stomatologia - saptamana medicala 31ibsflwg0ruz.pdf · facială, implantologie, parodontologie...

Anul 3 • Nr. 31 • Noiembrie - Decembrie 2012

STOMATOLOGIAmodernă

Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare

Secretul implanturilor dentare durabile

Tratament revoluţionar în parodontoză

DIN SUMAR

Estetica în zona frontală

18

ZX27 & punţile metalo-ceramice

27

Igiena orală la copii 28

Igiena orală şi afecţiunile oro-dentarepa

g. 2

0

4 14 20

3

editorial

CuprinsAm fost programat la consultaţie la un cabinet

de medicină dentară, acela la care merg de obicei de mulţi ani, însă de data asta nu am ajuns. Nu am ajuns pentru că asaltat de treburi pur şi simplu am uitat, dar şi pentru că de la cabinet nu a binevoit nimeni să mă sune în prealabil să-mi aducă aminte de programarea făcută cu o săptămână înainte.

A fost un mic lanţ al slăbiciunilor. Pe de o parte, eu nu am setat corect in agenda telefonului functia de acti-vare a activităţii din ziua respectivă, care activare ar fi de-clanşat un apel de avertizare şi mi-ar fi amintit că am oră la dentist. Pe de altă parte, nici cabinetul nu beneficiază de un sistem modern şi automat de relaţionare cu clien-ţii, cu multiple funcţii, inclusiv aceea de programare şi de revenire cu un mesaj despre programare, ca un gest de grijă faţă de client. Există situaţii în care un simplu mesaj automat poate fi util pentru pacient, ca de exemplu: să nu consume cafea în ziua programării la consult, anularea vizitei şi reprogramarea acesteia din diverse motive, poa-te indisponibilitatea medicului sau nefinalizarea lucrării dentare care vine de la laborator, o eventuală decalare a orei consultului – posibilă când programul medicului este strâns şi dacă unele tratamente ale pacienţilor di-nainte se prelungesc peste timpul prevăzut, soldul trata-mentelor anterioare – pentru ca pacientul să nu fie pus în situaţia jenantă de a nu putea plăti etc.

Există asemenea aplicaţii IT&C deştepte, care fo-losesc infrastructura deja intrată în uz comun (telefo-nul mobil cu acces la internet, PC-ul) şi pe baza că-rora se poate face automat gestiunea pacienţilor, de la programare, evidenţa lucrărilor, partea de imagistică a fiecărei lucrări, evidenţa costurilor etc.

Astfel încât nici medicul să stea după pacienţi şi să aibă discontinuitate în program şi nici invers, pacientul să vină la ora programată şi să vadă că mai are 2-3 alţi pacienţi înaintea lui, programaţi şi încă neintraţi la medic.

Despre un mic management de cabinet dentar

Călin Mărcuşanu

STOMATOLOGIAmodernă

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,Bucureşti Tel: 021.321.61.23Fax: 021.321.61.30redactie@�nwatch.roP.O. Box 4-124, 030775Tiraj: 10.000 ex.ISSN 2067-3345

EDITOR

4 Tratament revoluţionar în parodontoză

6 Peri-implantita şi fractura implanturilor one-piece cu design conic!

10 Rolul titanului şi al zirconiului în stomatologia modernă

12 Igiena orală

14 Secretul implanturilor dentare durabile

18 Estetica în zona frontală

20 Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare

24 Sfaturi pentru igiena orală în timpul sarcinii

27 ZX27 & punţile metalo-ceramice

28 Igiena orală la copii

29Profilaxia anxietăţii dentare la tineri prin managementul comportamentului

Tipar: CDV [email protected]

4

Stomatologia pentru toţi

Stomatologia Modernă

Parodontoza face din ce în ce mai multe victime chiar şi în rândul persoanelor tinere, peste 30% din populaţia de peste 30 de ani, fiind afectată de parodontoză sau de un sta-diu incipient al acesteia. Tratamentele exis-tente la ora actuală au o slabă eficienţă sau în cazurile cele mai nefericite se consideră că nu există rezolvare a acestei afecţiuni.

Vaccinurile - o soluţie?Vaccinurile nu sunt cea mai eficientă metodă pentru tratarea bolii. Din experienţa noastră vac-cinurile şi chiar autovaccinurile nu şi-au dovedit o eficienţă suficient de mare pentru a justifica efortul şi durerile pacienţilor. Chiar dacă iniţial le foloseam în paralel cu tratamentele pe care le utilizăm în prezent, în timp am renunţat complet la ele, eficienţa tratamentului rămânând aceeaşi, eliminând însă complet suferinţa pacientului.

Viziunea noastrăManiera noastră de abordare a acestei boli, în funcţie de stadiul în care se prezintă ea, trece de la metode neinvazive, cum este tratamentul de concepţie proprie Bio-Prop (bazat doar pe vi-tamine, produse apicole şi fitoterapice), diferite tipuri de masaje gingivale, mergând până la in-tervenţia chirurgicală în stadiile avansate ale bo-lii (de eliminare a pungilor parodontale).

Bio-Prop - tratament original împotriva bolilor parodontale!

Tratamentul Bio-Prop durează în principiu o lună de zile, realizându-se de 3 ori pe săptămână (12 şedinţe), la care se mai pot adăuga în funcţie

de starea pacientului 1-2 săptămâni de tratament.Bio-Prop este un tratament original care func-

ţionează în toate formele de manifestare a paro-dontozei, complet nedureros şi cu aplicare extrem de simplă. Un antibiotic, antiinflamator şi imuno-stimulent natural, de mare eficenţă. Tratamentul cu Bio-Prop inhibă dezvoltarea bacteriană, eliminând astfel şi mirosul neplăcut al cavităţii bucale.

După ce se menţine în cavitatea bucală timp de 10-15 minute, produsul se poate înghiţi, având astfel un rol imunostimulent şi antiinflamator pentru întregul organism. Astfel, are o acţiune di-rectă asupra reglării metabolismului, cicatrizarea ulcerelor gastrice, reglarea bioritmului, creşterea răspunsului imunitar al organismului.

Intervenţia chirurgicală are loc la mijlocul tra-tamentului, intervenindu-se larg în două etape, abordându-se mai întâi o arcadă, apoi cealaltă, la interval de o săptămână.

În ce constă intervenţia chirurgicală?În stadiile avansate ale bolii, după instituirea tra-tamentului cu Bio-Prop, se impune şi tratamen-tul chirurgical minim invaziv, cu maximă delica-teţe şi minuţiozitate, ajutând astfel în mod fun-damental organismul să-şi recapete consistenţa şi fermitatea ţesuturilor de susţinere ale dinţilor.

Intervenţia chirurgicală constă în expunerea osului şi a ţesuturilor dentare, prin detaşarea şi curăţirea minuţioasă a mucoaselor şi a ţesuturilor dure (os, dinte), până la limita ţesutului sănătos, aceste procedee fiind urmate de umplerea defec-telor cu materiale artificiale înlocuitoare de os. În final se reataşează mucoasele într-o poziţie hiper-corectată, acoperind cât mai bine grefele de os.

Folosim tehnici de concepţie proprie, cu un

Tratament revoluţionar în parodontoză


anumit tip de incizie ce conserva cât mai mult din ţesuturile moi, cu eliminarea completă şi judicioa-să a ţesuturilor bolnave cu instrumentar microchi-rurchical de mare fineţe, înlocuirea ţesuturilor lipsă cu grefe şi şuturi speciale, de aseme-nea originale cu elongarea ţesuturilor moi. Astfel se realizează o maximă reacoperire a rădăcinilor dinţilor afectaţi. Rezultatul astfel obţinut, pe lângă eliminarea completă a îmbolnăvirii parodontale, are o mare rezistenţă în timp, desigur în prezenţa unei igiene riguroase.

Tratamentul de întreţinere

În perioada de recuperare post chirurgicală, tratamentul cu Bio-Prop este continuat aproxi-mativ 2 săptămâni până la obţinerea unei vinde-cări complete a ţesuturilor parodontale.

În paralel, pacientul este sfătuit să foloseas-că tehnicile de masaj parodontal şi duşul bucal, periuţe speciale, apa de gură şi pastă de dinţi profesională. Toate acestea duc la dispariţia com-

pletă a îmbolnăvirii parodondale, urmând doar îngrijirile normale ale cavităţii bucale şi controale repetate la 4-6 luni.

Ce spun pacienţii noştriPrincipalul lucru pe care pacienţii îl declară este senzaţia de bine şi con-

fort pe care o percep pe tot parcur-sul tratamentului, începând chiar de la prima aplicare a tratamen-tului Bio-Prop. Deşi este aplicat din seringă, acest tratament nu presupune înţeparea ţesuturilor.

De asemenea, în etapa chirurgi-cală, confortul pacientului este asigu-

rat şi susţinut de o serie de tehnici de se-dare, astfel încât orice manevră chirurghicală să fie uşor tolerată, într-un cadru de linişte, protecţie şi confort, influenţând major atât desfăşurarea in-tervenţiei cât şi recuperarea post-operatorie.

