală privind creşterea gradului de implicare/participare a categoriilor de persoane pasive. Aici sunt analizate diverse strategii de creştere a gradului de participare a sătenilor;

Suport privind organizarea şi repartizarea responsabilităţilor în funcţie de capacităţile actorilor locali etc. (vezi Anexa VI.1.1);

Monitorizarea implementării activităţilor realizate în cadrul proiectelor locale.

Comparativ cu ceilalţi actori locali, APL se bucură de cea mai mare încredere a localnicilor. Dat fiind acest fapt, primăria, comparativ cu ceilalţi actori, este percepută de către majoritatea participanţilor la discuţiile de grup ca fiind cea mai eficientă în ceea ce priveşte realizarea funcţiei de informare locală. Procesul de informare, de obicei, se realizează în cadrul unor adunări generale, unde reprezentanţii de la primărie relatează despre scopul şi impactul pozitiv al proiectului. În cadrul acestor discuţii sunt abordate aspecte ce ţin de implicarea sătenilor, forme de implicare (vezi Anexa VI.1.3). În cadrul comunităţilor mici,

31

este practicată frecvent informarea/convingerea individualizată. Astfel, primarul este actorul cheie care informează la domiciliu persoanele despre importanţa implicării loc sub diferite forme, fie financiar, fie prin muncă etc. Un caz aparte îl prezintă s. Plop Ştiubei, unde componenţa numerică mică oferă posibilitate primăriei (primarului) să se implice personal în dezvoltarea multiplelor proiecte locale ce ţin de domeniul educaţiei, culturii, antreprenoriatului etc. Conceptele de proiectele locale sunt dezvoltate în particular de către primar şi acoperă toate domeniile: educaţie, cultură, antreprenoriat, agricultură etc. În cazul dat, primarul preferă să se implice individual atît în procesul de colectare de fonduri (metoda discuţiilor individuale cu fiecare locuitor al satului), cât i în procesul deș scriere, repartizare a activităţilor, monitorizarea etc. (vezi Anexa VI.1.5).

O altă formă de informare locală este informarea mediatică sau informarea prin surse mass-media. Aceasta se realizează sistematic, informaţia fiind plasată pe site-ul primăriei. Însă eficienţa acesteia este scăzută, dat fiind lipsa tehnicilor computerizate, a aptitudinilor de utilizare a tehnologiilor computerizate sau conectării la reţea de internet. Cele mai eficiente forme de informare locală sunt: discuţiilor individuale şi adunărilor generale organizate în cadrul primăriei.

Un alt rol al primăriei trebuie să ţină de procesul de monitorizare ulterioară desfăşurării proiectului de creare a Parcului Naţional Nistru de Jos. Doar în acest caz, parcul va aduce beneficii semnificative pentru locuitorii satului (vezi Anexa VI.1.6).

VI.2. Implicarea fermierilor şi proprietarilor de pământ

Implicarea fermierilor este diferită în raport cu celelalte categorii de actori locali. Aceştia sunt deschişi de a se implica atît sub formă de contribuţii financiare, cît şi prin muncă neremunerată. În marea majoritate a cazurilor fermierii sunt parte a grupului de lideri locali şi se implică cu prestarea utilajelor tehnice necesare (munca cu tractorul, camionul) şi prestarea muncii fizice (vezi Anexa VI.2.1, 2).

Fermierii lideri reprezintă agenţi economici importanţi la nivel local care se implică financiar prin donarea unor sume semnificative de bani pentru a acoperi cota parte a contribuţiei locale. Prezenţa agenţilor economici este una relevantă şi contribuie la implementarea schimbărilor majore la nivel local dat fiind proiectele câ tigate în urmaș alocării contribuţiilor financiare solicitate. Însă, cu părere de rău, acest fapt se răsfrînge asupra creşterii gradului de conştientizare şi implicare locală (vezi Anexa VI.2.3, 9).

VI.3. Implicarea altor actori cheie

Principalii actori cheie la nivel local sunt: ONG-urile, angajaţii instituţiilor de învă ământ:ț grădiniţă, şcoala, casa de cultură, biserica etc.

Societatea civilă reprezintă un actor important ce acţionează ca un mecanism reglator al unei societăţi democratice. Prezen a organizaţiilor neguvernamentale este diferită şiț variază în funcţie de localitate, specificul de activitate, echipa de implementare, colaborarea cu APL. Analiza specificului local, scoate în evidenţă caracterul pasiv al societăţii civile din mediul rural. Deşi în unele localităţi există mai mult de 4 ONG-uri, doar unul este activ şi implementează proiecte. Succesul ONG-lui la nivel local este strict determinat de colaborarea cu APL. Din acest considerent reprezentanţii ONG locale sunt funcţionari publici, angajaţi ai primăriilor locale (vezi Anexa VI.3.6) Deci, primăria reprezintă o sursă de informare, generare a ideii de proiecte locale, sursă de sprijin privind implementarea şi monitorizarea proiectelor locale.

32

Cooperarea dintre APL şi ONG-le locale presupune: organizarea de seminare, adunări de informare, elaborarea conceptului de proiect, sprijin în monitorizarea activităţii proiectelor locale etc. (vezi Anexa VI.3.3.). Procesul de monitorizare este unul din principalele activităţi de implicare a ONG-lor locale (vezi Anexa VI.3.4.). Procesul de dezvoltare a conceptelor de proiecte este diferit de la caz la caz. Acestea implică crearea de grupuri de lucru, compuse din specialişti, practicieni din diverse domenii. Astfel, în proiectele educaţionale ce presupune reparaţia şcolii, grădiniţei, sunt implicaţi reprezentanţii acestor instituţii pentru a analiza cît mai complex problema. În domeniul ecologic sunt cooptaţi reprezentanţii ocolului silvic sau pădurarii etc. (vezi Anexa VI.3.7). Majoritatea proiectelor locale au fost scrise în limba de stat, însă, la moment, există o tendinţă de însuşire a limbii engleze, dat fiind multitudinea oportunităţilor de finanţare europeană. Cu excepţia activităţilor implementate în cadrul proiectelor locale, reprezentanţii ONG prestează activităţi de voluntariat. ONG din s. Popeasca încurajează implicarea tinerilor care posedă limba engleză în procesul de scriere a conceptelor de proiecte, astfel oferind posibilitate acestora să se implice ulterior în procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare locală (vezi Anexa VI.3.8).

Necesită a fi menţionat faptul că ONG-le locale au un rol important şi se implică în procesul de lucru cu persoanele pasive. Astfel, în baza activităţilor de voluntariat sunt aplicate diverse strategii locale de convingere/sensibilizare a locuitorilor care au refuzat să se implice, fie prin contribuţii financiare, fie prin muncă neremunerată. Categoriile pasive sunt abordate diferenţiat, în funcţie de specificul problemei şi a localităţii. De cele mai dese ori sunt create grupe compuse din lideri locali care se deplasează la domiciliul acestor persoane şi abordează individualizat problema. Prin urmare analiza practicilor locale scoate în evidenţă o strînsă colaborare a ONG-lor locale cu alţi actori cheie: reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt: şcoala, grădiniţa, casa de cultură şi, în unele cazuri, biserica.

Există mici diferenţe gender determinate de specificul domeniului de activitate ale actori locali implica i. Astfel, profesorii reprezintă în principal persoanele de sex feminin şi seț implică mai mult în procesul de educaţie, informare a tinerilor, sensibilizare privind activităţile comune de implicare în scop de salubrizare a comunităţii, iar fermierii sunt reprezentanţi de persoane de sex masculin şi se implică în munci de salubrizare, sădire etc. În unele localităţi, dat fiind prezen a fenomenului migraţionist care a determinat emigrareaț masivă a bărbaţilor, se resimte o problemă stringentă a specialiştilor de genul masculin şi a celor tineri. În asemenea localităţi, femeile se implică în realizarea diverselor tipuri de munci fizice, inclusiv muncile grele (sădirea copacilor, prelucrarea pămîntului etc.)

Implicarea antreprenorilor şi liderilor locali depinde de gradul de încredere al acestora în primar şi apartenen a politică. În funcţie de acest factor, micii businessmani sunt gata să seț implice în diverse activităţi, precum colaborare cu liderii locali, fermieri, atragerea şi donarea de fonduri, informare şi monitorizare etc. În opinia intervievaţilor, liderii din cadrul partidului democrat /liberal sunt văzuţi pozitiv, ca fiind: persoane oneste, devotate localită ii, gospodariț . Însă, în cazul în care orientarea politică dominantă la nivel de localitate nu corespunde cu viziunea lor, aceştia refuză să se implice pentru a sprijini primăria sau alte activităţi dezvoltate la nivel local (vezi Anexa VI.3.2, 5).

În unele localităţi (s. Talmaza) antreprenorii au contribuit cu o donaţie semnificativă în favoarea implementării proiectelor locale. Astfel, pentru a acoperi cota parte a primăriei, antreprenorii au oferit o contribuţie bănească care a variat între 15 000 – 80 000 lei (vezi Anexa VI.3.9).

33

Reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt: grădiniţă, şcoala, angaja ii căroraț sunt de obicei femei, au un rol fundamental în procesul de educare civică şi promovare/dezvoltare a unui cetăţean democrat. Deşi disciplina de educaţie civică nu este inclusă în programul

colar în toate instituţiile de învăţământ, totuşi, profesorii şi educatorii organizează, înș colaborare cu primăria şi alte instituţii cheie din localitate diverse activităţi de salubrizare a comunită ii. Aceste activităţi sunt realizate ocazional înaintea de sărbători: paştele, ziuaț apei, ziua pădurii etc. Principalele activităţi realizate sunt: plantarea florilor, copacilor, salubrizarea zonei din preajma şcolii, grădiniţei, centrului satului, casei de cultură etc. (vezi Anexa VI.3.10).

De asemenea, profesorii se implică activ în procesul de informare locală şi dezvoltarea unor proiecte ce ţin de dezvoltarea componentei educaţionale (reparaţia şcolii, grădiniţei, alte activităţi). Procesul de informare este unul diferit şi abordează, în principal, elevii. Astfel, săptămînal sunt organizate ore de educaţie civică unde este promovată dragostea faţă de natură, reguli de protecţie a naturii etc. (vezi Anexa VI.3.11, 13).

Casa de cultură este un alt agent local care contribuie la creşterea gradului de informare locală şi conştientizare privind necesitatea implicării în cadrul proiectelor implementate. Astfel, în cadrul unor întîlniri de informare localnicii au posibilitate să discute pe diferite teme ce abordează diverse probleme locale. Reprezentanţii casei de cultură afirmă că atmosfera de odihnă creată favorizează o deschidere specială din partea localnicilor, iar schimbul informaţional este mai uşor interiorizat de către săteni. (vezi Anexa VI.3.12)

Biserica este un actor care se bucură de mare încredere locală şi participă în principal la procesul de informare şi sensibilizare a sătenilor contribuind la creşterea gradului de implicare a acestora în cadrul comunităţii. În localitatea Plop Ştiubei, preotul în comun acord cu primarul participă la procesul de sensibilizare locală (vezi Anexa VI.3.1).

VI.4. Implicarea populaţiei, inclusiv femeile

Marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup manifestă dorinţa de a participa la construcţia Parcului Naţional “Nistru de Jos”. Participanţii afirmă că sunt dispuşi să se implice prin muncă neremunerată şi parţial prin contribuţie bănească (vezi Anexa VI.4.14). Aceştia consideră că echipa de implementare a proiectului trebuie să evalueze diferenţiat potenţialul contribuţiei fiecărui cetăţean. Pentru persoanele vulnerabile/sărace, care nu au posibilitate să se implice cu contribuţii băneşti, necesită a fi create posibilităţi op ionale de participare (vezi Anexa VI.4.1). ț

Cu toate acestea procesul de implicare locală este diferit, fiind influenţat de structura demografică a localităţii. Una din problemele cheie a localităţilor investigate este lipsa tinerilor, care au emigrat, fie la studii, fi la muncă peste hotare. Implicarea acestora va fi una diferită comparativ cu persoanele rezidente din localitate (vezi Anexa VI.4.12). Persoanele în etate, deşi sunt numeroase, de obicei, se implică mai mult în acţiuni de monitorizare şi informare. Dat fiind situaţia economică precară şi lipsa capacităţii de exerciţiu, aceştia manifestă dificultăţi de implicare financiară sau prin muncă neremunerată.

Analiza dimensiunii de gen scoate în evidenţă careva deosebiri privind implicarea femeilor şi bărbaţilor. Femeile preferă să se implice mai mult în procesul de informare, monitorizare, reparaţie uşoară a clădirilor locale, activităţi de salubrizare, preparare a bucatelor pentru bărbaţii, care sunt implicaţi în munci grele etc. Bărbaţii, comparativ cu femeile, realizează munci de prelucrare a pământului, sădire a copacilor, transportare a obiectelor grele, utilizarea tractoarelor în scopuri locale, etc. (vezi Anexa VI.4.13).

34

Din perspectivă de gen, participanţii la discuţiile de grup susţin că atît bărbaţii, cît şi femeile, trebuie să fie implicate în egală măsură (vezi Anexa VI.4.18). Unii chiar consideră că femeile sunt mai active comparativ cu bărbaţii. (vezi Anexa VI.4.16) acest fapt, parţial este determinat de emigraţia bărbaţilor la muncă peste hotare (vezi Anexa VI.4.17).

Responsabilitatea socială poate fi dezvoltată prin implicarea financiară a sătenilor, consideră unii participanţi. Din acest considerent, orice proiect trebuie să conţină cofinanţare şi acţiuni de implicare a localnicilor. Un alt factor de creştere a gradului de responsabilizare socială ţine de educaţia civică, care trebuie să înceapă din familie, grădiniţă şi şcoală. Educaţia ecologică este dificilă în contextul emigrării masive a părinţilor peste hotare şi lipsei de predare a disciplinei de educaţie civică în cadrul programului şcolar. Şcoala, în acest context, trebuie să reprezinte un actor de socializare care să suplinească componenta de educaţie civică care lipseşte în cadrul familiei. Astfel, schimbarea pozitivă se asociază cu schimbarea de generaţii (vezi Anexa VI.4.15).

Nu în ultimul rînd, participanţii menţionează eficienţa măsurilor restrictive axate pe utilizarea amenzilor sub formă de bani pentru uzarea bunurilor locale amenajate în cadrul proiectelor implementate la nivel local. Amenzile trebuie să fie “aspre”, consideră intervievaţii din localitatea Plop Ştiubei, pentru a diminua cazurile locale de încălcare legală. Însă, creşterea gradului de conştientizare se realizează doar prin intermediul unei educaţii civice, cu impact pozitiv asupra asigurării durabilităţii rezultatelor proiectelor implementate la nivel local (vezi Anexa VI.4.7, 11). O altă formă de amendare ar fi munca neremunerată în folosul comunităţii a persoanelor care au furat, distrus bunurile achiziţionate în cadrul proiectelor locale. Din experienţa s. Plop Ştiubei, această formă este una eficientă, deşi este aplicată la nivel de judecată, în contextul violenţei domestice. Chiar dacă aceasta nu contribuie la conştientizarea problemei, sătenii consideră că este necesară a fi aplicată pentru „a influenţa cît de cît situaţia”.

Deşi marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup susţine necesitatea implicării localnicilor în diferite etape de implementare a proiectului Parcului naţional Nistru de Jos, totuşi această implicare este percepută ca fiind una ocazională şi sporadică. Din acest considerent, pentru a asigura durabilitatea rezultatelor, participanţii consideră necesară angajarea unui specialist/şti (în funcţie de suprafaţa de cuprindere a parcului) din cadrul primăriei care să coordoneze această componentă (vezi Anexa VI.4.3). Activitatea de voluntariat este importantă, însă una opţională ce nu trebuie să înlocuiască sarcinile de bază a responsabilului angajat pentru realizarea activităţii de monitorizare, informare etc. Pentru a coopta şi convinge mai uşor persoanele dezinteresate, grupul de iniţiativă trebuie să fie format din persoane carismatice care se bucure de un nivel înalt de încredere şi autoritate din partea sătenilor. Acest fapt va contribui la uşurarea procesului de convingere şi va contribui la creşterea gradului de implicare socială a locuitorilor (vezi Anexa VI.4.8).

Activităţile în care intervievaţii preferă să se implice în cadrul proiectului de creare a Parcului Naţional Nistru de Jos sunt: sădirea copacilor, îngrijirea copacilor, plantarea diverselor specii, amenajarea terenurilor, monitorizarea sistematică şi continuă a activităţilor care se vor desfăşura în perioada implementării proiectului, reconstrucţia fântânilor, cişmelelor, informarea locală privind necesitatea implicării sătenilor în asigurarea durabilităţii rezultatelor obţinute etc. (vezi Anexa VI.4.5)

Sătenii manifestă o mare deschidere spre colaborare cu locuitorii din satele vecine . Aceştia afirmă că această colaborare ar favoriza un schimb de experienţă, eficientizarea activităţii privind realizarea în comun a sarcinilor necesare de implementat în cadrul proiectului, organizarea unui eveniment cultural comun etc. Parteneriatul intercomunitar

35

este considerat unul eficient şi obligatoriu în situaţia în care proiectul acoperă mai multe localităţi rurale. Acesta va contribui la schimbul de bune practici, creşterea gradului de cooperare între comunităţi, evitarea unor riscuri locale (vezi Anexa VI.4.2, 6) Chiar dacă nu toate comunităţile selectate în cadrul studiului au implementat proiecte care au presupus o colaborare intercomunitară, aceştia consideră că se pot implica în activităţi de: informare şi sensibilizare locală, organizarea echipelor de colectare de fonduri, susţinere intercomunitară prin schimb de experienţă vis-a-vis de modalităţile eficiente de implementare şi monitorizare a activităţilor proiectelor implementate etc. (vezi Anexa VI.4.10).

Implicarea femeilor. Femeile reprezintă un grup social activ cu un grad înalt de implicare în via a comunită ii. În majoritatea cazurilor femeile sunt angajate în institu iile publiceț ț ț din localitate (primărie locală, coală, grădini ă, casa de cultură). Acest fapt, contribuind laș ț implicarea activă a femeilor în procesul de informare locală, educare civică, elaborare de proiecte ce in de dezvoltarea comunită ii etc. ț ț

Analiza practicilor locale scoate în eviden ă dorin a femeilor de a se implica în toateț ț etapele de implementare a proiectului, inclusiv i muncile fizice grele. De i studiul scoateș ș în eviden ă careva diferen e gender privind formele de implicare a sătenilor, totu i femeileț ț ș men ionează că sunt gata să participe şi la munci mai grele, cum ar fi săditul copacilor prinț aducerea apei, astfel că ele nu cedează în faţa bărbaţilor cu nimic în ceea ce priveşte munca fizică.

Principalele activită i în care se implică, actualmente, femeile sunt: activită i ce in deț ț ț repara ie cosmetică, prepararea mîncării, cură area străzilor, informare, monitorizareț ț sensibilizare i consultare a reprezentan ilor ONG locale privind elaborarea i dezvoltareaș ț ș conceptelor de proiecte. Comparativ cu femeile, bărba ii participă mai mult la activită i deț ț prelucrare a pămîntului, săditul copacilor, activită i ce necesită utilizarea tractorului sauț altor utilaje tehnice etc. Prin urmare men ionăm că femeile preferă să se implice mai multț în procesul de informare, monitorizare, repara ie u oară a clădirilor locale, activită i deț ș ț salubrizare, preparare a bucatelor pentru bărba ii, care sunt implica i în munci grele etc. ț ț

VII. MODALITĂŢI DE INFORMARE A POPULAŢIEI CU PRIVIRE LA PARCUL NAŢIONAL

VII.1. Informarea populaţiei

Procesul de informare joacă un rol important în ceea ce priveşte implicarea şi participarea locală activă. De aceea, orice proiect implementat la nivel local trebuie să înceapă de la informarea prealabilă cu referire la activităţile şi beneficiile locale ale acestuia. Informarea, în viziunea participanţilor, trebuie să includă argumentarea necesităţii proiectului şi beneficiile acestuia pentru toţi actorii locali. Acesta va da prilejul organizării întrunirilor sub diverse formate: întruniri de grup, întîlniri publice în cadrul unor evenimente culturale (festivaluri), ceea ce va contribui la creşterea gradului de coeziune socială şi a solidarităţii de grup.

Procesul de informare a populaţiei are loc diferenţiat, fiind aplicate următoarele modele de informare:

- Adunări generale cu scop informativ organizate de către reprezentanţii APL (vezi Anexa VII.1.6). Nu în toate localităţile adunările generale sunt eficiente. Principala problemă invocată de reprezentanţii APL este prezenţa mică a sătenilor, necunoaşterea limbii de stat, alte probleme. De aceea, reprezentanţii APL aplică alte

36

strategii alternative de informare, fiind implicaţi actorii instituţiilor de învăţământ: şcoală, grădiniţă (vezi Anexa VII. 1.8).

- Discu ii individualeț care pot fi realizate de primar sau lideri locali;- Scrisori informative oficiale adresate individualizat fiecărui locuitor din partea

primăriei locale;- Anunţuri informative pe panouri din sat, panouri din cadrul primăriei (vezi Anexa VII.

1.7);- Amplasarea anunţurilor pe site-ul primăriei (vezi Anexa VII.1.5);- Organizarea emisiunilor TV, emisiunilor radio, publicarea ziarelor locale;- Aplicarea metodei bulgarului de zăpadă care facilitează transmiterea informaţiilor

din “gură în gură”;- Organizarea de seminare informative în cadrul primăriei.

În viziunea participanţilor la discuţiile de grup, populaţia nu este suficient informată (“nu ştie ce se întîmplă în localitate”) despre activită ile care se realizează la nivel local. Aceştiaț afirmă că sunt informaţi doar în cazul în care se solicită o cofinanţare sau o contribuţie de altă natură. Din acest punct de vedere sunt necesare mai multe întâlniri cu scop de informare şi consultare a locuitorilor despre activităţile care sunt realizate şi care necesită o implicare din partea lor (vezi Anexa VII.1.2).

De asemenea, participanţii resimt lipsa unor mecanisme informative media şi consideră necesar dezvoltarea unor instrumente de informare media la nivel de comunitate (emisiuni televizate locale, pagini web ale primăriei sau ONG locale, emisiuni radio, ziare locale) (vezi Anexa VII.1.1, 3)

Informarea nu poate fi realizată de către oricine. Actorii implicaţi în procesul de informare trebuie să insufle încredere şi credibilitate. În opinia participanţilor la discuţiile de grup, aceştia trebuie să fie consilieri locali, funcţionari locali şi profesori, deoarece se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor.

Astfel, principalele surse de informare la nivel local sunt: primăria locală, liderii locali membri ai echipelor de iniţiativă (“preşedinţii de străzi”), sursele mass-media. Eficienţa modalităţilor de informare diferă în funcţie de comunitate şi structura de vîrstă a populaţiei, însă cel mai frecvent întîlnite sunt practicile de informare publică şi individuală.

În cazul s. Popeasca se aplică o strategie de informare, care presupune mai multe faze: 1) organizarea unor adunări generale în cadrul cărora sunt create grupe de iniţiative. Aceste grupe de iniţiativă sunt responsabile de 2) selectarea unor preşedinţi ai străzilor. Astfel, pentru fiecare stradă se va selecta un „preşedinte de stradă” care va fi responsabil de informarea sau colectarea fondurilor. Această persoană se bucură de un nivel înalt de încredere din partea vecinilor şi este o persoană cu iniţiativă. Dat fiind acest fapt, 3) procesul de informare/colectare se realizează mai uşor şi mai rapid. Informarea se realizează individualizat prin discuţii particulare cu sătenii. Sunt utilizate pe larg invitaţii personalizate unde se explică problema care necesită a fi soluţionată şi contribuţia necesară a fi acordată. Ulterior, sătenii sunt adunaţi în cadrul unor 4) adunări generale la primărie, unde li se explică specificul proiectului care urmează a fi implementat, beneficiile locale ale acestuia şi necesitatea de implicare a locuitorilor (vezi Anexa VII.3). Odată înrădăcinată această strategie este aplicată în aproximativ la toate proiectele locale care necesită o implicare din partea locuitorilor. Comparativ cu celelalte forme de informare menţionate mai sus, aceasta a demonstrat în timp, maxim de eficienţă şi rapiditate în atingerea obiectivelor propuse.

37

În viziunea locuitoriilor satului Talmaza, cea mai eficientă strategie de informare ar fi cea aplicată în perioada alegerilor locale, unde sătenii sunt aduna i în “ț mahale”. Această strategie este aplicată, în special, în comunită ile mari, localitatea fiind discompusă înț „părcele mici”. Astfel, sătenii sunt „grămădi i la marginea satuluiț ”, formînd grupuri mici care devin mai u or informate i consultate de către reprezentan ii APL. Aceastăș ș ț modalitate este considerată eficientă în special de către femei. Principalul avantaj al acestei strategii de informare este gradul înalt de acoperire/cuprindere, ceea ce presupune o prezen ă maximă a sătenilor în cadrul acestor întruniri asigurînd accesibilitatea tuturorț categoriilor social, inclusiv a celor vulnerabile (persoane sărace, persoane cu dizabilită iț etc.). Prin urmare, aplicarea acestei strategii va cre te gradul de infomare locală cu privireș la modalită ile de implicare i participare a locuitorilor. ț ș

Informarea prin surse de internet este mai puţin eficientă, dat fiind lipsa de acces a sătenilor la tehnică computerizată şi reţea de internet. Chiar dacă reprezentanţii primăriei amplasează informaţii noi privind necesităţile de implicare a comunităţii, sătenii rareori accesează site-ul pentru a se informa despre acestea (vezi Anexa VII.1, 2). Cele mai eficiente surse mass-media, în viziunea participanţilor sunt TV şi ziarele, însă nu toate comunităţile rurale au propriile televiziuni şi ziare locale pe care le-ar putea utiliza ca mijloc de informare. Din acest considerent, sunt aplicate alte strategii de informare locală, care, în timp, „au reuşit să producă roade”. Cele mai frecvent întîlnite sunt: adunările generale, adunări de grup organizate de grupurile de iniţiativă, discuţii individuale, informarea prin intermediul metodei bulgărele de zăpadă (transmiterea informaţiei din gură-n-gură) etc.

VII.2. Strategii de informare ulterioară

Actualmente sunt aplicate mai multe strategii de informare locală. Însă, eficienţa acestora diferă în funcţie de: specificul localităţii, categoria socială, vîrsta celui informat, domeniul de activitate, statut economic etc.

Categoriile sociale implicate în cadrul studiului evaluează diferenţiat eficienţa strategiilor de informare a populaţiei. De exemplu, reprezentanţii primăriei consideră eficiente realizarea adunărilor generale de informare locală, publicarea noutăţilor/informaţiilor on-line, pe panoul informativ al primăriei sau tipărirea unor pliante informative care vor fi distribuite la nivel de localitate (vezi Anexa VII. 2.1). Tinerii preferă să se informeze on-line accesînd site-ul primăriei. Categoriile sociale din localitate afirmă eficienţa surselor mass-media, în special a radioului şi emisiunilor televizate (vezi Anexa VII.2.2). Aceştia consideră că informarea trebuie să fie combinată şi cu petrecerea timpului liber: orice adunare va avea o prezen ă mai mare dacă va fi organizat un mic concert pentru localnici. Acest aspectț a fost dezvoltat în special de către femei.

O altă alternativă de informare publică este editarea ziarele locale, care să conţină componenta ştirilor locale. Echipele de iniţiativă locală, reprezentate de liderii locali, consideră eficiente discuţiile particulare şi utilizarea scrisorilor oficiale adresate individualizat fiecărui membru al comunităţii.

Lipsa surselor de informare mass-media (radio local, TV local, ziare locale) este un mare obstacol în ceea ce priveşte nivelul de informare al populaţiei despre proiectele locale, situaţia din localitate, precum şi domeniile de implicare locală (vezi Anexa VII.2.3). Lipsa radioului este resimţită la nivel local cel mai mult, dat fiind structura de vîrstă înaintată a populaţiei, precum şi situaţia economică precară care nu oferă posibilităţi de achiziţionare a tehnologiilor avansate (TV, computer). Radioul este considerat de o bună parte din participanţi la discuţiile de grup drept cea mai eficientă metodă de informare locală. Astfel,

38

prezenţa unei mini-staţii radio locală va creşte gradul de informare locală şi va spori gradul de conştientizare privind problemele locale (vezi Anexa VII.2.4.).

Conţinutul mesajelor informative trebuie relatat într-o formă cît mai accesibilă publicului larg, dat fiind diferenţele lingvistice şi necunoaşterea limbii de stat. Participanţii la discuţiile de grup consideră că informarea trebuie să fie una continuă şi sistematică, astfel încît să informeze localnicii pe parcursul întregului proiect, nu doar la sfîrşitul implementării. Unii participanţi la discuţiile de grup afirmă că nu cunosc decît informaţii foarte vagi, rupte din întregul conţinutului, referindu-se mai mult la contribuţiile particulare ale sătenilor. Acest fapt nu permite conştientizarea acţiunii în ansamblu şi diminuează implicarea localnicilor. O altă componentă importantă constă în consultarea prealabilă cu sătenii despre acţiunile care urmează a fi realizate în localitatea. Consultarea locală este importantă şi va contribui la creşterea gradului de informare şi implicare locală.

VIII. AŞTEPTĂRILE POPULAŢIEI CA URMARE A CREĂRII PARCULUI NAŢIONAL

Datele studiului relevă faptul că populaţia localităţilor investigate şi factorii de decizie la nivel local mizează pe crearea zonei Nistrului de Jos, văzând în acest proiect o oportunitate pentru dezvoltarea localită ilor. Se atestă un interes al populaţiei pentru dezvoltarea unorț afaceri la nivel local, dar şi necesitatea de a se crea condiţii pentru investitori. Putem constata faptul că to i participan ii au susţinut faptul că localităţile din zona Parculuiț ț Naţional vor avea de câştigat, fiind posibil de soluţionat problemele locale.

Analiza datelor ne-a permis determinarea următorului spectru de aşteptări, grupate pe categorii relevante de actori locali:

VIII.1. Aşteptările APL

Reprezentanţii APL consideră că în urma realizării Parcului Naţional:- Se va crea o zonă curată, frumoasă care ar putea fi utilizată pentru organizarea

odihnei populaţiei. Această zonă ar putea fi valorificată de către localnici pentru a putea aduce venit localităţii (vezi Anexa VIII.1, 1). Într-o localitate investigată (Cioburciu) s-a propus ca în clădirea fostei grădiniţe de copii să fie deschisă o bază turistică. Amplasarea clădirii este avantajoasă, aflându-se în apropiere de rîul Nistru, astfel că ar atrage turişti.

- Dezvoltarea turismului rural sau a eco-turismului, mai ales că sunt persoane interesate de acest domeniu (vezi Anexa VIII.1, 6, 20). În acelaşi timp, acest fapt ar conduce după sine la dezvoltarea meşteşugăritului, precum confecţii din stuf, coşuleţe din ramuri de salcie (mlajă), confecţionarea de embleme, suvenire, broderii, etc. (vezi Anexa VIII.1, 7). Chiar dacă în unele localităţi există persoane care se ocupă cu meşteşugăritul, nu au piaţă de desfacere a acelor create. De asemenea, turismul local ar putea fi dezvoltat prin diferite festivaluri care se pot desfăşura în zona Nistrului. Spre exemplu, în sat.Palanca se organizează în ultima duminică a lunii octombrie festivalul-expoziţie a hulumbofililor, la care participă hulumbofili din ţară, Ucraina, România. Acest festival ar putea fi extins ca şi activităţi şi implicare a localnicilor. În acelaşi timp, reprezentanţii APL consideră că populaţia ar investi în diverse localuri de agrement (cafenea, discotecă) în cazul în care s-ar dezvolta turismul local (vezi Anexa VIII.1, 8). De asemenea, s-a propus ca la Palanca să fie instalate nişte pante sau turnuri de pe care s-ar putea de fotografiat sau filmat păsările (vezi Anexa VIII.1, 12) sau s-ar putea de creat o zonă de odihnă tip aquapark la marginea satului în zona unde s-a extras lut (vezi Anexa VIII.1, 14).

- Dezvoltarea traseului turistic ce ar cuprinde câteva mănăstiri şi monumente istorice din zonă: Tighina, mănăstirea Chiţcani, mănăstirea Marta şi Maria, este o altă

39

a teptare a unor reprezentan i ai APL. În acela i timp, zona dată este renumită şi prinș ț ș vinurile locale, care ar putea fi un punct de atracţie pentru turişti. Localnicii ar putea fi implicaţi în agroturism, căci „Oamenii sunt disponibili toţi, fiindcă noi în afară de agricultură mai avem şi turismul.” (IA_APL_4) (vezi Anexa VIII.1, 20). Reprezentanţii APL conştientizează importanţa şi beneficiile creării Parcului Naţional: turismul local ar aduce persoane mai multe în localitate ca turişti, ceea ce înseamnă consum şi creşteri la bugetele locale.

- Dezvoltarea infrastructurii navale, reabilitarea Nistrului pentru a-l face navigabil, fapt care ar contribui la dezvoltarea localităţilor amplasate pe malurile rîului. Aşteptarea dată este întărită de experienţele anterioare când Nistru era navigabil şi erau organizate rute către Bender, excursii la Cetatea Albă etc. La fel, această acţiune ar contribui la dezvoltarea turismului local (vezi Anexa VIII.1, 6). Foarte mult se mizează pe finisarea proiectului de reorganizare a terminalului şi portului vamal mixt Palanca (vezi Anexa VIII.1, 9).

- Se vor instala în toate localităţile vizate sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor, care să funcţioneze. S-au menţionat situaţii când, chiar dacă s-au montat staţii de epurare a apelor, acestea nu au funcţionat după o perioadă de timp scurtă. S-a menţionat necesitatea procurării şi montării de staţii calitative, care să nu fie achiziţionate în urma unor înţelegeri, care prezintă suspiciuni de corupţie (vezi Anexa VIII.1, 2, 11).

- Dotarea gospodăriilor cu apeduct centralizat (vezi Anexa VIII.1, 4)- Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor (vezi Anexa VIII.1, 3, 10). S-a menţionat

necesitatea ca drumurilor locale să fie reparate. În acelaşi timp, s-a relevat necesitatea reabilitării drumului L530 care leagă malul drept cu malul stâng al Nistrului, astfel că reabilitarea ar aduce după sine o creştere a fluxului de maşini şi călători. În acelaşi context, reabilitarea drumului ar necesita şi deschiderea unei staţii de alimentare, o staţie de deservire tehnică (vezi Anexa VIII.1, 17).

- Oferirea de ajutor agricultorilor de a cultiva produse ecologice (vezi Anexa VIII.1, 5). Un exemplu oferit pe unii participan i a fost cultivarea porumbului ecologic, dinț care se poate de făcut furaj ecologic cu care să fie hrănite animalele, astfel că va cre teș calitatea cărnii.

- Deschiderea unor pieţe de realizare a producţiei agricole (vezi Anexa VIII.1, 5). În zona cercetată realizarea producţiei are loc de cele mai multe ori pe marginea traseelor naţionale, fapt care nemulţumeşte şi agricultorii şi APL (vezi Anexa VIII.1, 16). Unii reprezentanţi ai APL intervievaţi cunosc despre standardele europene de cultivare, de creştere a animalelor şi sacrificare, fapt care ar uşura intervenţia ulterioară în zonă.

- Deschiderea unor fabrici de procesare a producţiei agricole şi a unor frigidere, care ar asigura cu producţie necesară fabrica tot anul. În unele localităţi există careva proiecte demarate cu parteneri din Ucraina pentru procesarea fructelor (exemplu sat.Grădiniţa), însă este necesară continuarea celor începute. Astfel de proiecte determină pe producătorii autohtoni să planteze noi soiuri, spre exemplu, măcieş, coacăză, diverse sorturi de pomuşoare. În acelaşi timp, fabricile care există necesită a fi dotate cu echipament modern, mai puţin costisitor ca întreţinere i consum de energie (vezi Anexaș VIII.1, 21)

- Pentru protejarea faunei s-a propus crearea împreună cu copiii a unor locuri de hrană pentru căprioare (vezi Anexa VIII.1, 13)

- Restabilirea Nistrului „chior” – albia veche a Nistrului - care este bogat prin fauna, flora şi ar asigura cu apă şi peşte zona. Zona poate fi valorificată şi atraşi turişti, fiind renumită prin diferite specii de păsări şi animale (vezi Anexa VIII.1, 15). În acelaşi timp, una dintre problemele şi aşteptările unor reprezentanţi ai APL este umplerea luncii Nistrului cu apă, care ar soluţiona problema irigării, menţionându-se faptul că astfel va creşte productivitatea în sectorul agricol.