Dr. Daniel Traian IordăchescuMedic specialist Chirurgie Oro-maxilo-facială, Implantologie, Parodontologie

Doctor în Ştiinţe Medicale

6



Presupusele avantaje ale implanturilor one-piece pot fi uneori şi dezavantaje. La fel ca în viaţă, nu poţi câştiga (un implant) fără a pierde.

În continuare vă prezentăm câteva dintre avan-tajele implanturilor cu design conic one - piece care pot fi considerate totodata şi dezavantaje:

1Pentru a insera implantul one-piece trans-gingival este necesar un orificiu îngust care se

poate realiza deseori doar cu un singur burghiu triunghiular. Dar fără controlul vizual asupra osului s-ar putea întâmpla ca filetul implantului să nu se scufunde complet, ceea ce poate cauza o stabilitate primară mai scăzută, adeziunea plăcii dentare pe partea rugoasă a implantului urmate în mod natural de instalarea peri-implantitei şi resorbţia osoasă.

2 Inserarea rapidă, în câteva minute mulţumi-tă formei, poate induce supraîncălzirea osu-

lui, în special la nivelul crestei. Din cauza frecării şi a compresiei poate rezulta mai târziu resorbţia osoasă şi peri-implantita.

3Cerinţele de 40 – 60 Ncm sau chiar mai mari, necesare pentru stabilitatea primară care pot

fi depăşite cu uşurinţă, pot conduce la supraîn-călzirea osului la nivelul crestei. Rezultanta aces-tora va fi resorbţia osoasă şi peri-implantita.

4 Implantul one-piece fiind dintr-o singură bucată face corp comun între partea intrao-

soasă şi bontul protetic, neavând nevoie de abu-tment, şuruburi sau alte conexiuni. Eventualele

convergenţe sau divergenţe rezultate din urma inserţiilor, trebuie corectate prin şlefuire, ceea ce conduce la subţierea bonturilor, la eventuale mi-crotraumatisme şi la posibila încălzire a osului. Efectul acestora în timp va fi resorbţia osoasă şi peri-implantita. Dacă nu putem obţine paraleli-tatea între implanturi, riscăm ca inserţiile să nu poată fi folosite conform planului protetic.

5Protezarea imediată cu coroane provizorii în inocluzie - poate duce la micro-mişcări şi

acumulări de placă, care bineînţeles, mai târziu pot explica formarea peri-implantitei.

6Protezarea imediată cu coroane şi punţi de-finitive în faza de vindecare – în această fază

între os şi implant este doar o relaţie „platonică“ realizată strict prin arhitectura implantului, oste-ointegrarea realizându-se pe parcurs. Forţele care acţionează orizontal şi vertical mult prea timpu-riu în faza de vindecare pot conduce la peri-im-plantită, resorbţie osoasă sau chiar fracturi.

Pacienţi care au beneficiat de implanturi one-piece cu protezare imediată

În cele ce urmează vă facem cunoscute din cca 400 de implanturi inserate, trei cazuri de paci-enţi care au beneficiat de implanturi one-piece cu protezare imediată. Într-un interval scurt de timp, între unu şi trei ani, s-a ajuns la atrofierea osului până la treimea inferioară a filetului co-nic, unde oricum grosimea acestuia este de 1-2 mm. Din cauza forţelor orizontale şi verticale au intervenit fracturi.

Peri-implantita şi fractura implanturilor one-piece cu design conic!

7


Nr. 31 •Noiembrie - Decembrie 2012

Îndepărtarea vârfurilor fracturate de implant – osteointegrate (anchilozate) - aflate frecvent în apropierea nervului mandibular sau al sinusului maxilar este dificilă şi se realizează uneori pro-ducând defecte osoase mari.

Din punct de vedere clinic, pacienţii au re-marcat mobilitatea coroanei, dureri în timpul masticaţiei, sângerare la periaj.

Cazul 1:

- pacienta de 29 de ani, în urma anamnezei - cli-nic sănătos, nefumătoare, igienă orală moderată.

I s-a inserat corect cu 40 de Ncm - conform radiografiei de control (vezi Imag. 1) - în regiu-nea 46, un implant cu lungime 10 mm, diametru 3.5 mm. După două săptămâni s-a protezat cu o coroană definitivă.

După 3 ani, în jurul implantului putem ob-serva o resorbţie osoasă şi linia de fracturare a implantului (vezi Imag. 2).

În Imag. 3 se poate vedea lucrarea extrasă.

Cazul 2:

- pacientă de 36 de ani, în urma anamnezei - clinic sănătos, fumătoare ocazional, cu o igienă orală foarte bună.

În regiunea 35, 36 i s-au inserat corect două implanturi cu lungime de 10 mm, diametru 3.5 mm. Două săptămâni mai târziu s-a protezat de-finitiv cu două coroane solidare.

După doi ani, apare modelul tipic de atrofie-re, asociată cu peri-implantita şi fracturarea im-plantului. (vezi Imag. 4 si 5)

Cazul 3:

- pacientă de 59 ani, în urma anamnezei - clinic sănătos, nefumătoare, igienă orală bună.

După acelaşi protocol, asemeni cazurilor di-nainte, i s-au inserat două implanturi one-piece în regiunea 45, 46 (10 mm L, 3.5 mm D) (vezi Imag. 6). Urmează protezarea imediată cu două coroane solidare.

După 3 ani s-a constatat peri-implantita şi atrofierea osoasă în jurul implantului precum şi fracturarea acestuia (vezi Imag. 7,8,9).

1

2

3

4

5

8



Sumar şi concluzii:Posibilitatea inserării şi protezării rapide a im-planturilor one-piece este asociată cu un risc mă-rit de pierdere. Acest amănunt este deseori ignorat punându-se accentul pe rapiditatea şi simplitatea „genială” a sistemului. După operaţie şi protezare provizorie, „putem invita pacientul la restaurant”.

În cazul implanturilor în două etape, expu-nerea completă a câmpului osos prin crearea lamboului, ne garantează înşurubarea sub con-trol vizual a părţilor rugoase sub nivelul osos.

Pentru obţinerea paralelităţii bonturilor la implanturile one-piece, deseori este nevoie de şlefuirea acestora. Aceasta poate duce la trauma-tizarea patului osos, subţierea bonturilor, desci-mentări ulterioare.

La implanturile în două etape, această pro-cedură se realizează extraoral şi atraumatic.

Încărcarea protetică realizându-se după proce-sul de osteointegrare, necesită mai multe şedinţe şi o perioadă de tratamente mai îndelungată până la finalizarea lucrării, însă şi rata de succes este mai mare, chiar şi în cazul implanturilor subţiri.

Planificarea restaurării pe baza unei imagini 3D şi folosirea ghidurilor chirurgicale se mate-rializează în final printr-un rezultat funcțional şi estetic de care pacientul se bucură pe termen îndelungat.

K. Dibaj & Dr. E. [email protected]

Recomandăm utilizarea radiogra-fiilor de tip 2D (a căror graniţe sunt evidente) şi 3D obţinând informaţii vo-lumetrice asupra formei, dimensiunii, relaţiilor cu vecinătăţile şi detalii asu-pra calităţii sale (vezi Imag. 10) precum şi efectuarea de radiografii de control intra şi post-operator. De asemenea, în funcţie de necesitate, recomandăm folosirea ghidurilor chirurgicale.

6

7

8

9

10

10



Radioactivitatea şi stabilitatea zirconia

Radioactivitatea oxidului de zirconiu este în prezent obiect de dezbateri şi îngrijorare. Sus-ţinătorii acestui material susţin că ,materialele pentru implant (ISO 13356) sunt complet de-contaminate de orice substanţă radioactivă şi că nivelul de radiaţii emise de un Zirconia artefact nu este mai mare decât radioactivitatea maximă ambientală la care toată lumea este supusa de zi de zi. [26-28] Scepticii susţin că nu există nici o dovada ştiinţifică a ceea ce susţin primii.

Despre decontaminare, şi anume purificarea oxidului de zirconiu şi a Zr au dreptate primii. Mineralele din care se extrage Zr sunt adesea asociate cu cele care conţin elemente grele ex-trem de radioactive, cum ar fi Radiu (Ra226), Toriu (Th228) şi Uraniu (U238), toate emiţatoa-re ale particulelor α.Eliminarea totală a acestor elemente periculoase din Zr comercial pur şi din Zirconia este o cerinţă peremptorie pentru toată lumea, chiar şi pentru cel mai mare cumpărător de aceste materiale, industria nucleară. [29.30]

Radioactivitatea emisă de o bucată din zirco-niu Zr sau Zirconia nu este uşor de deosebit de cea a mediului, dar aici incep diferentele. Radio-activitatea ambientala este compusa în principal de radiaţii energetice (raze X şi γ) sau de par-ticule sub-sub-atomice care cauzează prejudicii semnificative biologice, în mare măsură com-pensate de naturala regenerare a tesutului uman. Prezenţa particulelor de elemente radioactive în aer sau apă nu sunt comune şi nu sunt incluse în tabelele de expunere pentru populaţie.