40

- În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea împăduririi zonei care a fost defrişată prin anii 70 ai sec.XX-lea (vezi Anexa VIII.1, 19).

- Deschiderea unor servicii, precum farmacie, casă de deservire, problemă enunţată în special la Plop-Ştiubei (vezi Anexa VIII.1, 18).

Reprezentanţii APL consideră că în momentul în care se vor realiza anumite acţiuni concrete, încrederea populaţiei în reuşitele Parcului Naţional va creşte, acceptând cu uşurinţă schimbările care vor solda în urma creării parcului.

VIII.2. Aşteptările fermierilor şi proprietarilor de pământ

Analiza datelor relevă următoarele aşteptări cu referire la Parcul Naţional reliefate în urma discuţiilor cu fermierii şi proprietarii de pământ:

- Dezvoltarea turismului local prin valorificarea florei şi faunei, a locurilor pitoreşti din raza zonei (vezi Anexa VIII.2, 1, 14). Malul Nistrului să fie iluminat, să fie amplasate căsuţe, foişoare pentru odihnă. Însă există un risc ca acestea să fie inundate dacă s-ar ridica apa râului. Unii oameni de afaceri consideră că localităţile vor avea de cîştigat doar dacă o bună parte a populaţiei va dezvolta activităţi turistice, în caz contrar primăriile locale nu vor avea un câştig pe măsură (vezi Anexa VIII.2, 3). În acelaşi timp, crearea zonelor de odihnă pe malul râului ar permite şi organizarea timpului liber al localnicilor. Dezvoltarea turismului în zona dată va contribui la dezvoltarea ţării (vezi anexa VIII.2, 7).

- Amenajarea unor zone de odihnă/popas pe marginea traseelor (vezi Anexa VIII.2, 4).

- Protejarea mediului natural, prin supravegherea tăierii copacilor, a vânatului animalelor (vezi Anexa VIII.2, 2, 15).

- Deschiderea unor fabrici de procesare a fructelor şi legumelor. Din cauza că în zonă lipseşte o astfel de fabrică, anual o parte din roadă (în special piersici) rămâne neprelucrată. De obicei sunt comercializate fructele şi legumele în stare proaspătă (vezi anexa VIII.2, 5). Deschiderea fabricilor vor crea şi locuri de muncă în localităţile din zonă (vezi Anexa VIII.2, 9), în special pentru femei (fabrica de roşii). S-a menţionat la fel şi necesitatea construirii unor frigidere pentru depozitarea legumelor şi fructelor (vezi Anexa VIII.2, 23).

- Curăţarea Nistrului, unii proprietari de terenuri menţionând că apa râului este murdară şi otrăvită: scăldatul nu se permite dat fiind riscul infectării cu diverse boli (vezi Anexa VIII.2, 6). În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea curăţării albiei Nistrului pentru a se evita inunda iile (vezi Anexa VIII.2, 19). ț

- Dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Spre exemplu, drumul de la Purcari până la Olăneşti, iluminarea străzilor (vezi Anexa VIII.2, 8). În acelaşi timp, o aşteptare de a fermierilor este de a fi reparate şi drumurile secundare, nu doar cele principale ale localităţilor (vezi Anexa VIII.2, 10).

- Dezvoltarea unor servicii pentru tineri pentru a-i distrage de la comportamente deviante (vezi Anexa VIII.2, 11, 16).

- Construcţia unui stadion modern (sat.Purcari) (vezi Anexa VIII.2, 8). - Dezvoltarea agriculturii ecologice, fapt ce ar favoriza dezvoltarea exportului de

produse ecologice (vezi Anexa VIII.2, 13). - Creşterea fazanilor în balta Nistrului (vezi Anexa VIII.2, 14). - Păstrarea curăţeniei în localităţile din zonă (vezi Anexa VIII.2, 15).- Crearea locurilor de muncă pentru tineri, care să nu fie puşi în situaţia de a pleca

peste hotare (vezi Anexa VIII.2, 16).- Împădurirea zonei, menţionându-se faptul că restabilirea vegetaţiei va conduce la

restabilirea zonei (vezi Anexa VIII.2, 19). 41

- Consolidarea terenurilor agricole, ceea ce va permite dezvoltarea agriculturii prin irigare (vezi Anexa VIII.2, 20).

- Deschiderea de fabrici de procesare a laptelui din gospodăriile localnicilor. În momentul în care populaţia nu are cum realiza laptele, este pus în situaţia de a vinde animalele (vezi Anexa VIII.2, 21).

- Însămânţarea păşunilor şi îngrijirea păşunilor, chiar dacă în unele localităţi există păşuni neutilizate dar ele în timp au degradat (vezi Anexa VIII.2, 22).

Per ansamblu, această categorie de respondenţi aşteaptă ca localităţile în următorii 5 ani să se dezvolte, să aibă un aspect mai frumos decât în prezent. În acelaşi timp, se consideră că la nivel local este necesară schimbarea de atitudine faţă de comunităţile rurale a autorită ilor i a însă i membrilor comunită ilor date. ț ș ș ț

VIII.3. Aşteptările altor actori cheie

Un aport important în dezvoltarea localităţilor rurale îl au profesorii, inginerii cadastrali, pădurarii etc. În cadrul studiului s-a evidenţiat că aceştia au următoarele aşteptări cu referire la Parcul Naţional:

- Desfăşurarea de manifestări artistice, care să ocupe timpul liber al localnicilor, ca de exemplu ansamblu de dans, cor etc. Există obiceiuri naţionale care au fost date uitării şi ar putea fi reînviate datorită lucrătorilor caselor de cultură (vezi Anexa VIII.3, 1).

- Crearea unor zone de odihnă de a lungul malului Nistrului, îngrijite şi curate, în stil european (vezi Anexa VIII.3, 2, 13). Una din aşteptări este iniţierea unei forme de agrement – plimbatul cu caii prin pădure (vezi Anexa VIII.3, 3), care ar putea fi solicitată de către străini.

- Crearea zonelor de odihnă pe malul iazurilor din localităţi, utilizând stuful. Zonele de agrement ar cuprinde terenuri pentru fotbal, volei, căsuţe amenajate pentru odihnă şi înnoptare (vezi Anexa VIII.3, 14)

- Crearea unor linii de procesare şi ambalare a fructelor şi legumelor (vezi Anexa VIII.3, 4, 12).

- Netransformarea parcului naţional într-o afacere, frică care există în rândul unor actori comunitari. Aceştia au relevat experienţa MoldSilva care, în concepţia acestora, a transformat pădurile în afaceri (vezi Anexa VIII.3, 5).

- Desfăşurarea de concursuri sportive pentru tineri (vezi Anexa VIII.3, 6). - Dezvoltarea infrastructurii rurale (drumuri, opriri, sală de festivităţi, locuri

de agrement, staţii de epurare, amenajarea fântânilor) (vezi Anexa VIII.3, 7, 8, 16). - Diminuarea vânatului ilegal, o parte dintre intervievaţi considerând că braconajul

este practicat de către persoane influente (vezi Anexa VIII.3, 9). Această aşteptare şi problemă nu a fost expusă de către pădurari.

- Dezvoltarea parcului pe ambele maluri ale Nistrului (vezi Anexa VIII.3, 10), ceea ce va asigura dezvoltarea durabilă a zonei. Fiecare localitate de pe ambele maluri ale Nistrului ar trebui să fie implicată în protejarea zonei.

- Dezvoltarea agroturismului (vezi Anexa VIII.3, 11)- Împădurirea zonei, care ar contribui la diminuarea riscului de sectă, eroziunea

solului etc. „Oamenii vor ca să se schimbe ceva, să se sădească mai multe păduri, mai multe fâ ii forestiere, s-ar apăra solul de eroziune, ar atrage ploile, s-ar forma un microclimat careș ar favoriza menţinerea unei clime stabile.” (IA_Pădurar_1). În acelaşi timp, se va îmbogăţi flora şi fauna zonei.

- Crearea unor drumuri de acces în zonele protejate (păduri) care vor cuprinde zone de odihnă (vezi Anexa VIII.3, 17). La moment accesul în aceste zone este asigurat de câteva cărăruşe.

42

- Amenajarea localităţilor prin sădirea de flori şi controlul accesului animalelor prin localitate (vezi Anexa VIII.3, 18). Chiar dacă localnicii ar sădi flori în preajma gospodăriilor, este necesar de a impune careva reguli cu referire la gospodăriile în care sunt crescute vite pentru a se proteja plantele. Astfel, aspectul localităţilor nu va avea de suferit. Acest aspect a fost dezvoltat în special de către femei (profesoare, lucrători ai primăriei, casei de cultură).

Analiza datelor permite să conchidem că crearea parcului va mulţumi populaţia: „Crearea parcului … eu cred că multă lume ar fi mulţumită, pentru că la noi lumea este foarte bună” (IA_Cultura_1) şi va contribui la dezvoltarea localităţilor.

VIII.4 Aşteptările populaţiei, inclusiv a femeilor

În cadrul cercetării au fost evidenţiate un şir de probleme ale comunităţilor urale, acumulate pe parcursul anilor. Aşteptările populaţiei se focusează în mare parte pe rezolvarea acestor probleme, evidenţiindu-se grija localnicilor faţă de viitorul zonei. Astfel, principalele aşteptări ale realizării zonei protejate sunt:

- Repararea drumurilor, care este o precondiţie pentru dezvoltarea turismului local (vezi Anexa VIII.4, 1). În perioada ploioasă a anului în unele localităţi accesul turiştilor poate fi îngreunat din cauza drumurilor neasfaltate. Femeile speră în acela i timp ca să nuș fie reparate doar drumurile centrale ale localită ilor, dar i cele prin mahale,ț ș îmbunătă indu-se astfel accesul acestora la anumite loca ii din localitate.ț ț

- Crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri (vezi Anexa VIII.4, 2). În sat.Talmaza una dintre aşteptările populaţiei se referă la restabilirea fabricii de fazani, produsele căreia erau procurate atât în ţară, cât şi peste hotare. Acest fapt a fost enun atț atât de către bărba i, cât i femei. ț ș

- Deschiderea unor fabrici de procesare, unele din ele au fost lichidate în perioada după anii 1990. Acest fapt ar permite prelucrarea materiei prime şi crearea locurilor de muncă în localităţile date (vezi Anexa VIII.4, 16, 24). Această a teptare este una men ionatș ț în deosebi de către femei, căci activitatea acestora este centrată fie pe servicii, fie activitate agricolă manuală (pră it). Odată cu deschiderea unor fabrici acestea consideră că „arș scăpa” de pră it. ș

- Crearea unor mici afaceri. Spre exemplu, femeile consideră că ele ar putea dezvolta afaceri în domeniul alimentar, prin prepararea bucatelor tradiţionale: plăcinte, sarmale, măliguţă etc. (vezi Anexa VIII.4, 18) sau în domeniul croşetatului, brodatului (vezi Anexa VIII.4, 27) care ar putea fi oferite turiştilor. La Palanca, spre exemplu, unii, în special bărba ii, consideră că ar putea fi dezvoltată o afacere cu peştii: creşterea şiț procesarea lor prin deschiderea unei fabrici (vezi Anexa VIII.4, 22); sau o linie de fabricare a briche ilor (vezi Anexa VIII.4, 28).ț

- Deschiderea unor noi pieţe de desfacere a producţiei agricole. (vezi Anexa VIII.4, 16). Această problemă i a teptare este una carcateristică i femeilor, i bărba ilor,ș ș ș ș ț însă cu precădere a fost enun ată de către bărba i dat fiind sarcina acestora de a îndestulaț ț financiar familia.

- Crearea zonei de odihnă pentru populaţie (vezi Anexa VIII.4, 8), care va contribui la dezvoltarea economică a zonei. În acelaşi timp, unii participanţi la studiu consideră că deschiderea accesului populaţiei la locurile „sălbatice” ale zonei conduce la apariţia unui sentiment de jale, de frică de a nu fi distruse (vezi Anexa VIII.4, 3). Pentru protejarea şi menţinerea zonei în stare curată s-a propus angajarea unor persoane responsabile de menţinerea ordinii în zona dată şi montarea unor lăzi de gunoi. În acelaşi timp, populaţia, în special tinerii, ar dori să fie montate piste pentru biciclişti şi pentru practicarea sportului (vezi Anexa VIII.4, 6), topogane pentru copii (vezi Anexa VIII.4, 25). Zona de odihnă ar

43

trebui să cuprindă loc special amenajat pentru prepararea unor mâncăruri (vezi Anexa VIII.4, 7). În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea de a se redeschide/crea tabere de odihnă pentru copii, mai ales ţinând cont de faptul că este o zonă pitorească. În acela iș context, putem men iona că dacă femeile pun accentul pe dezvoltarea zonei de odihnă dinț perspectiva petrecerii timpului liber împreună cu copiii, atunci bărba ii pun accentul înț acest caz pe dotarea acestei zone de odihnă cu grătare pentru prepararea mâncării.

- Dezvoltarea turismului prin valorificarea resurselor naturale: plajă, pădure, (vezi Anexa VIII.4, 4, 21). În acelaşi timp, unii participanţi la studiu au menţionat că dezvoltarea turismului va contribui la realizarea producţiei agricole: „Dacă o să vină turişti, o să iasă bunicuţa cu mărar, cu roşii, cu castraveţi, o să-i placă că o să aibă o ocupaţie” (FG_1). Atât femeile, cât i bărba ii consideră că zona dată este renumită prin bogă iileș ț ț naturale care trebuie valorificate prin dezvoltarea turismului. La fel, s-a menţionat necesitatea creării unor zone amenajate special pentru pescuit, crearea unor trasee turistice pe Nistru, însoţite de ghid astfel că turiştii să afle istoria zonei (vezi anexa VIII.4, 5). Ca i celelalte categorii de participan i la studiu, localnicii consideră că dezvoltarea uneiș ț zone turistice va atrage după sine investiţii. În acest mod localităţile de pe malul Nistrului vor putea să se dezvolte (vezi Anexa VIII.4, 13, 21). Această zonă ar trebui să cuprindă căsuţe construite din materiale ecologice: stuf, lemn (vezi Anexa VIII.4, 14), păstrând stilul naţional. Femeile s-ar implica în oferirea de sfaturi pentru amenajarea zonei în stil na ional. ț

- Contracararea vânatului ilegal, existând riscul rănirii populaţiei (vezi Anexa VIII.4, 9). Populaţia acuză de vânat ilegal nu doar pe localnici, dar şi pe reprezentanţii clasei politice, oameni de afaceri. Frica de a nu fi rănit a fost expusă pe larg de către femei, fiind preocupate de siguran a membrilor familiei. ț

- Curăţarea Nistrului Chior, care va contribui la îmbogăţirea florei şi faunei zonei (vezi Anexa VIII.4, 10, 11). Populaţia vorbeşte cu nostalgie despre perioada când în albia Nistrului erau întâlnite diferite specii de lebede, raţe etc., care astăzi sunt mai rar întâlnite. Chiar dacă la Talmaza există careva iniţiative de a se restabili albia veche a Nistrului, lucrările sunt stopate, oamenii fiind nemulţumiţi de acest fapt. Ei consideră necesară şi benefică restabilirea albiei pentru a se evita pe viitor inundaţiile, pentru irigarea terenurilor agricole din preajmă, pentru dezvoltarea pescuitului. În acelaşi timp, populaţia speră că o dată cu curăţarea albiei se va îmbunătăţi şi starea ecologică: la moment dambele rîului sunt delăsate şi pline de gunoiul adus de ploi. În acest caz femeile pun accentul mai mult pe evitarea inunda iilor atât a gospodăriilor, cât i a terenurilor, în timp ce bărba iiț ș ț pun accentul pe posibilitatea de irigare a terenurilor i posibilitatea de pescui. ș

- Restabilirea sistemelor de irigare, care au funcţionat în perioada sovietică (vezi Anexa VIII.4, 19).

- Crearea în zona dată a unui parc naţional în care populaţia ar putea vedea animalele şi plantele în mediul lor natural. Această zonă ar fi o veritabilă rezervaţie naturală. Respondenţii au indicat că acest fapt este important pentru generaţia tânără, în special cei de la oraşe, care nu au avut posibilitatea de a vedea animalele şi plantele decât prin intermediul computerului (vezi Anexa VIII.4, 15). Acest fapt a fost enun at în mare parte deț către bărba i, dar i de unele femei, în special cele cu studii superioare, fiind preocupate deț ș informarea tinerilor despre flora i fauna zonei. ș

- Plantarea unor specii de copaci energetici, care cresc într-o perioadă de timp scurtă (vezi Anexa VIII.4, 26), idee prezentată de către bărba i. ț

- Creşterea nivelului de cultură ecologică în rândul populaţiei, care este necesar de a conştientiza necesitatea protejării mediului (vezi Anexa VIII.4, 12). În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea înăspririi pedepselor pentru cei care nu menţin ordinea publică şi distrug bunurile localităţii (vezi Anexa VIII.4, 17). În calitate de sancţiuni s-a propus amendarea cu o sumă de bani sau muncă neremunerată în folosul comunităţii. În acesta

44

caz femeile au men ionat că bărba ii nu vor dori să realizeze muncă comunitară, existând oț ț gândire stereotipă fa ă de un bărbat care face această muncă: mai des s-ar accepta ca oț femeie să realizeze muncă comunitară decât un bărbat.

- Restabilirea zonelor de păşunat. Spre exemplu, în sat.Talmaza localnicii au un acces limitat la păşuni. Terenurile destinate păşunilor satului au fost acaparate de anumite persoane cu funcţie de răspundere şi utilizate pentru recoltarea producţiei agricole. Astfel că pentru a ajunge la păşuni, localnicii cu vite trebuie să parcurgă o distanţă printre parcele de teren (vezi Anexa VIII.4, 20). Această problemă a fost enun ată atât de femei, cât i deț ș bărba i. ț

- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea unor servicii locale: casă de cultură, frizerie, cizmărie etc. (vezi Anexa VIII.4, 23). În toate localităţile investigate există spaţii/clădiri nevalorificate, populaţia considerând că acestea ar putea fi utilizate pentru dezvoltarea unor servicii necesare populaţiei. În acest mod populaţia va economisi bani nefiind nevoiţi să meargă până în centrul raional.

Analiza datelor relevă o slabă diferen iere a a teptărilor femeilor i bărba ilor fa ă deț ș ș ț ț crearea zonei protejate. Femeile consideră într-o măsură mai mare că o dată cu crearea Parcului Na ional vor avea posibilitatea de a dezvolta mici afaceri cu mâncare tradi ională,ț ț broderie, cro etat. În acela i timp, necesitatea de fi dezvoltată zona sau de a se rezolvaș ș careva probleme de infrastură sunt preocupări i ale femeilor i ale bărba ilor. ș ș ț

Studiul scoate în evidenţă faptul că toţi actorii intervievaţi, de la localnici până la factori de decizie, indică asupra necesităţii şi speranţei creării zonei Nistrul de Jos, conştientizând necesitatea intervenţiei şi a consecinţelor pe termen lung. Ei conştientizează că anumite probleme ecologice ţin de intervenţia omului în mediul natural, astăzi confruntându-se cu probleme, precum: imposibilitatea de a iriga, secetă, dispariţia unor specii de animale şi plante, insalubritate etc. În acelaşi timp, s-a relevat faptul că populaţia s-ar implica în dezvoltarea zonei, dar solicită şi o implicare a statutului, astfel că acţiunile vor fi conjugate.

IX. MONITORIZAREA ACŢIUNILOR CE URMEAZĂ A FI DESFĂŞURATE

Reuşita oricărui proiect depinde de modalitatea de implimentare şi monitorizare a acţiunilor, ceea ce ulterior asigură durabilitatea acestuia. Studiul realizat evidenţiază faptul că în realizarea Parcului naţional ar trebui implicaţi atât localnicii, cât şi instituţiile abilitate în domeniu. Însă, atunci când ne referim la monitorizarea şi controlul celor ce vor urma, opiniile s-au diferenţiat de la o categorie la alta, însă în concepţia marii majorităţi a participan ilor la studiu localnicii ar trebui să aibă un rol important în monitorizareaț acţiunilor.

În concepţia unor reprezentanţi ai APL gestionarea activităţilor şi monitorizarea Parcului Naţional ar trebui să fie o sarcină a unei organizaţii neguvernamentale, oferindu-se exemplul Societăţii Ecologice Biotica. Atribuirea sarcinii date societăţii civile este explicată prin pierderea încrederii populaţiei în instituţiile guvernamentale controlate de către partide. În plus, prin intermediul unei organizaţii neguvernamentale există posibilitatea cooptării de specialişti profesionişti în domeniu (vezi Anexa IX. 1, 14). În momentul în care s-ar crea o agenţie sau un departament în cadrul unui minister, există riscul politizării domeniului şi astfel să nu se realizeze cele planificate (vezi Anexa IX. 3).

O altă propunere cu referire la gestionarea parcului şi a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse ar trebui să fie o sarcină a autorităţilor locale, motivând prin posibilele conflicte de interese a unor instituţii de stat, precum MoldSilva, Apele Moldovei, Ministerul Mediului.

45

Dat fiind numărul mare de localităţi incluse în Parcul Naţional, s-a propus crearea unei asociaţii a comunelor din perimetrul parcului care ar avea sarcina de implementare şi monitorizare a acţiunilor. În cadrul acestei asociaţii ar fi necesar de delegat din partea fiecărei localităţi câte un reprezentant, poate fi o persoană cu studii în domeniu (vezi Anexa IX. 9). În acelaşi timp, alocarea resurselor ar fi o sarcină a Ministerului Mediului (vezi Anexa IX. 2).

Pe de altă parte, unii lideri de pământ consideră că Ministerul Mediului ar trebui să fie instituţia care să fie preocupată de buna organizare a Parcului Naţional (vezi Anexa IX. 8, 11, 16). În acelaşi timp, crearea şi buna funcţionare a parcului ar trebui să fie o preocupare a tuturor guvernanţilor, însă o parte din intervievaţi consideră că cea mai mare responsabilitate ar trebui să o poarte Ministerul Mediului. Acţiunile acestuia, însă, ar trebui să fie monitorizate de către organizaţiile neguvernamentale ecologice (vezi Anexa IX. 16). În mare parte, studiul atestă o lipsă de încredere a populaţiei în capacitatea Guvernului de a gestiona cu Parcul Naţional (vezi Anexa IX. 10, 15, 20). Această neîncredere este caracteristică atât femeilor, cât i bărba ilor. ș țCoordonarea activităţilor şi implementarea lor ar trebui să fie o sarcină a consiliilor locale, fiind desemnată o persoană din comunitate pe post de coordonator, care cunoaşte localitatea şi localnicii (vezi Anexa IX. 5, 7, 12, 21), deoarece o persoană străină nu va avea impactul scontat. În acelaşi timp, unii consideră că ar putea fi creat un consiliu coordonator format din persoane competente din localitate, care ar putea fi finanţat de către localnici, printr-o cotizaţie lunară de 5-10 lei (vezi Anexa IX. 6, 14, 18). Implicarea localnicilor în monitorizarea ac iunilor de creare a i consolidare a parcului a fost enun atăț ș ț în mod prioritar de către femei, considerându-se că doar un localnic ar cunoa te mai bineș problemele, indiferent dacă va fi femeie sau bărbat.

O altă propunere cu referire la responsabilul de zonă a fost cea cu referire la un specialist în silvicultură, care ar trebui să aibă competenţe de manager, să poată gestiona un proiect şi să cunoască situaţia zonei (vezi Anexa IX. 14).

Studiul eviden iază că reprezentanţii APL de nivelul 2 consideră că gestionarea parcului arț trebui să fie o sarcină a unei structuri raionale, care ar putea să gestioneze diverse situaţii. Însă aici apare o situaţie contradictorie: pe de o parte, pământurile sunt în jurisdicţia primăriilor, iar pe de altă parte, APL de nivelul 2 ar trebui să gestioneze parcul. Acest fapt este inechitabil fa ă de APL de nivelul 1, fapt con tientizat de reprezentan ii APLț ș ț de nivelul 2, relevând faptul că resursele financiare obţinute din funcţionarea parcului sunt necesare APL de nivelul 1, pentru buna organizare şi dezvoltare a localităţii (vezi Anexa IX. 4).

Unul dintre pădurarii intervievaţi au indicat asupra necesităţii implicării unui om de afaceri, care ar putea organiza şi gestiona parcul (vezi Anexa IX. 17). Această propunere nu a mai fost enunţată de nici un participant la cercetare. Din contra, unii intervievaţi au menţionat asupra neimplicării afaceriştilor în acţiunile de monitorizare. Implicarea oamenilor de afaceri ar contribui la anumite înţelegeri.

Pentru buna funcţionare a a parcului populaţia conştientizează că este necesară stabilirea unor reguli clare cu referire la pescuit, odihnă, vânat: „Să spună unde se poate şi cum se poate. Să fie indicate aceste reguli” (IA_Fermier_1). Astfel populaţia fiind informată, mai uşor va accepta şi va înţelege importanţa protejării mediului (vezi Anexa IX. 13). La fel s-a insistat asupra amendării persoanelor care nu lasă curat după sine în zonele de odihnă (vezi Anexa IX. 19).

46

În concluzie, conchidem că monitorizarea ac iunilor care urmează a fi desfă urate în zonăț ș este percepută ca o sarcină a comunită ilor locale, scăzând încrederea în institu iileț ț guvernamentale.

X. POSIBILE OBSTACOLE ÎN CREAREA ŞI FUNCŢIONALITATEA PARCULUI NAŢIONAL

X.I. Viziunile reprezentanţilor APL

Crearea Parcului Naţional în viziunea unor reprezentanţi ai APL depinde de interesul manifestat de către autorităţile statului, în principal de Guvern (vezi anexa X.1). În momentul în care autorită ile nu vor fi interesate de dezvoltarea zonei, există risculț abandonării proiectului dat.

În acela i timp, ș slaba acceptare a populaţiei de a întreprinde anumite măsuri necesare pentru crearea şi menţinerea Parcului Naţional ar crea impedimente în func ionarea parcului. Un exemplu relevant ar fi neacceptarea de a nu utiliza pesticidele deț către populaţie sau lipsa controlul semănăturilor (vezi Anexa X.2). Această problemă în timp ar putea dispărea dat fiind implicarea primăriei în explicarea şi monitorizarea acestor situaţii problematice. În acelaşi timp, s-a menţionat că dorinţa de a produce/creşte produse ecologice va determina popula ia să utilizeze îngrăşăminte ecologice, renunţând la celeț chimice (vezi Anexa X.8).

O altă situaţie problematică care ar crea impedimente în implementarea ac iunilor deț creare a parcului este nedorinţa oamenilor de a vinde sau a da pământul în arendă în cazul în care ar fi necesar acest fapt. Reuşita acestei ac iuni depinde de capacitatea deț negociere a instituţiilor statului cu localnicii (vezi Anexa X.3). Este necesar de a se determina mecanismul prin care va avea loc vinderea sau luarea în arendă a pământurilor, astfel că populaţia să nu aibă de suferit. În acest caz a fost adus ca exemplu experienţa Poloniei prin care statul a instituit un sistem de compensaţii pentru proprietarii de terenuri pentru a nu fi prelucrate şi a fi lăsate pentru a fi conservat patrimoniul natural (vezi Anexa X. 4). În momentul în care un astfel de sistem de compensare a pierderilor ar fi instituit, populaţia ar participa şi ar fi „entuziasmată”.

De pe altă parte, s-a menţionat că în condiţiile economice actuale unii proprietari de terenuri ar putea să le vândă, însă cea mai eficientă metodă este arendarea, care nu va cauza nemulţumire din partea populaţiei (vezi Anexa X. 10).

În concep ia unor reprezentanţi ai APL o problemă ar fi ț preluarea terenurilor de la populaţie cu retragarea titlurilor de proprietate. Localnicii vor insista să rămână proprietari ai acestor terenuri, cu condiţia că să nu le prelucreze (vezi Anexa X. 5). Pentru evitarea unor astfel de obstacole este necesară comunicarea permanentă cu localnicii pentru a conştientiza necesitatea creării Parcului Naţional.

O teamă a unor reprezentanţi ai APL este ca odată cu crearea parcului să nu se impună mai multe restricţii decât beneficii, în acest caz populaţia nu ar coopera. În acest context, este necesară stabilirea unui plan de dezvoltare, care să cuprindă acţiuni concrete, care să fie prezintat localnicilor (vezi Anexa X. 4).

O problemă care poate să afecteze fauna zonei, este practicarea vînatului ilegal (vezi Anexa X. 7). Unii reprezentanţi ai APL au menţionat că braconajul este periculos nu doar pentru animale, dar şi pentru localnici.

47

În unele localităţi se practică culesul florilor din pădure pentru a fi realizate. Această practică ar putea crea impedimente în funcţionarea parcului. Se constată că este necesar de convins populaţia de a proteja flora zonei (vezi Anexa X. 9).

Un obstacol în funcţionarea parcului este frica de a li se îngrădi dreptul de a intra pe teritoriilor din raza parcului, în cazul în care Guvernul ar impune această regulă. Această frică este întărită de situa ia actuală când localnicii nu tot intra în pădure dat fiindț arendarea acesteia (vezi Anexa X. 11)

XII. Viziunile fermierilor şi proprietarilor de pământ

În concepţia acestora populaţia nu va ceda pământurile, fiind posibil schimbul terenurilor. Această atitudine rezervată este alimentată de unele experienţe anterioare prin care populaţia a fost amăgită prin oferirea unei sume de 1000 lei pentru o cotă, iar ulterior de pe aceste terenuri s-au extras nisip (vezi Anexa X. 12). Unii proprietari ar fi de acord să dea pământul în arendă pentru 50 de ani în beneficiul parcului, dar nicidecum să îl vândă, pentru că aceste terenuri sunt o sursă de existenţă (vezi Anexa X. 14).

O altă parte din fermieri ar fi de acord cu vânzarea terenurilor în condiţii avantajoase sau să le fie oferit un alt teren în altă parte a localităţii (vezi Anexa X. 18).

Interzicerea gherbicidelor în prelucrarea pământului ar fi o problemă pentru proprietarii de terenuri, căci în urma inundaţiilor terenurile sunt pline de buruieni. Astfel că proprietarii de pământ sunt puşi în situaţia de a utiliza produse chimice. În acela i timp,ș lipsa for ei de muncă îi for ează să utilizeze gherbicide (vezi Anexa X. 13, 16). ț țPentru evitarea unor probleme cu proprietarii este necesară comunicarea continuă şi oferirea de exemple pozitive ca urmare a creării Parcului naţional (vezi Anexa X. 15).

XIII. Viziunile altor actori cheie

În concep ia acestora există câteva posibile obstacole/situa ii care pot îngreuna sau ciarț ț periclita func ionalitatea zonei, printre care:ț

- Nedorinţa localnicilor de a oferi pământurile pentru crearea zonei. Proprietarii care au pământ de bunitate mai scăzută ar fi de acord de a da/lăsa aceste pământuri, în schimb cei care au pământuri roditoare nu vor ceda. Va fi necesar de negociat cu ei şi de găsit compromisuri: fie de oferit alt teren, fie de luat în arendă, fie de vândut (vezi Anexa X. 13, 17).

- Problema păşunilor – unii intervievaţi consideră că un obstacol în buna funcţionare a parcului va fi păşunea, existând frica că populaţia nu va avea acces la păşuni (vezi Anexa X. 20).

- Accesul contra plată în zonele de odihnă – unii intervievaţi consideră că populaţia nu va avea resurse financiare pentru a putea să se odinească dacă se va impune o taxă de acces (vezi Anexa X. 21). În schimb pentru turişti aceasta nu ar putea fi o problemă.

XIV. Viziunile populaţiei, inclusiv a femeilor

Popula ia din zona cercetată este deschisă pentru crearea parcului na ional, însă existăț ț câteva situa ii care le trezesc nedumerire i reticen ă:ț ș ț

- Nedorinţa de a oferi pământul (vezi Anexa X. 22). O situa ie specifică este înț s.Palanca: localnicii au frică de faptul că nu vor avea acces la pământurile care le au, exact iș în cazul în care nu au acces la terenurile aflate pe partea traseului Odessa-Reni. Ei

48

consideră că au fost „amăgiţi”, astfel că se tem să nu fie a doua oară amăgi i. Această teamăț este enuna tă atât de femei, cât i de bărba i, dat fiind de inerea de pământ atât de cătreț ș ț ț unii, cât i de către ceilal i. ș ț

- Birocraţia ar putea fi un obstacol în vederea dezvoltării unor afaceri în regiuni. Ca exemplu, s-a oferit dezvoltarea afacerii cu colectarea şi realizarea stufului din zona Nistrului, căci în mare parte stuful din zonă este ars de către localnici. Însă unii respondenţi consideră că această afacere mai greu s-ar dezvolta, dat fiind formalităţile care necesită a respectate şi corupţia din sistem (vezi Anexa X. 23). Acest aspect a fost enun at atât deț către bărba i, cât i de către femei. ț ș

Pentru reuşita dezvoltării zonei Nistrului de Jos este important în concepţia tuturor intervievaţilor de a se comunica între toţi partenerii. În momentul în care există careva proiecte implementate este necesar de a se analiza realizările acelui proiect şi să se determine care sunt următoarele acţiuni în cadrul altor proiecte. Acest fapt însă mai rar se realizează, ceea ce conduce la pierderi în comunitate (vezi Anexa X. 6). Este important ca populaţia să fie informată referitor la acţiunile ce urmează a fi desfăşurate în localităţi, care va fi contribuţia populaţiei pentru a putea evita anumite probleme în viitor (vezi Anexa X. 19).

Studiul relevă faptul că lipsa cuno tin elor popula iei referitor la crearea unor zoneș ț ț protejate de stat implică i o lipsă de viziune fa ă de dezvoltarea zonei date. În acestș ț context, este necesară o campanie amplă de comunicare publică de mediatizare a ac iunilorț ce urmează a fi întreprinse.

49

INDICATORI

În urma studiului au putut fi determinate următoarele date statistice cu privire la indicatorii da i, care vor fi măsura i în faza a 2 a studiului:ț ț

Indicator Da Nu/Nu puteau să î iș expună părerea

Barbaţi Femei Barbaţi Femei

1. Dorin a creării Parcului țNa ionalț

47,6%5 29,3% 8,5% 14.6%

2. Cunoa terea termenului șRamsar

12,8% 4,6% 43,1% 39,5%

3. Cunoa terea initiativei de a șcrea Parcul Na ionalț

24,8% 16,5% 31.2% 27,5%

4. Opinii cu privire la insuccesul creării Parcului Na ionalț

25,7% 16,5% 30,3% 27,5%

5. Implicarea popula iei în țrealizarea proiectului dat (Parcul Na ional)ț

51,4% 44,0% 4,6% 0

5 Procente calculate din totalul celor 114 persoane participante la cercetare50

CONCLUZII

În majoritatea localită ilor cea mai mare parte a populaţiei active economic oț constituie femeile, astfel acestea sunt cele care activează în mare parte în cadrul instituţiilor de învăţămînt preşcolar şi preuniversitar, de asemenea din cadrul primăriilor. Astfel cele mai multe persoane cu studii superioare rămase în localitate sunt femeile. Din această cauză echipele de persoane responsabile de scrierea şi implementarea proiectelor pentru dezvoltarea localităţii sunt constituite în mare parte din femei.

I. Cuno tin e, atitudini i viziuni fa ă de crearea Parcului Na ional Nistru deș ț ș ț ț Jos

Populaţia localităţilor din lunca Nistrului nu este suficient informată referitor la crearea Parcului Naţional, zona Ramsar, ne tiind ce presupune aceasta.ș

Persoanele active social care interacţionează frecvent cu structurile de autoritate publică, indiferent dacă e raională sau locală, cunosc despre intenţia în cauză, însă nu cunosc mai multe detalii.

Cealaltă categorie, mai puţin activă social, nu are cunoştinţe nici despre Parcul Naţional Nistru de Jos, nici despre zona Ramsar.

Categoria cea mai bine informată în acest sens este constituită din primarii care au administrat localitate timp de 2 sau mai multe mandate şi persoanele care au colaborat cu SE Biotica în diverse proiecte.

Cunoştinţele deţinute de către populaţie referitor la Parcul Naţional sunt fragmentare şi sporadice, uneori lăsând impresia că sunt formate prin împărtăşirea opiniei altor persoane.