Problema este că, in cazul Ti nu există izo-topi radioactivi naturali, Zr, din contră, are unul, Zr96 - dublu emiţător de particule β (electroni) la energie mare (> 3 MeV) şi timp de dezintegra-re de 3.6x1017ani - cu o abundenţă de 2,8% din

Rolul titanului şi al zirconiului în stomatologia modernă

toate zăcămintele de Zr prezente în natură. [31] Dacă, pe de o parte, nu este posibil să izolezi şi să elimini acest izotop prin procesele obişnuite de rafinare industrială (separarea izotopică este un proces scump folosit numai în tehnologia nucleară), pe de altă parte, timpul de dezintegra-re lung îl identifică ca "emiţător scăzut", a cărui nivel de radioactivitate este detectabil numai cu echipament foarte sofisticat şi de precizie. Fa-cand un calcul stoechiometric rapid, se poate spune că Zirconiu Y-TZP conţine aproximativ 2% din izotopul Zr96.

La nivel biologic, putem afirma cu siguranţă că radioactivitatea din Zr nu prezintă nici o pro-blema de securitate în manipularea de dispozitive care conţin acest element. Chiar şi la un contact, chiar foarte prelungit sau permanent, cu ţesutu-rile pielii şi a ţesuturilor moi mucozale (de exem-plu, coroane), ale căror celule au o capacitate mare de regenerare, nu prezintă nici un risc pentru sănătatea pacientului. Unele probleme pot apă-rea atunci când se ia în considerare implantarea permanentă a acestui element în ţesutul osos, mai puţin regenerativ, în special la vârstnici. Aceas-ta se numeşte în termeni tehnici "contaminare", adică inserarea, accidentală sau deliberată, a unei surse radioactive în interiorul ţesutului uman. În acest caz, particulele β emise din timp în timp de Zr96 se ciocnesc şi distrug un număr necunoscut de celule osoase şi nivelul de distrugere biologică, deşi minim, nu poatefi cuantificat în avans..

Ultimul concept care urmează să fie clarificat este acela de "stabilitate" a oxidului de zirconiu. Luat la nivel molecular Zirconia este un material excepţional, atât în plan fizico-chimic cât şi în acela al tolerabilitaţii biologice. Cu toate acestea, structura sa cristalină tinde către o anumită in-stabilitate la temperatura camerei, inclusiv a ce-lei corporale. Adăugarea de aproximativ 3% oxid de ytriu (Y2O3 numită "ytria") în oxid de Zr în-

11



seamnă că se modifică unele legaturil ionice cu înlocuirea ionilor de Zr cu ioni de Y în structura cristalina. Acest lucru duce la o mai mare stabi-litate la temperatura camerei şi la o duritate mai mare a Zirconia Y-ZTP.

Deşi ştim sigur că ytriu, ca şi Ti, nu are nici un izotop radioactiv natural, nu se ştie nimic despre rolul biologic al acestui element rar, din care, în mod normal, nu există nici o urmă în corpul uman.

Concluzii

Din punct de vedere fizic şi mecanic, nu putem considera Zirconia Y-TZP un material structural superior titanului. Îmbunătăţirea pe care aceasta a introdus-o peste Alumina AZT nu este, cum ar fi de aşteptat, îndreptăţită să ne facă să credem că aceasta se va comporta mult mai bine în ceea ce priveşte fiabilitatea pe termen lung şi în tendinţă de a se fractura sub sarcină bruscă sau oboseală.

Biocompatibilitatea Zirconia Y-ZTP este identică cu cea a Ti, dar nu poate fi îmbunătăţită cu o transformare simplă a structurii cristaline.

În plus, literatura de specialitate ne arată că chiar şi pe planul osteointegrării cele două materiale sunt echivalente şi ambele necesită o suprafaţă condiţionată pentru a îmbunătăţi caracteristicile interfeţei os-implant.

Alergia la titan, pe care Zirconia Y-ZTP ar trebui să o remedieze, se confirmă a fi un eveni-ment foarte rar, care poate deveni evident numai la pacienţii hiperalergici şi în prezenţa de rupere a implantului.

Chiar si radioactivitatea intrinsecă din oxidul de zirconiu nu este o problemă pentru sănătatea pacientului atunci când este utilizat în prezenţa ţesuturilor moi. Rămâne o oarecare îngrijorare pentru utilizarea sa în implanturi endoosoase.

În plus, istoricul clinic pentru ZirconiaY-TZP, comparativ cu Titanul este încă prea scurt (<5 vs> 40 ani) pentru a permite orice afirmare a superioritaţii acestuia sau măcar a echivalenţei celor doua.

Roberto Audoglio Director de cercetare

Bio Micron SAS Limbiate, Italia

12



Cea mai sigură cale de a preveni apariţia cariilor şi afectarea gingiilor sunt: o igiena orală corectă şi controlul periodic la med-icul dentist.

Igiena orală presupune periajul dentar, folosi-rea aţei dentare (floss) şi a duşului bucal. Pu-ţini sunt însă aceia care au o tehnică de periaj

corectă. Aceasta se învaţă în cabinetul stomato-logic de la asistenta de profilaxie (igienistă) sau de la medicul dentist.

• Menţinerea sănătăţii dinţilor şi gingiilor nece-sită o alimentaţie optimă şi spălarea cu regula-ritate a dinţilor.

• Periajul trebuie făcut de două ori pe zi, dimi-neaţa şi seara, înainte de culcare. La medicul dentist se recomandă două controale pe an, în cadrul cărora se depistează eventuale proble-me în stadiu incipient, care astfel se remediază

Igiena oralăîn timp scurt şi cu eforturi materiale minime.

• Tot în cadrul vizitei periodice se face igieniza-rea profesională (detartraj, periaj şi air-flow).

• Medicul sau igienista recomandă tipul de pas-tă de dinţi pe care să-l folosiţi şi, după caz, ne-cesitatea utilizării unei ape de gură.

• Pe lângă curaţarea propriu zisă există anumite mănuşi menite să prevină apariţia cariilor şi afectarea parodontiului.

• Este bine să evităm consumul de dulciuri în cantitate mare şi, în nici un caz, seara, după ce ne-am spălat pe dinţi.

• După ce mâncăm, este bine să ne clătim energic gura cu apă ca să îndepărtam cât mai mult din resturile alimentare rămase pe dinţi sau inter-dentar. Folosirea gumei de mestecat până la 30 de minute/zi ajută prin creşterea secreţiei de sa-livă la îndepărtarea resturilor de alimente.

• Evitaţi fumatul, care nu numai că este cauza unor afecţiuni gingivale (inclusiv cancer oral), dar colorează inestetic dinţii şi produce respi-raţie urât mirositoare.

• Se recomandă consumul alimentelor crude, legume şi fructe, a alimentelor bogate în se-minţe de cereale, produse lactate.

• Curăţarea limbii se face obligatoriu, dar, mai ales fumătorii şi persoanele care au o limbă cu relief adânc (şanţuri pe suprafaţa ei).

• Îngrijirea orală la copii trebuie începută de la apariţia primului dinte. Se face o evaluare primară la medicul stomatolog, apoi control din 6 în 6 luni. Dinţişorii de lapte se şterg cu un tifon curat sau îmbibat în ceai de muşeţel. Pe măsură ce copilul înţelege, se poate folosi o periuţă şi o pastă de dinţi moale, destinate vârstei lui.

Dr. Anca PătruGeneral Manager Glamour Dent

14



Întreţinerea postoperatorie este proba-bil cea mai importantă etapă din cadrul restaurării danturii prin implanturi dentare (Darby and Walsh 2010). Studiile arată că implanturile dentare care nu beneficiază de o întreţinere corespunzătoare se pierd mult mai rapid faţă de cele care sunt in-cluse într-un program corect de profilaxie.

Regulile de inserţie şi protezare prin implant dentar sunt numeroase, dar sunt binecu-noscute, deoarece utilizarea acestui tip de

tratament a devenit o rutină în ultima vreme.

Motivele pentru eşecul implantului dentar (Eşec = funcţionarea pe arcada dentară pe o perioadă mai mică de 10 ani) pot fi: • Chirurgicale – în cazul în care nu se respectă

indicaţia corectă sau tehnica de inserţie speci-fică fiecărui tip de implant.

• Protetice – în cazul în care nu se respectă cri-teriile corecte de protezare pe implanturi.

• Profilactice – în cazul în care nu este acordată o mentenanţă corectă postoperatorie.

Criteriile profilactice sunt extrem de im-portante, deoarece pot duce la eşecul celui mai corect implant realizat posibil (Allen, McMillan et al. 1997), şi de asemenea pot prelungi func-ţionarea unui implant, care, din diverse motive nu respectă toate criteriile teoretice implicate în acest tip de operaţie.

Pentru a înţelege metodele şi variantele opti-me de întreţinere, este necesar să înţelegem câte-va mecanisme de integrare a acestor dispozitive medicale în organismul nostru.

În esenţă, implantul dentar, este un corp artificial, aloplastic, introdus în organism prin traversarea ţesutului gingival. Această situaţie se

Secretul implanturilor dentare durabile

caracterizează prin crearea unei comunicări în-tre mediul bucal (care este un mediu septic, adi-că conţine microorganisme) şi oasele maxilare (care sunt sterile).