Ceea ce s-a observat în fiecare localitate investigată este faptul că cunoştinţele localnicilor deşi sunt sumare, sunt şi contradictorii, adică oscilează între două extremităţi de la protecţia florei şi faunei la interesul unei persoane în zonă, sau la interzicerea accesului populaţiei în zonă.

Viziunile populaţiei referitor la Parcul Naţional Nistru de Jos au ca bază cunoştinţele acesteia despre ce presupune un Parc Naţional.

Viziunile populaţiei despre Parcul Naţional variază de la imagini reale până la cele abstracte, în funcţie de cunoştinţele pe care le deţine.

Viziunile oscilează pe un continuumul dintre pozitiv-optimism şi negativ-suspicios. Viziunile pozitive au fost formate în urma vizitării altor Parcuri Naţionale, iar cele negative au ca bază constitutivă speculaţii, asocieri nefondate cu alte proiecte sau raportarea la situaţia din ţară.

Persoanele care au o viziune clară şi corectă despre un Parc Naţional sunt mai receptive, au viziuni clare despre ce s-ar putea realiza prin intermediul acestui parc, demonstrează potenţial şi dorinţă de implicare în implementarea proiectului în localitatea lor.

Atitudinile populaţiei referitor la crearea Parcului Naţional Nistru de Jos sunt variate pornind de la cele negative, rezervate, defensive, anxioase, pesimiste, indiferente până la cele pozitive necondiţionate.

Atitudinile sunt formate prin corelarea cunoştinţelor cu experienţe anterioare neplăcute din alte proiecte sau din experienţa unor interdicţii, din domeniul ecologic, cu efecte negative pentru persoanelor în cauză.

Cu referire la diferen ele gender:ț

51

Din perspectivă gender cunoştinţele despre crearea Parcului pot fi clasificate în 4 categorii reieşite din intersectarea a două axe: feminin-masculin, activ social – pasiv social. Astfel, categoria de populaţie feminină şi activă social deţine cunoştinţe, dar nu suficiente, comparativ cu populaţia feminină pasivă social, care nu deţine deloc informaţii. Categoria de populaţie masculină activă social deţine informaţii suficiente, dar nu complete, comparativ cu populaţia masculină pasivă social, care deţine unele informaţii parvenite pe cale informală.

Distribuţia populaţiei feminine şi masculine pe o axă a deţinerii cunoştinţelor despre crearea Parcului Naţional Nistru de Jos, cu polii „deţin informaţii suficiente” şi „nu deţin deloc informaţii”, s-ar reprezenta în felul următor: populaţia feminină se plasează mai mult spre polul „nu deţin deloc informaţii”, iar populaţia masculină spre polul opus – „deţin informaţii suficiente”.

Viziunile populaţiei diferă în funcţie de gen: femeile au viziuni mai romantice supra Parcului Naţional decât bărbaţii care au o viziune mai pragmatică. Femeile percep Parcul ca o zonă de evadare din rutina zilnică, bărbaţii ca oportunitate de câştig; femeile asociază Parcul cu o Grădină publică, pe când bărbaţii – cu prestarea unor servicii de agrement.

Nu există diferenţieri de atitudine din punct de vedere gender, însă există tendinţa de aderare a femeilor la atitudinile deja formate ale altor persoane care deţin cunoştinţe în această privinţă; aceste persoane fiind în majoritatea cazurilor bărbaţi.

II. Forme şi mecanisme de implicare/participare a localnicilor în crearea şi funcţionarea Parcului Naţional

Gradul de implicare a localnicilor variază în func ie de: specificul comunită ii,ț ț domeniu de activitate a cetă eanului, categorie socială, vîrstă, situa ie economică etc.ț ț Astfel, cele mai active categorii privind participarea i implicarea în implementareaș diferselor proiecte locale, sprijin în monitorizare i informare a localnicilor sunt: lideriiș locali, reprezentan ii APL, reprezentan i ai ONG-lor locale, angaja i ai institu iilor deț ț ț ț învă ămînt din localitate i al i lideri locali.ț ș ț

Principalele forme de implicare a locuitorilor sunt: contribu ia financiară sau prinț muncă neremunerată în folosul comunită ii, informarea i implicarea în activită i deț ș ț monitorizare. Contribu ia financiară reprezintă una dintre primele forme de implicare aț locuitorilor i diferă în func ie de proiect, variind între 100-400 MDL.ș ț

Principalele activită i în care s-au implicat sătenii in de: procesul de sădire aț ț copacilor, cură ire a străzilor, informare a sătenilor privind activită ile de muncăț ț neremunerată, repara ia institu iilor de învă ămînt, salubrizarea cimitirului, repara iaț ț ț ț bisericii. Există diferen e gender privind formele de implicare a sătenilor. Astfel, femeileț sunt implicate mai mult la activită i ce in de repara ie cosmetică, prepararea mîncării,ț ț ț cură area străzilor, iar bărba ii participă mai mult la activită i de prelucrare a pămîntului,ț ț ț săditul copacilor, activită i ce necesită utilizarea tractorului sau altor utilaje tehnice etc.ț

Principalele domenii de implicare locale în func ie de etapele de implementare aț proiectelor sunt: implicarea locală în procesul de implementare a proiectului, informare locală i monitorizare în procesul de implementare a proiectului i monitorizare ulterioarăș ș a durabilită ii păstrării bunurilor dezvoltate în cadrul proiectului.ț

Cele mai mari dificultă i au fost întîlnite în procesul de colectare a banilor pentruț suplinirea cotei păr i a bugetului proiectului finan at.ț ț

Categoriile sociale care nu se implică în activită i comune ale localită ii sunt:ț ț grupurile vulnerabile, persoanele dependente de alcool, persoanele sărace, persoanele nemul umite şi persoanele care nu au vreun profit din proiectul implementat, persoaneleț lenoase etc. Nu există careva diferen e gender, diferen e ce in de vîrstă sau diferen eț ț ț ț

52

etnice privind aceste categorii. Fiecare comunitate adoptă strategii specifice de lucru cu categoriile care refuză să se implice, fie financiar fie prin muncă, în cadrul dezvoltării iș implementării diferitor proiecte locale.

Rareori sunt întîlnite conflicte în ceea ce prive te implementarea proiectelor deș dezvoltare locală. În mare parte, acestea sunt cauzate de nedorin a sătenilor de a seț implica/sus ine proiectele locale. În majoritatea cazurilor acestea sunt solu ionate de cătreț ț locuitori fără a implica structurile administrative. Principalele cauze invocate de către săteni în procesul de escaladare a conflictelor in de: dezacordul privind modul deț implicare sau nedorin a de a se implica (în special financiar).ț

Lipsa consultărilor publice privind activită ile ce pot fi realizate în cadrulț proiectelor implementate la nivel local cre te gradului de neparticipare locală.ș

Implicarea APL Rolul primăriei este fundamental şi vizează: informare locuitorilor; organizarea

echipelor de informare locală; implicarea liderilor locali în procesul de implementare a proiectelor locale, colectare de fonduri financiare necesare pentru a acoperi cota parte a contribuţiei necesare în cadrul proiectelor, suport financiar în achiziţionarea materialelor necesare pentru reparaţia instituţiilor locale, suport în dezvoltarea de idei privind elaborarea conceptelor de proiecte locale, precum şi implementarea acestora, sprijin în procesul de cooperare locală, monitorizarea implementării activităţilor realizate etc.

Comparativ cu ceilalţi actori locali, APL se bucură de cea mai mare încredere a localnicilor. Dat fiind acest fapt, primăria, comparativ cu ceilalţi actori este percepută de către majoritatea participanţilor la discuţiile de grup ca fiind cea mai eficientă în ceea ce priveşte realizarea funcţiei de informare locală.

Procesul de informare, de obicei, se realizează în cadrul unor adunări generale, unde reprezentanţii de la primărie relatează despre scopul şi impactul pozitiv al proiectului. În cadrul acestor discuţii sunt abordate aspecte ce ţin de implicarea sătenilor, forme de implicare. În cadrul comunităţilor mici este practicată frecvent informarea/convingerea individualizată. O altă formă de informare locală este informarea mediatică sau informarea prin surse mass-media.

Implicarea fermierilor şi proprietarilor de pământ Implicarea fermierilor este diferită în raport cu celelalte categorii de actori locali.

Aceştia sunt deschişi de a se implica atît sub formă de contribuţii financiare cît şi prin muncă neremunerată. În marea majoritate a cazurilor fermierii sunt parte a grupului de lideri locali şi se implică cu prestarea utiliajelor tehnice necesare (munca cu tractorul, camionul) şi prestarea muncii fizice.

Fermierii lideri reprezintă agenţi economici importanţi la nivel local care se implică financiar prin donearea unor sume seminificative de bani pentru a acoperi cota parte a contribuţiei locale.

Implicarea altor actori cheie Prezen a organizaţiilor neguvernamentale este diferită şi variază în funcţie deț

localitate, specificul de activitatea, echipa de implementare, colaborarea cu APL. Analiza specificului local, scoate în eviden ă, caracterul pasiv al societă ii civile din mediul rural.ț ț De i în unele localită i există mai mult de 4 ONG-uri, doar unul este activ i implementeazăș ț ș proiecte. Succesul ONG-lui la nivel local este strict determinat de colaborarea cu APL.

Cooperarea dintre APL i ONG-le locale presupune: organizarea de seminare,ș adunări de informare, elaborarea conceptului de proiecte de dezvoltare locală, sprijin în monitorizarea activită ii proiectelor locale etc. Procesul de dezvoltare a conceptelor deț proiecte este diferit de la caz la caz. Acestea implică crearea de grupuri de lucru, compuse din speciali ti, practicieni din diverse domenii (educa ional, ecologic, antreprenorial,ș ț agricol, cultural etc.). Majoritatea proiectelor locale au fost scrise în limba de stat, însă, la

53

moment, există o tendin ă de însu ire a limbii engleze dat fiind multitudineaț ș oportunită ilor de finan are europeană.ț ț

ONG-le locale au un rol important i se implică în procesul de lucru cu persoaneleș pasive. Astfel, în baza activită ilor de voluntariat sunt aplicate diverse strategii locale deț convingere/sensibilizare a locuitorilor care au refuzat să se implice, fie prin contribu iiț finanaciare, fie prin muncă neremunerată.

Implicarea antreprenorilor i liderilor locali depinde de gradul de încredere alș acestora în primar i culoarea politică dominantă.ș

Reprezentan ii institu iilor de învă ămînt: grădini ă, coala, casa de cultură au unț ț ț ț ș rol fundamental în procesul de educare civică i promovare/dezvoltare a unui cetă eanș ț democrat. De asemenea, profesorii se implică activ în procesul de informare locală iș dezvoltarea unor proiecte ce in de dezvoltarea componentei educa ionale (repara iaț ț ț

colii, grădini ei, alte activită i).ș ț ț Casa de cultură este un alt agent local care contribuie la cre terea gradului deș

informare locală i con tientizare privind necesitatea implicării în cadrul proiectelorș ș implementate prin organizarea unor întîlniri informare.

Biserica este un actor care se bucură de mare încredere locală i participă înș principal la procesul de informare i sensibilizare a sătenilor contribuind la cre tereaș ș gradului de implicare a acestora în cadrul comunită ii.ț

Implicarea populaţiei, inclusiv a femeilor Marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup manifestă dorinţa de a

participa la crearea Parcului Naţional “Nistru de Jos”. Principalele forme de implicare sunt: contribuţiile băneşti şi prin muncă

neremunerată, însă, echipa de implementare a proiectului trebuie să evalueze diferenţiat potenţialul contribuţiei fiecărui cetăţean. Pentru persoanele vulnerabile/sărace, trebuie să fie create posibilităţi opţionale de implicare.

Procesul de implicare locală este diferit fiind influenţat de structura demografică a localităţii: emigrarea tinerilor, emigrarea bărbaţilor, îmbătrînirea populaţiei etc.

Măsurile restrictive care implică utilizarea amenzilor sunt necesare şi eficiente, consideră majoritatea participanţilor la discuţiile de grup. Amenzile trebuie să fie “aspre”, pentru a diminua cazurilor locale de încălcare legală.

Activitatea de voluntariat este importantă, însă trebuie să fie una opţională în procesul de realizare a activităţii de monitorizare, informare etc.

Activităţile în care intervievaţii preferă să se implice în cadrul proiectului de construcţie a parcului naţional Nistru de Jos sunt: sădirea copacilor, îngrijirea copacilor, plantarea diverselor specii, amenajarea terenurilor, monitorizarea sistematică şi continuă a activităţilor care se vor desfăşura în perioada implementării proiectului, reconstrucţia fîntinilor, cişmelor, informarea locală privind necesitatatea implicării sătenilor în păstrarea durabilităţii rezultatelor obţinute etc.

Sătenii manifestă o mare deschidere spre colaborarea cu locuitorii din satele vecine. Potenţialele activităţi de implicare sunt: informare şi sensibilizare locală, organizarea echipelor de colectare de fonduri, susţinere intercomunitară prin schimb de experienţă vis-a-vis de modalităţile eficiente de implementare şi monitorizare a activităţilor proiectelor implementate.Implicarea femeilor:

Există diferen e gender privind formele de implicare a sătenilor. Astfel, femeile suntț implicate mai mult la activită i ce in de repara ie cosmetică, prepararea mîncării,ț ț ț cură area străzilor, iar bărba ii participă mai mult la activită i de prelucrare a pămîntului,ț ț ț săditul copacilor, activită i ce necesită utilizarea tractorului sau altor utilaje tehnice etc.ț

Comparativ cu bărba ii, femeile se implică mai mult în activită i de informare localăț ț i monitorizare a durabilită ii proiectelor.ș ț

54

În majoritatea cazurilor reprezentan ii institu iilor de învă ămînt sunt femei i seț ț ț ș implică activ în procesul de informare locală i dezvoltarea unor proiecte ce in deș ț dezvoltarea componentei educa ionale (repara ia colii, grădini ei, alte activită i).ț ț ș ț ț

Femeile preferă să se implice mai mult în procesul de informare, monitorizare, repara ie u oară a clădirilor locale, activită i de salubrizare, preparare a bucatelor pentruț ș ț bărba ii, care sunt implica i în munci grele etc. Bărba ii, comparativ cu femeile, realizeazăț ț ț munci de prelucrare a pămîntului, sădire a copacilor, traportare a obiectelor grele, utilizarea tractoarelor în scopuri locale, etc.

În acelaşi context femeile au menţionat că sunt gata să participe şi la munci mai grele cum ar fi săditul copacilor prin aducerea apei, astfel că ele nu cedează în faţa bărbaţilor cu nimic în ceea ce priveşte munca fizică, menţionând că ele depun un efort fizic mai mare decît bărbaţii.

III. Modalităţi de informare a populaţiei cu privire la Parcul Naţional

Principalele modalită i de informare locală sunt: informare locală organizată înț cadrul adunărilor generale APL, coli, grădini e etc.; informare individuală – care esteș ț realizată de către grupurile de in iativă la domiciliu; informarea prin utilizarea panourilorț publice amplasate în incin a APL, străzi centralie, magazine, coli, grădini e etc.;ț ș ț organizarea unor mese rotunde, seminarii în cadrul APL; informare prin surse mass media: TV, radio, internet, etc.

Principalele surse de informare la nivel local sunt: primăria locală, liderii locali membri ai echipelor de ini iativă (“pre edin ii de străzi”), sursele mass-media.ț ș ț

Eficien a modalită ilor de informare diferă în func ie de comunitate i structura deț ț ț ș vîrstă a popula iei, însă cel mai frecvent întîlnite sunt practicile de informare publică iț ș individuală.

Cele mai eficiente surse mass-media, în viziunea participan ilor sunt TV i ziarele,ț ș însă nu toate comunită ile rurale au propriile televiziuni i ziare locale pe care le-ar puteaț ș utiliza ca mijloc de informare. Informarea prin surse de internet este mai pu in eficientăț dat fiind lipsa de acces a sătenilor la tehnică computerizată i re ea de internet.ș ț

Strategii de informare ulterioară În fiecare comunitate sunt aplicate mai multe strategii de informare locală. Însă,

eficien a acestora diferă în func ie de: specificul localită ii, categoria socială, vîrsta celuiț ț ț informat, domeniul de activitate, statut economic etc.

Categoriile de actori locali implica i în procesul de informare locală evaluează diferitț eficien a strategiilor de informare la nivel comunitar. Astfel, reprezentan ii primărieiț ț optează pentru realizarea adunărilor generale de informare locală, publicarea noută ilor/informa iilor on-line, pe panoul informativ al primăriei sau tipărirea unorț ț pliante informative care vor fi distribuite la nivel de localitate. Tinerii consideră că cele mai eficiente surse sunt cele on-line amplasate pe site-ul primăriei. Alte categorii sociale din localitate afirmă eficien a surselor mass-media, în special a radioului i emisiunilorț ș televizate etc.

Lipsa surselor de informare mass-media (radio local, TV local, ziare locale) este un mare obstacol în ceea ceprive te nivelul de informare a popula iei despre proiectele locale,ș ț situa ia din localitate, precum i domeniile de implicare locală. ț ș

Lipsa radioului este resim ită la nivel local cel mai mult, dat fiind structura de vîrstăț înaintată a popula iei, precum i situa ia economică precară care nu oferă posibilită i deț ș ț ț achizi ionare a tehnologiilor avansate (TV, computer). Radioul este considerat de o bunăț parte din participan i la discu iile de grup drept cea mai eficientă metodă de informareț ț locală.

55

IV. A teptările popula iei fa ă de crearea Parcului Na ionalș ț ț ț

Popula ia zonei au a teptări mari fa ă de crearea zonei Nistru de Jos, con tientizândț ș ț ș necesitatea acestui proiect i relevan a acestuia în contextul situa iei economice precare înș ț ț care se află localită ile din zonă i patrimoniul nevalorificat. ț ș

A teptările APL, oamenilor de afaceri, altor actori comunitari i a popula iei seș ș ț focusează aproximativ pe acelea i aspecte: dezvoltarea turismului, deschiderea unorș fabrici de procesare a produc iei agricole, crearea locurilor de muncă, dezvoltareaț infrastructurii rurale, restabilirea Nistrului Chior. Unele dintre a teptările localnicilor suntș realiste, însă unele sunt mai greu realizabile, depinzând în egală măsură atât de factorul uman local, cât i factorul politic, natural etc. ș

Protec ia florei i faunei apare în discu ia publică doar în contextul nevalorificăriiț ș ț acesteia pe deplin până la crearea parcului na ional. Însă, marea majoritate aț intervieva ilor consideră că în timp flora i fauna zonei a fost distrusă dat fiind interven iaț ș ț omului, necesitându-se interven ii urgente. ț

A teptările femeilorș Femeile în mod special consideră că crearea parcului va contribui la cre tereaș

nivelului de trai al locuitorilor datorită vizitării parcului de către turişti i dezvoltarea unorș mici afaceri de comerţ cu bucate tradiţionale (plăcinte, fripturică, mămăligă etc.) sau lucruri de manufactură (brodat, croşetat).

Comparativ cu bărba ii, femeile pun accent pe crearea zonelor de odihnă pentruț copii i localnici.ș

Infrastrura rurală de canalizare i apeduct dezvoltată în toate localită ile este oș ț a teptare în mare parte a femeilor, datorită necesită ii acestora pentru gospodărie, înș ț cadrul căreia femeile au sarcini mai diverse compartiv cu bărba ii. ț

Schimbarea imaginii localită ii, prin sădirea florilor, amenajarea teritoriului, suntț a teptări ale femeilor ca urmare a creării zonei. ș

V. Monitorizarea ac iunilor ț

Monitorizarea ac iunilor în zona Parcului Na ional este percepută ca o sarcină aț ț autorită ilor locale sau a sătenilor i nicidecum o sarcină exclusivă a Ministerului mediului.ț ș În acest proces este importantă participarea atât a localnicilor, cât i a societă ii civile careș ț inspiră încredere.

Alegerea unui comitet de monitorizare cu participarea localnicilor va contribui la realizarea cu succes a proiectului i la asigurarea durabilită ii acestuia. ș ț

Este binevenită implicarea femeilor în ac iunile de monitorizare. ț

VI. Posibile obstacole

Birocra ia, corup ia i teama de a nu pierde terenurile agricole ar putea creaț ț ș impedimente în realizarea dezideratelor cu referire la parcul na ional, aceastea fiindț enun ate atât de bărba i, cât i de femei. În general, moldovenii au un ata ament deosebitț ț ș ș fa ă de pământ fapt ce cauzează reticen ă în dezvoltarea cărorva proiecte care arț ț presupune pierderea terenurilor.

Slaba cunoa tere a particularită ilor de organizare i func ionare a parculuiș ț ș ț na ional creează impedimente în în elegerea ac iunilor ce urmează a fi desfă urate. Înț ț ț ș

56

acela i timp, dat fiind lipsa de cuno tin e localnicii au temeri neîntemeiate, bazate peș ș ț emo ii. ț

57

RECOMANDĂRI

Prin urmare se recomandă ca: Desfăşurarea de campanii de informare/sensibilizare locală cu scopul de a creşte

gradul de informare şi implicare a tuturor categoriilor din mediul rural. Informarea trebuie să fie una continuă şi sistematică, astfel încît să informeze localnicii pe parcursul întregului proiect, nu doar la sfîrşitul implementării. Implicarea femeilor în procesul de informare iș monitorizare a proiectului.

Adoptarea şi aplicarea unor strategii specifice la nivel de localitate cu scopul de a spori conştientizarea privind participarea şi implicarea locală. Motivarea locală trebuie să fie o componentă importantă a strategiei de implicare locală, care să scoată în evidenţă direct şi indirect beneficiile fiecărei categorii de locuitori.

În procesul de informare a populaţiei satelor cu privire la crearea Parcului Naţional un obiectiv al informării trebuie să-l constituie diminuarea până la excludere a atitudinilor nefavorabile creării parcului, prin oferirea de informaţii suficiente şi schimbarea viziunii asupra parcului. Informarea să aibă loc direct de la sursa iniţială fără intermediar. Datele pentru informare să fie cât mai detaliate şi vaste pentru a cuprinde mai multe aspecte ale problemei în cauză, să fie însoţite de argumentele de rigoare sau prin exemple ale altor cazuri de creare a Parcurilor Naţionale pentru a exclude din mentalitatea populaţiei cunoştinţele eronate;

Informarea populaţiei în mod echitabil din punct de vedere gender. Populaţiei feminine să i se faciliteze accesul la informaţie din prima sursă, ţinând cont de particularităţile muncii feminine din zona rurală.

Implicarea în proporţie de egalitate a femeilor şi bărbaţilor în echipa de monitorizare a procesului de implimentare a proiectului crearea Parcului Naţional Nistru de Jos.

Să se accepte confruntarea cu populaţia din zonă în procesul de informare pentru a spori gradul de credibilitate a proiectului şi a exclude vehiculările şi speculaţiile eronate. Să se explice persoanelor, care cunosc despre intenţia de crearea a parcului în zona Nistrul de Jos din faza iniţială, despre motivul real al stopării sau amânării implementării acestui proiect, pentru a evita speculaţiile de corupţie guvernamentală în zonă.

Persoanele care au o viziune clară despre ce presupune un Parc Naţional să fie selectate în grupul de iniţiativă care ar da startul acestui proiect şi care ar putea atrage/antrena prin activismul lor ceilal i locuitori ai zonei amplificând, astfel, energiaț necesară realizării.

În procesul implementării acestui proiect să se ţină cont de problemele care ar putea fi generate de aceste atitudini. Modalitatea de evitare a eventualelor probleme ar fi invitaţia persoanelor cu atitudini nefavorabile implementării proiectului la identificarea soluţiilor acceptate de ambele părţi.

Creşterea gradului de transparenţă privind activităţile locale implementate şi impactul pozitiv al acestora va contribui la schimbarea viziunii sătenilor privind “mersul lucrurilor din comunitate”.

Consultare prealabilă a sătenilor privind modul şi preferinţele locale de implicare în cadrul proiectelor de dezvoltare locală va uşura procesul de informare şi conlucrare a sătenilor privind atingerea scopurilor comune, precum şi creşterea gradului de participare locală. Studiul scoate în evidenţă următoarele activităţi de implicare evidenţiate de intervievaţi: sădirea copacilor, îngrijirea copacilor, plantarea diverselor specii, amenajarea

58

terenurilor, monitorizarea sistematică şi continuă a activităţilor care se vor desfăşura în perioada implementării proiectului, reconstrucţia fîntinilor, cişmelor, informarea locală privind necesitatatea implicării sătenilor în păstrarea durabilităţii rezultatelor obţinute etc.

Evaluarea diferenţiată a potenţialului contribuţiei şi participării actorilor locali de către echipa de implementare a proiectului va spori gradul de participare a categoriilor pasive/care nu se implică. Implicarea diferenţiată în funcţie de posibilităţile individuale ale actorilor locali. Crearea posibilităţilor opţionale de implicare pentru persoanele vulnerabile/sărace.

Implicarea sătenilor sub formă de contribuţii băneşti va contribui la creşterea gradului de responsabilitate socială şi asigurarea durabilităţii bunurilor dezvoltate în cadrul proiectelor de dezvoltare locală.

Implementarea unor acţiuni la nivel local de promovare a educaţiei civice de către principalii actori de socializare: familie, şcoală, grădiniţă va contribui la schibarea viziunii cu privire la protecţia mediului înconjurător, precum şi creşterea gradului de responsabilizare socială.

Contractarea/angajarea unui specialist/şti (în funcţie de suprafaţa de cuprindere a parcului care va fi creat) din cadrul primăriei care să coordoneze componenta de informare/monitorizare şi implicare locală.

Implicarea/cooptarea persoanelor carismatice, care se bucură de încredere şi autoritate din partea sătenilor (profesori, funcţionari publici, consilieri locali), în cadrul grupurilor de iniţiativă va contribui la creşterea gradului de implicare a persoanelor dezinteresate.

Creşterea gradului de implicare a bisericii în procesul de imformare şi implicarea locală dat fiind credibilitatea crescută la nivel local. Dezvoltarea unor parteneriate dintre APL – Biserică în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţii.

Menţinerea unui parteneriat între APL şi agenţii economici importanţi la nivel local va spori contribuţia financiară prin donearea unor sume seminificative de bani necesare pentru a acoperi cota parte a contribuţiei locale.

Dezvoltarea capacităţilor ONG-lor locale în procesul de informare/monitorizare şi dezvoltare locală, prin însuşirea limbilor străine, strategiilor de fundraising, managementul proiectelor locale etc.

Dezvoltarea parteneriatul intercomunitar va contribui la schimbul de bune practici, creşterea gradului de cooperare între comunităţi, evitarea unor riscuri locale.

Dezvoltarea unor instrumente de informare media la nivel de comunitate (emisiuni televizate locale, pagini web ale primăriei sau ONG locale, emisiuni radio, ziare locale) va creşte gradul de informare a populaţiei cu privire la situaţia din localitate, precum şi va diversifica căile de petrecere a timpului liber. Conţinutul mesajelor informative trebuie relatat într-o formă cît mai accesibilă publicului larg, dat fiind diferenţele lingvistice şi necunoaşterea limbii de stat.

Organizarea procesului de monitorizare, care ar trebui să fie realizat de către echipe organizate din lideri locali i APL. Un rol deosebit de important în procesul de monitorizareș trebuie să-l deţină societatea civilă. ONG-le locale trebuie să dezvolte strategii specifice fiecărei localităţi care să informeze localnicii despre cele mai eficiente modalităţi de monitorizare.

59

ANEXE

Anexa I. Instrumente de cercetare

FIŞA LOCALITĂŢII

01

Localitatea

02

Primăria

03

Raionul

Întrebări adresate reprezentanţilor APL

APL1. Populaţie Număr total persoane

1. Numărul populaţiei în comunitate:

Total |__|__|__|__|__|Masculin |__|__|__|__|__|Feminin |__|__|__|__|__|

3. Numărul de nou-născuţi vii (în 2014):

Total |__|__|__|__|__|Masculin |__|__|__|__|Feminin |__|__|__|__|

5. Numărul copii (0-2 ani)Total |__|__|__|__|__|Masculin |__|__|__|__|Feminin |__|__|__|__|



12. Numărul copii (11- 15 ani)Total |__|__|__|__|__|Masculin |__|__|__|__|Feminin |__|__|__|__|

14. Numărul de copii (16-17 ani)


16. Numărul de adulţi (18-59 ani):


18. Numărul populaţiei în vârsta de 60 de ani şi mai mult:


Numărul persoanelor migrante |__|__|__|__|

60

APL2. Condiţii de locuire Total populaţie1. Numărul de gospodării în localitate |__|__|__|__|__|2. Numărul de gospodării conectate la electricitate |__|__|__|3. Numărul gospodăriilor conectate la reţeaua de gaz |__|__|__|4. Numărul gospodăriilor conectate la reţeaua de apă |__|__|__|5. Numărul gospodăriilor conectate la reţeaua de canalizare

centralizată|__|__|__|

6. Numărul gospodăriilor conectate la reţeaua de canalizare individuală

|__|__|__|

APL3. Numărul de proiecte de dezvoltare a localităţii au fost realizate în ultimii 5 ani?

|__|__|__|

APL4. Ce fel de proiecte de dezvoltare a comunităţii au fost realizate în ultimii 5 ani? Posibil mai multe raspunsuri

Aprovizionare cu apă 1Servicii de Canalizare 2Construc ia / repararea drumurilor/ țpodurilor

3

Conectare la gaz natural 4Construcţia / repararea casei de cultura 5Altceva care anume________________________? 6

APL5. Preciza i, pe categoriile următoare, numărul agen ilorț ț economici care activează în localitate ?

Total

1. Numărul de magazine (alimentară) |__|__|2. Numărul de sere şi alte activităţi agricole specializate (flori, ciuperci,

legume, etc.)|__|__|

3. Numărul de ferme (porcine, bovine, ovine, etc.) |__|__|4. SRL |__|__|5. SA |__|__|6. Întreprinderi Individuale |__|__|7. Gospodării ărăne tiț ș |__|__|8. Altele |__|__|

APL6. Indicaţi situa ia din comunitate privind următoriiț indicatori…

Total

1. Numărul de locuri de muncă noi create în 2014 |__|__|__|__|2. Numărul de omeri din localitate șînregistra i la Oficiul Teritorial a Agen iei de ț țOcupare a For ei de Muncăț

Nr. bărbaţi |__|__|__|__|

Nr. femei |__|__|__|__|

4. Numărul persoanelor din localitate angajate in câmpul muncii?

Nr. bărbaţi |__|__|__|__|

Nr. femei |__|__|__|__|6. Domeniile în care activează locuitorii acestei comunităţi?

7. Suprafaţa totală a localităţii? |__|__|__|__| ha8. Suprafaţa terenurilor arabile prelucrate? |__|__|__|__| ha9. Suprafaţa terenurilor arabile neprelucrate? |__|__|__|__| ha10. Suprafaţa terenurilor arabile conectate la sistem |__|__|__|__| ha

61

de irigare?11. Suprafaţa terenurilor cu livezi/ vii? |__|__|__|__| ha12. Suprafaţa păşunilor? |__|__|__|__| ha13. Suprafaţa spaţiilor verzi (păduri, fîşii forestiere)? |__|__|__|__| ha14. Suprafaţa terenurilor disponibile de a se transforma in păduri sau fîşii forestiere?

|__|__|__|__| ha

15. Suprafaţa spaţiilor verzi (păduri, fîşii forestiere) arendate?

|__|__|__|__| ha

16. Suprafaţa terenurilor acvatice (lacuri naturale)? |__|__|__|__| ha

15. Ce se cultivă

16. Ce ar fi bine de cultivat

17. Care sunt culturile care cel mai frecvent se cultivă în regiune?

Porumb 1 1Floarea soarelui 2 2Cereale (griu, orz) 3 3

18. Care sunt culturile care ar fi binevenite de cultivat în regiune?

Livezi 4 4Vii 5 5Legume (roşii, castraveţi etc.) 6 6Altceva 7 7

19. Numărul ma inilor șagricole de prelucrare a pămîntului?

1.Tractoare |__|__|2.Combine |__|__|3.Camioane |__|__|4. Remorca |__|__|5. Motobloc |__|__|6.Altceva |__|__|

25. Starea generală a acestor ma ini șagricole?

Tra

ctoa

re

Com

bin

e

Cam

ioa

ne

Rem

orc

a

Mot

obl

oc

Alt

ceva

Foarte bună 1 1 1 1 1 1Bună 2 2 2 2 2 2Rea 3 3 3 3 3 3Foarte rea 4 4 4 4 4 4

30. Care este cea mai apropiată piaţă de desfacere pentru realizarea producţiei obţinute?

Centrul raional 1Localitate/localităţile vecine 2Chisinau 3Altă destinaţie (care) 4

34. Numărul cercetărilor ştiinţifice realizate în domeniul florei, faunei, în ultimii 5 ani?

|__|__|

35. Numărul locurilor de odihnă? |__|__|

36. Suprafaţa locurilor de odihnă? |__|__|__|__| ha

APL7. Cît de des în localitatea Dvs. se organizează festivalurilor folclorice, concerte în aer liber?

1. Mai des decît o dată pe lună2. Lunar3. Odată sau cîteva ori în 3 luni4. Odată sau cîteva ori în 6 luni

62

5. Odată sau cîteva ori în în anAPL8. Care este numărul vizitatorilor la aceste festivaluri? |__|__|__|APL9. Cine este, mai des, organizatorul? 1. APL

2. Instituţie de învăţămînt3. Inst. medicale4. Sectorul Asociativ / ONG5. Altcineva_________________

63

GHID DE MODERARE

Etape TehnicăIn

trod

uce

re

10 m

in.

Prezentarea moderatorului şi a asistentului Prezentarea scopului cercetării Încurajarea participanţilor de a participa, de a fi activi (nu sunt răspunsuri “greşite” sau “corecte”) Prezentarea fiecărui participant: nume, vîrstă, studii, profesie, naţionalitate?

Pra

ctic

i act

ual

e/G

ener

alit

ăţi

30 m

in

Povestiţi-ne despre situaţia din localitate la momentul actual, cu ce probleme se confruntă: la nivel de infrastructură locală, starea terenurilor agricole, starea pădurilor, angajarea în cîmpul muncii, evenimente culturale, alte probleme etc.

Cît de mult se implică oamenii în soluţionarea problemelor locale? Cît de cooperanţi sunt locuitorii privind implicarea în activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, depistare a încălcărilor privind defrişarea, vînatul etc. Povestiţi-ne despre situaţii în care au fost depistate asemenea cazuri? Cine a depistat, cum s-a cooperat, cum s-a implicat APL şi ONG locale, cum s-a soluţionat problema. După părerea Dvs. cine trebuie să fie responsabil de identificarea neregularităţilor legate de mediu şi soluţionarea acestora? De ce, argumentaţi.

Cît de mulţumiţi sunteţi faţă de localitatea în care locuiţi? De ce, argumentaţi.

Cun

oşti

nţe

şi a

titu

din

i

30 m

in.

Vă este cunoscut termenul Ramsar sau convenţia de la Ramsar? Cunoaşteţi că zona localităţii Dvs. este o zonă de importanţă naţională şi protejată de stat? Din ce cauză consideraţi că anume localitatea Dvs. are acest statut?

Ce cunoaşteţi despre iniţiativa de a crea Parcul Naţional Nistrul de Jos? De unde aţi auzit? Ce anume aţi auzit? Aţi participat vreodată la întruniri cu tematica creării parcului naţional? Cine le-a organizat? Aveţi suficiente cunoştinţe despre parc? Ce informaţii aţi mai avea nevoie?

Ce părere aveţi despre includerea localităţii Dvs. în acest parc? Credeţi că crearea parcului naţional va contribui la creşterea gradului de mulţumire faţă de localitate? De ce argumentaţi;După părerea Dvs. de ce se doreşte a crea un parc naţional? Cît de necesară este crearea parcului naţional? Ce aşteptări aveţi faţă de crearea parcului naţional? Ce schimbări se vor produce în localitate odată cu crearea parcului naţional? (de specificat impactul asupra: economiei localităţii, dezvoltarea afacerilor locale, turismului, calitatea serviciilor, angajarea în cîmpul muncii, zone culturale şi de agrement) Cum crede i cine va beneficia de creareaț parcului naţional? De ce, argumentaţi? (de specificat separat pentru: pădurari, APL, tineri, femei, bărba i, fermieri, pensionari, lideri locali etc.)țCe riscuri pot apărea în procesul de creare şi monitorizare ulterioară a parcului naţional? De ce argumentaţi? (de specificat: riscuri ce ţin de cooperare cu actori locali, finanţare, menţinere a calităţii parcului, etc.) Cum pot fi evitate aceste riscuri?

Cît de important pentru Dvs. este crearea parcului naţional? De ce argumentaţi?Cum vedeţi Dvs. crearea parcului naţional? Ce anume trebuie de realizat (de specificat: fauna, flora, apele, zonele de agrement, etc.). Ce anume trebuie de realizat pentru a dezvolta turismul local? Care domenii de turism pot fi dezvoltate? Argumentaţi?

64

Pra

ctic

i de

imp

lica

re ş

i coo

per

are

30 m

in.

Ce activităţi aţi putea realiza pentru a contribui la crearea parcului naţional?

Care sunt persoanele care trebuie să se implice în monitorizarea creării parcului na ional? De ce, argumentaţi? Există careva conflicte interne dintreț aceste persoane/instituţii? Povestiţi-ne despre aceste conflicte, cum au fost soluţionate, cine a intervenit în scopul soluţionării acestora?

Cît de deschişi sunteţi faţă de cooperarea dintre localităţi pentru dezvoltarea zonei? În ce domenii credeţi că aţi putea coopera privind crearea, monitorizarea parcului naţional. De ce, argumentaţi? Aţi cooperat anterior privind realizarea unor scopuri comune? Povestiţi-ne mai mult despre scopul cooperării, problemele întîmpinate, modul de soluţionare a acestora?

Cît de mult s-au implicat, după părerea Dvs. vârstnicii, fermierii, APL, liderii economici locali, reprezentanţii culturii, tinerii, femeile i bărba ii etc. Cine deș ț obicei, nu se implică în activităţi locale, de dezvoltare locală? De ce, argumentaţi. Cum credeţi că ar putea fi motivate aceste persoane pentru a creşte gradul de participare locală? Argumentaţi.

Care ar fi modalităţile cele mai eficiente de informare a locuitorilor despre crearea parcului naţional? Ce acţiuni aţi putea realiza Dvs.? De ce, argumentaţi? Cum trebuie să se realizeze o campanie de informare la nivel local? Care este rolul actorilor locali în această campanie de informare?

Ce ajutor ar putea oferi: APL, liderii locali, pădurarii, femeile şi alte grupuri în procesul de creare a parcului naţional? De ce, argumentaţi. Cu ce resurse ar putea contribui aceşti actori pentru a creşte calitatea procesului de creare a parcului naţional? (resurse financiare, bunuri locale, forţă de muncă, utilaj tehnic etc.). De ce, argumentaţi?

Cine trebuie să fie responsabil de păstrarea calităţii parcului? Care sunt pedepsele care trebuie aplicate în caz de nerespectare a regulamentelor privind durabilitatea calităţii parcului amenajat? Cum pot fi responsabilizaţi oamenii la nivel local?

Înch

eier

e

10 m

in.

Ce afaceri pot fi dezvoltate în sat? Ce aţi dori să fie dezvoltat în sat în cadrul creării parcului naţional? De ce? Cum aţi contribui Dvs la acestea?

Cum credeţi Dvs., cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? De ce? Ce anume ar cîştiga? Ce ar cîştiga localitatea în urma dezvoltării parcului? Cum vedeţi localitatea dvs după 5 ani? Cum arată în viziunea Dvs. parcul naţional după creare?

65

GHID DE INTERVIU

Reprezentanţi ai APL (primar, consilier local, secretar)

1.1. Prezentarea temei de cercetare

1.2. Regulile discuţiei

- răspunsuri sincere,- nu există opinii greşite sau opinii corecte, ci doar puncte de vedere diferite,- asigurarea confidenţialităţii,- necesitatea înregistrării audio.

1.3. Localitate, poziţie, stagiu de muncă în poziţia dată

Situaţia din localitate

Ce proiecte au fost dezvoltate în sat pe parcursul ultimilor 5 ani? În ce domeniu? Cine dezvoltă proiectele (femei/bărbaţi)? Cum s-a schimbat viaţa oamenilor în sat în urma implementării proiectelor? Care a fost contribuţia primăriei? Cum au contribuit oamenii din sat (de accentuat rolul femeilor i al bărba ilor) la dezvoltarea şi implementareaș ț proiectelor? Ce probleme au apărut pe parcurs?

Ce afaceri sunt dezvoltate în localitate? Cine dezvoltă afacerile (femei/bărbaţi, tineri/adulţi)? Cu ce probleme se confruntă? Ce afaceri ar putea fi dezvoltate în localitate? Cum sus ine primăria dezvoltarea afacerilor? Dar administra ia raională? ț țCu ce probleme se confruntă la moment localitatea? Care din ele pot fi soluţionate cu implicarea oamenilor? Ce aţi fi dispuşi să faceţi pentru a dezvolta zona? Pe cine aţi implica în aceste acţiuni? În ce mod a i implica femeile i bărba ii? ț ș țCare este rela ia dintre primărie i administra ia raională? Cum ajută administra iaț ș ț ț raională la rezolvarea problemelor locale?

Care este rela ia dintre primăria din localitate i cele din alte localită i? Suntț ș ț dezvoltate

careva proiecte comune? Ce anume se organizează? Ce s-a schimbat în urma acestor proiecte? Ce alte proiecte ar putea fi dezvoltate?

Care este rela ia dintre primărie i localnici? Cum sunt motiva i oamenii să participe laț ș ț diverse ac iuni din localitate? Ce probleme apar în rela ia dintre primărie i localnici? Cumț ț ș sunt ele depă ite? Cum sunt informa i localnicii despre problemele din localitate? Cît deș ț des? Cum ar putea fi informa i? Cum ar trebui de îmbunătăţit cooperarea dintre primărie iț ș localnici?

Care din actele legislative în domeniul ecologic le considera i eficiente în activitatea Dvsț .? În ce măsură legisla ia ecologică vă îngreunează activitatea Dvs.? De ce considera i a a?ț ț ș Care din ele necesită schimbări? Ce schimbări a i propune? ț Crearea Parcului Naţional

Vă este cunoscut termenul Ramsar sau convenţia de la Ramsar? Cunoaşteţi că zona localităţii Dvs. este o zonă de importanţă naţională şi protejată de stat? Din ce cauză consideraţi că anume localitatea Dvs. are acest statut? În ce măsură aţi fi de acord ca zone ale localităţii Dvs. împreună cu cele din alte localităţi vecine care se includ în această zonă să fie transformate într-un parc naţional, fiind luat sub protectoratul Guvernului?

66

Ce credeţi că este necesar de făcut pentru a crea Parcul Naţional Nistrul de Jos? Care instituţii ale statului ar trebui să se implice? De ce? Care nu? De ce? În gestiunea cui ar trebui să fie parcul? De ce? Care ar trebui să fie rolul primăriei în crearea parcului? Dar în dezvoltarea lui ulterioară?

Aţi participat/organizat vreodată la şedinţe/întruniri cu tematica creării parcului naţional? Cine le-a organizat? Aveţi suficiente cunoştinţe despre parc? Ce informaţii aţi mai avea nevoie?

Cum vedeţi Dvs. funcţionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate (de accentuat rolul femeilor i al bărba ilor) ar putea să seș ț implice? De ce consideraţi acest fapt? La ce etapă ar trebui să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăţi pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc, şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o porţiune de pămînt, ei ar accepta? De ce? Primăria ar putea să le asigure acel lot de pămînt în altă parte a satului?

Locuitorii cu ce ar putea contribui la crearea parcului naţional? Cum ar putea contribui femeile i bărba ii? De ce? ș țCum anume se implică statul în protecţia florei şi faunei în Zona Nistrului de Jos? Ce schimbări trebuie realizate în acest plan? Cum are loc finanţarea zonei? Ce cheltuieli implică? În ce măsură bugetul local acoperă aceste necesităţi? De ce alte cheltuieli mai aveţi nevoie pentru dezvoltarea zonei? Cum se implică autorităţile raionale în dezvoltarea zonei? Ce proiecte se scriu? Cine le scrie? Cum are loc implementarea lor? Ce proiecte pot fi implementate în localitate?

Cît de des comunicaţi cu organele centrale de conducere şi cele locale privind protecţia apelor, solurilor şi mediului? Cît de eficientă consideraţi această comunicare? Ce rezultate a produs această comunicare şi cooperare la nivel local? Cum se poate de eficientizat modul de comunicare?

Cît de implicată este primăria în protecţia apelor, solurilor şi mediului? Dacă au fost proiecte locale, cum anume s-a implicat primăria? Cum are loc informarea locuitorilor despre necesităţile locale şi acţiuni de intervenţie pentru a proteja flora şi fauna?

În urma mai multor cercetări ştiinţifice realizate în această zonă s-a depistat faptul că în zonă există mai multe tipuri de vieţuitoare (animale, păsări) şi plante care sunt foarte rar întîlnite în alte regiuni, iar altele sunt pe cale de dispariţie, din această cauză este nevoie de realizat ceva pentru a proteja aceste plante şi animale. După părerea dvs. ce se poate de făcut în acest sens?

Care după părerea Dvs. ar putea fi avantajele creării unui asemenea parc aici în zonă? Şi care ar putea fi dezavantajele? Cum ar influenţa crearea parcului naţional asupra dezvoltării localităţii? De ce credeţi astfel?

Cum vedeţi dezvoltarea localităţii odată cu dezvoltarea Parcului Naţional? Ce schimbări credeţi că vor fi necesare de implementat pentru buna desfăşurare a proiectului? Pe cine aţi implica (de accentuat implicarea femeilor/bărba ilor, ț tinerilor/adul ilor, altor institu iiț ț – care?)? Ce probleme pot apărea în desfăşurarea proiectului? Cum pot fie ele depăşite? Cum este informată populaţia despre crearea parcului? Cine credeţi că ar fi mai interesat în

67

dezvoltarea parcului (femei/bărbaţi, tineri/adulţi, autorităţi)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva pe toţi să se implice?

Cum are loc conservarea patrimoniului natural? Cum se implică popula ia în acest proces?ț Care este atitudinea popula iei în acest domeniu?țS-a întâmplat cazuri de poluare a zonei? Cum s-a soluţionat problema? Cum proprietarii de terenuri asigură protecţia zonei?

Există staţie de epurare? Cum funcţionează? Cum are loc asigurarea funcţionării staţiilor de epurare? Dacă nu există, cum are loc epurarea apelor? Cum are loc depozitarea/prelucrarea deşeurilor?

Ce locaţii turistice sunt? Când s-a început dezvoltarea turismului? Ce tip de turism (agricol, cultural etc.)? Cum se implică femeile i bărba ii în dezvoltarea turismului local? Ce alteș ț tipuri pot fi dezvoltate? Cum ar putea fi dezvoltat? Ce este necesar pentru dezvoltarea turismului? Cum poate interveni APL? Cine ajută oamenii în dezvoltarea afacerilor?

În ce măsură vin turiştii în localitate? Care sunt atracţiile locale? Cine vine mai des? Unde de obicei sunt organizate odihna, hrana lor? Cine de obicei organizează vizitele (rolul femeilor/bărba ilor)? Ce ar putea de creat pentru o mai bună promovare şi dezvoltare aț turismului?

Ce activităţi de agreement sunt organizate? Cu ce periodicitate? Cine organizează? Cum? Cine participă? Cine finanţează activităţile? Ce alte activităţi ar putea fi dezvoltate? La nivel de localitate se organizează careva festivaluri? Dar în raion? Ce activităţi specifice zonei ar putea fi dezvoltate? Cine ar trebui să le susţină?

Pentru buna func ionare a parcului na ional, sunt necesare careva schimbări legislative?ț ț Dacă da, ce anume se necesită a fi schimbat? De ce?

Cum credeţi Dvs., cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? De ce? Ce ar câ tiga femeile/bărba ii de la crearea parcului? De ce? Ce ar cîştiga primăria în urmaș ț dezvoltării parcului? Cum vedeţi localitatea/raionul dvs. după 5 ani?

68

GHID DE INTERVIUDirector/lucrător al Casei de Cultură




1.3. Localitate, poziție, stagiu de muncă în poziția dată


Care este situaţia din localitatea dvs.? Care sunt problemele cu care se confruntă populaţia din localitate? Care sunt necesităţile localității? De ce are nevoie populaţia în primul rând?

Ce proiecte/acţiuni s-au realizat în ultimii 5 ani? Povestiţi-ne mai mult despre ce s-a schimbat în localitate după implementarea acestor proiecte.

Cît de mult s-au implicat localnicii în activităţile date? Cum s-au implicat femeile și bărbații în aceste activități? Dvs. personal cum aţi contribuit? Care au fost categoriile care nu au dorit să se implice?De ce? Cum ar putea fi motivate aceste persoane?

Situaţia instituţiilor culturale din localitate

Povestiţi-ne despre Casa de Cultură de cultură din localitatea dvs.: de când datează, care este personalul angajat, finanţare.

Care sunt activităţile realizate de Casa de Cultură din localitatea dvs.? Ce evenimente organizaţi? Cine vă ajută în realizarea lor? Cine vă sponsorizează? Ce impact au asupra dezvoltării localităţii? Ce obstacole întâlniţi? Cum soluţionaţi aceste situaţii?

Aţi implementat proiecte până acum? Care sunt ele? Ce au vizat? Care a fost grupul ţintă şi beneficiarii indirecţi? Cum s-au implicat femeile și bărbații în aceste proiecte? Ce avantaje v-au adus aceste proiecte? Ce impedimente aţi întâlnit pe parcursul realizării proiectelor? Cine le-a generat? Cum au fost depăşite?

Care este patrimoniul cultural al localităţii? Ce include el? Cum este administrat? Cum este conservat? Cine finanţează? Cum este valorificat/valorizat? Ce probleme există în acest sens? Cum sunt rezolvate?

În localitatea dvs. există personalităţi care se remarcă prin anumite calităţi - meşteri populari, inventatori, pictori, muzicieni, interpreţi, oameni de cultură etc.? Cine sunt ei: femei/bărbați, tineri/adulți? Cum sunt susţinuţi de către autorităţile locale? Cum sunt promovaţi? Cum sunt valorificaţi ei şi creaţia lor? Creaţia lor ar putea deveni un obiectiv turistic?

Care este fondul cultural (folclor/datini/tradiţii/obiceiuri) din localitate? În ce măsură au fost/sunt conservate? Sunt consemnate undeva?

Care sunt principalele monumente de cultură din localitatea dvs.? Care este situaţia lor reală (infrastructura)? Cine vă ajută în menţinerea lor? Din ce fonduri se realizează acest

69

lucru? De ce mai este nevoie pentru menţinerea lor? Cum sunt valorificate aceste monumente de artă? De către cine? Cum? Care dintre aceste monumente sunt în prezent obiective turistice? Cine sunt vizitatorii? Vizita e gratis sau se percepe vreun cost? Dacă da, ce se face cu banii colectaţi? Dacă nu, cine îi sponsorizează?

Care sunt monumentele naturale care intră în gestiunea sau vecinătatea localităţii dvs.? Ce cunoaşteţi despre ele? Care este situaţia şi starea lor? Cine le administrează/gestionează? Cum se implică localnicii (femeile/bărbații) în gestiunea lor? Cum sunt întreţinute aceste zone? Sunt expuse aceste monumente naturale spre vizitare? Dacă da, cine este responsabil de aceasta? Cum se realizează vizitele? Sunt respectate normele/regulile de vizitare?

Cunoaşteţi despre existenţa unor acţiuni/comportamente ilegale/necorespunzătoare în aceste zone –monumente naturale? Dacă da, povestiţi-ne cazul.

Cum ar putea fi dezvoltat turismul în zona Dvs.? Ce este necesar pentru dezvoltarea turismului? Cum puteți interveni Dvs. ca și instituție la aceasta? Dar locuitorii? Cum ar putea fi implicate femeile și bărbații în dezvoltarea turismului local? Ce impact va avea dezvoltarea turismului la nivel de dezvoltare a localităţii?

Crearea Parcului Național


În gestiunea cui ar trebui să fie parcul? De ce? Care ar trebui să fie rolul primăriei în crearea parcului? Dar în dezvoltarea lui ulterioară? Aţi participat vreodată la şedinţe/întruniri cu tematica creării parcului naţional? Cine le-a organizat? Aveţi suficiente cunoştinţe despre parc? Ce informaţii aţi mai avea nevoie?

Cum vedeţi Dvs. funcţionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului național? Dar bărbații? De ce consideraţi acest fapt? La ce etapă ar trebui să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăţi pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc na ionalț , şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o por iuneț de pămînt, ei ar accepta? De ce?

Cu ce aţi putea contribui la crearea parcului naţional: braţe de muncă, monitorizare, ajutor financiar, donare de spaţii? Dar locuitorii cu ce ar putea contribui la crearea parcului naţional? Cu ce ar putea contribui femeile și bărbații?

De ce aţi avea nevoie pentru a dezvolta zona?

După părerea Dvs. este o comunicare eficientă între organele centrale de conducere şi cele locale privind protecţia apelor, solurilor şi mediului? Cum se realizează această comunicare? Din ce cauză consideraţi că nu există comunicare? Cum se poate de eficientizat modul de comunicare?

Cum aţi aprecia nivelul de comunicare la nivelul primăriei? Dar dintre primărie şi populaţie? Există cooperare? În ce constă această cooperare? Cum ar trebui de îmbunătăţit această cooperare?

70


Ce părere aveţi dacă pădurea împreună cu alte zone ale localităţii Dvs. împreună cu cele din alte localităţi vecine care se includ în această zonă să die transformat într-un parc naţional, fiind luat sub protectoratul Guvernului?

Care după părerea Dvs. ar putea fi avantajele creării unui asemenea parc aici în zonă? Şi care ar putea fi dezavantajele?

Cum ar influenţa crearea parcului naţional asupra dezvoltării localităţii? De ce credeţi astfel?

Dar cum aţi putea să vă implicaţi în crearea acestui Parc? Ce puteţi propune din patrimoniul

localităţii (monumente naturale, de artă, de cultură etc.) ca obiective de atracţie turistică? Ce evenimente de anvergură (festivaluri – de ex. festivalul liliecilor, târguri ale meşteşugarilor etc.) aţi putea organiza care să aducă popularitate localităţii şi zonei? Ce este necesar în acest scop? Cine ar putea să se mai implice? Sau care ar fi potenţialii parteneri?

Cum aţi putea atrage vizitatori sau turişti din ţară şi de peste hotare? Care ar fi primele obstacole care pot apărea (accesul pe drumurile spre potenţialele obiective turistice)? Cum pot fi soluţionate? Ce beneficii ar avea comunitatea din acest fapt? Ce obstacole s-ar putea ivi? De ce? Cum s-ar putea soluţiona ele?

Cum vedeţi dezvoltarea localităţii odată cu dezvoltarea Parcului Naţional? Ce schimbări credeţi că vor fi necesare de implementat pentru buna desfăşurare a proiectului? Pe cine aţi implica (femeie/bărbați, tineri/adulți)? Ce probleme pot apărea în desfăşurarea proiectului? Cum pot fi ele depăşite? Cum este informată populaţia despre crearea parcului? Cum aţi vrea ca să fiţi informat? Dar să informaţi populaţia? Cine credeţi că ar fi mai interesat în dezvoltarea parcului (femei/bărbaţi, tineri/adulţi, autorităţi)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva pe toţi să se implice?

Ca şi instituţie de cultură aţi putea promova crearea acestui parc? Care ar fi potenţialii actori pe care i-aţi viza? Prin ce modalităţi aţi putea sensibiliza comunitatea în vederea constituirii acestui Parc Naţional în zona Nistrului de Jos?

Cum credeţi Dvs., cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? Femeile ce ar câștiga? De ce? Ce anume ar câştiga? Ce ar câştiga localitatea în urma dezvoltării parcului? Cum vedeţi localitatea Dvs. după 5 ani?

71

GHID DE INTERVIUDirector/lucrător al şcolii





Situaţia localităţiiCare este situaţia din localitatea dvs.? Care sunt problemele cu care se confruntă populaţia din localitate? Care sunt necesităţile localității? De ce are nevoie populaţia în primul rând?

Ce proiecte/acţiuni s-au realizat în ultimii 5 ani? Care a fost finalitatea lor? Cum au colaborat localnicii în cadrul acestor proiecte? Ce probleme au apărut? De ce? Cum au fost soluţionate? Ce ar mai fi necesar de făcut în localitate? Cine ar trebui să se implice? Dvs., ca şi organizaţie, cu cine aţi dori să colaboraţi în acest demers? De ce?

Care este relația dintre primăria din localitate și cele din alte localități? Sunt dezvoltate careva proiecte comune? Ce anume se organizează? Ce s-a schimbat în urma acestor proiecte? Ce alte proiecte ar putea fi dezvoltate?

Care este relația dintre primărie și localnici? Cum sunt motivați oamenii să participe la diverse acțiuni din localitate? Ce probleme apar în relația dintre primărie și localnici? Cum sunt ele depășite? Cum sunt informați localnicii despre problemele din localitate? Cît de des? Cum ar putea fi informați?

Situaţia instituţiilor şcolare din localitate

Care este situaţia din localitatea Dvs. la capitolul copii şi instruirea elevilor? Prezentaţi-ne situaţia şcolii la moment: care este contingentul elevilor care sunt înscrişi şi frecventează şcoala, care este contingentul cadrelor didactice? În ce stare este infrastructura şcolii? De ce utilităţi beneficiază şcoala? Cum au fost obţinute?

Şcoala din localitatea Dvs. deţine bază de agrement sau alte terenuri auxiliare? Dacă da, povestiţi-ne un pic despre ele (capacitate, investiţii, finanţări, situaţia lor la ora actuală)

Aţi putea să ne spuneţi, dacă absolvenţii şcolii din localitatea Dvs. continuă studiile? Unde şi în ce domeniu? Se reîntorc în localitatea de baştină? Dacă da, cu ce se ocupă? Raportându-vă la perioadele precedente, care este tendinţa de evoluţie a şcolii?

Care sunt problemele cu care se confruntă şcoala ( pe categorii: cadrele didactice, personalul auxiliar, elevii, conflicte interetnice)? Care este cauza/cine le generează? De ce? Cum s-au soluţionat aceste probleme/ sau de ce nu au putut fi soluţionate?

Care sunt principalii parteneri ai instituţiei şcolare? De ce ei? Cu ce ajută/au ajutat şcoala sau ce activităţi întreprindeţi/aţi întreprins împreună?

Aţi implementat proiecte până acum? Dacă da, spuneţi-ne câte ceva despre ele: în ce domeniu, care a fost scopul, grupul ţintă, cum s-au realizat, puncte forte, impedimente.

72




Cum vedeţi Dvs. funcţionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului național? Dar bărbații? De ce consideraţi acest fapt? La ce etapă ar trebui să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăţi pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc na ionalț , şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o por iuneț de pămînt, ei ar accepta? De ce?

Cu ce aţi putea contribui la crearea parcului naţional: braţe de muncă, monitorizare, ajutor financiar, donare de spaţii? Dar locuitorii cu ce ar putea contribui la crearea parcului naţional? Cu ce ar putea contribui femeile și bărbații?

De ce aţi avea nevoie pentru a dezvolta zona?







Dar cum aţi putea să vă implicaţi în crearea acestui Parc? Ce puteţi propune din patrimoniul localităţii (monumente naturale, de artă, de cultură etc.) ca obiective de atracţie turistică? Ce evenimente de anvergură (festivaluri – de ex. festivalul liliecilor, târguri ale meşteşugarilor etc.) aţi putea organiza care să aducă popularitate localităţii şi zonei? Ce

73

este necesar în acest scop? Cine ar putea să se mai implice? Sau care ar fi potenţialii parteneri?

Cum aţi putea atrage vizitatori sau turişti din ţară şi de peste hotare? Care ar fi primele obstacole care pot apărea (accesul pe drumurile spre potenţialele obiective turistice)? Cum pot fi soluţionate? Ce beneficii ar avea comunitatea din acest fapt? Ce obstacole s-ar putea ivi? De ce? Cum s-ar putea soluţiona ele?

Cum vedeţi dezvoltarea localităţii odată cu dezvoltarea Parcului Naţional? Ce schimbări credeţi că vor fi necesare de implementat pentru buna desfăşurare a proiectului? Pe cine aţi implica (femeie/bărbați, tineri/adulți)? Ce probleme pot apărea în desfăşurarea proiectului? Cum pot fi ele depăşite? Cum este informată populaţia despre crearea parcului? Cum aţi vrea ca să fiţi informat? Dar să informaţi populaţia? Cine credeţi că ar fi mai interesat în dezvoltarea parcului (femei/bărbaţi, tineri/adulţi, autorităţi)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva pe toţi să se implice?

În viziunea Dvs. existenţa unui parc naţional în această zonă ce avantaje ar putea aduce instituţiei şcolare (şcoală/gimnaziu/grădiniţă)? Ce aţi putea realiza prin intermediul existenţei Parcului? Ce parteneriate aţi putea încheia? Cu cine? De ce? În ce domeniu?

Cum ar putea contribui instituţiile şcolare la crearea acestui parc? Cum ar putea promova/ s[ facă lobby/sensibiliza comunitatea referitor la crearea parcului? Prin ce modalităţi instituţiile şcolare ar dezvolta/forma elevilor o cultură ecologică vizavi de zona în care locuiesc? De ce surse/resurse ar avea nevoie? Cum elevii apreciază patrimoniul natural? Cum are loc protecția patrimoniului natural?

În prezent, cum sunt elevii informaţi despre importanţa zonei în care locuiesc? Sunt incluse ore în cadrul vreunei discipline (botanică, biologie, geografie, ora dirigenţiei, educaţie civică)? Cum sunt responsabilizaţi elevii cu importanţa zonei în care locuiesc? Se realizează excursii/activităţi în acest sens? Ce fel? Când? Unde? Cum?

Li s-a vorbit despre convenția de la Ramsar? Dacă da, în ce context? Care a fost impactul sau atitudinea elevilor?

Cu ce ar putea şcoala interveni în menţinerea Parcului (prin activităţi de curăţare, amenajare, sădit copaci; activităţi artistice, festivaluri, bloguri etc .)? Ce activităţi sau manifestaţii ar putea fi organizate de către instituţiile şcolare în acest sens?

Cum credeţi Dvs., cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? Femeile ce ar câștiga? De ce? Ce anume ar câştiga? Ce ar câştiga localitatea în urma dezvoltării parcului? Cum vedeţi localitatea Dvs. după 5 ani?

74

GHID DE INTERVIU

Întreprinzător/fermier




1.3. Localitate, pozi ie, stagiu de muncă în pozi ia datăț ț

Situa ia din localitatețCe s-a schimbat în localitate în ultimii 5 ani? Cine/ce a influen at aceste schimbări? În ceț măsură Dvs. a i influen at aceste schimbări? Dacă nu, cum a i fi vrut să vă implica i? Ce v-aț ț ț ț împiedicat să vă implica i? țVorbi i-ne un pic despre afacerea Dvs.? În ce domeniu? Când a i dezvoltat-o? De ce? Ce alteț ț domenii crede i că ar putea fi dezvoltate de Dvsț .? De ce? De ce ave i nevoie pentru aț dezvolta afacerile în localitate? În ce măsură primăria vă sprijină?

Ce afaceri sunt dezvoltate în localitate? Cine dezvoltă afacerile (femei/bărba i,ț tineri/adul i)? Cu ce probleme de administrare se confruntă? Ce afaceri ar putea fiț dezvoltate în localitate?

Cu ce se ocupă localnicii? Ce cultivă? Cum are loc rota ia culturilor? Cine monitorizeazăț acest proces? Cum are loc realizarea mărfii? Ce culturi ar putea fi cultivate? Ce împiedică localnicii să facă aceasta?

Ce proiecte au fost dezvoltate în sat pe parcursul ultimilor 5 ani? În ce domeniu? Cum s-a schimbat via a oamenilor în sat în urma implementării proiectelor? Dvs. personal cum a iț ț contribuit? A i fi dispus pe viitor să participa i la diverse proiecte de dezvoltare aț ț localită ii? În ce ar consta participarea Dvs.? A i coopera cu al i întreprinzători dinț ț ț localitate pentru realizarea proiectelor? Dar din alte localită i? De ce? Cum? Dar cuț primăria? Dacă nu, de ce? Cine ar putea să vă organizeze? Cum au contribuit oamenii din sat la dezvoltarea i implementarea proiectelor? Este o diferen ă dintre femei i bărba i laș ț ș ț participarea în astfel de ac iuni? Ce probleme au apărut pe parcurs? țCu ce probleme se confruntă la moment localitatea? Care din ele pot fi solu ionate cuț implicarea oamenilor? Ce a i fi dispu i să face i pentru a dezvolta zona? Pe cine a i implicaț ș ț ț în aceste ac iuni? țCare este rela ia dintre primăria din localitate i cele din alte localită i? Sunt dezvoltateț ș ț careva proiecte comune? Ce anume se organizează? Ce s-a schimbat în urma acestor proiecte? Ce alte proiecte ar putea fi dezvoltate?

Care este rela ia dintre primărie i localnici? Cum sunt motiva i oamenii să participe laț ș ț diverse ac iuni din localitate? Ce probleme apar în rela ia dintre primărie i localnici? Cumț ț ș sunt ele depă ite? Cum sunt informa i localnicii despre problemele din localitate? Cît deș ț des? Cum ar putea fi informa i? ț

75

În dezvoltarea afacerii Dvs. a i întâmpinat careva dificultă i din partea primăriei? Careț ț anume? Dar din partea administra iei raionale? Cum au fost depă ite?ț șCare din actele legislative în domeniul ecologic le considera i eficiente în activitatea Dvsț .? În ce măsură legisla ia ecologică vă îngreunează activitatea Dvs.? De ce considera i a a?ț ț ș Care din ele necesită schimbări? Ce schimbări a i propune? ț

Crearea Parcului Na ionalțVă este cunoscut termenul Ramsar sau conven ia de la Ramsar? Cunoaşteţi că zonaț localităţii Dvs. este o zonă de importanţă naţională şi protejată de stat? Din ce cauză consideraţi că anume localitatea Dvs. are acest statut?

Ce crede i că este necesar de făcut pentru a crea Parcul Na ional Nistrul de Jos? Careț ț institu ii ale statului ar trebui să se implice? De ce? Care nu? De ce? În gestiunea cui arț trebui să fie parcul? De ce? Care ar trebui să fie rolul primăriei în crearea parcului? Dar în dezvoltarea lui ulterioară? A i participat vreodată la edin e/întruniri cu tematica creăriiț ș ț parcului na ional? Cine le-a organizat? Ave i suficiente cuno tin e despre parc? Ceț ț ș ț informa ii a i mai avea nevoie? ț țCum vede i Dvs. func ionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltareaț ț parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului na ional? Dar bărba ii? De ce considera i acest fapt? La ce etapăț ț ț ar trebui să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultă i pot să apară pe parcursț dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc, şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o por iune de pămînt, ei ar accepta? De ce? Dvs.ț personal cum v-a i implica în crearea parcului? Ce sunte i dispus să face i pentru bunaț ț ț organizare i func ionare a parcului? ș țCare sunt persoanele cele mai apte care ar putea contribuie la crearea, menţinerea, păstrarea Parcului Naţional?

Cum credeţi statul acordă destulă atenţie privind protecţia florei şi faunei în Zona Nistrului de Jos? Cum acordă atenţie? Dacă nu acordă, de credeţi că nu se acordă atenţie? De ce a iț avea nevoie pentru a dezvolta zona? Ce proiecte pot fi implementate în localitate?




76

Care după părerea Dvs. ar putea fi avantajele creării unui asemenea parc aici în zonă? Şi care ar putea fi dezavantajele? Ce ar câ tiga femeile i bărba ii în urma creării acestui parc?ș ș ț De ce?

Cum vede i dezvoltarea localită ii odată cu dezvoltarea Parcului Na ional? Ce schimbăriț ț ț crede i că vor fi necesare de implementat pentru buna desfă urare a proiectului? Pe cineț ș a i implica? Ce probleme pot apărea în desfă urarea proiectului? Cum pot fie ele depă ite?ț ș ș Cum este informată popula ia despre crearea parcului? Cum a i vrea ca să fi i informat?ț ț ț Dar să informa i popula ia? Cine crede i că ar fi mai interesat în dezvoltarea parculuiț ț ț (femei/bărba i, tineri/adul i, autorită i)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva peț ț ț to i să se implice?țCum are loc conservarea patrimoniului natural? Cum se implică popula ia în acest proces?ț Care este atitudinea popula iei în acest domeniu?țS-au întâmplat cazuri de poluare a zonei? Cum s-a solu ionat problema? Cum proprietariiț de terenuri asigură protec ia zonei? țExistă sta ie de epurare a apelor? Cum func ionează? Cum are loc asigurarea func ionăriiț ț ț sta iilor de epurare? Dacă nu există, cum are loc epurarea apelor? Cum are locț depozitarea/prelucrarea de eurilor? șCe loca ii turistice sunt? Când s-a început dezvoltarea turismului? Ce tip de turism (agricol,ț cultural etc.)? Ce alte tipuri pot fi dezvoltate? Ce tipuri de turism ar putea fi dezvoltate de femei/bărba i? De ce? Cum ar putea fi dezvoltat? Ce este necesar pentru dezvoltareaț turismului? Cum poate interveni APL? Cine ajută oamenii în dezvoltarea afacerilor?

În ce măsură vin turi tii în localitate? Care sunt atrac iile locale? Cine vine mai des? Undeș ț de obicei sunt organizate odihna, hrana lor? Cine mai des organizează (femeile/bărba ii)?ț Ce ar putea de creat pentru o mai bună promovare i dezvoltare a turismului? șCe activită i de agreement sunt organizate? Cu ce periodicitate? Cine organizează? Cum?ț Cin participă? Cine finan ează activită ile? Ce alte activită i ar putea fi dezvoltate? La nivelț ț ț de localitate se organizează careva festivaluri? Dar în raion? Ce activită i specific zonei arț putea fi dezvoltate? Cine ar trebui să le sus ină? țCum crede i Dvsț ., cine are de câ tigat în urma dezvoltării parcului na ional? De ce? Ceș ț anume ar cî tiga? Ce ar cî tiga primăria în urma dezvoltării parcului? Cum vede iș ș ț localitatea dvs. după 5 ani?

77

GHID DE INTERVIUPreşedintele/membru al ONG-ului






Care este situaţia din localitatea dvs.? Care sunt problemele cu care se confruntă populaţia din localitate? Care sunt necesităţile localității? De ce are nevoie populaţia în primul rând?

Ce proiecte/acţiuni s-au realizat în ultimii 5 ani? Care a fost finalitatea lor? Cine au fost actorii, instituţiile şi organizaţiile direct implicate. Cum au colaborat? Ce probleme au apărut? De ce? Cum au fost soluţionate? Care au fost beneficiarii acestor proiecte/activităţi? Ce ar mai fi de făcut în comunitate? Cine ar trebui să se implice? Dvs., ca şi organizaţie, cu cine aţi dori să colaboraţi? De ce?

Povestiţi-ne despre ONG-ul în care activaţi: când a fost creat, care a fost motivul creării ONG-ului, care este misiunea lui, care este personalul ce activează în cadrul acestui ONG-ului, care sunt activităţile pe care le realizaţi, cine vă finanţează/sponsorizează.

Care sunt principalele realizări din cadrul acestui ONG? Care sunt partenerii dvs.? Cu cine/ce instituţii colaboraţi mai mult? Din ce considerente? Care sunt instituţiile sau actorii sociali cu care aţi putea colabora, dar nu colaboraţi? Şi din ce motiv? Vă gândiţi la noi, potenţiali, parteneri? Care ar fi ei?

Care este relaţia ONG-ului cu APL? Ce proiecte aţi dezvoltat de când activaţi ca ONG? Când s-au desfăşurat? Care a fost finalitatea lor? Ce actori au fost implicaţi? Care a fost atitudinea/reacţia lor? Care au fost beneficiarii direcţi şi indirecţi? Au apărut impedimente? Ce fel? Din ce cauză? Cum s-au soluţionat?

Ce proiecte v-aţi propus pentru viitor? Ce presupun ele? Care sunt eventualii parteneri pe care contaţi? Şi de ce ei anume?

Deţineţi relaţii cu instituţii/organizaţii din afara ţării? Dacă da, cu cine? De cât timp? Cum v-aţi format aceste relaţii? La ce se referă colaborarea dvs. cu ei? Cum valorificaţi aceste relaţii? Doriţi să extindeţi relaţiile cu parteneri din afara ţării? La cine vă gândiţi? Cu ce ar putea să vă ajute?

Care este relația dintre primăria din localitate și cele din alte localități? Sunt dezvoltate careva proiecte comune? Ce anume se organizează? Ce s-a schimbat în urma acestor proiecte? Ce alte proiecte ar putea fi dezvoltate?