Barierele naturale de apărare în faţa unei invazii microbiene din mediul bucal sunt de trei feluri:1. Fizice – prin însăşi structura gingiei, care, fi-

ind fibroasă “se strânge” în jurul bontului im-plantat şi constituie o barieră asemănătoare unui dig, dar care nu este perfect etanşă nici în condiţiile cele mai bune.

2. Chimice – prin acţiunile substanţelor dezin-fectante şi a enzimelor care se găsesc în salivă, (lizozim, etc)

3. Biologice – care sunt reprezentate de meca-nismele imunitare proprii ale organismului, capabile să identifice şi să neutralizeze micro-organismele patogene.

Este foarte important să înţelegem că nici una dintre aceste bariere nu este «de nedepăşit» , ele fiind eficiente doar în măsura în care atacul microbian nu este foarte agresiv (foto 1, 2, 3).

Cel mai mare depozit de microorganisme prezent în cavitatea bucală este tartrul dentar, care la rândul său se constituie prin mineraliza-rea plăcii bacteriene. Mai mult, suprafaţa tartru-lui dentar fiind rugoasă, determină depuneri mai mari de placă dentară, intrându-se astfel într-un cerc vicios care are ca rezultat acumulări mari de tartru la nivelul dinţilor naturali sau artificiali, cu consecinţe pentru viitorul acestora.

În cazul în care tartrul şi placa bacteriană nu sunt îndepărtate la timp, gingia de la nive-lul respectiv poate intra în stare de inflamaţie, la un nivel care depinde de capacitatea de apărare

15



imunitară a fiecărui individ în parte. Inflama-ţia gingiei se manifestă prin umflare, sângerări uşoare, apariţia unei coloraţii violacee şi la final desprinderea de pe suprafaţa dentară sau prote-tică cu apariţia unui şanţ circular din ce în ce mai adânc în jurul dinţilor. În acest şanţ se acumu-lează din ce în ce mai mult tartru care determină o inflamaţie şi mai mare, constituindu-se astfel nişte spaţii numite pungi parodontale pline cu tartru şi, deci, cu microorganisme.

Odată prima barieră depăşită (gingia din ju-rul dintelui/implantului), bacteriile prezente la nivelul pungilor parodontale încep să însămân-ţeze osul adiacent (de dedesbtul pungilor).

Cea de-a doua barieră, capacitatea salivei de a steriliza zona respectivă, este afectată de faptul că microorganismele aflate în profunzime şi care sunt în general anaerobe (trăiesc şi se dezvoltă în lipsa oxigenului) sunt protejate de acţiunea enzimelor şi substanţelor salivare de straturile superioare de tartru.

Osul infectat nu are altă apărare în afara răs-punsului imunitar propriu, iar nivelul şi precizia acestui răspuns depind tot de starea gingiei, de-oarece osul se hrăneşte prin difuziune din peri-ost (o membrană care înveleşte toate suprafeţe-le osoase din organism) iar periostul la nivelul crestelor alveolare ale oaselor maxilare (zonele

unde se găsesc dinţii) este irigat cu sânge prove-nit din gingie, a cărei stare de sănătate este pu-ternic influenţată de prezenţa tartrului. În acest sens, se consideră că fumatul este extrem de dă-unător dinţilor şi implanturilor dentare deoare-ce fumul de ţigară are un efect constrictor (de micşorare a diametrului vaselor de sânge) de la nivelul gingiei, ceea ce duce la micşorarea capa-cităţii de apărare locală a organismului.

Osul infectat, a cărui capacitate a fost depă-şită de nivelul agresiunii microbiene se resoarbe (se descompune şi se retrage) generând apariţia pungilor osoase reale, care determină depunerea unui ţesut infectat, provenit din resturile de ţe-sut gingival şi periostal, numit ţesut de granu-laţie care, la rândul său este populat cu un mare număr de microorganisme, care susţin în conti-nuare agresiunea infecţioasă locală.

Retracţia osoasă din jurul implanturilor dentare poartă numele de periimplantită, şi, cu toate că nu sunt cunoscute toate mecanismele de apariţie a acesteia, rolul infecţios al depozitelor de tartru şi scăderea capacităţii de apărare prin fumat sau alte condiţii locale joacă un rol crucial în apariţia şi evoluţia periimplantitei.

Periimplantita are ca rezultat final pierderea implantului respectiv datorită scăderii suportu-lui osos de susţinere din jurul implantului, pînă

Aspect radiologic dup 3 ani de funcţionare a unui implant la un pacient care nu s-a prezentat la mentenanţa postoperatorie.Motivele pierderii osoase sunt lucrarea protetică prea apropiată de gingie (lipsa spaţiilor de curăţare) şi lipsa mentenanţei profesionale.

Pierdere osoasă majoră în jurul unor implanturi funcţionale de 6 ani - pacient fumător

Aspect clinic al gingiei inflamate datorită depozitelor de tartru.

1 2 3

16



care se produc în procesul de osteointegrare, pre-zente pe suprafaţa implantului, determină acu-mulări crescute de tartru. Această situaţie apare în general după retracţia osoasă normală din jurul implantelor, datorită funcţionării pe termen lung. Din acest motiv implanturile care funcţionează de mai mult timp trebuie întreţinute mai insistent.

Lucrările protetice instalate pe implanturi pot, uneori, să limiteze accesul instrumentelor de igienizare (foto 4,5), de aceea mulţi practi-cieni aleg soluţii demontabile, pentru a putea să insere şi să dezinsere la nevoie aceste lucrări, pentru un acces optim şi un rezultat eficient al manoperelor de profilaxie.

Obiectivul principal al acestor manopere este îndepărtarea tuturor depozitelor de tartru sau placă bacteriană, reducându-se astfel riscul infec-ţios local, cu consecinţe benefice asupra durabili-tăţii implanturilor şi a sănătăţii orale în general.

Medicii dentişti sau igieniştii dentari pot opta şi pentru aplicarea locală a unor substanţe cu efect bactericid, cum sunt clorhexidina, sau listerina, sau mai nou, substanţele care cresc concentraţia locală de oxigen, cu efect de micşo-rare a numărului de germeni patogeni.

Segmentul personal al igienei orale şi a im-planturilor dentare este la fel de important ca şi cel profesional, de altfel echipa medicală are nu

la momentul în care implantul respectiv nu mai are stabilitate din punct de vedere mecanic şi se mobilizează (Al-Juboori and Ab Rahman 2012).

Mentenanţa implanturilor şi a lucrărilor

protetice agregate pe implanturi este compusă din două segmente:1. Segmentul profesional, constituit din totalita-

tea procedurilor şi manoperelor realizate de către personalul medical specializat în vederea întreţinerii acestor dispozitive.

2. Segmentul personal, constituit din totalitatea procedurilor de igienă personală orală, realizat de către pacienţi la domiciliu, fără a fi asistaţi de personal medical specializat.

Ambele componente sunt la fel de importan-te (Chen and Darby 2003), fiind complementare, excluderea unui segment conducând la dispari-ţia eficienţei celuilalt segment.

Segmentul profesional are mai multe etape, care pornesc imediat după inserţia lucrării prote-tice. În primul an, pacientul trebuie chemat la con-trol odată la 3 luni, evaluarea stării implanturilor respective fiind realizată atât din punct de vedere radiologic cât şi din punct de vedere clinic, fiind urmată apoi de manopere de igienizare profesio-nală de două ori pe an şi de radiografii anuale.

Radiologic, se investighează apariţia even-tualelor retracţii ososase în jurul implanturilor, cu ajutorul radiografiilor periapicale. Din cauza traumei chirurgicale, este rezonabil să ne aştep-tăm la 1,5 mm de pierdere os în primul an şi 0,2 mm în fiecare an.

Clinic, cu ajutorul instrumentelor care nu alterează suprafeţele implantare (de obice se uti-lizează sonde şi anse din plastic special, de unică folosinţă) se controlează dacă au apărut pungi gingivale care pot fi substratul eventualelor de-puneri de tartru, şi în cazul apariţiei acestora se procedează la îndepărtarea delicată a tartrului şi plăcii bacteriene.

Cu toate că suprafaţa implantară este lucioasă şi lipsită de pori, există depuneri de placă şi tar-tru chiar şi pe capele de vindecare. O problemă mai mare apare atunci când o parte din suprafaţa rugoasă a implantului dentar efectiv este situată deasupra rebordului osos, deoarece acest tip de denivelări, create special pentru inserţiile osoase

4

5

17



numai rolul de a realiza manoperele de inserţie şi protezare dar şi un rol esenţial în motivaţia paci-enţilor spre a efectua o igienizare riguroasă acasă.

Periajul dentar este cel mai eficient mod cu-noscut de îndepărtare a plăcii bacteriene (Espo-sito, Worthington et al. 2004), fiind şi cel mai răspândit mijloc de profilaxie dentară. Pacienţii vor învăţa şi aplica tehnicile periajului dentar co-rect pentru implanturile dentare, fiind instruiţi în acest sens fie de medicul dentist, fie de asisten-tul igienist. Periajul trebuie realizat de două ori pe zi, respectându-se toate indicaţiile medicale.