Care este relația dintre primărie și localnici? Cum sunt motivați oamenii să participe la diverse acțiuni din localitate? Ce probleme apar în relația dintre primărie și localnici? Cum

78

sunt ele depășite? Cum sunt informați localnicii despre problemele din localitate? Cît de des? Cum ar putea fi informați?

Care din actele legislative în domeniul ecologic le considerați eficiente în activitatea Dvs? În ce măsură legislația ecologică vă îngreunează activitatea Dvs.? De ce considerați așa? Care din ele necesită schimbări? Ce schimbări ați propune?


Vă este cunoscut termenul Ramsar sau convenția de la Ramsar? Cunoaşteţi că zona localităţii Dvs. este o zonă de importanţă naţională şi protejată de stat? Din ce cauză consideraţi că anume localitatea Dvs. are acest statut?

Ce credeți că este necesar de făcut pentru a crea Parcul Național Nistrul de Jos? Care instituții ale statului ar trebui să se implice? De ce? Care nu? De ce? În gestiunea cui ar trebui să fie parcul? De ce? Care ar trebui să fie rolul primăriei în crearea parcului? Dar în dezvoltarea lui ulterioară? Ați participat vreodată la ședințe/întruniri cu tematica creării parcului național? Cine le-a organizat? Aveți suficiente cunoștințe despre parc? Ce informații ați mai avea nevoie?

Cum vedeți Dvs. funcționarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului național? Dar bărbații? De ce considerați acest fapt? La ce etapă ar trebui să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăți pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc na ionalț , şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o por iuneț de pămînt, ei ar accepta? De ce? Primăria ar putea să le asigure acel lot de pămînt în altă parte a satului?

Dvs. personal ce aţi fi dispus să faceți, în vederea creării parcului naţional? Dar locuitorii cu ce ar putea contribui la crearea parcului naţional?

Care sunt persoanele cele mai competente care ar putea contribui la crearea, menţinerea, păstrarea Parcului Naţional?

Cum credeţi statul acordă destulă atenţie privind protecţia florei şi faunei în Zona Nistrului de Jos? Cum acordă atenţie? Dacă nu acordă, de ce credeţi că nu se acordă atenţie? De ce a ți avea nevoie pentru a dezvolta zona?


Cum aţi aprecia nivelul de comunicare la nivelul primăriei? Dar dintre primărie și ONG-uri? Există cooperare între primărie și ONG-uri? În ce constă această cooperare? Cum ar trebui de îmbunătățit această cooperare?

În urma mai multor cercetări ştiinţifice realizate în această zonă s-a depistat faptul că în zonă există mai multe tipuri de vieţuitoare (animale, păsări) şi plante care sunt foarte rar întîlnite în alte regiuni, iar altele sunt pe cale de dispariţie, din această cauză este nevoie de realizat ceva pentru a proteja aceste plante şi animale. Cum aţi putea dvs. ca ONG să interveniţi? Ce proiecte, programe ecologice aţi putea elabora pentru a proteja ariile

79

naturale protejate? Cum aţi putea să vă implicaţi în promovarea acestora în rândul populaţiei băştinaşe? Pe cine ați implica în promovare (femei, bărbați, tineri)? De ce?

Dacă ar fi nevoie de înfiinţat un fond ecologic, cu ce aţi putea interveni Dvs.? Sau ce resurse, la nivel de parteneri, aţi implica? De ce anume ei?

Ce părere aveţi dacă pădurea localităţii Dvs. împreună cu cele din alte localităţi vecine, care se includ în această zonă, vor fi transformate într-un parc naţional, fiind luat sub protectoratul Guvernului? Cum aţi putea dvs. să participaţi la supravegherea respectării regimului de protecţie a ariilor protejate? Pe cine aţi mai implica (femei, bărbați etc.)? De ce aţi avea nevoie? Ce impedimente aţi putea întâlni? Din partea cui?

În opinia dvs., din experienţa pe care o aveţi în această localitate, ce ar putea face un ONG, şi personal ONG-ul în care activaţi, în vederea educării ecologice a populaţiei? Care sunt modalităţile cele mai accesibile şi eficiente de a responsabiliza populația (pliante, spoturi, publicitate socială etc.)? Dvs. ce aţi putea realiza din toate acestea? De ce aţi avea nevoie?

Cât de disponibili şi deschişi sunteţi, ca şi organizaţie neguvernamentală, în vederea susţinerii proiectului de crearea Parcului Naţional Nistrul de Jos? Aţi accepta dacă vi s-ar solicita să efectuaţi unele investigaţii despre zonele protejate? Aţi coopera cu autorităţile pentru mediu? Aţi furniza unele informaţii referitor ariile naturale reprezentative?

Care ar putea fi avantajele creării Parcului Naţional pentru ONG-ul în care activită iț ? Ce proiecte aţi putea realiza prin intermediul creării acestui Parc? Ce resurse aţi putea activa dacă s-ar constitui Parcul? Dar pentru localitate care ar fi avantajele? Şi care ar putea fi dezavantajele? Cum ar influenţa crearea parcului naţional asupra dezvoltării localităţii? De ce credeţi astfel?

Ce schimbări credeți că vor fi necesare de implementat pentru buna desfășurare a proiectului? Dvs. pe cine ați implica? Ce probleme pot apărea în desfășurarea proiectului? Cum pot fi ele depășite?

Cum este informată populația despre crearea parcului? Cum ar trebui să fie informată? Cine credeți că ar fi mai interesat în dezvoltarea parcului (femei/bărbați, tineri/adulți, autorități, ONG-uri)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva pe toți să se implice?

Cum credeți Dvs., cine are de câștigat în urma dezvoltării parcului național? De ce? Ce anume ar câștiga? Ce ar câștiga localitatea în urma dezvoltării parcului? Cum vedeți localitatea dvs. după 5 ani?

80

GHID DE INTERVIU

Agronom/profesionişti din domeniul agricol






Spuneţi-mi vă rog cu ce probleme se confruntă localitatea Dvs. în prezent? Care sunt principalele probleme? Au fost create iniţiative de soluţionare a acestor probleme? Cum s-a implicat APL în soluţionarea lor? Cine poate contribui la soluţionarea acestor probleme? Cum pot fi ele soluţionate?

Din ceea ce cunoaşteţi cîte proiecte de dezvoltare a localită ii au fost implementate înț ultimii 5 ani? Povestiţi-ne mai mult despre ce s-a schimbat în localitate după implementarea acestor proiecte. Cît de mult s-au implicat localnicii în activităţile date? Cum s-au implicat femeile i bărba ii în aceste activită i? Dvs. personal cum aţi contribuit?ș ț ț Care au fost categoriile care nu au dorit să se implice?De ce? Cum ar putea fi motivate aceste persoane?

Ce cultivă de obicei populaţia pe terenurile agricole? De ce anume aceste culturi? Care este rota ia culturilor? Cum are loc monitorizarea rota iei culturilor? Cine se implică în acestț ț proces? Ce probleme apar în acest proces? Credeţi că pe aceste terenuri pot fi cultivate şi alte culturi? Care anume, de ce anume aceste culturi? Ce schimbări la nivel local sunt necesare pentru a face posibilă cultivarea noilor culturi?

Aveţi în localitate sistem de irigare? Ce suprafaţă a terenurilor agricole este acoperită cu sistem de irigare? Unde sunt amplasate aceste terenuri arabile conectate la sistemul de irigare? Cît de mulţumit sunteţi faţă de actualul sistem de irigare? Ce anume vă nemulţumeşte? Există necesitatea de a dezvolta alte sisteme sau incluse alte suprafeţe sub irigare? De ce? Ce ar putea fi cultivat pe ele? Există în de ajuns tehnică agricolă în localitate care să asigure procesul prelucrare a pămîntului? Care este starea generală a acestor maşini agricole?

Ce fel de îngrăşăminte folosesc agricultorii, inclusiv Dvs.? Cum influenţează aceste îngrăşăminte asupra poluării solului, apelor subterane şi mediului înconjurător? Cine monitorizează utilizarea îngră ămintelor? șCe afaceri sunt dezvoltate în localitate? Cine de obicei dezvoltă aceste afaceri (femeile/bărba ii, tinerii/adul ii)? Cu ce probleme se confruntă? Ce afaceri ar putea fiț ț dezvoltate?

81

Există în localitate fermă de vite, porci sau păsări? Cîte? Unde sunt amplasate? Aproximativ cîte capete de vite mari cornute există în localitate? Ovine? Unde ele sunt păscute? Există probleme cu asigurarea cu fîneţ a acestora? Cum se rezolvă problema?

Ce face populaţia cu resturile de la animale (baliga)? Cît de bună este ca îngră ământș pentru pămînt aceste resturi? Cine monitorizează utilizarea acestor resturi? Cine mai des utilizează baliga pe post de îngră ăminte (de testat dacă fermierii femei sau bărba i)? De ce? ș țCîte gunoişti aveţi în localitate? Unde sunt amplasate gunoiştile? Cum este afectată natura de către aceste gunoi ti? Cine monitorizează aceste gunoi ti? ș șExistă staţie de epurare a apelor? Cum funcţionează? Cum are loc asigurarea funcţionării staţiilor de epurare? Dacă nu există, cum are loc epurarea apelor?

S-a întâmplat cazuri de poluare a zonei? Cum s-a soluţionat problema? Cum proprietarii de terenuri asigură protecţia zonei?

Cum are loc protecţia plantelor? Animalelor rare? Acestea sunt o mândrie pentru localitate? De ce? Cum poate fi valorificat acest patrimoniu biologic?

Aveţi spaţii în localitate cu destinaţie turistică? Când a început a se investi în dezvoltarea turismului local? Ce acţiuni au fost realizate? Ce impact local au avut acestea? Cum aţi contribuit Dvs personal?

Aţi avut turişti în ultimii 5 ani? Ce spaţii turistice locale au vizitat? Cine i-a ghidat? Cine sunt persoane care să cunoască bine pădurea şi locurile din împrejurime?

Cum ar putea fi dezvoltat turismul în zona Dvs.? Ce este necesar pentru dezvoltarea turismului? Cum poate interveni APL? Dar locuitorii? Cum ar putea fi implicate femeile iș bărba ii în dezvoltarea turismului local? Ce impact va avea dezvoltarea turismului la nivelț de dezvoltare a localităţii?

Ce activităţi de agreement sunt organizate? Cât de des se organizează? Cine organizează? Cum? Cine participă (femeile/bărba ii, tinerii/adul ii etc.)? Cine finanţează activităţile? Ceț ț alte activităţi ar putea fi dezvoltate?

Cum are loc conservarea patrimoniului natural? Cum se implică popula ia în acest proces?ț Care este atitudinea popula iei în acest domeniu?țCum are loc desfăşurarea educaţiei ecologice în localitate? Cine desfăşoară?

Crearea Parcului Naţional



Cum vedeţi Dvs. funcţionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului na ional? Dar bărba ii? De ce consideraţi acest fapt? La ce etapă ar trebuiț ț să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăţi pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă

82

rog dacă s-ar crea acest parc na ionalț , şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o por iuneț de pămînt, ei ar accepta? De ce?

Cu ce aţi putea contribui la crearea parcului naţional: braţe de muncă, monitorizare, ajutor financiar, donare de spaţii? Dar locuitorii cu ce ar putea contribui la crearea parcului naţional? Cu ce ar putea contribui femeile i bărba ii? ș țDe ce aţi avea nevoie pentru a dezvolta zona?







Cum vedeţi dezvoltarea localităţii odată cu dezvoltarea Parcului Naţional? Ce schimbări credeţi că vor fi necesare de implementat pentru buna desfăşurare a proiectului? Pe cine aţi implica (femeie/bărba i, tineri/adul i)? Ce probleme pot apărea în desfăşurareaț ț proiectului? Cum pot fi ele depăşite? Cum este informată populaţia despre crearea parcului? Cum aţi vrea ca să fiţi informat? Dar să informaţi populaţia? Cine credeţi că ar fi mai interesat în dezvoltarea parcului (femei/bărbaţi, tineri/adulţi, autorităţi)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva pe toţi să se implice?

Cum credeţi Dvs., cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? Femeile ce ar câ tiga? De ce? Ce anume ar câştiga? Ce ar câştiga localitatea în urma dezvoltării parcului?ș Cum vedeţi localitatea Dvs. după 5 ani?

83

GHID DE INTERVIU

Profesioniştii din domeniul silvic




1.3. Date despre respondent (vârsta, de cât timp ocupă funcţia respectivă)

Situa ia din localitatețSpuneţi-mi vă rog cu ce probleme se confruntă comunitatea Dvs. în prezent? Care sunt principalele probleme? Cine poate contribui la soluţionarea acestor probleme? Cum pot fi ele soluţionate?

Ce afaceri sunt dezvoltate în localitate? Cine dezvoltă afacerile (femei/bărba i,ț tineri/adul i)? Cu ce probleme se confruntă? Ce afaceri ar putea fi dezvoltate în localitate? țCare este suprafaţa terenurilor de păduri pe care le controlaţi? Ce fel de culturi sau pomi cresc în pădurea Dvs.? Aveţi zone de pădure unde cresc doar un tip de culturi/ pomi cum ar fi molizi, mesteacăn, stejar etc. Cum asiguraţi controlul, verificarea sau paza întregului teritoriu?

În ultimii 5 ani ce suprafaţă sau suprafeţe de pădure aţi reînoit? Cine vă ajută la reînnoirea pădurii? Ce fel de pomi aţi sădit?

Cum de obicei se îngrijesc pădurile? În ultimii 5 ani ce suprafeţe de pădure aţi defrişat? Din ce cauză? Cum stabiliţi care zonă din pădure să fie defrişată sau care copaci trebuie defrişaţi? Cine vă ajută la defrişarea pădurii?

Ce faceţi cu lemnul care a fost scos din pădure (unde ajunge sau cum se realizează)? Anual aproximativ cîţi metri cubi de lemn Dvs. puteţi realiza? Cît ar costa la moment un metru cub de lemn? Şi cît a costat acesta cu 5 ani în urmă?

În ultimii 5 ani aţi avut cazuri de defrişare ilegală a pădurii? Cît de des se întîmplă să depistaţi astfel de cazuri? Cum le depistaţi? Cine de obicei sunt persoanele care defrişează ilegal pădurea? Cum penalizaţi rău făcătorii?

Ave i zone de pădure care este luată în arendă? Aproximativ ce suprafaţă? Care este scopulț luării în arendă a acestor/acestui sector de pădure? Aveţi acces în acea zonă, monitorizaţi activităţile proprietarilor? Cum?

Care sunt cele mai des întîlnite vieţuitoare în pădurea Dvs.? Cum asiguraţi protecţia localnicilor de animalele sălbatice? S-au întîmplat cazuri cînd localnicii să fie atacaţi de animale? Cît de des aveţi astfel de situaţii? Unde s-a întîmplat în pădure sau în localitate? Cum s-a întîmplat?

Cum asiguraţi cu hrană animalele pe timp de iarnă? Aveţi locuri special amenajate?

Cum are loc protec ia platelor? Animalelor rare? Acestea sunt o mândrie pentru localitate?ț De ce? Cum poate fi valorificată acest patrimoniu biologic?

84

Cum influen ează poluarea mediului asupra creşterii şi dezvoltării florei şi faunei dinț pădure?

În perioada cînd este sezonul pentru vînătoarea, Dvs. permiteţi vînătorilor să vîneze în pădurea Dvs.? Din ce cauză? Cel mai des în pădurea Dvs. ce se vînează? De ce?

Au fost cazuri de braconaj? Cît de des se întîmplă astfel de situaţii? Pentru braconaj care sunt cele mai dorite animale? Cum depistaţi cazurile de braconaj? Cine de obicei sunt persoanele care preferă să vîneze ilegal? Cum pedepsiţi răufăcătorii?

Ce măsuri aţi întreprins sau planificaţi să întreprindeţi pentru a combate vînatul ilegal? Dacă sau întreprins careva măsuri ce efect au avut acestea? Sunt necesare careva schimbări în legisla ie pentru a îmbunătă i situa ia? Ce schimbări propune i? ț ț ț țAveţi în pădure zone unde localnicii sau alte persoane se pot odihni? Sunt locuri special amenajate pentru odină? Cine le-a amenajat? Cît costă arenda unui astfel de loc? Ce prevede un astfel de loc special amenajat?

Cît de des vin persoanele să se odihnească în astfel de locuri? Cine de obicei vine să se odihnească în pădure (localnicii sau persoane străine)? Sunt cazuri cînd rămîn să înnopteze în pădure? Dvs. ce le recomandaţi?

Pe viitor după părerea Dvs. este posibil de amenajat mai multe locuri de agrement unde persoanele să vină să se odihnească (cu toate condiţiile terenuri de joacă pentru copii, terenuri de joacă pentru adulţi (fotbal, volei), cabane amenajate, unde vizitatorii pot să înnopteze, drumuri de acces etc.)? De ce ave i nevoie pentru a face acest lucru? țAveţi în pădure sau în zonă careva loc care ar putea fi ca o atrac ie turistică? Aţi avut turiştiț în ultimii 5 ani? Ce au dorit să viziteze? Cine i-a ghidat? Sunt persoane care să cunoască pădurea şi locurile din împrejurime la fel de bine ca şi Dvs.? Cine sunt aceste persoane?

În ultimii 5 ani au fost efectuate careva expediţii sau cercetări ştiinţifice în pădure sau în zonă? Ce anume au cercetat? Cine erau cercetătorii? Cît timp au petrecut?

Cum ar putea fi dezvoltat turismul în zona Dvs.? Ce este necesar pentru dezvoltarea turismului? Cum poate interveni APL? Dar locuitorii?

Ce activită i de agreement sunt organizate? Cât de des se organizează? Cine organizează?ț Cum? Cine participă? Cine finan ează activită ile? Ce alte activită i ar putea fi dezvoltate? ț ț țCum are loc conservarea patrimoniului natural? Cum se implică popula ia în acest proces?ț Care este atitudinea popula iei în acest domeniu?țCum are loc desfă urarea educa iei ecologice în localitate? Cine desfă oară? ș ț șCu ce probleme vă confrunta i cel mai des în activitatea Dvs.? Care sunt necesităţile Dvs.?țCrearea Parcului Naţional



85

Cum vedeţi Dvs. funcţionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului na ional? Dar bărba ii? De ce consideraţi acest fapt? La ce etapă ar trebuiț ț să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăţi pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc national, şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o portiune de pămînt, ei ar accepta? De ce?

Cu ce aţi putea contribui la crearea parcului naţional: braţe de muncă, monitorizare, ajutor financiar, donare de spaţii? Dar locuitorii cu ce ar putea contribui la crearea parcului naţional? Cu ce ar putea contribui femeile i bărba ii? ș țDe ce aţi avea nevoie pentru a dezvolta zona?







Cum vedeţi dezvoltarea localităţii odată cu dezvoltarea Parcului Naţional? Ce schimbări credeţi că vor fi necesare de implementat pentru buna desfăşurare a proiectului? Pe cine aţi implica (femeie/bărba i, tineri/adul i)? Ce probleme pot apărea în desfăşurareaț ț proiectului? Cum pot fi ele depăşite? Cum este informată populaţia despre crearea parcului? Cum aţi vrea ca să fiţi informat? Dar să informaţi populaţia? Cine credeţi că ar fi mai interesat în dezvoltarea parcului (femei/bărbaţi, tineri/adulţi, autorităţi)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva pe toţi să se implice?

Cum credeţi Dvs, cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? Femeile ce ar câ tiga? De ce? Ce anume ar câştiga? Ce ar câştiga localitatea în urma dezvoltării parcului?ș Cum vedeţi localitatea Dvs după 5 ani?

86

Anexa II. Implicarea comunităţilor în dezvoltarea zonei şi protecţia florei şi faunei

1. „Am renovat toate instituţiile de menire socială reparaţii capitale la gimnaziu deci pe lângă faptul că este gazificat se încălzeşte şi cu biomasă un proiect cu PNUD-ul implementat în 2012. Avem de asemenea la gimnaziu reparaţii capitală schimbarea ferestrelor termopan, reparaţii interioare, sala festivă, cantină, mobilier inclusiv tot, termoizolare faţadelor, trotuare, pavare şi aşa mai departe. Anul trecut am început reparaţia casei de cultură de fapt ea va fi reorganizată modernizată într-un centru cultural sportiv comunitar. Avem iluminare stradală pentru întreaga localitate deci un proiect cam de vre-o trei ani de zile. Gazificarea totală a localităţii, reparaţia drumurilor stradale, am reabilitat totalmente sistema de aprovizionare cu apă potabilă deci trei fântâni arteziene 8-19 kilometri de apeduct tot satul este 100% aprovizionat cu apă potabilă contorizată. Am avut câteva proiecte ecologice, am lichidat o gunoişte neautorizată, am construit un poligon pentru colectarea deşeurilor menajere” (IA APL 2). 2. “Foarte mulţumită fiindcă s-au adus multe proiecte, multe lucruri bune s-au făcut, care în alte localităţi nu s-au făcut nici pe jumătate. Datorită primarului şi secretarului, oamenilor din sat foarte multe s-au realizat” (FG 7). 3. „Fostul primar tot a participat la acest proiect cu apa i tot a învîrtit banii i nu a dusș ș lucrul pînă la capăt, că acolo lipseşte un filtru, cred că banii aceia de pe filtru, i-au cheltuit

i acum apa are un miros foarte urît, dar primarul actual spune că nu are bani să cumpereș un astfel de filtru că este foarte scump” (IA Business 1).4. „Deci practic la marea majoritate a proiectelor, care noi le-am implementat în localitate, oamenii au contribuit. Dacă e vorba de gazificare în jumătate sa achitat cîte 6000 lei de la populaţie. La apeduct conectarea a fost din contul fiecărei persoane în dependenţă de costul pînă la sursă, pentru şcoală, grădiniţă sau colectat contribuţii practic din întreaga localitate mai activi au fost sigur părinţii cu copii la grădiniţă acolo interesul e mai mare. Aceştia de la gimnaziu sau mai găsit din cei care au socotit de cuviinţă că la noi învă ământul este fără plată şi nu trebuie să contribuie nici întru-un fel” (IA APL 2).ț5. „Au contribuit pentru că la fiecare proiect să cere contribu ie, dar eu văd situa ia că eț ț foarte greu la oameni i ei nu au bani ca să dea. Chiar din această cauză am ars cu unș proiect de apte milioane lei, pentru că nu am putut strânge 350 de mii lei, din budgetulș local nu este de unde i la oamenii e aceea i situa ie” (IA APL 1)ș ș ț6. „Oamenii pasiv se implică, sunt cam indiferenţi şi când este vorba de strângere a contribuţiei e foarte problematic. Oamenii nu au bani, trăiesc modest” (FG 2)7. “Se implică, dar cînd merge vorba să facem ceva, nu pot să contribuie cu sume mari de bani; depinde în proiectul cu apa au fost interesa i to i, dar dacă ar fi un teren de joc sauț ț grădini a atunci este mentalitatea, că nu îmi trebuie, dacă are interes atunci se implică, darț dacă nu are, atunci nu se implică” (FG 5).8. „Am format grupuri de lucru, pentru scrierea proiectelor, erau alocaţi bani din primărie pentru formarea proiectelor, pe urmă căutam finanţatori şi aşa mai departe şi duceam lucru până la capăt, sau am folosit alte metode, în primul rând aduceam noi singuri materiale de construcţii, iar oamenii din sat cîteva echipe din 4 persoane lucrau pe rând” (IA APL 3)9. „Primăria o să dea contribu ie 100000 mii, de asemenea cîţiva antreprenori precumț Trofim Grosu – 80000, Prutean Avru a – 15000 i Prucarian Sergiu – 50000” (FG 15).ș ș10. „Ar fi foarte bine ca raionul să se implice mai ales acum cum sunt proiectele acestea europene chiar i în agricultură i infrastructură” (IA APL 1)ș ș11. „Da, marea majoritate contribuţie era pusă din localitate, am în vedere din consiliu din fondul de rezervă sau din fondul disponibil, sau folosit consiliul raional Căuşeni, consiliile raionale din toată Republica Moldova ele sunt nişte organizaţii care ele nu au venit, ele trăiesc numai pe banii care se alocă de la primărie” (IA APL 3).

87

12. „Îi implic cum pot dar foarte greu să dau la implicare, pentru că sistema comunistă i-au stricat s-au deprins ca cineva: să-i facă, să-i aducă, să-i spună, să-i organizeze, i asta eș problematica mai mult cu mentalitatea. Da mai sunt tinerii, care mai în eleg, dar şi ace tiaț ș sunt pu ini” (IA APL 1). ț13. „Eu am un deviză, eu totdeauna le-am zis: Nu aşteptaţi să vină cineva să vă facă regulă în sat, nu aşteptaţi să vă facă regulă în casă, nu doriţi să vă implicaţi, este cert că dacă nu pui, n-ai de unde scoate. Acolo unde investeşti, acolo unde vrei să faci, acolo unde vrei să organizezi acolo este şi rezultat, şi dacă voi nu vreţi să cunoaşteţi nu vreţi să ştiţi să vă implicaţi, atunci nu aveţi nici un drept să judecaţi, să spuneţi că nu sa făcut că nu este bun, că nu puteţi, asta e unica motivaţie” (IA APL 2)14. „S-a făcut o echipă de implementare la şcoală, au participat profesori cu elevi şi au mers de-a lungul satului şi au strâns tot de pe drumuri. Acum la cimitire s-a făcut ordine. Tot aşa la sădirea plantaţiilor tot participă copiii. La parc s-au implicat băieţii care lucrează la benzinărie” (FG 2).15. „Sunt locuri în care se implică doar bărba ii, dar ca de exemplu anul acesta am făcutț 270 de ani de la întemeierea satului Popeasca bărba ii au pus mesele i scaunele, darț ș femeile la rîndul lor au a ternut, au făcut bucate, care mai de care. La egal se implică atîtș bărba ii, cît i femeile” (FG 12). ț ș16. Depinde de lucru, a a se implică la repara ie (vopsit, tencuit) mai mult se implicăș ț femeile, dar dacă este mai greu atunci bărba ii (FG 4)ț17. „Bărba ii s-au implicat mai mul i că era muncă fizică acolo dar femeile făceau mâncareț ț pentru bărbaţi” (FG 8).18. „Oamenii sunt influenţaţi de primar şi de preot” (FG 8). 19. „Pădurarul şi primarul, restul nu au nimeni treabă acolo” (FG 7).20. „Doi ani am pus grîu, iar acum am pus porumb un hectar, parte de lîngă baltă am pus cartofi, bostan. Dar la anul am să pun răsărită a a mai schimb i eu nu pun în tot anulș ș acela i pentru că deja nu e roadă” (IA AUA 1)ș21. „Oamenii chiar dacă nu au studii în agricultură, dar rotaţia o fac de exemplu dacă anul ista o pus grîu la anul pun floarea soarelui, după care porumb şi iar din nou rotesc” (IA IC 1).22. „Eu cultiv porumb, grîu de toamnă, grîu de primăvară, orz, floarea soarelui, eu nu mă ocup cu legumicultura din cauza că riscul e mare, la noi acolo pe baltă nimeni nu asigură pămîntul pentru că spun că e zonă de risc i anume de inunda ie … A dori ca la noi în zonăș ț ș să fie o fabrică de prelucrat fructele, legumele asta e cea mai mare problem la noi” (IA Fermier 1)23. „Mai iese un agricultor care cultivă roşii, castraveţi, cartofi, ceapă, morcov etc. au mai fost anul trecut vreo doi agricultori care au încercat să se ocupe cu legumele, dar fără succes şi au abandonat ideea. Fiindcă anul trecut cartofii erau 2-3 lei, dar cîtă cheltuială, şi muncă depusă este necesară pentru a creşte aceste cartofi şi la urmă nu ai unde să le realizezi” (IA IC 1)24. „Piaţa de desfacere e foarte slab dezvoltată. Ai noştri cresc cartof sau altceva, numai pentru a putea fi realiza pe piaţa noastră din Republica Moldova, fiindcă agricultorii au avut foarte mult de suferit după embargoul pus de Rusia” (FG 9)25. Pe piaţa din împrejur. Pe unde se primeşte. Realizarea asta-i de bază, dacă omul realizează ceva el are cu ce trăi mai binişor. Cu agricultura-i risc. Poţi să ieşi în risc mare. (IA Fermier 2).26. „Eu cred că ele rău influen ează mai ales 21.03., pe care le folosim noi. Eu văd livezileț cum le stropim dar stropim i grîu i floarea soarelui i văd că nu e bine trebuie să găsimș ș ș alte metode ca produc ia să fie fără iaduri. Dacă stropim fructele, legumele, grîulț influen ează foarte mult asupra oamenilor i noi iată porumbul îl dăm cu ghirbiţid i eleț ș ș a a de tare miroase” (IA Fermier 1)ș

88

27. „Da oamenii mai folosesc odobrenii stropesc popu oi ca să nu crească iarba, dar aiciș deja e altă treabă, în ultimii doi ani la noi cu adevărat s-o terminat cu prăşitul, chiar eu personal în anul trecut am stropit popu oii i nu am pră it deloc, am adus combinaș ș ș specială i un automobil, dar cînd am strîns roada ciocălăii se fărâmau împreună cuș grăun ele i mie îmi pare că lumea care nu a stropit popu oiul avea o producţie maiț ș ș frumoasă” (IA cultură 2)28. „Folosesc silitră la grîu, la orz, lumea ştie că nu-i bine să folosească chimicatele, dar ei nu au cu ce se apăra de insecte, gîndaci, bolile care pot să afecteze culturile, de exemplu copacul dacă numai o înflorit el trebuie neapărat stropit în caz contrar îl distrug răufăcătorii, şi apoi noi mîncăm acele fructe stropite, la fel este şi cu legumele. Dar dacă nu le stropeşti nu mănînci ele sunt distruse” (IA IC 1).29. „Băligarul îl strîng apoi îl încarcă şi îl duc îl împrăştie pe deal, în special cei tineri au putere să prelucreze” (FG 14)30. „Oamenii deja nu prea acceptă chimicalele a a cîte unul care e mai bănos, dar a aș ș oamenii se orientează la cele naturale. i în primul rînd acestea trebuie să le cumperi iȘ ș sunt foarte scumpe, dar cele naturale vaca i li-o dat pe degeaba” (FG 16).ț31. „Avem 2 gunoişti autorizate unde lumea duce gunoaiele. Afectează ele natura fiindcă plouă şi murdăriile cele intră în pămînt altele sunt luate de vînt şi împră tiate pe terenurileș arabile, şi păşuni” (IA IC 1)32. Deja din iarna anului 2015, s-a început a implementa proiectul privind colectarea deşeurilor, adică am construit 5 platforme, unde centralizat de depozitează deşeurile şi apoi se evacuează la locurile cuvenite. (IA APL 3)33. Oamenii din sat s-au deprins ca pentru apă să nu plătească, pentru gunoi să nu plătească aruncă a a şi aruncă prin groapă sau prin Nistru (IA APL 1).ș34. „Problema principală este gunoiul care fiecare îl duce unde îi vine mai aproape. Gunoiştea rămâne în sat, împrăştiată, aproximativ 90 % procedează în aşa fel. Gunoiştea dacă se află la 2 km, nu te poţi duce cu roaba.” (FG 17)35. “Toate rîpele sunt cu gunoaie, că ei cum ies din ogradă acolo aruncă că la noi este gunoi te autorizată unde se duce tractorul dar ei aruncă unde vor” (FG 8)ș36. „Noi avem ni te zile cînd ne ducem să cură im iată avem ziua apei, ziua verde o dată înș ț an.. noi organizăm ecologia i comunitate i se implică to i i de la serviciul piscicol, iș ș ț ș ș copila ii i ecologia” (FG 5).ș ș37. „Oamenii din sat vin ne ajută la cură irea pădurilor, sădirea puieţilor, şi vin în specialț bărbaţii că muncile acestea nu sunt pentru femei, dar la strângerea pomuşoarelor participă şi femeile, noi îi anunţăm din timp şi care doresc nişte lemne pentru a se încălzi iarna ei vin lucrează noi le calculăm cît trebuie să primească şi le achităm cu lemne de foc sau poate alt material de care au nevoie” (IA pădurar 2)38. “În fiecare an punem câte 5-7 hectare, primăvara. 70-80% din sat se implică în această activitate” (FG 7).39. „S-a lucrat mult în direcţia asta, s-au înverzit toate dealurile astea, s-a plantat multă pădure. A contribuit respectiv şi consiliul local şi, nemijlocit domnul primar, dar totuşi, nu este îndeajuns. Străzile noastre nu sunt, încă, înverzite bine, mergi de-a lungul satului şi nu vezi aşa străzi amenajate, cu mulţi copaci. Eu merg de-a lungul satului şi îi pustiu, te arde soarele” (FG 12).40. “Pe mine mă frământă o întrebare referitor la pădurea din baltă, din câte eu cunosc acolo se fac tăieri în masa, sub pretextul că sunt curăţare de pădure, dar îmi pare că-s tăieri ilicite, se fac mari tâlhării şi se distruge” (FG 20)41. “La noi a fost cazuri de tăieri ilicite, dar pădurarul a oprit, prin observa iile făcuteț răufăcătorilor şi de atunci nu s-a mai întîmplat, dar ti i că omului cînd îi este frig el esteș ț gata la orice, dar a a noi nu avem încălcări, este pădurar care răspundere şi trebuie să seș înţeleagă (FG 4).

89

42. „Ei vin doar în sezonul de vînătoare în rest nu am observat să fie cazuri de braconaj, fiindcă vînătorii la noi sunt disciplinaţi şi din contra doresc ca să îmbunătăţească fondul natural, dar nu să-l distrugă” (IA Pădurar 1)43. “Nu se duc vînătorii la vînat ilicit, ei plătesc cotiza ii, toate întrebările acestea i cîndț ș au acces atunci se duc i la vulpi se duc pentru că vulpile sunt mai des întîlnite, la iepuriș etc.” (IA Fermier 2)44. Vînătorii din sat, se duc au grijă, iarna cînd omătul e mare, fac diferite locu oare pentruș hrana păsărilor, duc mîncare la căprioare. Sunt unii oameni că iubesc natura, frumosul dar sunt unii că iubesc să mănînce se întîmplă cazuri cînd este i interzis dar se vînează.ș Vînătorii sunt i braconieri nu se mai depistează ei tiu i locurile se duc seara cu ma inaș ș ș ș

i nu îl mai prinde nimeni (FG 10)ș45. „Vin şi vînează străinii, Parlamentarii de la Chişinău” (FG 18)46. „Se plâng câteodată agenţii economici, pentru că sunt braconieri pe grâu după iepuri. S-a ajuns la aceea că câteodată ilegal vânează prin livezi. Şi lui i se pare că a tras într-un iepure, dar se duce ... afectează şi copacii. Chiar dacă trag în iepuri, calicele acelea se duc şi în copaci şi-l fărâmă” (IA IC 1)47. „Avem i perioade cînd este interzis pescuitul.. da mai încălcăm noi că nu po i să staiș ț numai acasă cu mîna pe miere i să nu lingi degetele, e ti moldoveancă i în elegi careș ș ș ț sunt circumstan ele.. ne mai ducem prin inspec ia asta ne mai amendează acolo darț ț trebuie să rezi ti cumva să mănînci o bucă ică de pe te care este la noi în Nistru” (IAș ț ș Fermier 2)48. „Vin pescarii şi-l ucid cu electro-udocika, stă o grămadă de peşte mort pe râu, pe canal” (FG 3). 49. „Lupii au atacat stînile de prin împrejurimi, unde la o stînă au fost sfîrtecate în jur de 12 oi la un singur atac” (IA Pădurar 2)50. „La noi practic toată vara mistreţii ne fac probleme, mii de mistreţi fac probleme distrug porumbul şi multe alte culturi, el dacă a intrat el ce are 200 de kg, pe unde a mers nu rămîne nimic din urma lui” (IA APL 3)51. „Animalele sălbatice sunt foarte protejate că vin porcii din pădure dau buzna pe terenurile oamenilor şi le fărâmă culturile precum grîul şi porumbul dau buzna şi lupii distrug oile, vulpile dau buzna prin localitate” (FG 11)52. „Cât a fost perioada ceea de până în anii 1998, am avut aceleaşi iepuraş, fazan, căprioare şi mistreţ, dar la momentul actual a scăzut radical de când a început terenurile să fie folosite de alte persoane” (FG 9). 53. „Noi de multe ori căutăm consensul acesta cu agenţia Moldsilva, noi am avut mai multe întîlniri ca să găsim un fond de acoperire, eu nu sunt împotrivă că porcul cela mănâncă u sunt întrebări e animal sălbatic nu o să mai îngrădeşti chiar toate cîmpurile cu plasă, dar aicea mai sunt nişte situaţii dacă nu implică statul înseamnă că lumea au s-o hotărască şi singuri problema” (IA APL 3).