Pasta de dinţi utilizată poate avea şi o acţiune medicamentoasă, o noutate în acest sens fiind pastele de dinţi care eliberează oxigen molecu-lar, cu capacitate mare de difuziune, ajungând în cele mai profunde straturi şi reducând numărul de germeni anaerobi prezenţi la acest nivel. Stu-dii recente arată şi faptul că ridicarea concen-traţiei de oxigen molecular la nivel local deter-mină o stimulare suplimentară a mecanismelor imunitare de răspuns la agresiunea infecţioasă cu efect benefic pentru sănătatea orală. (Nestle, Wunderlich et al. 2004)

Pastele de dinţi pot fi însoţite şi de ape de gură sau chiar geluri orale, active din punct de vedere infecţios, care, aplicate local determină o îmbunătăţire a efectului bactericid local.

Alături de periaj, există o mulţime de mijloa-ce suplimentare de igienizare dintre care cel mai important pentru implantul dentar este duşul bucal, care prin presiune de aer şi apă determină curăţarea spaţiilor interdentare, altfel greu acce-sibile. Avantajul utilizării duşurilor bucale este dat şi de faptul că în rezervorul aparatului pot fi introduse ape de gură speciale, necesare uneori pentru profilaxia implantară.

Un alt mijloc suplimentar este reprezentat de periuţele interdentare, cu un rol asemănător cu al duşurilor bucale de a îndepărta resturile ali-mentare acumulate în spaţiile interdentare. Ca-racteristic pentru implanturi este diferenţa mare dintre diametrul coroanei dentare agregată pe implant şi diametrul implantului efectiv. Această diferenţă duce la apariţia unor spaţii interden-tare între coroanele aplicate pe implanturi mai mari decât cele naturale, de aceea sunt necesare mijloace suplimentare de igienizare.

Bibliografie1. Al-Juboori, M. J. and S. Ab Rahman (2012).

"Causes of crestal bone resorption in the den-tal implant patient." Dent Implantol Update 23(7): 49-56.

2. Allen, P. F., A. S. McMillan, et al. (1997). "Com-plications and maintenance requirements of implant-supported prostheses provided in a UK dental hospital." Br Dent J 182(8): 298-302.

3. Chen, S. and I. Darby (2003). "Dental im-plants: maintenance, care and treatment of peri-implant infection." Aust Dent J 48(4): 212-220; quiz 263.

4. Darby, M. L. and M. M. Walsh (2010). Dental hygiene : theory and practice. St. Louis, Mo., Saunders/Elsevier.

5. Esposito, M., H. V. Worthington, et al. (2004). "Interventions for replacing missing teeth: maintaining health around dental implants." Cochrane Database Syst Rev(3): CD003069.

6. Nestle, N., A. Wunderlich, et al. (2004). "In vivo observation of oxygen-supersaturated water in the human mouth and stomach." Magn Reson Imaging 22(4): 551-556.

Şef lucr. Dr. Vlad Naicu, Şef lucrări dr. Sergiu Drafta

Concluzii: Importanţa întreţinerii postinserţie a implan-turilor este similară cu însemnătatea fazei chirurgicale sau a celei protetice.Igiena personală joacă un rol esenţial în procesul de întreţinere.Pastele de dinţi sau apele de gură medica-mentoase au o influenţă majoră asupra con-trolului infecţios implicat în sănătatea orală.Informaţiile din acest articol sunt obţinute în urma cercetărilor efectuate în proiectul „Ergonomie, prevenţie şi management performant în medicina dentară, prin ali-niere la standardele europene” Contract: POSDRU/81/3.2/S/55651, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – “ Investeşte în oameni”

18



În următoarele rânduri vom prezenta un caz de estetică dentară, în care cei 4 in-cisivi superiori vor fi îmbrăcaţi în coroniţe metalo-ceramice. Scheletul este realizat prin modelarea sa CAD şi apoi transpune-rea din virtual în realitate prin sinterizare la-ser, obţinându-se astfel un schelet metalic foarte uşor şi foarte exact, spre deosebire de varianta clasică prin turnare. Alt mare avantaj al acestui tip de schelet este că nu are tensiuni interioare, fiind ideal pentru placarea cu mase ceramice.

Ceramica folosită este Ivoclar In-Line şi anume culoare: D3/D2/MM Light/OE1/Clear/TI1, după cum vedeţi, culoarea este identică cu cea a dinţilor naturali, ba mai mult, încadrarea, stratificarea şi naturaleţea acestei restaurări este impecabilă, imitând perfect dinţii naturali.

Aşadar, încă o dată s-a demonstrat că teh-nologia şi lucrul în echipă fac minuni, echipa medic-tehnician fiind mulţumită de rezultatele foarte bune, chiar dacă lucrarea e una metalo-ceramică.

Dr Laura Stefanescu & Mtd Miladinov Miloş

www.dentaltech.roLaborator Dentar Timisoara

Estetica în zona frontală

Bd. Aviatorilor nr. 27, Bucureşti (T) 021.206.84.84 • (M) 0756.20.60.30 • (E) [email protected]

Dent Estet 4 Teens

Dent Estet 4 Tens este prima clinică stomatologică din Europa dedicată în ex-clusivitate adolescenţilor, clinică înfiinţată din dorinţa de a răspunde tuturor nevoilor clienţilor noştri, aflaţi la vârsta adolescenţei, perioadă a vieţii ce necesită atenţie deose-bită şi un tratament aparte, datorită modi-ficărilor survenite atât din punct de vedere mental cât şi comportamental, printr-un set complet de soluţii stomatologice, atestate şi recunoscute la nivel internaţional.

Cu o echipă de opt medici, cu speciali-zări în stomatologie pediatrică şi certificări în ortodonţie obţinute în SUA, Germania sau Franţa, clinica se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani.

Fiecare cabinet stomatologic este gândit astfel încât să răspundă cerinţelor oricărui

pacient, la acelaşi standard de profesiona-lism şi confort ce caracterizează clinica sto-matologica Dent Estet.

Dent Estet 4 Tens oferă servicii stomato-logice premium, fără a face compromisuri în ceea ce priveşte calitatea ce i-a consacrat nu-mele. Veţi fi mereu întâmpinat cu zâmbetul pe buze, într-o atmosferă caldă şi primitoare, unde cei mai buni medici stomatologi din Bucureşti vor avea grijă ca intervenţia să vă sporească încrederea în medicul dentist.

Insistăm în prevenirea oricăror afecţiuni dentare şi promovăm igiena şi sănătatea orală. Susţinem evoluţia sistemului stoma-tologic romanesc pentru un trai sănătos şi lipsit de griji.

Vă aşteptăm cu drag şi deosebit interes în noul nostru sediu!

20



Afecţiunile oro-dentare (de la nivelul cavităţii bucale) reprezintă unul dintre riscurile majore de sănătate publică şi educaţie medicală.

Procesele carioase dentare (de la simple la complicate), pierderea dinţilor, boala pa-rodontală, leziunile mucoasei orale, can-

cerul oro-faringian, manifestările orale ale HIV/SIDA, stomatita ulcerativă sau

traumatismele oro-dentare au un impact major asupra sănătăţii

dentare individuale şi sociale precum şi de reducere a ca-

lităţii vieţii, având un cost social şi economic consi-derabil.

Aceste afecţiuni oro-dentare neglijate şi netra-tate la timp, pot fi punc-tul de plecare a unor pro-

bleme grave de sănătate a organismului.

Faptul că între sănăta-tea orală şi cea generală exis-

tă o legătură destul de strânsă, nu mai reprezintă chiar o noutate,

însă, mai puţin ştiut este cum anume influenţează starea de sănătate orală întreaga

sănătate a organismului.Unele microorganisme cum ar fi: Strep-

tococcii, Helicobacter Pylori, prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale, în cazul inflamaţiilor pot ajunge în fluxul sangvin şi pot provoca:• afecţiuni ale pielii;• dureri articulare;• ulcer gastric;• complicaţii ale sarcinii;

Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare

• tromboză, infarct miocardic sau accident vas-cular cerebral;

• meningită cronică, abces cerebral.

Factorii de risc ai afecţiunilor oro-dentare sunt:

• Dieta bogată în zaharuri şi grăsimi şi săracă în fibre, vitamine şi minerale esenţiale, se aso-ciază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor şi implicit afecţiuni parodontale.

• Igiena orală deficitară şi lipsa vizitelor sto-matologice periodice la medicul dentist, se aso-ciază cu afecţiuni gingivale şi carii dentare.

• Fumatul este implicat în numeroase afec-ţiuni parodontale cât şi a celorlaltor ţesuturi din cavitatea bucală favorizând pierderea dinţilor şi apariţia cancerului oro-faringian.

• Consumul excesiv de alcool creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale.

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale, prioritară fiind violenţa fizică, care adesea produce fracturi ale oaselor feţei sau pierderea dinţilor.

• Nefolosirea echipamentelor de protecţie adecvată în timpul practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor, poate fi ca-uza unor traumatisme faciale.

Măsurile de prevenire

Regimul alimentar, dar şi stilul de viaţă sunt ex-trem de importante pentru sănătatea dentară.