54. „Raionul nostru îi mai curățel decît unele sau altele. Oricum se poluează și Nistru și tot împrejur.. pentru că nivelul de educație.. mă rog, lasă de dorit în unele părți, dar anume pe Nistru. Chiar recent am fost pe malul Nistrului, parcă nu era așa poluat, chiar murdar sau gunoi împrejur, dar asta în părțile pe unde trece lumea şi poate, mă rog... Cineva mai are grijă să strîngă. Dar sunt părți pe care noi nu prea le vedem.” (IA_APL_1)

55. „Avem 2 gunoişti autorizate unde lumea duce gunoaiele. Afectează ele natura fiindcă plouă şi murdăriile cele intră în pămînt altele sunt luate de vînt şi împrăștiate pe terenurile arabile, şi păşuni. Primăria are grijă de aceste gunoişti ea are grijă de ele le mai îngrămădeşte uneori.” (IA_IC_1)

56. „Prima e gunoiştile şi anume peliculele, cum le zic bilibiştele – tot ce ţine de plastic, cu toate că s-a construit special punte de acumulare, toate apele sunt pline cu culioace şi aşa şi păşunele cu diferite pacheţele, peliculă, ambalaje, aparate electronice, de plastic,

90

toate astea-s straşnice. Nimeni nu le strânge înapoi şi chiar de le dă foc, gazele celea sunt toxite, ele poluează oricum natura. Gazele celea sunt foarte toxice şi pentru om, nu mai pentru animale.” (IA_Bussines_1)

57. „Fiecare a prelucrat cum a putut pământul şi de aici starea de degradare a solului. Populaţia nu cunoaşte metodele de prelucrare a pământului.” (IA_IC_1)

58. „Dar eu nu cred că este așa că atunci cînd îţi faci duș să miroși a bîhlitură, mai departe eu nu știu ce să fac...” (IA_Bussines_1)

Anexa III. Cunoştinţe ale populaţiei referitor la crearea Parcului Naţional

1. „Noi nu sântem la curent cu nimic şi nici nu avem închipuire ce se face” (FG_3)2. „Noi îl cunoaştem pe dl Gabriel Mărigineanu care s-a ocupat minimum 3 ani de tot ce ţine de aceste întrebări: Zona Ramsar, Nistru de Jos. Chiar şi la ora actuală are dlui un proiect în lunca râului Nistrului de a planta.” (FG_9)3. „Noi conclucrăm cu Biotica din 2006,2007, cam aşa, şi practic toate seminariile care s-au petrecut la Ştefan Vodă, poate nu la toate 100%, dar 90% au participat.” (IA_IC_1), „ La seminar am fost și eu și ceva am auzit mai demult mi se pare că din 2008.. ceva am auzit că aici o să fie hotar la noi” (FG_8)4. „Eu am auzit încă de când era Voronin. Am auzit că în satele acestea, a Nistrului, începând cu Leontea, Tamaza, Cioburciu, Olăneşti, Palanca, Tudora se face un parc. Dar el doar s-o numit că o să-l facă, dar nu s-o mai apucat.” (FG_7)5. „Tot în perioada alegerilor a mers un zvon să spun aşa ... Că o să se creeze parc da, dar c-o să intre şi localitatea noastră, nu.” (FG_6)6. „Ideea, iniţial, era fantastică şi lumea entuziasmată, dar dezamăgirea a apărut datorită faptului că anii au trecut şi cam pe loc stă carul, nu se mişcă deloc.” (IA_APL_2)7. „Chiar nu am discutat așa cu dânșii tema asta și nu știu dacă chiar cineva din conducere a discutat. Nu știu cum, așa parcă văd că desfășurarea proiectului acesta a fost luat în mâinile Bioticei mai mult și s-a mizat mai mult pe... Nu știu.” (IA_APL_4)8. „Da, tot de mult, din 2008. Această zonă este protejată fiindcă aici este rîul Nistru și aici sunt specii și animale care trebuie ocrotite. ... Am aflat despre asta la un alt seminar organizat la Micleşti, atunci abia se începe proiectul acesta cu delta Nistrului de Jos şi acolo erau oameni de ştiinţă, care ne ţineau lecţii, care sunt ideile, scopul acestui proiect şi atunci am înţeles că în toată zona Nistrului de Jos se include în acest proiect şi se vor face multe lucruri pozitive pentru protecţia florei şi faunei, solului, sădirea fâşiilor de protecţie pentru păsări şi animale în această zonă.” (IA_Pădurar_1) 9. „Am auzit de mult, încă de cînd se încerca să facă proiectul acesta și au fost niște obstacole și acum văd că lucrul s-a pornit” (IA_ONG_2); „Ştiu că a fost un proiect foarte mare, finanţat de banca Mondială, care nu a avut trecere în Parlament, deoarece unele persoane au blocat proiectul acesta, nu au votat pentru el. Banii apoi s-au întors. Era vorba de nişte bani foarte mari. Ştiu din alte surse că cineva a avut interes direct şi urmările interesul le vedem acum”. (FG_2); „Din câte eu ştiu, Voronin şi-a făcut totuşi o reşedinţă aicea şi din cauza aceasta s-o anulat proiectul parcului.” (FG_7); „Tot proiectul ista cu Zona de Jos a Nistrului s-o stopat. Oleacă s-o pornit… s-o pornit… Ceva guvernul nu a avut bani, nu a alocat bani… Şi acuma nu știu - se prevede. Poate dl Nicolai cunoaște… pînă-n 2020.” (FG_10)10. „În primul rând noi suntem partea de sud a ţării. Noi trăim în partea de sud a ţării şi, practic, în partea de sud a ţării pădurile sânt o raritate. Aicea nu e aşa cum e centru sau nordul Moldovei. La noi, adică localităţile de care merge vorba legate de L530, sunt unicele din partea de sud care au păduri, restul nu au nimeni. De exemplu Plop – Ştiubei are 12

91

km2, Copanca are 8 km2, Grădiniţa are 7,5 km2 , Talmaza are 6,5 km2 şi multe alte acestea. În rest peste tot unde te duci sunt 2-3 nuci în marginea drumului, în rest păduri nu sunt.” (IA_APL_3)11. „Ştiu această de la vechiul regim pentru că în anii 40, 50 erau aici trasee, sunt şi brosuşuri, trasee de vânători, turistice. Eram copil şi ţin minte. Aici a fost natură. Tot aici a fost stuhărie, cu apă, apă multă, erau şopârle”. (IA_Fermier_2)12. „Era vorba că toată zona aceasta trebuie să fie zonă închisă, nu trebuie să fie nici o reşedinţă a guvernului sau a altor demnitari.” (FG_17)13. „Ca să se creeze un parc care o să fie închis, cu acces special, cred că. Nu la toţi o să le permită să se ducă să vâneze sau alte probleme – să rupă o iarbă sau de păscut. Aşa am înţeles.” (FG_13)

Anexa IV. Viziuni ale populaţiei privind Parcului Naţional

1. „Îl văd tot așa cum acum, doar că să fie plantaţi niște copaci la noi, ceva nou. Să fie scaune că atunci cînd mergi pe jos să ai unde să te așezi, odihnă, veceu este deja... tare bine ar fi să fie niște afaceri, căsuțe și foișoare ar fi tare bine. Lumină să fie acolo, că dacă o să fie căsuţe să fie și lumină.” (IA_Bussines_1)2. „Să te duci să te hodinești, să fie ceva frumos, da. Dar în rest... Unicul interes este să mă duc acolo să mă hodinesc” (FG_1); „Deja turismul vine la noi în sat, diferiți englezi, că le arată țînțari pe glod ... Este un țăran Victor și el este ghid. Dar dacă ar fi la nivel național să fie mai mare spațiul.” (IA_Bussines_1)3. „Sunt măsuțe și scaune și tot așa mai departe, oamenii se opresc, mănîncă și apoi se pornesc mai departe” (IA_Bussines_1)4. „Părerea mea e că parcul ar fi cu foarte mulți copaci, se simte un pic lipsă de copaci, trebuie să fie aglomerat, cu zone de agrement, multe produse puse la dispoziție, pentru copii și maturi, ceva agrement, iluminat.” FG 12)5. „Să le creeze localnicilor locuri de agrement, să repare drumurile, să le facă curat ca să fie frumos.” (FG 17); „Eu sper că odată cu acest parc se vor repara drumurile din localitate, iar pe fiecare stradă se vor sădi copaci, astfel înverzindu-se satul. Se vor forma trotuare, se vor amenaja fîntânile şi trotuarele. Iluminare stradală - asta este un lucru important, un stadion modern, fiindcă avem o echipa care o fost campion al raionului, nişte parcuri pe teritoriul satului.” (FG 8)6. „Eu socot că crearea parcului național este un proiect mare pe țară, dar în fiecare localitate o să fie posibil de cîștigat proiecte mici. Iată un proiect în ceea ce privește evidența tuturor plantelor - de făcut monitorizarea de la zero și a animalelor și a plantelor în ce stare sunt ele, unde se găsesc cel mai mult, ele trebuie ocrotite. Noi iată locuim în localitate, dar noi nu știm că, până intrai în sat era numai fâșii de lăcrimioare acum ele nu mai sunt, și fiecare plantă ar trebui luat la evidență și toate speciile de animale, și de pești care se găsesc în Nistru.” (IA_ONG_1)7. „Poate vine cineva și construiește pe marginea Nistrului un hotel unde oamenii vor veni din Europa și va dori ca să pescuiască legal sau să vină la vînătoare legal, sau poate să vadă cum se mulge o vacă și cum se face o mămăligă legal.” (IA_ONG_1)8. „Un loc distractiv. N-ar strica ceva de dat cu apa: fie trambuline, fie altceva. Asta să fie concentrat într-un teritoriu compact. Locuri amenajate pentru prepararea mâncărurilor: un frigăriu, o zeamă, ce iubim noi. O terasă pe malul Nistrului făcută din lucruri naturale.” (FG_1)9. „Foarte verde, cu multă iarbă, unde stă lumea cu hamacele să se odihnească sau pe jos să se tăvălească, să nu se teamă că o să se murdărească sau că o să se agaţe de ceva. Piste de alergat, piste pentru biciclete.” (FG_12)

92

10. „Iarbă, gazoane, copaci naturali şi decorativi, ceva să mai schimbăm și noi că de acești simpli avem și noi, dar să mai vedem ceva nou” (FG 8)11. „În situația actuală politică, eu cred că mai mult pentru ca ei să fure bani, cinstit”; „Acum prin forma parcului național se ia pămîntul și se face .... Eu cred că asta este un pericol, pentru că sub formă inteligentă se duce populația la o distrugere...” (FG_5)

Anexa V. Atitudini ale populaţiei faţă de crearea Parcului Naţional „Nistru de Jos”

1. „Anul trecut am avut o problemă foarte mare: un tânăr care a venit aici, după ce câţiva ani a muncit peste hotare, ca să investească într-o afacere. Voia să construiască un iaz pentru creşterea peştelui. Câte probleme am avut! Am scos la licitaţie. I-am făcut facilităţi. Am creat bunurile. Tot. Ca la urmă să ajungă la piscicola Ministerul Mediului şi să i se interzică, fiindcă acolo Zona Ramsar o să fie. Deci merge vorba de balta asta şi acolo nu se permite să fie zona industrială. Băiatul acesta a achitat un an de zile terenul - 25000 lei. A investit în tot pachetul de documente ca la urmă să-i vină refuzul şi să rezilieze contractul. Deci mai are cineva poftă de a face afaceri la noi? E o chestie aici. Şi în situaţia asta, la noi, nimeresc foarte mai multe persoane.” (IA_APL_2)

2. „Eu sunt pentru crearea parcului cu două mîini și cu două picioare, numai că nu trebuie de făcut pe dindos, dar cumsecade; să se gândească că acum nu poți omului să îi compensezi pământurile în altă parte că noi, practic, rezervă de pămînt nu avem și nu putem să îi compensăm nimic, poate în alte părți da, dar noi nu avem unde să-l mutăm pe om.”; „Eu sunt de acord cu crearea parcului, doar că oamenii să nu aibă de suferit. Dacă ar fi să creeze parcul fără să ia terenurile eu aș fi de acord.” (FG_5); „Pentru a putea răspunde precis dacă suntem de acord sau nu, tebuie să ştim care vor fi condiţiile de viaţă a locuitorilor după crearea parcului. Trebuie să ştim la ce tindem şi ce obiective are proiectul dat.” (FG_7)

3. „Noi avem parcul nostru de 80 de hectare, aşa că nu avem nevoie de încă unul. Mai ales Duminica este foarte multă populaţie în parcul nostru. Sânt copaci de sute de ani, foarte multe izvoare, când intri - vezi 2km de umbră. Noi alt parc nu dorim.” (FG_7)

VI. Forme i mecanisme de implicare în crearea i func ionarea Parcului Na ionalș ș ț ț1. „Oamenii pasiv se implică, sunt cam indiferenţi şi când este vorba de strângere a contribuţiei e foarte problematic. Oamenii nu au bani, trăiesc modest” - FG_2

2. „Chiar recent acum, primăvara, când am primit o propunere de la domnul primar ca să participăm la un mini proiect „Nistru curat de la sat la sat” şi s-a făcut o echipă de implementare la şcoală, au participat profesori cu elevi. Anterior, în ajunul Paştelui a fost iniţiativa elevilor şi profesorilor şi au mers de-a lungul satului şi au strâns tot de pe drumuri. Acum la cimitire s-a făcut ordine. Tot aşa la sădirea plantaţiilor tot participă copiii. La parc s-au implicat băieţii care lucrează la benzinărie. Adică sunt echipe care se încadrează. Tot timpul trebuie să fie un grup de iniţiatori care să informeze lumea, să-i îndemne. Transparenţa este un factor-cheie, atunci lumea este mai binevoitoare” - FG_2

3. „Noi suntem la curent că a ucis o căpri ă i noi tim cine este asta i lucrează mai multț ș ș ș lucrătorii no tri i se duce i trage la răspundere, se duce i taie ilicit din pădure i la noiș ș ș ș ș a fost cazuri de acestea dar pădurarul a oprit i-a făcut observa ie i de atunci nu s-a maiș ț ș întîmplat dar ti i că omul cînd îi este firg i el moare el este gata la orice.... „ - FG_4ș ț ș

93

4. „Pentru a rezolva conflictele s-au făcut adunări s-au discutat pe la adunări. Primarul a organizat aceste adunări i tot timpul s-a implicat... „ – FG_4ș5. „Se implică, dar cînd merge vorba să facem ceva dar nu pot să contribui cu mari sume de bani...fiindcă în timpul de fa ă de ce oamenii se duc la ora de atîta că nu sunt condi ii în satț ș ț ... trebuie de făcut... i la noi tot timpul a fost i programul de partid a fost ca să apropiemș ș satul de ora că numai spunem toate probleme dar a a nu se face nimic. Contribu iaș ș ț materială, dar cînd merge vorba de un parc sau amenajare el participă activ la sădit copaci cu munca macar.... păi suntem dornici„- FG_5

6. „Eu consider că este o pierdere de timp implicarea oamenilor i convingerea lor de a seș implica în cadrul proiectului că dacă calculăm timpul pe care îl avem la dispozi ie în cadrulț proiectului i îl acordăm pentru discu iile cu oamenii i convingeri atunci rămînem înș ț ș urmă cu activită ile„ - FG_15ț7. „În toate localită ile sunt a a categorii/depinde, în proiectul cu apa au fost interesa i to i,ț ș ț ț dacă ar fi un teren de joc sau grădini a atunci este mentalitatea a a că nu îmi trebuie/dacăț ș are interes atunci se implică dar dacă nu atunci nu. Dacă am copii atunci o să fac/ el nu se gînde te că copii lui o să aibă nepo i i atunci poate ei se vor duce la grădini a aceeaș ț ș ț reparată„- FG_5

8. „Am dat contribuţie… /-Se calculează suma de care va fi nevoie, se numără casele şi se estimează suma care ar trebui s-o acorde fiecare locătar./ Au avut loc şedinţi de străzi, s-au implicat şi învăţătorii care personal strângeau contribuţiile„ – FG_7

9. „Dar sunt şi persoane care nu vor să participe. Motivează că sunt oameni care sunt plătiţi pentru lucru de genul acesta, pentru curăţirea deşeurilor„ – FG_8

10. „Sunt de ace tia, ei sunt i bărba i i femei i copii cîte oleacă de to i. În fiecareș ș ț ș ș ț societate este i bun i rău i tot a a mai departe.. „ - IA_Business_1ș ș ș ș11. „Cum să vă spun, conflicte mari a a nu au fost, numai a a în privin a contribu ieiș ș ț ț pentru că unii oameni în eleg dar al ii nu. Dar noi găsim ie ire din situa ie. Mai apelăm laț ț ș ț agen ii economici, liderii, i mai facem i ni te ac iuni în primărie ca să putem acoperi, ceț ș ș ș ț să-i faci acestea sunt condi iile„ – IA_ONG_2ț12. „Nu s-o petrecut nici o adunare cu locuitorii satului să anun e că avem a a de făcut…ceț ș se poate de făcut ce nu se poate de făcut…ca să ieie o decizie oarecare…„ – FG_10

13. „Un specialist cred că trebuie. Specialist cu ecologia, cu mediu să cunoască să fie competent în toate întrebările ăstia şi ar putea corect populaţiei să-i aducă informaţia şi să-i răspundă la toate întrebările de ce şi pentru ce„ – (FG_16)

VI.1. Implicarea APL

1. „Primăria se poate ocupa de organizare, să informeze, să pună informa ia pe site„ - FG_2ț2. „Să ne adune i să facă împăr irea responsaiblită ilor adică tu faci aceea i tu altceva„ –ș ț ț ș FG_4

3. “Să se facă o adunare generală unde să se explice…” - FG_7

4. „Eu mai mult cu tineretul că am făcut deja ordine în club, am făcut reparaţie, primăria a sponsoarizat materialele, dar cu munca au ajutat tinerii din sat„ – FG_8

5. „Cu şcoala conlucrăm tot foarte bine, participă întotdeauna la evenimentele făcute de primăria Plop – Ştiubei şi noi nu-i lăsăm tot într-o parte, noi întotdeauna îi ajutăm măcar că nu avem acum legătură financiară ele practic aparţin direcţiei de învăţământ, noi tot nu îi lăsăm. Anul trecut, de exemplu, am schimbat la un bloc ferestrele anul acesta preconizăm altul, ne ajutăm întotdeauna noi ne stăruim să îi ajutăm pe unde nu pot eu financiar, eu îi

94

ajut consultativ sau le pregătesc proiecte. De exemplu, anul acesta vrem să facem un muzeu a localităţii pentru că el tot e legat de partea turistică. Eu vreau cu încetul cu încetul să îmi afisez toate instituţiile în direcţia aceasta...„ – IA_APL_3

6. „Eu cred că primăria trebuie sa contribuie la crearea parcului. Cred că acesta ar un beneficiu pentru localitate. Primăria împreună cu Biotica sau alte ONG sau instituţii de stat trebuie să colaboreze pentru a duce la bun sfîrşit acest proiect„ – (FG_18)

VI.2. Implicarea fermierilor i proprietarilor de pământș1. „Eu sunt cu tractorul că eu am tractor i dacă cineva mă roagă eu ajut dar noi suntemș oameni care lucrăm tot timpul ca găina cea care scurmenă în pămînt... tot timpul „ - FG_4

2. „Poate dăm tractoriştii noştri acolo, poate dăm oamenii de muncă, şi în câteva zile se implică tot satul…„ - FG_7

3. „Păi merge vorba de contribuţia localnicilor. Ştiţi a fost înaintată pe ordinea de zi la consiliu, pentru că la orişice cerere de apel este stipulat că trebuie să fie şi contribuţia sătenilor. Şi prin decizia consiliului s-a acceptat că în caz de se câştigă proiectul să fie contribuită acea sumă. Un obstacol am avut anul trecut când conturile au fost blocate şi un agent economic ne-a ajutat. Foarte brav şi datorită lui am câştigat proiectul„ – FG_9

VI.3. Implicarea altor actori cheie

1. „Oamenii sunt influenţaţi de primar şi de preot…„ - FG_8

2. „Eu pînă la adînci bătrîne i voi colabora a a, pînă la moarte, cu un primar care într-ț șadevăr merită nu cu unul care a fost mai înainte un tîlhar... „ – IA_Business_1

3. „Noi ne împăcăm foarte bine, organizăm seminare împreună, tehnica este a noastră dar localul este al lor„ – FG_8

4. „La monitorizare eu sunt primul ca ONGist, în sat nu sunt ONG active doar al meu este iș gata. Activez în domeniul dezvoltării rurale, infrastructură, am avut un proiect pe dezvoltarea afacerii eu singru personal. Eu sunt consultat local i noi facem grupuri deș ini iativă. Noi am fi gata să participăm la monitorizare„ - FG_18ț5. „În elege i, că acum cu primarul nou noi avem transparen ă, dar asta era vina lui fostulț ț ț primar, idiot, care are i o casă mare acolo, cîndva era bibliotecă pentru tineret i el s-aș ș mutat i acum trăie te acolo, i noi cum să-l mutăm acum de acolo„ – IA_Business_1ș ș ș6. „Noi lucrăm mînă-n-mînă, împreună cu primarul i cu fostul primar am lucrat foarteș multe proiecte. Noi împreună lucrăm, fie este o idee bună din partea primarului, o primim

i ne apucăm de lucru sau dacă este o idee bună din partea ONG tot ne apucăm de lucru.ș noi suntem voluntari noi salaria i nu avem, noi nu suntem stimula i, a a de binevol avemț ț ș un loc de muncă i atît„ – IA_ONG_2ș7. „Este o grupă avem i cînd merge vorba de un proiect i dacă apar ine de gimnaziu căș ș ț iaca a fost un proiect care a fost din domeniul dat, că am schimbat u ile geamurile .... amș atras i angaja ii de acolo, directorii de gimnaziu, directorii adjunc i i au participat laș ț ț ș scrierea, ne-am consultat ne-am pus la cale... adică nu lucrez eu singură cu primarul, noi avem i contabil, eu, primarul i mai sunt ni te membri care îi atragem i ..... ca atareș ș ș ș partea tehnică eu o fac dar ceea ce ine de idei, apoi sunt atra i oameni din diferiteț ș domenii„ –IA_ONG_2

8. „Am avut o adunare generală la sf. mandatului primarului i ti i primăria împreună cuș ș ț ONG au făcut multe lucruri i multe proiecte, i am constatat că oamenii parcă le spunem iș ș ș le informăm i le spunem de toate dar nu prea tiu .. i de aceea am făcut o adunare i amș ș ș ș spus să atragem tinerii ca el să se implice i chiar s-au găsit tineri care au fost de acord săș

95

vină să participe la scrierea proiectelor. Am găsit o echipă, am găsit i speciali ti careș ș cunosc i limba engleză dar pînă acum nu am scris în limba engleză că noi am scrisș proiecte care am putut noi singuri să ne descurcăm dar acum o să aduc o echipă în ONG ca să putem să scriem i în limba engleză proiecte. Ei sunt i to i suntem voluntari. Am ie itș ș ț ș la adunarea generală i tinerii singuri s-au pronun at să vină să lucreze la noi la ONG„ -ș ț IA_ONG_2

9. „Da, dau contribu ii, d-ap-cum.. fără contribu ii nu po i nimic.. iată la renovarea la casaț ț ț de cultură, care acum proiectul.. tot acum cu PNUD-ul fac, primăria o să dea contribu ie„ –ț (FG_9)

10. „Eu împreună cu colegii şi elevii suntem gata să mergem să plantăm flori, copaci, noi des ieşim cu elevii şi facem ordine împrejurul şcolii prin parcul din localitate, prin centrul satului, clasele mai mari au fost împreună cu grănicerii şi au făcut ordine pe malul Nistrului. Şi locuitorii satului, de asemenea, s-ar implica în astfel de activităţi în rest nu ştiu ce ar mai fi de făcut din partea noastră„ – ( IA_Profesor_1)

11. „Întotdeauna cînd se întîmplă ceva în localitate, în primul rînd noi profesorii şi educatorii suntem implicaţi în informarea populaţiei prin discuţiile cu părinţii şi copiii/ Profesorii le spun că natura este vie, că natura trăieşte exact cum trăieşte omul şi trebuie să protejăm, să îngrijim, nu trebuie să strivim. Astfel ei înţeleg şi cred utilizează aceste cunoştinţe„ - IA_Profesor_1

12. „Ştiţi atunci când doi oameni se întâlnesc la muncă ei vorbesc mai mult prin, muncă despre probleme de viaţă, dar când se întâlnesc două persoane la odihnă ei vorbesc altfel, se deschid cărţile. Ei încep să vobească despre familie şi despre politică şi despre ... adică se deschi viziunile asupra vieţii. Şi parcul va fi un schimb de informaţii. Poate unele persoane nici nu dovedesc să acumuleze informaţia de pe net, poate nici nu cunosc calculatorul, poate nu vrea să citească o carte că are de prăşit în harman, dar duminica o ieşit cu persoana apropiată şi discută. O informaţie în plus ... „ – IA_Cultură_113. „Da avem ore de educaţie ecologică, avem un grup de elevi care au participat la un concurs republican „Iubeşte-ţi râul”, la Cahul şi am luat acolo locul II la divertisment. Sunt receptivi şi bucuroşi să paricipe în diferite activităţi. Ştiţi am observat şi la şcoală. E mult mai curat, mult mai atent se comportă. De exemplu la Cahul când au fost au luat locul III şi au primit 3 mii de lei şi singuri elevii au hotărât să cumpere trandafiri şi ia-u plantat. Şi dacă până acum îi mai rupeau, îi mai furau, acum pe care iau plantat îs toţi pe loc„ – IA_Profesor_1

VI.4. Implicarea popula iei ț1. „Cineva va contribui prin muncă, poate cineva va contribui bănesc. Trebuie să fie o alegere opţional, nu obligatoriu prin bani” - FG_2

2. „Primul proiect în care am colaborat a fost „Nistru curat de la sat la sat” şi copiii noştri au mers şi s-au întâlnit în hotare cu Râscâiţenii, ei au mers mai departe, s-au întâlnit cu alt sat. Şi pe urmă ne-am întâlnit la o conferinţă şi am comunicat, am discutat ce s-a făcut în fiecare localitate şi cum s-a făcut, cum s-au depăşit problemele, fiecare s-a împărţit cu experienţa” - FG_2

3. „Trebuie să fie o persoană angajată la primărie, care va fi responsabil de durabilitatea proiectului„ - FG_12

4. „Cînd a fost proiectul cu apa i cu gazul s-a implicat cu contribu ii/ cu gazificareaș ț grădini ii fiecarea părinte a contribuit cu 200 lei asta a fost cam multi or pe timpurileț ș acelea i au mai contribuit la repara ia grădini ii/ la biserică cînd a trebuit i a fost nevoieș ț ț ș

96

i oamenii din sat care cît au putut au ajutat i primăria a donat/ de exemplu oamenii auș ș fost care au pregătit de mîncare poate nu to i, dar în orice caz, care cum a putut/ La cimitirț care a sădit copaci, fac cură enie, facem salubrizare în tot anul. Este o zi anumită cîndț plecăm to i la cimitir înainte de pa tele blajinului to i plecăm la cimitir„ – FG_14ț ș ț5. „Eu personal mă angajez copaci să sădesc.../cu bra e de muncă mai mult decît financiar.ț Sau cu informarea la coală/ eu a sădi alee de flori„ – FG_4ș ș6. „Depinde ce .... poate să fie o edin ă, o masă rotundă i să se împăr ească activită ile a aș ț ș ț ț ș cum stăm noi acum ... ce trebuie să facem acasă.. dar suntem deschi i spre colaborare i amș ș accepta o colaborare „– FG_4

7. „Prin convingeri/de pus anun uri să nu se deteriorizeze lucrurilor cu penalizare i cuț ș amendare, că or pune una două i s-ar învă a minte/ trebuie să se înceapă de la coală laș ț ș grădini ă că acolo să se facă adunare părinte ti i să se abordeze dar a a la pensionari seț ș ș ș face adunarea i să le spună„ – FG_14ș8. „Numai nu voluntari, vă rog, că nu o să fie de folos că la noi nu vor ... la noi totul depinde de intuziasmul femeilor i bărba ilor, se implică i unuii i al ii, totul depinde de statutulș ț ș ș ț omului i autoritatea lui dacă este cu autoritate atunci după el va merge lumea, dar dacăș nu, atunci vorba i convingerea este zădarnică„ - FG_5ș9. „Cu vremea va avea loc această schimbare./ Educaţie ecologică /Trebuie introdusă o lecţie la şcoală./Nu are cine avea grijă de tineret, cine să-i educe. Părinţii îs plecaţi, copiii rămân singuri şi umblă prin cluburi şi baruri fiindcă nu are cine să-i supravegheze. De unde poate apărea conştiinţa in cazurile acestea „ - FG_7

10. „A fost, oamenii au fost prieteno i, am participat la servicii de informare, la noi este oș adunare la primărie i se selectează persoanele lidere care vor discuta cu altele la rîndul lorș mai pu in lidere i tot a a pînă se ajunge la un cetă en de rînd„- FG_15ț ș ș ț11. „Eu sunt de acord, pedeapsa ca pedeapsa că la noi trebuie să amendezi cu rubla ca el să

tie că trebuie să se ducă i să lucreze cu ziua i să plătească amenda…. Amenda financiarăș ș ș i el ar ti că trebuie să se ducă să lucreze i să plătească./să fie vreo 4-5 amenda i i deș ș ș ț ș

acum se va ti că nu se poate„ – FG_18ș12. „Sunt i oameni simpli ca sora mea dar sunt i fermieri din sat. Pensionerii nu tiu dacăș ș ș se implică că am avut 2 pensioneri i i-am îngropat. Tinerii avem un băie el de 11 ani i elș ț ș nu prea se implică, dar la tineret acum le place numai internet, wifi i restul nu îi interesatș in nimic. Cred că pentru dîn ii ar trebui create ni te terenuri de joacă, fotbal, activită iș ș ț sportive dacă vor fi ei tare bine o să se dea la ajutor„ – IA_Business_1

13. „Eu am cumnat cu tractorul lui i eu l-am rugat să se implice fără plată să ajute laș drumuri etc. i cînd dn. Primar are nevoie să îl cheme i doar să îi dea solearcă pentruș ș consumul tractorului i restul nimic pentru a contribui la bunătatea satului„–ș IA_Business_1

14. „Eu sunt de acord să mă duc să ajut acolo o zi, ori cu bani, ori cu mîinile de ajutat... / grădini ile cînd au fost reparate, ne-am implicat cu ajutor bănesc... cu bra e de muncă nuț ț am ajutat că nu a fost nevoie... fiecare persoană a contribuit cu ceva... fiecare familie a dat o contribu ie ca să ajute„ – IA_Fermier_1ț15. „Da i să încercăm din coală, să educăm, de la grădini ă, dar oamenii maturi, iaca laț ș ț grădinită educatoarele să iasă sistematic afară i să colecteze gunoaie pentru a educa,ș oleacă le-a scos pînă la stadion„ – IA_Fermier_2

97

16. „Rolul femeilor i bărba ilor trebuie să fie egal, aici nu văd diferen ă dintre bărbat iș ț ț ș femeie. Aici to i trebuie să se implice egal e clar că femeia e implicat peste tot i cum v-amț ș spus mai sus femeile sunt mai active din Cioburciu „- IA_APL_1

17. „Cine sînt mai activi Sînt mai multe femei decît bărbaţi în localitate, deci aşa este, şi locuiesc mai multe femei decît bărba i, pentru că bărbaţii în mare parte sînt plecaţi laț munci, femeile rămîn în sat cu copiii. Da, sînt mai active femeile„ – IA_APL_2

18. „La moment nu se face diferenţa dintre bărbat şi femeie, dacă va fi nevoie de plantat pomi vor merge şi bărbaţii şi femeile, dar va fi nevoie de făcut munci mai grele vor merge doar bărbaţii, dacă munci mai uşoare vor ieşi şi femeile„ IA_Profesor_1

VII. Modalită i de informare a popula iei cu privire la Parcul Na ionalț ț ț1. „Noi avem aşa un aviz pe pagina noastră. Foarte demult şi nimeni nu se implică…- Lumea nici nu prea intră pe site, aici trebuie de lucrat” - FG_2

2. „Am practica mai multe metode de informare, anun urile, adunările la primărie darț metoda axată pe pr edin ii de străzi este cea mai eficientă. Pe site se uită doar cei care auș ț acces la internte„ – FG_5

3. „Mai folosim panouri, mai chemăm pre edin ii de străzi, mai facem o masă rotundă cuș ț cei de la grădinită i dacă este un proiect toată lumea tie despre el, cîteodată facem iș ș ș adunare generală de exemplu asta cu FISM asta era o cerin ă ca oamenii să fie informa iț ț dacă nu tiu cîte % nu era prezentă la adunare generală noi puteam să pierdem i noiș ș lucram asupra asta prin diferite metode: de exemplu pre edin ii de străzi i folosimș ț ș invita iile pentru fiecare gospodărie. Invita ia este în formă scrisă cu problema descrisă,ț ț ordinea de zi i totul i la fiecare acasă ... chemam pre edin ii de străzi i le înmînamș ș ș ț ș aceste scrisori i îi spuneam că este responsabil în mînă la fiecare gospodar trebuia să-iș convingă că dacă nu vine noi pierdem proiectul de la coală, au fost create grupe deș ini iative i ele mergeau cu convingerea a a se practica că cu telefonul era mai greu deț ș ș convins oamenii să vină dar se poate i a a, totu i cînd se duce acasă personal îi mai duciș ș ș o invita ie, îi mai lămure ti îi mai spui i se gînde te că acea 100 lei macar pe un an laț ș ș ș

coală i pentru binele satului au dat acea contribu ie, sunt a a oameni care sunt săraciș ș ț ș dar dintr-o pensie mizeră dau acei 100 lei, dar sunt acei boga i care nu vreau să dea„ –ț IA_ONG_2

VII.1. Informarea popula iei ț1. „În primul rând vom începe de la informare, de la argumentare, crearea unei pagini web, poate o comuniune. Încă o variantă ar fi să facem o emisiune tevelizată, la Baştina, poate, tot ar fi interesant/Noi, totuşi, anul trecut am realizat câteva numere ale ziarului gimnaziului şi anul acesta cred că o vom face mai mult, să-l extindem pentru a face ziarul satului din el. Să putem plasa şi informaţia de la primărie, depre proiect şi să găsim o sursă de multiplicare a ziarului pentru a putea repartiza prin sat” - FG_2

2. „Iată oamenii nici nu tiu la ziua de azi ce se întîmplă în localitate…/Mai multe întîlniri cuș popula ia… Lumea-I nu-I informată, numai o dată în 2 ani cînd li se cere să deie deara deț seamă cheamă lumea…Dar atunci e prea tîrziu.. lumea paremi-se că tie… Trebuie oleacu ăș ț mai des de anun at… chiar dacă o să vină 10-20 …La cei 20 o să mai audă încă 20 deț oameni./Vor spune unul la altul, i o să sus ină cu ceva. i cu dorin a de a face ceva. Darș ț Ș ț a a în pasivitate…nici ei nu doresc să fac nimic…” - FG_10ș3. „Nu avem radio, dar a fost cîndva…/ a fost careva încercări, dar s-a stopat… Dar e bine cînd lumea e informată învoluntar…” - FG_19

98

4. „De vre-o 5 ani încerc să fac un post de radio local. Am folosit diverse metode, la început când am venit doar trimeteam paznicii în sat, de la casă la casă cu informaţie dădea în mână la fiecare şi îi spunea citeşte la data ceia facem şedinţă. La început am făcut foarte multe şedinţe în primul mandat, am avut vre-o 14 şedinţe generale, pentru că erau problemele este mari cu gazul pe fiecare stradă ie eam la colţ şi discutam. De fapt eu folosesc metodaș asta pentru mine aici e mai efectivă. Eu fac adunări în mahala, în stradă, eu anunţ strada ei au venit discutăm o oră, o oră jumătate. Eu le zic cea mai veridică informaţie, restul ce se transmite eu nu mă subsemnez sub nimic. Folosim anunţurile publicitare le afişăm avem locuri speciale, panouri informative şi în primărie şi în afara primăriei. Dar din păcate nu toată lumea citeşte, există populaţie mai în vârstă care nici nu ştie a citi cu grafie latină – recunosc. Sunt care nu prea bine înţeleg româna, fiind-că noi aici suntem un sat mai specific, lumea vorbeşte rusa, româna, ucraineana„ - IA_APL_2

5. „Oamenii se informează de pe internet avem site deschis Popeasca Ba tina noastră.ș Oamenii deschid internetul i se uită la noută i sau ce a mai apărut în satul nostru chiar iș ț ș eu a a fac. Primăria administrează site-ul acolo sunt toate noută ile toate realizărileș ț noastre i video, fotografii, anun uri ...„ – (FG_20)ș ț6. „La noi cînd se fac adunări generale fiecare gospodărie prime te invita ie la adunare iș ț ș este rugată să vină o persoană din casă, la adunare ei se înregistrează i toate lucrurileș astea ele se explică oamenilor de primar, secretar i alte persoane responsabile în direc iaș ț asta. i lumea în elege i transmite informa ia celor de acasă care nu au fost prezen i. „ –Ș ț ș ț ț (FG_19)

7. „Au ei un panou de informa ie.. au în parte de sus aici, la primărie, acolo unde se terminăț asfaltul, la magazin tot este un panou i mătincă la moară.. i apoi, pun acolo ceva decizii.ș ș Spuneau că toate deciziile de la consilii, de la edin e o să fi, ca oamenii să fie informa i„ –ș ț ț IA_Profesor_1

8. „Prin consiliul, prin grădini e i coli adunări nu facem pentru că oamenii nu vin laț ș ș adunări am încercat de cîteva ori dar 20-30 de oameni nu vin. Oamenii nu cred în nimic iș nu le trebuie nimic, mai sunt care mai vin cu propuneri mai critică dar el socoate că nu e treaba lui i gata„ – IA_APL_1șVII.2. Strategii de informare ulterioară

1. „Eu n-a vrea mult. A vrea mai mult pliante de acestea i la fiecare primărie, ni teș ș ș ș seminare în localită i. Anume, eu ini iez, primăria împreună cu mine asigură prezen a.ț ț ț Oameni buni, iată sunt proiecte, cu atît mai mult c-am primit nu demult acolo cu împădurirea, cu aiestea.. cît acolo.. se dau granturi acestea 700 i ceva„ – IA_APL_4ș2. „Iată la noi înainte era radiou, noi tiam la ora 6 cînta tot satul, ce s-a făcut, a a i era:ș ș ș „Radio Uzel”. dar acum.. nu se tie, satul acesta e a a de mare. Înainte tiam dintr-un capătș ș ș în altul tot ce se face. Iată e de dorit, iată Un radiou. Radiotocică, to i avem în casă, dar acumț e foarte greu. Bătrînica ceea nu mai poate să- i cumpere tranzitorul cela i iată cum.. „ –ș ș IA_Profesor_1

3. „Va săzică din coală din grădini ă pe pagina noastră deschisă la primărie ceea ce avem,ș ț ce proiecte sunt, ce avem de gînd să facem, ce-am făcut, aceastea sunt căile de comunicare. Dar ar fi foarte bine dacă ar fi un radiou local dar nu există nici finan ări nici ini iative„ –ț ț IA_APL_1

4. „Cea mai bună metodă ar fi un mini-sta ie să fie undă specială pentru localitate i fiecareț ș familie să aibă radio i zilnic să fie transmise anun uri, tiri, informa ie locale, să fie searaș ț ș ț la o oră anumită cînd sunt to i acasă. A doua metodă eu a vrea să fie o mini-tipografieț ș unde să fie implica i doi, trei oameni i toată informa ia tot ce se petrece în administra iaț ș ț ț publică locală i să fie publicate buclete care să fie repartizate săptămînal, lunar dar să fie oș

99

informa ie vie ceea se petrece în localitate. O altă metodă ar fi table de anun uri care la noiț ț astăzi ele i func ionează, avem de aceste table la grădini ă, la coală în capătul satuluiș ț ț ș unde omul poate să meargă i să citească ca să se informeze„ – IA_ONG_1ș

VIII. Aşteptările populaţiei ca urmare a creării Parcului Naţional

VIII.1. Aşteptările APL

1. În primul rînd cîştigă natura în al doilea rînd cîştigă omul are o zonă de protecţie curată, frumoasă te-ai dus şi te odihneşti ceea ce e plăcut, avantajele sunt foarte mari. Da şi pentru localitate există avantaje, că ai o aşa zonă alături de sat e un foarte mare avantaj. (IA_APL_1)

2. Cum ar putea influenţa dezvoltarea parcului asupra dezvoltării localităţii? Foarte mult dacă e să vorbim despre parc naţional să vorbim la nivelul canalizaţiei asta ar trebui să intră în planul strategic de dezvoltare a parcului a toate localităţilor din zona Nistrului trebuie să fie asigurate cu staţie de epurare moderne nu aşa ca Topaz, şi peste doi ani deja nu funcţionează şi nimeni nu poate influenţa, eu m-am dus la Ecologie şi le spun că uite aşa, aşa da ei da noi ştim d-nul primar dar e greu să stopez şi să-ţi ei o staţie de epurare europeană modernă pentru că aici e corupţie şi interese mari, şi noi nu avem dreptul să îţi spunem că acestea e mai bună decît cealaltă cu toate că noi ştim. Un primar vecin din localitate şi-a luat staţia de epurare Topaz şi eu verificînd am văzut ce înseamna staţia aceasta am spus stop şi am spus că nu mai fac şi mi-am luat altă staţie de epurare ca să o schimb şi mi-a spus că dacă îmi i-au altă staţie de epurare mă dau în judecată şi bine că am găsit la ministerul mediului un om care m-o ajutat şi mă ajută în continuare ca să nu mă mănince dracii şi încă nu ştiu unde o să ajung. Dezavantaje nu văd în crearea parcului naţional dacă statul se gîndeşte aşa cum trebuie nu văd dar dacă ei spun că aici e parc naţional şi nu ai dreptul să calcă pe aici asta deja e un avantaj, tot trebuie dă făcut în favoarea oamenilor dar dacă facem ceva şi e în defavoarea oamenilor şi atunci omul se duce şi distruge ce este acolo. (IA_APL_1)

3. În primul rînd infrastructura ar fi rezolvată asta îi cel mai important dacă merge vorba de parc naţional trebuie să ai un drum numai de cît. Toată zona aceasta de unde începe parc naţional trebuie făcute drumurile nu trebuie ca banii să fie investit în parc noi aici în sat trăim în mezerie nu aşa nu merge treaba pararel trebuie să meargă treaba şi atunci oamenii o să vadă că datorită parcului naţional avem în sat drumuri asfaltate, trebuie de făcut condiţii la oameni şi atunci ei acceptă şi alte lucruri. (IA_APL_1)

4. Localitatea o văd schimbată dacă se începe dezvoltarea parcului naţional. Schimbarea eu o văd în drumuri făcute, canalizare şi apa. (IA_APL_1)

5. Deci anul acesta facem asta, anul viitor asta, dezvoltăm de exemplu sfera asta ajutăm agricultorii să cultive produse agricole pure. Nu numai ca îi ajutăm să le cultive, dar să le facem şi piaţă de desfacere, că ei de cultivat le cultivă şi singuri pure că nu are nimeni bani acum de pesticide, la noi se prăşeşte destul de bine cu sapa. Daţi-le oamenilor unde să-şi vândă producţia asta să fie special pentru asta un contract da asta ar fi un ajutor. (IA_APL_2)

6. Ce ar da parcul localnicilor? În primul rând eu înţeleg că dezvoltarea Parcului ar trebui să fie un avantaj una din ideile ar fi dezvoltarea turismului eco-turismului asta neapărat. Ar fi

100

extraordinar, să zicem nu-i neapărat să fie hoteluri, s-ar găsi persoane care ar fi gata să ia la gazdă în chirie pentru o noapte, două nopţi, trei nopţi trei zile. S-ar găsi persoane fiindcă sunt familii care au comodităţi destul de bune, care locuiesc singuri, copii sunt plecaţi deja şi locuiesc în doi în case mari unde sunt 2-3 camere unde ar putea să le dea în chirie, asta ar fi un beneficiu. Doi s-ar putea dezvolta o infrastructură, am văzut în Polonia, chiar balta asta noastră plină cu stufiş, zone de sus de unde priveşti, faci fotografii, vezi cum trăiesc, locuiesc localnicii. Dezvoltarea eco-turismului ar fi ceva extraordinar. Eu înţeleg că noi am pierde faţă de ceia ce este la Cioburciu, Talmaza sunt zone mult mai agreabile acolo. S-ar putea până la urmă de dezvoltat cel puţin măcar pe Nistru , să-l facem naval cum a fost odată. De ca nu, să călătorim pe Nistru de exemplu cu barca cu câteva opriri. Înainte se circula până la Bender, oamenii mergeau la Bender cu barcaz, bine să-l facem măcar navigat, excursii până la Cetatea Albă cu ieşire. Asta ar fi a doua, deci tot ca turism dar să zicem turism naval, fluvial, turism terestru prin zonă. Tot pentru turism ar debloca pensiunile. (IA_APL_2)

7. Dar pentru localitate asta este. Turistul vine şi lasă banii în localitate, când vine să se odihnească aici el cheltuie, cumpără o sticlă de apă şi altă ceva. Eu intuiesc că nu ar fi o problemă dacă ar veni turiştii ca în Palanca să înceapă a dezvolta meşteşugăritul, confecţii din stuh, corzine coşuleţe din mlajă. Mai sunt meşteri care cu asta se ocupă. Lumea ar face nişte embleme şi alte chestii că magnitele astea. (IA_APL_2)

8. Există nişte tineri care se ocupă, dar ei nu au pentru cine face. Nu se realizează pentru fac pentru uz casnic pentru noi. Aceleaşi mături din mălai, coşuri din mlajă, din papură cum făceau înainte. La noi se fac dacă o să vedeţi prin sat diferite locuri Foişoare din stuh, din nu ştiu ce. Că stuh în baltă este Slava domnului. S-ar mai găsi meşteşugari să lucreze în lemn. La noi mai înainte în şcoală era specializat, bieţii făceau lucrări din lemn, desene, fluiere şi altele. S-ar mai face poate şi din lut şi din altceva. Lumea este dispusă să facă ceva, numai să aibă cui să le vândă, broderii, cusătorii. Am putea organiza aici şi nişte festivaluri noi avem în toamnă festivalul expoziţie a hulumbofilelor pe data de 29/28 în dependenţă cum cade ultima duminică din octombrie vin hulumbofilii din toată zona. Vin din Ucraina, Transnistria, România cu specii de hulubi şi păsări decorative de care vrei. S-ar putea lega de ideea asta am mai face şi noi ceva la festival, şi găluşte, si sarmale, şi opinci şi la Palanca. Există. Vă zic atunci când nu este cerere oferta asta moare cum o să apară cererea şi au să vină oameni ele au să învie tradiţiile acestea. Eu nu zic că ele acum nu sunt apoi ele nici n-au să mai fie şi nici n-au fost. Ele s-ar dezvolta încetişor, ca infrastructură eu nu zic că noi stăm cel mai prost din toate localităţile. Şi cu starea drumurilor şi cu casele, şi cu iluminarea şi cu condiţii cu apă cu gaz. Eu mă gândesc că s-ar mai găsi oameni care ar investi în ceva. S-ar deschide şi aceiaşi cantină la care astăzi nu are cine mânca , dar dacă aici ar fi doritori permanent care a vrea să ia masa, eu sunt sigură, că o să se deschidă, fiindcă la noi era înainte Noroc aşa se numea cantina ceia. Care s-a închis de câţiva ani de zile fiindcă nimeni nu era să se oprească şi să ia masa acolo. Maşinile care staţionează la vamă ele stau chiar acolo în vamă, acolo există careva cafenele unde ei se alimentează. Ei nu vin tocmai în sat, dar dacă ar veni anume în sat cred că s-ar mai deschide, o terasă – De ce nu? unde să se odihnească seara, o discotecă pentru ei. Acum pentru cine s-o faci? Majoritatea tineretului stau la calculatoare. (IA_APL_2)

9. Din păcate eu nu ştiu cum o să îmbine câteva proiecte care ele merg în comun, deci unul cu zona Ramsar şi iniţierea Parcului Naţional alta e cu reorganizarea terminalului şi portului vamal mixt Palanca şi tot aşa. (IA_APL_2)

10. Ca infrastructură, bine, drumurile că noi de ele vorbim, ar fi minunat. Şi acestea de la vamă cu construcţia Terminalu-lui ne promit că au să ne facă au să construiască din nou

101

traseul Naţional Odessa –Chişinău, el e drum de acces central, va fi renovat din nou va fi adus într-o stare mai bună decât acuma. (IA_APL_2)

11. canalizarea este o necesitate a localităţii noi oricum am să o facem am s-o realizăm. (IA_APL_2)

12. Nişte pante, nişte turnuri de supraveghere de fotografiat, cu toate că noi suntem aici fotografiaţi de vre-o 40 de camere a poliţiei de frontieră, poliţie, securitate, ne filmează şi ne fotografiază toată ziua. Trebuie de îndreptat încolo înspre păsări. Adică s-ar putea de făcut ceva. (IA_APL_2)

13. S-ar putea de organizat nişte locuri frumoase de exemplu s-ar putea de făcut cu aceiaşi copiii locuri de hrană pentru căprioare. Foarte mult se vorbeşte la Chişinău despre Palancă, că la noi se poate de pescuit şi de vânat. Foarte mulţi, din aceşti, cu buzunarele pline numai asta îi interesează, vor « , » altceva nu-i mai interesează.Зрелище хлеб и прелести (IA_APL_2)

14. Pentru ai noştri din localitate poate infrastructură turistică – eu mă gândesc. Noi avem aici chiar în marginea localităţii o groapă de unde am extras lutul pentru digul de protecţie. Le-am zis: Hai investiţi, faceţi o zonă de agrement, acva-parc, ori şi ce n-ar fi. Stă deja groapa săpată, că de nu oricum o s-o astupăm la urmă. Dacă cineva vrea acolo ceva va trebui să facă lucrările de la început, din nou. Dacă ea deja este gândiţi-vă acum cât este momentul ce s-ar putea de făcut, o zonă de odihnă. E o zonă lângă traseu poate se vor reface relaţiile cu Ucraina şi fluxul de călători va fi mai mare cum a fost odată. (IA_APL_2)

15. Turunciuc, Nistrul albia veche a Nistrului e Turunciuc am auzit vrio 2 ani în urmă da eu nici nu am ştiut de asta noi îi spuneam Nistrul chior ca atare, cînd se ridica Nistrul el se umplea cu apă şi noi aveam peşte şi aşa mai departe niciodată nu m-am gîndit la asta. Partea asta, zona asta chiar şi nu numai decît trebuie să fii expert în asta că vezi fauna, flora păsările cu totul altceva e aici, aici multe poţi să vezi şi să nu îţi dea în cap că într-adevăr trăieşti aici, că aici sunt aşa animale sau altceva nu-i. (IA_APL_3)

16. Nu adică produs ecologic şi eu trebuie să stau pe marginea trasei şi să vînd carne de vacă sau de purcel nu este normal. Porcul trebuie să fie sacrificat cum se cade la ecologic de asta la abator, fără să se chinuie şi aşa mai departe ca el să aibă statutul lui pînă la final (IA_APL_3)

17. eu mult mă axez şi pe drumul care v-am spus L530 el o să deschidă nişte oportunităţi foarte mari legate de Transnistria în mare parte accesul cu transportul în regiunea Ştefan Vodă şi Căuşeni e pe la Bender, pe la traseul central unicul drum bun să zicem aşa, ca atare e greu de traversat şi marea majoritate vin pe aicea, dacă traseul e bun, în primul şi în primul rînd pe aicea o să se tripleze sau poate chiar şi de 10 ori mai mult transport care are nevoie de mai multe în primul rînd de aceiaşi staţie de alimentare PECO, care eu deja am pregătit terenul să se construiască staţia, o vulcanizare fiindcă intrăm în zona asta şi ieşim în zona asta şi multe care o să ridice economia în sat (IA_APL_3)

18. plus în afară de aceasta persoanele deja o să se implice aceiaşi farmacie care ne trebuieşte în sat, vreau să o fac, o casă sau un atelier de deservirea tehnicii fiindcă atunci o să fie oportunităţi atuncea o să fie cerere şi dacă este cerere eu cred că atunci localitatea mea o să beneficieze şi ea o să se ridice economic. (IA_APL_3)

19. Ţinînd cont de toate toate chestiile astea.. că nu avem pieţe de desfacere, că avem foarte multă producţie agricolă, avînd în vedere producţie de legumerit din alte ţări, oamenii ar fi foarte bucuroşi ca să cultive în partea asta mai ales unde este irigare, unde este apă, mai ales dacă vrem să facem o curăţire în partea asta, să ridicăm nivelul apei înapoi şi aşa mai departe.. eu gîndesc că o să întoarcă tot cu picioarele invers. Oamenii aşteaptă apă, noi cînd

102

am fost în părţile celea şi am văzut ce pămînt ca aurul stau îmburienite stau şi nu numai din cauza mistreţilor, asta e o problemă, asta e a doua problemă, dar prima problemă fiindcă nu este apă. Eu vreau să spun aşa: că la terenurile iregabile, de exemplu la Copînca acolo cît merge Nistru, acolo iau băieţii apă şi prin staţii de pompare şi irigă. Au strîns anul trecut, să zicem 10 tone la hectar de porumb. La neiregabile, unde nu au fost ploi şi aşa mai departe – 2-3 tone. Anul acestape terenuri iregabile s-au strîns 8 tone de grăunţe, dar pe cele neiregabile – 1 tonă jumătate. Toţi localnicii în zona asta a Nistrului de jos, ei de asta şi se ocupă cu producerea produselor aagricole, anume în zona asta, pentru că aici, cum n-ar fi, apă subterană oleacă mai este, macăr capilare venită pe dedesubt, dacă pe deasupra nu este. Şi totodată, vă spun că dacă cred că ştiţi ce înseamnă apa, noi odată intrînd în legile naturii şi distrugîndu-le, de aceea şi am ajuns la aşa ceva. Că aici era de la Căuşeni pînă la Chircăieşti, toată lunca asta a fost apă. În 72, cuiva ia venit în cap să pună că nu-i ajungea pămînt să hrănească oamenii.. şi de atunci la noi ploile s-au micşorat, pădurea se mai taie, la fel, nu este apă. Circuit de unde să vină? Voi ştiţi cum merge circuitul, da? Da, de împădurit terenul, fîşii forestiere acolo, îi pus tot pentru APL cu atît mai mult şi agenţii care acolo.. pămînturile degradate şi aşa mai departe. Care s-ar putea de implementat şi mai multe sunt acolo (IA_APL_4)

20. De exemplu eu am fost în satul Chircăieştii Noi şi începînd de aici de la noi de la Chircăieşti, să zicem, zona asta Tighina, Chiţcani, mănăstirea Chiţcani, Marta şi Maria mănăstirea, la Chircăieşti e biserică frumoasă, mare, reconstruită din anii ceia de demult care a fost distrusă.. acum iar.. aşa mai departe. Biserica asta veche de aici, deja o ştiţi, care de la Căuşeni încă din perioada turcească şi terminînd cu Chircăieştii Noi, asta sunt. Am zis traseul acesta să-l facem turistic. Pur şi simplu e simplu, adică.. Chircăieştiul.. mergînd pe traseul acesta, văzînd cîte sunt biserici şi cîte monumente.. tot tot tot. Una. Al doilea, la noi se ocupă mult cu viile, vinăritul. Vine omul acasă, să vadă, să bea un pahar de vin. Nu de acesta, de acesta putem să vă turnăm, dar nu o să înţelegeţi ce e cu el, dar unul de casă, cum o să-l fac eu. Vor. Noi deja şi am sondat olecuţă acolo. De exemplu, eu singur am propus, eu singur m-aş implica în chestiunea asta fiindcă.. dar acolo, cînd vin turiştii de exemplu, vine o familie sau 2 acolo.. el vrea. sunt hoteluri, dar el vrea undeva la sat, să vadă ceva şi mai sunt şi condiţii. De exemplu cînd vine acolo, dacă vine cu copii, trebuie să aibă acolo un teren de joacă, aţi văzut cred că.. eu copii nu am văzut, dar terenuri la fiecare casă. Copii să aibă acolo, să aibă un duş şi să le facă mîncare. Eu le-am spus că am aşa încăpere, mai am ceva care.. pot să le arăt cum se taia raţa, cum se face zeamă, dar i-o fac eu, nu o face soţia, mai bea şi un pahar de vin şi cînd s-a duce, să zică că o să vină şi la anul aici. La noi aşa a fost un caz chiar. A venit şi.. i-a pus mîncare dar el a întrebat cum e făcută şi a zis că vrea să vadă. A scos 100 de euro şi a zis: „Taie găina să văd”. Acela cînd a văzut 100 de euro o zis că le taie pe toate.. :D. A tăiat găina, acolo, tot aşa, aşa.. a lămurit că asta se taie asta se curăţă, cealaltă o fierbi, dacă vrei, o fierbi de 2 ori dacă te temi, dacă nu – nu. După ce a tăiat-o, i-a zis că îi mai dă 50 de euro, dar să fac cu mîna mea, cînd o să mă duc, să ştiu cum să fac. Oamenii disponibili toţi, fiindcă noi înafară de agricultură mai avem şi turismul. (IA_APL_4)

21. Eu vreau să spun una.. chiar şi avînd acea fabrică de procesare, trebuie de avut frigidere, fiindcă fabrica de procesare dacă ar trebui să lucreze anul împrejur şi avînd un frigider, înseamnă că lucrătorii o să aibă de lucru tot anul împrejur. O parte din producţie ar merge la realizare în stare proaspătă, dar o parte.. ştiţi că acolo deja.. de exemplu, în.. depozita poama sau merele şi cîteodată dacă temperatura cealaltă, acolo se mai strică ceva acolo. puţine fabrici de procesare avem şi nu este convenabil cred că. Sunt de acestea de tip vechi cu inventar care cere multă energie, resurse pentru renovare multe trebuie. La Grădiniţa, care are deja 100 şi ceva de hectare de coacăză şi de lucrează cu ucrainenii, au

103

nişte măcieş şi vor să mai planteze, acum am studiat toată producţia din raionul Căuşeni, din Ştefan-Vodă, s-au luat analize şi la piersic, şi la măr, şi la prună, cireşe, tot aşa la fiecare producţie se ia să vadă cum. Şi anume pentru sucuri şi gemuri pentru copii. Toată coacăza asta au spus că o să o ducă, anul acesta abia au plantat-o toamna şi acum primăvara, deja ceva a fost coacăză, dar cred că la anul o să procure nişte combine s-o strîngă şi cred că o să uşureze cumva că la noi mulţi au început de acestea cu pomuşoarele, cu coacăza. (IA_APL_4)

VIII.2. Aşteptările fermierilor şi proprietarilor de pământ

1. este necesar, eu cred că o să fie multe bune, o să fie turişti, deja turismul vine la noi în sat diferiţi englezi, că le arată ţînţari pe glod şi le arată, este un ţărat Victor şi el este ghid, dar dacă ar fi la nivel naţional să fie mai mare spaţiul .... . Lumină să fie acolo, că dacă o să fie căsute să fie şi lumină. Idei sunt multe dar aici este malul Nistrului şi dacă apa se ridică nu prea faci nimic, nici căsuţe nici altele (IA_Business_1)

2. tot aceeaşi copaci mai mulţi, să fie protejaţi, primăria tot şi vînătorii să nu se ducă acolo trebuie un om care să controleze mereu în toată ziua să controleze situaţia eu cred că trebuie să fie supravegherea omului. (IA_Business_1)

3. cîştigul nu prea văd eu că turistul cam cît ar cheltuit el acolo un 10-20 euro asta nu so fie mare cîştig pentru primărie, asta tot statul trebuie să se ocupe de asta, din ciubucul statului acolo să facem frumuseţe şi să ne bucurăm de asta (IA_Business_1)

4. este mai dezvoltată, noi trebuie să ne dezvoltăm că mă uit în România ei atît de mult s-au dezvoltat chiar pe traseu cînd mergi sunt măsuţe şi scaune şi tot aşa mai departe, oamenii se opresc, mănîncă şi apoi se pornesc mai departe, asta trebuie schimbări ca să fie ceva frumos în ţara asta, nu ştiu o să fie mai bine sau mai rău, dar trebuie schimări. Schimbarea este binevenită (IA_Business_1).

5. De exemplu eu aş dori ca la noi în zonă să fie o fabrică de prelucrat fructele, legumele asta e cea mai mare problem la noi iată la mine eu strâng piersicii îi pun frigider dar jos rămîne aşa de mult piersic că îmi pare tare rău că la noi în Raion dar se poate să fie şi la Căuşeni pentru că la noi î zonă se ocupă toţi cu fructele, legumele. Iată anul trecut puteam să duc 30-40 de tone de persic la prelucrare dare le s-au pierdut. Noi strângem ceea ce este bun de realizat proaspătă şi le punem în frigider, piersicul trebuie ales ori s-o muiat şi ea trebuie prelucrată. (IA_Fermier_2)

6. Eu de mic copil mă scăldam dar acum nu pot să mă scald deoarece am probleme am alergie din cauza că apa din Nistrul nu este curată, medicii aşa şi mi-au spus că scăldatul e strict interzis, m-am dus la mare nu am această problemă. Eu nici la nepoţii mei nu le dau voie să se scalde, lumea se duce la scăldat mai ales Duminica, dar eu ascult radio şi acolo au spus că poţi să te îmbolnăveşti şi de holeră sunt foarte mulţi viruşi în Nistru. Şi într-adevăr apa e foarte murdară în Nistru. (IA_Fermier_1)

7. Eu socot că pentru satul nostru Purcari ar fi un avantaj foarte mare. La fabrică vin turişti şi am putea să le arătăm multe ca să atragem turistul în ţară, pentru că ţara dezvoltate în turism se îmbogăţesc şi satul nostru s-ar îmbogăţi dar şi ţara. Turismul e o ramură care dezvoltă ţara şi economia ţării. Noi avem locuri pe baltă unde se poate de făcut ca lumea să se odihnească sunt foarte bune locuri. Se poate de făcut baze de odihnă pe malul Nistrului şi pentru copii se poate de făcut terenuri de joacă la aer curat, trebuie de gîndit bine de construit ca oamenii să se odihnească. La noi de la Purcari pînă la Răscăieţi pe Nistru sunt aşa 8 km., iar pe Nistru sunt 33 de km., şi în locurile acelea în cozile acestea se poate de făcut acolo sunt păduri unde şi cum sunt locuri frumoase unde poţi să duci turistul să îi arăţi să se odihnească o zi două o săptămînă numai că să nu fie ţînţarii aceştia. (IA_Business_1)

104

8. Noi vrem tare să facem drum de la fabrică pînă la Olăneşti mai pe scurt să facem drumurile să fie străzile iluminate să meargă oamenii noaptea pe stradă şi să nu să se teamă, stadionul aş vrea să fie unul modern. (IA_Fermier_2)

9. Da, de o fabrică de precesare a piersicilor am avea nevoie, şi lumea ar lucra aici în sat. (FG_13)

10. Tare-s rele. Chiar ar fi de dorit drumurile să le facă. Pe aici, dar prin mahale, nu. Doar pe central e asfelt. Dar măcar să fie îndreptat. La noi drumurile tare-s rele. (FG_10)

11. Drumurile şi pentru copii să se facă ceva să nu se ducă să fure. Să aibă acasă cu ce să se ocupe, mai mult săli să se ocupe (IA_Business_1)

12. Dar pentru femei ce s-ar putea face? o fabrică, de roşii unde se fac sucuri de roşii. (IA_Business_1)

13. Există potenţial, s-ar putea de dezvolta creşterea fructelor ecologice cu export în Ucraina şi cred că în general este o zonă cu relief favorabil pentru de pentru culturile agricole, sau creşterea nucilor de exemplu, este o idee foarte bună, potenţial este ca peste tot, dar trebuie iniţiativă şi un pic de susţinere din partea statului. (IA_Fermier_2)

14. Cred se vor planta pădure ceva, zone de odihnă, dar nu ştiu că aici trebuie investiţii mari, să crească fazani că sunt aici în baltă fazani măcar că pământul i-a oamenilor. Asta văd eu. Lucru ista bun tare, tare-i bun, numai că de-acum trebuie ... (IA_Fermier_1)

15. Da aici tot trebuie de protejat începând de la copăcel mititeluţ până la animal, pasăre, tot ce este acolo, tot trebuie de protejat. Ele-s cam puţine, dar cred că dacă se va dezvolta parcul ar apărea şi animale mai măşcate şi copaci frumoşi şi curăţenia va fi păstrată. (IA_Fermier_1)

16. Locuri de muncă trebuie. Dacă să ne uităm şi grădiniţa şi dintr-un sat şi din altul şi casa de cultură, şi dintr-un sat şi din altul că suntem două sate aici ca tineretul cela să nu se ducă doar în parc, dar să se mai ducă şi la casa de cultură cum era înainte. Să le organizeze cercuri cum era acolo. Dar e puţin tineretul ista, dar nu numai în sat şi-n republică să-l ţină, să nu-l scăpăm să se ducă peste hotare. Asta-i starea socială că adică el să aibă de lucru în primul rând şi de odihnă, că sunt ţări care ştiu a lucra şi ştiu şi a se odihni. (IA_Fermier_1)

19. În primul rând trebuie albiile de curăţit, pentru că dacă o să cumuleze apa, apa trage la apă şi o să fie mai multă umezeală şi aici trebuie de adus în ordine cu toate fâşiile mici, pentru că toate fâşiile de pădure, după cum am spus, s-au distrus. Copacii trebuie restabiliţi şi toate vegetaţia trebuie restabilită şi celelalte cred că o să meargă după dânsa. (IA_Fermier_2)

20. De asta trebuie consolidate pământurile, dacă pământurile nu vor fi consolidate după legea care este la noi, n-o să putem folosi niciun proiect, nici o investiţie. (IA_Fermier_1)

21. O fabrică de prelucrare a laptelui. 120 de vaci. Noi am avut mult mai multe, dar omul din ce considerente le vinde, fiindcă el nu are unde să dee laptele ista. Dar lui cât lapte îi trebuie? (IA_Fermier_2)

22. E o altă întrebare că păşunile trebuie şi ele căutate cât de cât. Măcar o dată în 4 ani de arat, de mai semănat nişte iarbă. Nu aşa ... lăsăm lotul şi an de an calcă (IA_Fermier_2)

23. Dar şi ceva de păstrare – un frigider. Depozităm prin beciuri, mai închiriem alte ... la noi cartofi peste 2 mii de tone precis că din sat se cresc, dar poate şi mai bine şi ce pot băieţii

105

realizează, dar sigur că nu se poate de realizat tot şi depozitează care şi pe unde, care prin beciuri sau îl îngheaţă sau ... dar înainte era ca un fel de „zagot cantori”, un fel de punct de primire, de colectare a produselor, şi omul ştia că n-am unde să dau vişina şi mărul, dar zagot cantori, acolo, îl primea şi omul ştia că-l duce acolo şi gata. Dar acum cum să realizeze producţia ceea? Piaţă de desfacere nu-i. Toată producţia, mai multă îi din import decât autohtonă. Poama o dădeau la zavoadele astea, dar acum nu o mai primesc fiindcă cisteenele-s pline cu vin şi n-au unde-l realiza şi oamenii au lăsat şi vii şi tot. Tot îi lăsat în voia soartei. Noi avem pământuri fertile, dar dacă nu poţi realiza ... (IA_Fermier_1)

VIII.3. Aşteptările altor actori cheie

1. Poate aş porni vechea horă a satului, cum se făcea înainte, pentru că aici se trezeşte instinctul naţional şi tot prin manifestaţii culturale. Ar fi bine să organizăm cursuri cu dansul, coreografie, cântul ş.m.d. (IA_Cultura_1)

2. De asemenea în zona Nistrului se poate de făcut nişte zone de odihnă super nu de mîntuială dar la nivel european, cu o curăţenie ideală, nu cape timpul URSS, cînd se făcea aşa pe aici am fost pe aici nu am fost, însă iată că o trecut deja ceva timp şi moldoveanul deja o început să judece altfel (IA_Cultura_1)

3. Ştiţi, eu odată am avut aşa o propunere la un agent economic din centrul Moldovei. Pe dânsul îl interesa aşa întrebare: „Bă voi aveţi pădure?” Zic: „Da.” „ Dar dacă am organiza noi aşa o plimbare cu cai prin pădure ca să vină englezi?” „da de ce nu? Este aşa posibilitate.” Dar dacă vin englezii să se plimbe cu caii, el o să vină cu euraşi. Noi avem aşa posibilităţi, dar ... nu ştim, nici europenii cei care vor să investească nu au informaţia asta şi nici noi nu ştim unde să ne adresăm ca să pornim lucrul ista. Dar locul cel din pădure de 55 ha s-ar primi un loc foarte frumos de odihnă (IA_IC_1)

4. Noi aşa posibilităţi avem şi este şi unde de construit. Spre exemplu, o linie prelucrare, procesare, de ambalare de nucă, piersic, de poamă (pentru cotaşii ăştia care au vie, pur şi simplu aşteaptă ca să vină cineva să vină şi să cumpere) (IA_IC_1)

5. Ştiţi, dacă merge vorba de baza legală sun protecţia legală, într-o măsură oarecare trebuie de văzut anume ce fel de condiţii că dacă vine să dicteze aşa cum vrea el, oamenii din sat nu o să fie de acord. El poate s-o ia la protecţie, dar să apere interesele oamenilor de aici de pe loc dar nu ca Moldsilva – au luat pădurile şi fac acolo business. (IA_IC_1)

6. Asta este mai mult pentru tineri, generaţia în creştere, unde vor putea să se petreacă, vor avea posibilităţi să se dezvolte, concursuri sportive. (IA_IC_1)

7. Sperăm să se repare drumurile, opririle prin sat, o sală de festivităţi unde tinerii să participe la activităţi culturale. Locuri de agrement pentru copii, pentru maturi locuri de odihnă amenajate. (IA_IC_1)

8. Multe, multe, e de lăsat complet sectorul cultural nu avem o casă de cultură unde să se adună oamenii la noi casa de cultură se demolează din cauza promisiunii parlamentarelor comuniştii ne-au promis că ne-o fac, au venit liberalii şi democraţii şi au spus tot aşa că o facem şi iată că ea se demolează e o problemă foarte mare cînd moare casa de cultură din sat, drumurile din sat trebuie reparate încă o problemă ar fi cu staţia de epurare ar trebui de construit cel puţin trei, fiindcă staţia care se construieşte cuprinde doar o porţiune a satului, dar noi suntem pe malul Nistrului şi toate murdăriile curg în Nistru, dar toate murdăriile a gospodăriilor se duc în sol iar ele se curg iarăşi în fântâni în Nistru, lumea nu are canalizaţie, acestea sunt probleme care trebuie luate la evidenţă şi de le rezolvat. (IA_ONG_1)

106

9. De exemplu noi ne luptăm cu Braconajul dar cine îl face, parlamentul, vine la vînat ilegal şi pot să vă spun că într-o zi au împuşcat 19 porci şi pe dânşii nimeni nu-i dă la socoteală. Pe perioada comunistă des se întâmpla, acum în ultima perioadă vin e clar dar poate sunt autorizaţi sau poate mai au licenţă. (IA_ONG_1)

10. Păi vrem noi sau nu vrem, teritoriul care este malul drept al Nistrului e clar şi malul stîng al Nistrului trebuia implicat, noi acum vorbim de malul drept al Nistrului şi dacă o să fie creat acest parc Naţional atunci fiecare localitate trebuie să îşi apere bunurile sale pe fâşiile forestiere care trece pe teritoriul statului şi trebuie să îmbunătăţească în toate domeniile şi nu numai administraţia publică locală dar fiecare cetăţean în localitate dată. (IA_ONG_1)

11. Avantajul nu o să fie numai pentru localitate avantajul o să fie pentru întreaga ţară şi pentru toate localităţile. Fiecare localitate îşi are meleagurile sale se poate de făcut o bază de odihnă sau poate parcuri atractive, se poate de creat plaje de odihnă în crearea parcului o să cîştige comunitatea în primul rînd. Poate vine cineva şi construieşte pe marginea Nistrului un hotel unde oamenii vor veni din Europa şi va dori ca să pescuiască legal sau să vină la vînătoare legal sau poate să vadă cum se mulge o vacă şi cum se face o mămăligă legal. (IA_ONG_1)