Majoritatea oamenilor sunt convinşi că o ca-rie-două nu afectează decât dinţii, cel mult gura. Adevarul este că, în timpul sarcinii, o alimenta-ţie proastă va face ca fătul să aibă probleme cu dantura.

În plus, un copil care are dureri de dinţi şi ca-

21



rii la nivelul dinţilor de lapte va alege consumul tipurilor de mâncare mai uşor de mestecat, însă cu o valoare nutriţională mai mică decât, spre exemplu, fructele sau legumele.

Pierderea dinţilor de lapte din pricina carii-lor nu reprezintă un semn de bun augur pentru erupţia dinţilor definitivi şi a dezvoltării oaselor maxilare. E adevărat că aceşti dinţi temporari vor cade oricum, însă procesele carioase duc la alterarea stării de sănătate orală indiferent de dentiţie (temporară, mixtă, definitivă).

Cariile de pe dinţii de lapte pot provoca mari probleme dinţilor care se formează sub ei: aceş-tia pot apărea în poziţii nefireşti, aşa că mai târ-ziu este nevoie de aparate dentare. Regimul ali-mentar potrivit şi consultaţiile dese la medicul stomatolog pot preveni aceste probleme.

Părinţii trebuie să conştientizeze importanţa sănătăţii dentare a copilului începând cu dentiţia de lapte şi aducerea copilului la vizite stomatolo-gice periodice cel puţin de două ori pe an.

Nu trebuie deloc ignorată importanţa ali-mentelor cu rol protector asupra dinţilor, dar mai ales a celor cu puternic efect cariogen.

Alimente indicate

1. Fructe şi legume crudeEste vorba în special de acelea crocante, cum

ar fi merele, morcovii, ţelina, brocoli şi varza. Acestea sunt bogate în celuloză, un nutrient care funcţionează ca o periuţă de dinţi naturală, în-depărtând resturile de mâncare şi bacteriile din gură. Mai ales dacă ai consumat ceva lipicios sau cleios, acestea reprezintă o soluţie foarte bună de curăţare, până când te poţi spăla.

2. Brânza tareAceasta este bogată în fosfaţi, substanţe care

ajută la neutralizarea acizilor care erodează smalţul dinţilor, în calciu şi vitamina D. Calciul ajută la întărirea smalţului dinţilor, aşa cum se întâmplă şi în cazul oaselor, în special atunci când este combinat cu vitamina D, care ajută la absorbţia lui.

În cazul persoanelor care au intoleranţă la lactoză, brânzeturile tari pot determina însă apa-riţia unei respiraţii urât mirositoare.

3. Nucile

Consumate după masă, acestea stimulează activita-tea fosfaţilor. În plus, nucile sunt sărace în zahăr şi bogate în nutrienţi fortifianţi, calciu şi magneziu, care oferă un plus de rezistenţă dinţilor.

4. Alimente bogate în vitamina C

Acestea, printre care se numără kiwi, busuio-cul, cartofii dulci, ajută la producerea de colagen, substanţă necesară pentru a avea gingii puternice şi sănătoase.

5. Guma de mestecat fără zahărGuma stimulează glandele salivare să produ-

că mai multă salivă, care ajută la curăţarea gurii. În plus, mai multe studii au arătat că substanţa denumită xylitol, care se găseşte în unele tipuri de gumă fără zahăr, creşte nivelul pH-ului de la nivelul gurii, care scade după ce mănânci, împie-dicând astfel acizii să atace dinţii.

6. ApaAceasta îndepărtează resturile de mâncare şi

bacteriile şi, în plus, hidratarea ajută organismul să producă salivă în cantităţile adecvate.

Alimente la care ar trebui să ai grijă.

1. Fructele de pădure, vinul roşu, sosul de soia, şofranul, chimenul, cafeaua, ceaiul

Acestea duc la îngălbenirea dinţilor, în timp însă, pentru a atenua acest efect, ai grijă să te clă-teşti cu apă şi să bei apă după ce le consumi.

2. Citricele, băuturile carbogazoase, alimentele fermentate - murături, iaurturi, vinuri albe.

Acestea sunt bogate în acid, care dăunează smalţului dinţilor. Şi în cazul lor, o soluţie pen-tru minimizarea efectelor este să bei apă des.

22



3. Carbohidraţii simpli (precum pâinea albă şi bomboanele) şi alimentele foarte procesate.

Carbohidraţii simpli sunt transformaţi uşor în zahăr, care favorizează dezvoltarea bacteriilor, iar multe dintre alimentele foarte procesate sunt bogate în zahăr. În zilele în care consumăm din acestea ar trebui să avem grijă să ne spălăm pe dinţi şi să folosim aţa dentară mai des. Nu ar fi bine oricum să facem excese în ceea ce le priveş-te, deoarece nu sunt nici prea sănătoase.

4. Caramelele, jeleurile, brânzeturile cleioase, untul de arahide.

Acestea şi toate celelalte alimente care se lipesc de dinţi sunt destul de periculoase pentru sănă-tatea dentară. Dacă ştim că nu avem cum să ne spălăm după ce le mâncăm, trebuie să avem grijă ca măcar să mestecăm o gumă şi să folosim aţa dentară.

5. Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Dacă mâncăm dulciuri, facem carii, însă nu e chiar adevărat. Nu contează cât de mult zahăr mâncăm, ci cât timp vine zaharul în contact cu dinţii.

Spre exemplu, drajeurile sau sucul sunt ţinu-te în gură mai mult timp, iar bacteriile au răgaz să formeze din zahar acizi care atacă dinţii. Cel mai bine este să înlocuim dulciurile cu miere, un dulce natural şi sănătos

6. Consum de fructe şi legume O alimentaţie proastă, cuplată cu problemele danturii, pot duce la probleme cognitive sau la obezitate. De aceea, este important să se consu-me multe fructe şi legume, dar şi lactate, pentru a obţine doza necesară de calciu.

Igiena orală corectă

Cavitatea bucală reprezintă punctul de intrare în organism a numeroase bacterii, făcând astfel ne-cesară respectarea unor reguli de igienă cum ar fi periajul de două ori pe zi, folosirea aţei dentare cel puţin o dată pe zi, clătirea cavităţii bucale cu apă de gură corespunzătoare în funcţie de afecţiuni.

Gingiile, dinţii, limba, toate ne oglindesc sta-rea de sănătate şi eventualele probleme ce pot apărea. Ce se întâmplă în cavitatea noastră orală ne poate afecta întreaga stare de sănătate.

Respiraţia neplăcută poate apărea atunci când, ori igiena nu este cea corespunzătoare, ori când consumăm alimente precum ceapa sau us-turoiul, sau nu avem parte de îndeajuns de multe fluide, conform AOL.

Mirosul neplăcut poate semnala din păcate existenţa unui abces, a bolii parodontale, carii-lor, a complicaţiei apărută la extracţia unui dinte sau chiar cancerul oro-faringian.

Tot respiraţia urât mirositoare poate fi asoci-ată cu problemele sinusurilor, diabetul, proble-mele digestive, chiar HIV, boli de ficat, rinichi sau plămâni.

Inflamaţiile din gură pot indica faptul că nu obţinem îndeajuns de mult fier, acid folic sau Vitamina B12 din alimentaţie. Pot apărea însă şi din cauza schimbărilor hormonale, alergiilor alimentare sau infecţiilor virale.

Iritaţiile gurii se întâlnesc şi în cazul celor diagnosticaţi cu infecţii ale pielii şi chiar cancer oral. Piercingurile sau medicamentele pot fi, de asemenea, de vină.

Igiena corespunzătoare a dinţilor, în para-lel cu o stare de sănătate bună, ne pot ajuta să prevenim infecţiile valvelor inimii, după cum a arătat un studiu al American Heart Association (AHA), publicat în iunie 2008.

Igiena cavităţii bucale corect instituită şi menţinută reprezintă cheia diminuării sau chiar a lipsei apariţiei afecţiunilor buco-dentare prin:

• Vizite stomatologice periodice (cel puţin două pe an la un interval de 6 luni)

• Educaţia adulţilor, a părinţilor privind sănă-tatea orală în timpul sarcinii şi vârsta pentru prima vizită la medicul dentist

• Educarea în şcoli privind sănătatea orală• Încurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi

împreună cu copiii lor pentru formarea unor deprinderi corecte de la o vârstă fragedă.

• Asigurarea unui nivel scăzut, dar constant de fluor în cavitatea bucală.

Fluorul poate fi obţinut din apa de băut, sare, lapte, apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

23



precum şi prin aplicarea profesională de fluor de către medicul dentist• Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a le-

ziunilor pre-canceroase prin implicarea spe-cialiştilor în sănătate dentară, în realizarea acţiunilor de screening, diagnostic precoce, intervenţii adecvate în cazul prezenţei unor factori de risc, cum ar fi fumatul sau consu-mul excesiv de alcool

• Asigurarea accesului la apă curentă şi potabi-lă pentru o igienă generală mai bună şi o igie-nă orală corespunzătoare

Indepărtare obiceiurilor vicioase ce înrăutăţesc starea de sănătate orală

• Renunţarea la fumat• Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma• Reducerea consumului de alcool• Folosirea efectivă a echipamentelor de pro-

tecţie adecvate în cazul practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Starea de sănătate a unui individ asigură ca-litatea vieţii acestuia şi este corelată cu alte mul-tiple dimensiuni ale calitaţii vieţii: venit, loc de muncă, domiciliul şi utilităţi, stil de viaţă, con-sum, timp liber, echitate şi calitate a serviciilor de sănătate şi educaţie, calitatea relaţiilor inter-personale, sănătatea mediului ambiant, etc.

Sănătatea oro-dentară presupune mai mult decât dinţi sănătoşi, ea include toate componen-tele aparatului dento - maxilar în interacţiunea complexă pe care o realizează pe parcursul des-făşurării funcţiilor.

Sănătatea orală afectează numeroase activi-tăţi zilnice: preferinţele alimentare, masticaţia, deglutiţia, fonaţia, fizionomia, somnul, expresi-vitatea facială şi chiar respectul de sine.

În multe situaţii, starea de sănătate orală in-dică starea de sănătate generală a organismului.

Calitatea vieţii corelată cu sănătatea orală, este un aspect al vieţii cu implicaţii şi cu valoa-re multi-dimensională. Sănătatea orală este im-portantă din cel puţin următoarele perspective: confortul pacientului, dat de lipsa durerii şi a funcţiilor specifice ale aparatului dentomaxilar (masticaţie, fonaţie, deglutiţie, autocurăţire, in-tegrare socială, împlinirea profesională, şi nu în

ultimul rând, accesibilitatea la serviciile de sănă-tate cu specific de medicină dentară.

Evaluarea stării de sănătate oro – dentară în-cepe cu dorinţa pacientului de a primi îngrijiri stomatologice care îl determină să se prezinte la un cabinet stomatologic. Aici se face această evaluare, care duce la identificarea patologiei existente, după care va fi stabilit un plan de tra-tament corespunzător.

Sănătatea orală depinde într-o mare măsură de diferite aspecte cum ar fi:• tipul de alimentaţie• terenul ereditar• starea generală• starea de igienă• gradul de şcolarizare• mediul de provenienţă• obiceiuri vicioase

Dr. Cristina Nicoleta Mihai DentEstet 4 Kids

24



Sarcina este un moment unic în viaţa unei femei şi se caracterizează prin modificări fiziologice complexe. Aceste schimbări pot afecta în mod negativ sănătatea orală. Sar-cina este de asemenea, un moment opor-tun pentru a educa viitoarele mame cu pri-vire la prevenirea cariilor dentare la copiii mici, o problemă frecventă a copilăriei.

Sarcina în sine nu este un motiv pentru a amâna îngrijirea dentară de rutină şi tra-tamentul necesar pentru problemele de

sănătate orală. Cel mai important, studiile au confirmat siguranţa şi eficacitatea oferirii îngri-jirii orale în timpul sarcinii, inclusiv profilaxie, restaurări, extracţii şi tratament parodontal.

Diagnosticarea şi tratamentul, inclusiv radi-ografiile dentare, pot fi efectuate în condiţii de siguranţă în timpul primului trimestru de sar-cină. Tratamentele necesare pot fi furnizate pe parcursul restului sarcinii, dar cu toate acestea, perioada de timp între săptămâna 14 şi 20 de sarcină este considerată ideală în acest sens.

Dovezile arată că majoritatea copiilor mici dobândesc cariile cauzatoare de bacterii chiar

Sfaturi pentru igiena orală în timpul sarcinii

de la mamele lor. Îmbunătăţirea sănătăţii orale a mamelor însărcinate şi furnizarea de consiliere de sănătate orală poate reduce transmiterea de astfel de bacterii de la mame la copii, întârziind astfel apariţia cariilor.

Efectul sarcinii asupra sănătăţii orale

Problemele dentare cum ar fi cariile, eroziunile dentare, infecţiile parodontale, pierderea dinţilor şi montajul nepotrivit al coroanelor dentare pot avea o semnificaţie importantă în timpul sarcinii.

Amânarea tratamentului adecvat poate avea daune neprevăzute la femeia însărcinată şi, even-tual, asupra fătului din mai multe motive. În pri-mul rând, femeile se pot auto-trata după cunoş-tinţe proprii luând medicamente fără recoman-darea medicului pentru a controla durerea. În al doilea rând, cariile netratate la viitoarele mame pot creşte riscul de apariţie a cariilor la copii. În cele din urmă, infecţia orală netratată poate deveni o problemă sistemică în timpul sarcinii şi poate contribui la naşteri premature şi / sau greutate mică la naştere a bebeluşului.

Detartrajele dentare şi controalele periodice în timpul sarcinii nu sunt numai sigure, dar sunt şi recomandate. Creşterea nivelului de hormoni în timpul sarcinii, face ca gingiile să se umfle, să sângereze şi să capteze alimente cauzând iritaţii semnificative asupra gingiilor.

Pentru a avea o imagine clară a igienei orale în timpul sarcinii, vom răspunde celor mai întâl-nite întrebări legate de acest subiect:

• Este nevoie să vizităm medicul stomatolog în timpul sarcinii?

Da. Din cauza schimbărilor hormonale din tim-pul sarcinii, dantura unor femei are nevoie de mai multă grijă în această perioadă. De exem-

Dantura noastră poate rămâne sănătoasă până la cele mai înaintate vârste. Curasept vă oferă o gamă completă pe bază de clorhexidină cu concentraţii de 0,05% 0,12% şi 0,20%.

Apa de gură + pasta de dinţi. Formula specială cu conţinut de ADS oferă beneficiile clorhexidinei, cu efecte secundare reduse semnificativ. Reducerea pătării danturii sau a pierderii gustului.

Str. Varşovia nr. 4; Sect. 1; BucureştiTel./Fax 021-230.28.27 l Mobil 0769.05.99.05/04/00

[email protected] l www.dent-a-america2000.ro


plu, este posibil să observaţi că gingiile Dumnea-voastră sângerează mult mai uşor.• De ce ne sângerează gingiile?

Este posibil să observaţi că gingiile devin dure-roase şi umflate în timpul sarcinii şi pot sângera. Acest lucru se datorează schimbărilor hormo-nale din corpul Dumeavoastră. Acest lucru în-seamnă că trebuie să vă păstraţi dinţii şi gingiile curate şi să vizitaţi medicul dentist în mod regu-lat. Posibil să aveţi nevoie, de asemenea, de peri-aj profesionist (detartraj) dar şi de sfaturi pentru îngrijirea dinţilor la domiciliu.• Este sigură efecturarea unui tratament

dentar de rutină în timpul sarcinii?Da. Nu ar trebui să fie nici o problemă efectuarea tratamentelor de rutină. Dacă nu sunteţi sigură de ce ar implica tratamentul Dumneavoastră, vorbiţi despre toate opţiunile cu medicul dentist. • Ce tratamente dentare regulate

se pot realiza în timpul sarcinii?Lucrările dentare, cum ar fi plombele şi co-

roanele ar trebui să fie realizate pentru a reduce riscul de infecţie. În cazul în care tratamentele

dentare se fac în timpul sarcinii, al doilea trimes-tru este ideal. Odată ce aţi atins al treilea trimes-tru, poziţia îndelungată pe spate pentru o peri-oadă mai lungă de timp poate fi foarte dificilă.• Ce medicamente se pot utiliza

în lucrările dentare pe perioada sarcinii?În prezent, există studii contradictorii despre posibilele efecte adverse asupra copilului în curs de dezvoltare, cauzate de medicamente utilizate în timpul tratamentelor dentare. Lidocaina este medicamentul cel mai utilizat pentru lucrările dentare. Lidocaina traversează placenta după administrare.

În cazul în care este nevoie de lucrări dentare, cantitatea de anestezic administrată trebuie să fie cât mai mică posibil, dar suficientă pentru a vă face să vă simţiţi confortabil, dar dacă vă confrun-taţi cu dureri, puteţi solicita anestezic suplimen-tar. Când vă simţiţi confortabil, starea de stres pe care o simţiţi dumneavoastră şi copilul este redu-să. De asemenea, cu cât vă simţiţi mai confortabil, cu atât efectul anesteziei este mai sigur.

Tratamentele dentare necesită adesea anti-

26



biotice pentru a preveni sau trata infecţiile. An-tibioticele, cum ar fi penicilina, amoxicilina şi clindamicina pot fi prescrise pentru aceste pro-ceduri dacă sunt strict ncesare.• Se pot face radiografii

dentare în timpul sarcinii?Dezvoltarea organelor

fătului are loc în timpul primului trimestru, de aceea, cel mai bine este să se evite toate eventu-alele riscuri în acest mo-ment, dacă este posibil. Dacă lucrările dentare nu sunt urgente în tim-pul celui de-al treilea tri-mestru, acestea sunt, de obicei, amânate până după naştere deoarece acest lucru elimină riscul de naştere prematu-ră şi poziţia prelungită pe spate.• E adevărat că sarcina

poate provoca daune dinţilor?Nu există nici o dovadă care să confirme

zvonurile frecvent auzite cum că sarcina cauzea-ză probleme dentare printr-o carenţă de calciu accentuată, sau, că veţi pierde un dinte pentru fiecare copil.• Ce efecte au fumatul

şi consumul de alcool în timpul sarcinii?Fumatul şi consumul băuturilor alcoolice în

timpul sarcinii pot avea ca rezultat dezvoltarea unui copil subponderal şi, de asemenea, pot afecta sănătatea dentară a copilului dumnea-voastră. Un copil subponderal are un risc mai mare de a avea dinţi slabi din cauza smalţului dinţilor care nu se formează în mod corespun-zător. Este important de amintit faptul că dinţii permanenţi sunt deja în creştere în fălcile copi-lului, sub dinţii de lapte atunci când copilul se naşte. Deci, unii copii ale căror mame fumează şi consumă alcool în timpul sarcinii vor avea probleme grave în ceea ce priveşte dantura per-manentă.• Cum trebuie să fie dieta în timpul sarcinii?