12. Chiar şi acelaşi zavod pentru mere pentru poamă să facă suc din ele pentru că nu au unde le duce. Cînd ajungem să realizăm producţia absolut nu avem unde şi dacă s-ar face aici ar fi şi locuri de muncă şi producţia ca să fie realizată. (IA_Padurar_1)

13. Nu. Locuri avem bune numai că ar trebui să se construiască ceva de exemplu căsuţe pentru odihnă, s-au chiar un parc s-ar putea de construit pentru că este loc de a sădi copacii lîngă pădure pe marginea Nistrului. (IA_Padurar_1)

14.Avem locuri frumoase care ar putea fi amenajate să fie mai frumoase ca să atragem oamenii să vină cu plăcere să se odihnească în aceste locuri. Aceste locuri sunt pe malul iazurilor, dar la marginea pădurii, noi avem 3 iazuri care sunt alături de pădure şi se poate de făcut să arate bine, frumos, atractiv, distractiv, prin amenajarea terenurilor pentru adulţi (fotbal, volei) de asemenea pentru copii teren. Avem idei ca să amenajăm din stuf nişte căsuţe care în caz de ploaie oamenii să se poată da la dos, de asemenea din stuf se poate de amenajat niste mese care să ţină umbră celor care se odihnesc. Nişte căsuţe unde vizitatorii să rămînă peste noapte şi nu doar una, dar cîteva zile să se odihnească. (IA_Padurar_2)

15. Oamenii vor ca să se schimbe ceva, să se sădească mai multe păduri, mai multe fîşii forestiere, s-ar apăra solul de eroziune, ar atrage ploile, s-ar forma un microclimat care ar favoriza menţinerea unei clime stabile. (IA_Padurar_2)

16. Eu sper că odată cu acest parc se vor repara drumurile din localitate, iar pe fiecare stradă se vor sădi copaci astfel înverzindu-se satul, se vor forma trotuare, se vor amenaja fîntînile şi trotuarele, iluminare stradală asta este un lucru important, un stadion modern fiindcă avem o echipa care o fost campion al raionului, nişte parcuri pe teritoriul satului. (IA_Padurar_2)

17. Acum avem doar nişte cărăruşi prin pădure pe unde se duc pescarii şi localnicii la Nistru, dar atunci cînd se va crea acest parc se vor crea drumuri normale de acces locuri de odihnă ceva atractiv şi interesant. (IA_Profesor_1)

18. Eu vă spun de mine.. la drum eu nu am un fir de buruiană, trece de mine, gardul, păi nu numai la gard, dar şi la drum e buruian. Dar la mine tocmai în partea asta nu-i nici un fir de buruian, am sădit trandafiri la drum. Soţul zice să am, eii, nu dă Doamne că-l prind.. şi am nişte mături aşa decorative, vă sun cinstit.. ce frumuseţe.. să nu pui flori, da mătura ceea

107

parcă e un chiparos, numai că el e aşa, dar acesta e aşa.. rotund, dar nu la toţi. Peste două case trăieşte tot o învăţătoare, pe strada noastră sunt mai multe profesoare care tare pe mine nu m-au iubit şi eu cu aceeaşi monedă le răspund şi eu.. şi au un gard foarte.. creşte buruian, troscot.. l-aş smulge cu dinţii, dar să nu stea acolo, dar eu am gard 80 de metri.. în toată sîmbăta, dacă nu îl mătur, la mine a doua zi nu e duminică, iată aşa eu sunt deprinsă.. asta trebuie să fie în sînge deja.. a mers, poate să meargă peste floare sau să o.. la mine era acolo e femeie care avea capre şi nu erau flori, dar pur şi simplu era curat. În an am hotărît aşa să fac şi ce.. ducea căprile încolo încoace şi mergeau peste tot locul.. numai o auzeam: „Tanti Maria, capra!”, „Valiuşa, gata”. Ca soldaţii mergeau, pe partea asta, da pe partea cealaltă cum e.. e fundul harmanului la un alt vecin şi acolo e stuh, un pîrău şi nu făceau nimic rău. Şi caprele aşa erau dresate că cînd ajungeau la mine se aranjau într-un rînd şi cînd se duceau, tot într-un rînd. Şi cum.. asta depinde încă mult de stăpînul casei celea, cum iubeşte el. Eu am la 90 de trandafiri, foarte furmos, floarea.. eu cînd ies afară dimineaţa, deschid ochii.. că după gard sunt 4 rînduri şi în ogradă sunt 2 rînduri, pe mine mă înaripează, parcă îmi dă viaţă, frumuseţea asta, eu nu pot (IA_Profesor_1)

VIII.4 Aşteptările populaţiei

1. Ar fi foarte bine. Ar bine să se repare drumurile, chiar dacă va veni un turist trebuie să aibă drumuri, dacă o să vadă drumurile ăstea rele, n-are rost să vină să strice maşina. drumurile sânt o problemă mare nu numai pentru satul nostru ci şi chiar pentru alte sate care-s malul Nistrului. Şi s-ar putea face multe cu chestia asta, dar dacă nu-i drum ... imaginea urâtă pe care o vedeţi, mai ales când vremea e nefavorabilă e foarte complicat să ieşi şi să intri. Dacă ieşi, păi intri în noroi până la gât (FG_1)

2. Poate să se deschidă şi unele locuri de muncă. Tineretul poate să rămână (FG_1)

3. La mine îs două puncte de vedere. Eu îs un pic naturalist, tehnologic. Primul punct de vedere favorabil pentru sat, adică nu destul că creăm un loc de odihnă, dar creăm şi o sursă de finanţare pentru primăria satului, pentru că primăria gestionează cu banii. Se deschid locuri de muncă – doi. Al treilea punct de vedere – eu de mic merg pe Nistru de la deal la vale şi văd locuri unde nu a călcat picior de om şi-mi place lucrul acesta. Şi mă gândesc că dacă ar începe să vină mulţi oameni, parcă îmi stă aşa ... jale. Plus la asta trebuie un loc de muncă plătit pentru un om care să cureţe teritoriul pe care oamenii au venit şi, mă rog ...dar nu-i numai decât să cureţe. Trebuie de pus coşuri de gunoi (FG_10)

4. ţinând cont de şoseaua Reni se poate dezvolta turismul, la nivel destul de înalt. noi avem plajă care e extensie naturală, nu toţi au noroc de aşa plajă, cu nisip. (FG_1)

5. Eu aş mai vedea un transport pe apă – o călătorie pe Nistru de o jumătate, o oră pe Nistru cu ghid care să povestească legende, ce tipuri şi specii rare se întâlnesc. (FG_11)6. Foarte verde, cu multă iarbă, unde stă lumea cu hamacele să se odihnească sau pe jos să se tăvălească, să nu se teamă că o să se murdărească sau că o să se agaţe de ceva . Piste de alergat, piste pentru biciclete (FG_12)7. Locuri amenajate pentru prepararea mâncărurilor: un frigărui, o zeamă, ce iubim noi. (FG_15)8. Ar fi fost o idee foarte bună de organizat o zonă de odihnă, cândva la plaja asta de la noi, duminica era zonă de odihnă pentru oamenii din împrejurimi (FG_2)

9. Mai sunt ei şi fără autorizaţie… Noi trebuie să spunem odată şi odată lucrurilor pe nume… Da vînează şi ai noştri, dar care, cine are permis?...Sunt…Şi pe baltă… Chiar ne

108

ducem la strîns păpuşoi… Şi o doamnă a rămas în urmă şi aici se aude: Pa-pa-h… Şi începe să strige staţi oleacă să trec să nu mă împuşcaţi…Hai treci mătuşică că nu împuşcăm… Păi bine că o zărit, dar dacă nu?...Alergau după fazani, după porci… (FG_10)

10. Merge vorba despre curăţarea Nistrului ista Choir… Da zonă întradevăr frumoasă…Tot în proiectul ista cu Zona de Jos a Nistrului şi s-o stopat. Oleacă s-o pornit… s-o pornit…Ceva guvernul nu a avut bani, nu a alocat bani. Flora, fauna…se îmbogăţeşte numaidecît… (FG_13)

11. Nu mai sunt acelea lebede…găsca, raţa, vin , înapoi pleacă… (FG_10)

12. Of dacă nu-i ridici mentalitetul…bate-l cu toată poliţia, el aşa o să facă şi-i tot. Trebuie să ridicăm mentalitetul la cap. Aşa trebuie să fac, ş-apoi…(FG_10)

13. Dacă s-ar face o zonă turistică…Om face şi noi bani…Personal ne-am putae odihni, va fi o zonă turistică, poate şi investiţii vor mai fi… Poate că ştiţi cum este acolo unde sunt turişti, acolo sunt şi bani…(FG_1)

14. Să fie nişte case din lemn, nu cu cărămidă şi…metallo-cerepiţă, dar ceva din stuhuri…Mai aprope de stilul autohton, nu aţi fost acolo, sunt nişte case cu stuh, şi vin turiştii şi se odihnesc acolo… (FG_10)

15. Chiar şi acei pescuitori, să vină să prindă peştele, şi acei copii, să vină să vadă păsiri, lebede, raţe frumoase… Pentru că noi trăim la ţară, iar mulţi nu ştiu, întradevăr… Cer vin “sălbatici” de la oraş şi nu au văzut aşa ceva…nu că în sensul rău, dar nu vede, nu ştie. Poate pe casetă, în film, dar în realitate, nu au văzut, eu vorbesc, şi din cele de casă…Ce văd la sat, la oraş nici atîta… (FG_10)

16. Fabrica de vinuri o gramada de locuri de muncă…Ca să funcţioneze ceva, aici iarăşi Doamne, politica statului trebuie, pentru că da, vrei să faci ceva, dar cum să realizezi, unde să vinzi? Şi noi nu avem fructe şi legume? Prin sat oamenii strîngeau merele şi duceau la uzina şi le dadeau, dar acuma şi aceea e închisă. (FG_17)

17. Legea îi slabă la noi, legea… Amendă! Poţi să-i pui amendă şi curăţenie în sat să facă…Să restabilească ceea ce distruge… Cînd el va face cu mina lui atunci va sti că nu trebuie să distrugă…La buzunar să-l baţi, asta e cel mai dureros, ştie că nu are şi aşa o să păzească…Iata de exemplu la soţul meu în sat cînd am mers am văzut cum oamenii puneau copaci, maturau… Iata aşa de pus pe cei care încalcă, deoarece poate omul acela nu are cu ce plăti… (FG_14)

18. Vom face plăcinte şi-om vinde… minibussines Am vedere mîncare naţională, da de ce nu?...Măliguţă, prăjitură, hop…ţop…Taie porcul şi vpered…(FG_19)

19. În sat nu există sistem de irigare. A fost, dar au scos ţeava …(FG_16)

20. Trebuie să iei vite de funie, şi s-o tragic în celălalt capăt al satului la păşiune…(FG_10)

21. Turiştii dacă or să vină o să fie un plus pentru sat (FG_3)

22. Poate se va deschide vreo fabrică cu peştele unde se va putea de lucrat (FG_3)23. Ar fi foarte bine ca Casa de cultură să fie reînnoită, renovată toată, şi toate încăperile acestea să fie arendate de oamenii din sat, mai bine ar fi. Şi o frizerie, o cizmărie, adică fiecare cred că nu s-ar duce tocmai la raion să-şi repare un pantof sau nu ştiu ce. Şi cred că s-ar mai găsi şi cred că ar fi mai multe idei – că în orice încăpere s-ar putea face ceva (FG_3)24. fabrică de prelucrare. Asta da, multă marfă se aruncă acelaşi cartof, ceapă, morcov şi multe altele. (FG_13) 25. Un parc pentru odihnă. Să fie urna ceea de pus gunoiul. Topogane pentru copii. (FG_3)

109

26. Da, începînd de la Talmaza....poate să fie sădite nişte păduri cu specii energetice că este copaci care cresc în zi undeva la 5 cm, este salcie energetică şi este plop energetic dar aici este bun loc pentru asta... (FG_4)27. Femeia cum o dai aşa şi face, brodatul, cusutul croşetatul că dacă a fi interes a face orişice, dacă ar fi un muzeu a satului (FG_14)28. dar cum să deschidem noi fabrică de făcut brichete (FG_4)

IX. Monitorizarea acţiunilor ce urmează a fi desfăşurate

În gestiunea cui ar trebui să fie acest parc?

1. E clar că ar trebui să fie o organizaţie să nu depindă de stat dar printr-un anumit statut să conducă cu administraţiile publice locale anume în acest domeniu ce ţine de parc naţional şi dacă îl dăm pe mîina statutului, că statul pe orice ce a pus mîina o stricat o furat şi o distrus pentru că acolo vin se schimbă şi tot aşa mai departe. Şi vă spun că trebuie o organizaţie neguvernamentală aşa cum este Biotica de exemplu iată să aibă o structură care să conducă sunt specialişti acolo. Uitaţi-vă ce se întîmplă la noi în partid l-o pus pe acela pe acela da cînd te uiţi el nu are specialitate. (IA_APL_1)

2. Îmi vine greu să zic . În dependenţă dacă merge vorba despre nişte resurse, vă fi şi aici o luptă, Apele Moldovei au să tragă la ei, Ministerul Mediului la ei, aceşti de la Moldsilva au să strige că e pădurea lor, desigur că eu aşi zice că mai bine ne-ar sta nouă, să-l gestionăm noi. Fiind-că noi suntem aici pe loc, dar dacă luăm în consideraţie că Parcul o să aibă o suprafaţă destul de imensă şi o să aibă câteva localităţi eu nu ştiu care este viitorul consiliilor Raionale. Eu nu văd viitor pentru nivelul doi în Republica noastră unde suntem o mână de oameni care lucrăm şi avem atâţia şefi, că îs 7 şefi care trebuie să lucreze pentru un om. Nu ştiu dacă ar putea să fie anume consiliile raionale sar putea de făcut şi o Asociaţie, nu ştiu Asociaţia comunelor/ primăriilor cine ştie ce o să fie şi după reforma asta administrativă. E greu de zis. Dar s-ar putea de făcut chiar că o organizaţie aparte. Eu sincer să vă spun nici nu m-am interesat ca să cunosc care ar fi o practică internaţională în gestiunea cui? Dar intuiesc eu că trebuie să fie un Minister. Ministerul Mediu, merge vorba despre resurse destul de importante ele nu pot fi date aşa oricui în gestiune, sunt resurse, teren, ape e un Fond destul de amplu. (IA_APL_2)

3. Pentru că dacă noi o să-l începem a lua la ministere o să-l începem a poletiza noi nu o să facem nimic (IA_APL_3)

4. Of, aici e foarte interesant. Clar lucru că ar putea să gestioneze raionul, adică APL, de rangul 2, dar o să preîntimpine multe.. Toate întrebările acestea dacă ar fi gestionate cu cap, primăria ar avea şi un folos. Să nu se primească aşa că pămînturile, pădurile sunt ale primăriei, dar le gestionează alţii, iată care-i chestiunea.

El să controleze acolo ca toate cerinţele să fie îndeplinite. Acolo APL-ul poate să le dea în arendă, aceeaşi Moldsilva cu condiţia că uite oameni ce.. aşa şi aşa şi aşa. Nu să faceţi voi contractul şi să mi-l aduceţi: semnează că pădurea e a noastră. Contract cum se cade că lui primarul cela nu o să-i trebuiască. Lui primarul cela îi trebuiesc bani ca să facă ceva social în sat, infrastructura s-o facă în sat. Iată ce îi trebuie? Dar el de unde o să ia bani? O să dea în arendă şi o să zică oamenilor ce vor avea dacă vor da în arendă. Dacă îl vinzi, l-ai vîndut şi gata. Dar dacă mergi mai departe şi nu vrei să-l vinzi, atunci iese primăria şi primăria încheie cu Moldsilva de exemplu să zicem, sau cu Inspecţia Ecologică sau se mai numeşte acum (IA_APL_4)

5. în primul rînd de Consiliile Locale, pentru că e mai uşor la nivel local, adică fiecare sat de pe malul.. De acolo.. Îşi are părticica lui unde ştie că uite aici e a nostru şi e mai uşor de

110

monitorizat. Da nivel mai înalt, dacă să vorbim de monitorizarea raională, asta ar fi.. Chestii mai oficiale.. De documentaţie, de nu ştiu ce, dar dacă ar merge vorba de mentalitate şi chestii de astea e mai uşor de monitorizat la nivel local, cred că. o persoană care cunoaşte şi populaţia, cunoaşte şi localitatea şi locurile. Da, pentru că dacă e o persoană străină, nici încrederea nu e aceeaşi. Nu ştiu, chiar şi posibilitatea de a discuta nu ştiu.. Cu persoana.. Adică cînd vine o persoană străină şi încrearcă să facă o observaţie.. Nu-i impactul cela (IA_APL_1)

6. Primăria şi aşa are mult de lucru s-ar putea face o întreprindere ceva să fie nişte oameni competenţi, este un om aici la noi care el ar putea să aibă grijă de toate acestea. S-au de adunat la consiliu de făcut adunare generală să numească persoane competente să deschide un cont în bancă să fie investiţi da chiar la urma urmei dacă în toată luna ar pune toţi cîte 10 lei ar fi bine s-ar aduna bani s-ar gestiona nimeni nu o să moară de acei 5-10 lei (IA_AUA_1)

7. poate să fie şi primăria că ea este pe loc aici şi se întîlesc aici pe loc... mai multe primării ale satelor care vor face parte din acest parc. Eu cred că guvernul trebuie să aibă grijă de primării dar primăriile de parcul din cadrul satului. ar trebuie să fie un om care să fie angajat să fie responsabil de animale, plante să nu se împuşte animalele păsările, să fie curăţenie, eu zic că primăriile care sunt aici în zonă ei se văd cu aşa probleme că vezi problema care există şi intervii, iar acei de la Chişinău nu o să vadă niciodată problemele din localitate. Deci Chişinău rucovodeşte cu primăria iar primăria cu parcul (IA_Business_1)

8. Eu mă gîndesc că statul poate să fie şi un proprietar dar o să fie foarte greu. Dacă s-ar asuma statul totul asupra lui de exemplu Ministerul Mediului ei să ia asupra lor şi să fie controlat de stat eu mă gîndesc aşa. (IA_Business_1)

9. Eu cred că ar fi foarte bine să fie la nivel local şi bine eu nu cunosc foarte bine situaţia şi satele care sunt incluse în acest parc, ar fi potrivit ca să delegheze din toate localităţile persoane responsabile pentru administrarea parcului, asta este părerea mea şi de acum toţi să ia decizia? Aceşti oameni trebuie să formeze o comisie şi ea ar trebuie să monitorizeze activitatea parcului. Această comisie trebuie să fie reprezentată de oameni care să fie selectaţi de conducerea localităţii. Ei să înainteze persoane poate chiar acei care eu studii în domeniul dat, cred că s-ar găsi. (IA_Fermier_1)

10. Nu ştiu. Sincer să vă spun nu ştiu cum să mă atârn faţă de Guvernul R. Moldova, iată care-i chestia. Ştiţi care-i situaţia republicii şi oamenii s-au dezamăgit şi nu ştiu în ce să creadă şi asta-i problemă mare, pentru că unul poate să spuie „dă poate o să fie bine”, iar altul „da dă că nu mai cred şi nu mai vreau nimic. Cum am plantat cartofi aşa o să-i plantez”. Şi n u ştiu dacă-i realizabil lucru ista cu guvernul sau nu. (IA_Cultura_1)

11. Eu cred că este ministerul mediului ei ar trebui să se implice cred ca şi alte instituţii pe care eu nu le cunosc (IA_Cultura_1)

12. În cazul dat, pe teritoria satului o persoană de la primărie, cu primăria să fie, adică să coordoneze locul ista cu omul din sat că doar el cunoaşte totul, cotitura ceea. Trebuie numai decât om de pe loc să fie. Om sau organizaţie, orice ar fi – de pe loc trebuie să fie. (IA_Fermier_1)

13. Lasă oamenii să se ducă să se odihnească, să pescuiască în limita legii, dar nu să-i oprească. Să spună unde se poate şi cum se poate. Să fie indicate aceste reguli. (IA_Fermier_1)

14. Cred că trebuie să fie un om, un specialist în primul rând, specialist în silvicultură în primul rând, ecologie, biologie şi să aibă şi practică de manager care să ştie să gestioneze

111

banii şi un proiect trebuie. Eu ştiu cine ar trebui să facă un proiect?! De exemplu eu nu pot să-mi închipui toate laturile. Trebuie zona studiată, unde ştie ce se poate de adus cât mai aproape de natură. Ar trebui totul adus mai aproape de natură. Că aici teritoriul e mare, şi fiecare sat e diferit şi de început în primul rând cu studierea, proiectul trebuie să fie şi pe urmă specialişti cred. Primarul trebuie să participe, asociaţiile civile. (IA_Business_4)

15. Da cine-i statul care ne reprezintă pe noi acuma? Ei o să-l ieie şi o să-l vândă. Nu avem încredere, pur şi simplu în cei care ne guvernează. (IA_Fermier_2)

16. Clar lucru că trebuie de început de la preşedintele ţării de la acelaşi Guvern, Parlament. Dar toate acestea trebuie să cadă pe umerii Ministerului Mediului şi organizaţiile neguvernamentale din mediu care ar trebui să se unească şi să aibă grijă. Eu foarte mult îl respect pe Alecu Reniţă care într-adevăr este un om cu suflet mare pentru ecologia Republicii Moldova acesta este unicul care îl văd şi îl urmăresc demult cu toate că îl ştiu pe Cotruţă pe Daraba, şi anume ar trebui ca ministerul mediului anume implicat în problema aceasta nu prin luarea deciziilor şi hotărârilor dar anume prin practică de a realiza. Da crearea parcului ar trebui să fie în cadrul ministerului mediului pentru că altcineva nu are cine. Pentru că el o să aibă nevoie de susţinere permanentă şi de monitorizare şi de multe, multe schimbări, poate să apară multe probleme legate de stat şi eu nu socot că ar trebui de dat în arendă cuiva pe perioada de 49 de ani de zile ca să-şi bată joc complet de ceea ce este numai, numai în gestiunea statului să fie. Şi fără de nici-o arendă la nimeni. (IA_ONG_1)

17. Dar ce mai bine dacă ar veni un oligarh să facă toate acestea, poate se va ridica şi bunăstarea oamenilor de la ţară. (IA_Pădurar_1)

18. Dacă să spunem că aici este o regiune mai mare care se include în acest parc eu cred că trebuie să fie ales un grup de oameni ales din diferite localităţi, care să coordoneze cu toate localităţile şi dorinţele oamenilor să le creeze acele beneficii care ei le doresc. Astfel ei vor cunoaşte ce se poate de făcut în fiecare localitate ca să fie toţi mulţumiţi de exemplu, o localitate vrea amenajarea unui iaz, cineva vrea amenajarea unui parc, căsuţe pe malul Nistrului cu toate comodităţile acces de drum pînă la locurile cu destinaţie turistică. Astfel acest grup de oameni trebuie să ia în calcul fiecare doleanţă pentru a avea un succes. (IA_Pădurar_2)

19. ştiţi în ultimul timp eu parcă sânt de acord cu băieţii, că mă uit cum se măresc amenzile în circulaţie cum oamenii încep a înceta, nu prea servesc, nu mai apasă pe accelerator, se mai uită la semne. în ţara noastră în afară de amendă, altceva nu poţi să implementezi ca să se respecte regulile. Mă uit în ţările europene, trebuie să strângi din urma câinelui şi toată lumea umblă cu pacheţelul din urma câinelui. Trebuie să bagi nişte amenzi şi gata (FG_1)

20. Guvernul ne fură de bani şi cum să-i dai pământul? (FG_3)

21. Dacă o să fie din sat, noi îl cunoaştem şi dacă o să încalce anumite reguli tot de noi o să fie scoasă (FG_5)

X. Posibile obstacole în crearea şi funcţionalitatea Parcului Naţional

1. Ce credeţi că ar fi necesar de făcut pentru a crea acest parc naţional a Nistrului de jos?

Să-şi schimbe atitudinea guvernarea, guvernarea dacă o să vreie o să fie. Tot depinde de guvernare, păi ei au stopat toată treaba asta. (IA_APL_1)

2. Credeţi că aţi putea avea careva dificultăţi, probleme cu localnicii?

112

Da apar nişte probleme dar nişte probleme rezolvabile. De exemplu îi spui că tu aici nu ai dreptul să pui himicate că tu în această zonă nu ai dreptul să semeni cu tare, cu tare, asta ar fi nişte probleme. Dar pe parcursul anilor încetişor se poate de făcut. (IA_APL_1)

3. De exemplu dacă e zonă şi acolo nu putem prelucra, le spunem la oameni noi vă plătim pămîntu,l voi ne îl vindeţi şi noi facem zonă de protecţie facem ceea, ceea aha şi omul se gîndeşte ne dă un preţ bun. Poate nu toţi să fie de acord cu aceasta, da o să fie probleme poate nu toţi o să îl vîndă pentru că e o sursă de venit dar statul trebuie să se gîndească să facă negocieri ca omului să-i fie convenabil chiar poate să îl deie şi în calitate de arendă. (IA_APL_2)

4. Vă zic aici o să fie o dilemă între cei care au acolo terenuri, fiindcă fiecare persoană vrea să-şi vadă profitul lui din asta. Ce are el din asta? Şi atunci când o să le explice, eu cunosc practica Poloneză, nu cunosc altele, dar conform practicii Poloneze oamenii primesc nişte subsidii destul de bune, pentru că terenurile lor sunt ocupate sub Parc. Ei nu fac practic nimic, ei sunt plătiţi pentru faptul ca să nu intervină nici întru-n fel să lese natura ca să se dezvolte aşa cum este. Anual li se restituie o anumită cotă pentru pierderile pe care ei le au. În cazul dacă ei s-ar ocupa cu agricultura sau ar face altceva ei ar avea un astfel profit, dar nu-l au şi atunci Statul în baza unor compensaţii subsidii le restituie aceste pierderi. Dacă asta s-ar face la noi şi asta ar fi luată ca bază atunci da, cred că persoanele ar fi foarte entuziasmate. În cazul în care practic doar li sar spune că aici uite e Parc Naţional şi sar face o listă de ce ţi se permite să faci şi ce nu, şi lista ceia ce nu ţi se permite va fi de 2 ori mai mare decât acele două rânduri şi 40 nu se permite în cazul acesta nici un entuziasm n-o să fie în afară de nemulţumiri altceva n-o sa apară. Dacă o să vină cu un plan de dezvoltare să zicem pentru o perioadă de 10-15 ani de zile cu nişte lucruri concrete. Deci anul acesta facem asta, anul viitor asta, dezvoltăm de exemplu sfera asta ajutăm agricultorii să cultive produse agricole pure. Nu numai ca îi ajutăm să le cultive, dar să le facem şi piaţă de desfacere, că ei de cultivat le cultivă şi singuri pure că nu are nimeni bani acum de pesticide, la noi se prăşeşte destul de bine cu sapa. Daţi-le oamenilor unde să-şi vândă producţia asta să fie special pentru asta un contract da asta ar fi un ajutor. Dar dacă au să vină să zică Noi vă face Parc şi voi să fiţi mulţumiţi că trăiţi în zona unui Parc naţional şi gata, nu ştiu dacă ar fi foarte mare entuziasm. Dar dacă au să vină să zică Noi vă face Parc şi voi să fiţi mulţumiţi că trăiţi în zona unui Parc naţional şi gata, nu ştiu dacă ar fi foarte mare entuziasm (IA_APL_2)

5. Dar ei nici nu au de gând să-l lese (pământul), ei n-au să-l deie, au să rămână cu titlurile asta-i ca să nu-l lucreze. Ideea e că să nu-l prelucreze (IA_APL_2)

6. Cheltuim bani dracul ştie cum, şi facem nişte proiecte care după asta începem să refacem din nou a 3 şi a 4 oară pentru că atunci nu bine ne-am gândit, întâi facem acoperişul şi pe urmă începem a râma canalizaţia, spargem fundamentul casei, cam aşa facem şi cu satele noastre. Ni se dau bani pentru nişte proiecte care chipurile sunt foarte prioritare, dar nu există o strategie unică. De văzut pe ani, uite asta-i primul proiect hai să pornim de la el dar nu le stricăm pe celelalte , nu facem nu le minimalizăm pe celelalte şi degeaba investim banii în asta dar le luăm la rând de asta şi vă zic eu nu ştiu am impresia că când fac nişte lucruri lumea nu comunică între ei nu spun uite bine facem planul acesta începem cu asta apoi mergem cu asta şi vedem ce ne iese la urmă din asta. Ce ne trebuie pentru el? Ce lucru trebuie să facem aşa ca noi să dezvoltăm ceia ce am început dar nu din contra să ştergem să scriem şi iar să începem de la început (IA_APL_2)

7. vînători sunt care sunt legali, da sunt şi braconieri de aceştia da ce îmi pare mia un lucru tot normal că este echipă care se ocupă cu antibraconajul acesta, ei practic pe dînşii nici nu îi vezi (IA_APL_3)

113

8. nu trebuie producţia aceea afectată de chimia asta şi aşa mai departe şi asta va fi un plus foarte mare, şi care că sunt diferite alternative noi, care nu sunt chimice, care nu sunt dăunătoare, ecologice acesta nu este mare problemă (IA_APL_3)

9. mai ales primăvara înainte de sărbătorile de mai mai strîng flori vin şi le explică că nu se poate, încă nu am văzut pe nimeni să îi amendeze, dar cu de acestea cu preîntâmpinări încă o dată, poftim florile deja acestea sunt cazuri aparte. (IA_APL_3)

10. Posibil în condiţiile noastre şi să-l vîndă (pământul) oamenii, fiindcă acum în condiţiie astea.. dar cel mai uşor se rezolvă ca să fie date în arendă. (IA_APL_4)

11. Că de ce la guvern? Că eu mă tem ca guvernul să nu se găsească tot de acela care să îngrădească tot şi să zică: „Gata băieţi, n-aveţi ce căuta aici”. Cum acum în pădure nu poţi intra, să nu se primească şi acolo fix aşa (IA_APL_4)

12. schimb cred că da, dar să cedeze nu cred. A fost deja o situaţie de aşa fel că cu primarul fost au fost amăgiţi mulţi oameni care aveau cote şi le-au dat 1000 lei şi oamenii nu sunt mulţumiţi de asta şi acum oamenii acolo se duc să cumpere nisip dar asta nu este a lor, că oamenii nu ştiau că acolo de subt este nisip şi nu sunt mulţumiţi. (IA_Business_5)

13. Noi nu avem altă ieşire din situaţie pentru că zona aceasta aşa e de buruienoasă că fără acestea îngrăşăminte nu o să putem face nimic pentru că nu o să avem roadă. După inundaţia care a fot noi şi aşa în anul acela practic nu am sădit nimic acolo am curăţit şi în anul doi am sădit şi aşa mult buruian creşte că noi practic am luat cît de cît. Dar fără dînsele noi nu o să putem lucra şi anume zona aceasta lîngă Nistru. (IA_Fermier_2)

14. Mulţi ar accepta dar şi mulţi nu depinde mulţi au pămînt în acea zonă mulţi vor vrea să vîndă pămîntul, alţii nu vor vrea eu aşa cred. Da noi avem pămînt în acea zonă chiar şi l-am procurat 5-6 hectare. Eu ca lider şi văd cum pot să lucrez nu l-aş vinde eu nu ştiu cum am să procedez. Poate l-aş da în arendă pe 50-60 de ani, nu ştiu, poate alţii şi vor vrea să vîndă pămîntul eu de pildă nu l-aş vinde după cum văd că strîng roada cea mai bună. Nu ştiu eu nu l-aş vinde şi nici nu l-aş da în arendă. (IA_Business_4)

15. Acolo sunt oameni care au iazuri cresc peşti în zona ceea, la noi ca atare sunt două iazuri în alte localităţi sunt mai multe şi eu mă gîndesc că oamenii cu iazuri tot o să fie împotrivă. Dar dacă o să-i propuie să lese iazul ca să crească peşte eu cred că o să fie de acord deja omul. S-au să dea iazul în arendă, oamenii gîndesc diferit unul vrea aşa unul vrea în alt mod. Eu totuşi cred că probleme o să fie nu o să fie toată lumea de acord o parte o să fie de acord o parte nu. Ca atare lumea trebuie convinsă prin fapte, prin exemple că într-adevăr o să fie frumos şi o să fie bine şi pentru oamenii că nu o să fie otrăvurile pe malul Nistrului. (IA_Fermier_1)

16. Ei, nu prea lumea la noi o să fie de acord ca să nu folosească erbicide. (IA_Business_3)

17. Aici depinde în ce regiune se află pămîntul fiindcă sunt terenuri foarte bune roditoare pe care deţinătorii acestor terenuri nicidecum nu vor dori să cedeze aceste terenuri, dar sunt terenuri care sunt mai rele şi acolo se poate de ajuns la un compromis mai uşor. Dar pentru asta este inginer de la Cadastru care ştie care zonă este cuprinsă de parc el ştie care sunt persoanele deţinătoare de pămînt în zona asta, astfel trebuie invitată fiecare persoană la discuţii, fiindcă gratis nimeni nu va dori să cedeze. În sat la noi o cotă de pămînt în ultima perioadă costa în jur de 15000 lei, ast cu ceva timp în urmă cînd dolarul era la locu lui, dar acum poate să dorească să vîndă mai scump. Dar asta mai depinde unde este acel lot dacă e aproape de Talmaza unde acolo este bunătatea pământului aproape 100% acolo nu vor ceda, dar unde am şi eu acolo mai la vale apoi pot să cedez că nu am să mor de foame. Dar aici poate apărea şi altă idee ca să schimbe lotul dintr/o parte în alta de exemplu unu vre să vîndă care este pe zona parcului dar altul care are pămînt în altă parte are nevoie de bani şi

114

vinde cota atunci pe acesta îl mută în locul celui care a vîndut pămîntul şi întrebarea este rezolvată. De exemplu eu aş accepta să/mi de-a în altă parte, dar trebuie de negociat încă. (IA_Cultura_1)

18. Ei cum, tot pământul-i marfă şi el dacă vrea să facă acolo numai decât trebuie să-l cumpere. Cu ce preţ şi în ce mod are să se facă? Poate nu-i dă bani, dar îi dă în altă parte pământ ca el să poate lucra. Iată, dacă zona din vale are s-o ia sub proiectul ista, înseamnă că cei care n-o să vrea să vândă aşa pământ, trebuie să conlucreze tot firma asta, în deal – zona de deal să-i cumpere pământ să-i dea omului.Spre exemplu eu – depinde la ce condiţii. Eu mă gândesc că lumea o să meargă la vânzare, dar trebuie să stai de vorbă cu tot omul. (IA_fermier_1)19. Trebuie mai întâi de lămurit la oameni ce program are şi pe urmă s-a vede. Problemele au să apară atunci în timpul adunării ca să nu apară în timpul lucrului trebuie de discutat cu oamenii faţă către faţă. Nu se ne apucă de lucru şi apoi să avem probleme. Trebuie, până la începerea lucrului de stat de vorbă: oameni buni doriţi, nu doriţi, e bun, nu-i bun şi apoi de trecut la lucru. Da asta nu-i numai la parc la orice lucru. Întâi trebuie de stat de vorbă cu oamenii şi-apoi „v piriot”. (IA_fermier_1)

20. Acolo acelea zone care se mărgineşte acolo e majoritatea paşune dar păşunele aparţin a primăriei. Oamenii păşunează acolo este o mică problemă toată zona de păşună o să fie acoperit de parc, această întrebare trebuie doar de discutat cu oamenii. Noi fermă de vite nu avem doar a oamenilor c-am o sută de vaci sunt. (IA_pădurar_1)

21. Dar la noi dacă vor fi create nişte căsuţe, ele vor fi cu plată unde oamenii se vor odihni, dar localnicii nu ştiu dacă îşi vor permite aşa lux. (IA_Profesor_1)

22. poate să apară din cauza teritoriului. Dacă s-a crea atunci trebuie de dus tratative cu persoana care deţine pământ acolo. (FG_1)

23. Iată Dvs. spuneţi să fie unul centralizat să ducă să strîngă stuhul ista… Momental îi pune beţe în roate…Aşa ai venit, plăteşte aceea, plăteşte aceea. (FG_10)

24. Să nu fie ca şi cu trasa. Să nu vă supăraţi, dar pur şi simplu noi ne temem, că ştim cu trasa cum ne-o lăsat şi noi trebuie să ştim. (FG_3)

115

biotica-moldova.orgbiotica-moldova.org/docs/raport-biotica-socio-final.docx · web viewsocietatea...

Documents