Când sunteţi gravidă, trebuie să aveţi o dietă sănătoasă, echilibrată, care dispune de toate vi-taminele şi mineralele de care are nevoie copilul dumneavoastră.

Este foarte important să aveţi o dietă bună, care să favorizeze o dezvoltare sănătoasă a din-ţilor bebeluşului. Calciul în special, este impor-

tant pentru a produce oase puternice şi dinţi sănătoşi. Calciul se găseşte în

produse lactate precum lapte, brânză, smântână, unt şi

alte derivate.Femeile care suferă

de greţuri matinale pot dori să mănânce "puţin şi des". Dacă aveţi gre-ţuri dese, este indicat să vă clătiţi gura cu apă plată pentru a preveni

acidul gastric să vă atace dinţii. Încercaţi să evitaţi

alimentele dulci, acide şi băuturile între mese. Acest

lucru vă va proteja dinţii împo-triva cariilor.

Sugestii pentru abordarea nevoilor dumneavoastră dentare în timpul sarcinii:• se recomandă sa aveţi o dietă echilibrată şi să

efectuaţi un periaj dentar minuţios de cel pu-ţin două ori pe zi, cu o pastă de dinţi pe bază de fluor, incluzând şi utilizarea aţei dentare.

• în timpul sarcinii se recomandă să faceţi controale stomalogice de rutină şi detartraje periodice

• dentistul trebuie să ştie că sunteţi gravidă.• se recomandă amânarea lucrărilor dentare

până la al doilea trimestru sau până după naştere, dacă acestea nu sunt urgente.

• menţineţi o circulaţie sănătoasă prin păstra-rea picioarele neîncrucişate în timp ce staţi pe scaunul stomatologic.

• luaţi o pernă pentru a avea o poziţie cât mai confortabilă pentru Dumneavoastră şi copilaş.

• aduceţi căştile şi muzica Dumneavoastră favorită pentru a asculta în timpul şedinţei stomatologice.

Dr. Med. Tudor Răzvan PeleaWell Dental

27



De precizat este că aceste punţi se com-portă perfect identic cu cele care sunt făcute în cazuri în care avem dinţi stâlp

şi îşi îndeplinesc cu succes funcţiile atât func-ţionale cât şi estetice. În următoarele poze veţi

vedea două cazuri: unul la arcada maxilară, unul la arcada mandibulară.

Mtd. Miladinov Miloswww.dentaltech.ro

ZX27 & punţile metalo-ceramiceÎncă un caz în care probabil că o proteză telescopată sau scheletată ar fi fost indicate, dar din dorinţa pacientului de a nu purta proteză, cel puţin nu mobilă cu conector pe palat, a rezultat încă o punte totală pe piloni de sticlă Zx27. Timpul a confirmat că astfel de sisteme pot ţine între 5-7 ani, după care e absolut necesară înlocuirea lucrării.

Cazul I Cazul II

28



Copiii trebuie să fie iniţiaţi din timp să îşi perieze dinţii pentru a-i ajuta să îşi formeze acest obicei. Ei sunt maeştrii în imitaţie şi vor încerca să imite modul în care părintele se spală pe dinţi. Astfel este bine să fie lăsaţi să se uite, iar când devin destul de mari, să aibă o periuţă a lor.

Pentru început, copiii trebuie să folosească o periuţă de dinţi cu un cap foarte mic şi un mâner mai lung, astfel încât să poată fi

ghidaţi mai bine.Copilul poate începe să se spele singur pe

dinţi sub supravegherea părintelui în jurul vâr-stei de 3 ani. Pe măsură ce acesta creşte, se alege o periuţă adecvată mărimii sale. Cea mai bună este periuţa cu cap mic şi peri moi. Mânerul ar trebui modificat proporţional cu creşterea copi-lului, pentru a putea fi manevrat cu uşurinţă.

Astfel, echipe de profesionişti dentari au dez-voltat o gamă de periuţe de dinţi adaptabile nevoi-lor de igienă stomatologică ale copiilor în creştere.

Între 0 - 2 ani: sunt recomandate periuţe de dinţi cu perii moi, capul extra mic pentru a intra mai bine în gura copilului şi mânerul mai lung pen-tru a facilita manevrarea periuţei de către părinţi.

Între 3 - 6 ani: sunt recomandate periuţele cu cap mic adaptat mărimii gurii copiilor şi cu mâ-ner mic şi rotund.

La vârsta de 7 - 9 ani: gâtul periuţei trebuie să fie mai lung şi mai subţire pentru o mai bună curăţare a dinţilor din spate.

După vârsta de 10 ani se folosesc periuţe dentare cu peri moi, cu diferite designuri şi mâ-ner care să ajute la poziţionarea periuţei în cel mai bun unghi pentru periaj.

Câteva reguli simple de igienă orală la micul pacient:

1. Se alege periuţa de dinţi cu cap mic şi peri moi.2. Se alege o pastă de dinţi cu fluor. Se ştie că

fluorul joacă un rol important în prevenirea cariilor. Acesta accelerează aportul de mi-nerale (remineralizare) şi măreşte rezistenţa la atacurile bacteriilor, prevenind pierderea de minerale (demineralizare). Datorită faptului că excesul de fluor poate avea un impact negativ asupra sănătăţii copiilor, este recomandat să se consulte medicul dentist în stabilirea dozei optime de fluor. Se aplică pe periuţa de dinţi o cantitate de pastă de mărimea unui bob de mazăre. Este suficient pentru a curăţa şi proteja dinţii şi gingiile.

3. Se poziţionează periuţa la un unghi de 45 de grade în zona în care dinţii se întâlnesc cu gingiile şi se periază dinţii prin mişcări circulare.

4. Dinţii se periază de două ori pe zi timp de 2 - 3 minute, după micul dejun şi seara, îna-inte de culcare.

Dinţii şi gingiile pot fi atacate de diverşi agenţi patogeni.

Iată câţiva din cei mai comuni:• Bacteriile: în prezenţa zahărului, microor-

ganismele produc acizi care atacă smalţul dinţilor, contribuind astfel la apariţia cariilor care afectează gingiile.

• Dulciurile: zahărul din mâncare sau sucuri reprezintă principala cauză în apariţia cariilor.

• Placa dentară: este rezultatul înmulţirii bacte-riilor care formează o peliculă lipicioasă, invizi-bilă pe dinţi. Placa se formează pe toată supra-faţa dinţilor, chiar şi în locuri greu accesibile.

• Aciditatea: băuturile acidulate cum ar fi sifo-nul sau sucurile de fructe, pot ataca în mod direct smalţul dinţilor (procesul se numeşte “eroziune”). Acestea fac ca dinţii să devină mai fragili şi să cadă mai uşor.

Dr. Dumitru Roxana Colaborator Happy Dental

Igiena orală la copii

29



Dr. Sonila Ştefoni Medic specialist în ortodonţie şi ortopedie dento-alveolară Haţeg, Jud. Hunedoara

Pregătirea pacientului pentru stomatologia nedureroasă trebuie să ia în considerare pacientul în totalitate. În afara nevoii de eliminare a durerii, pacientul are şi o ne-voie emoţională ce depinde de stomato-log, acesta trebuind să răspundă cu com-pasiune anxietăţii lui.

Profilaxia anxietăţii dentare are două obiective majore: • managementul comportamentului pacientului • controlul durerii

Managementul comportamental

Metodele de management comportamental în stomatologia pediatrică sunt direcţionate spre comunicare şi educaţie.

Relaţia medic – copil este clădită pe baza dialo-gului dinamic, expresiei feţei şi tonul vocii, metode care transmit un mesaj. Unele dintre ele au ca scop menţinerea şi dezvoltarea procesului de comunica-re, iar altele distingerea comportamentului neadec-vat şi învăţatul copilului în ceea ce priveşte coope-rarea în timpul tratamentului dentar (1)

Scopurile managementului comportamen-tal sunt: realizarea unei sănătăţi dentare a copi-lului pacient şi dezvoltarea unei atitudini pozitive a copilului faţă de sănătatea dentară (3). Obiecti-vele ei sunt: stabilirea comunicării şi stimularea educaţiei reducând frica şi anxietate, construind o relaţie de încredere între medic şi copil (4).

Părinţii au un rol important în decizia mijloa-celor de management comportamental folosit.

a) Managementul comunicării

Acesta este folosit în stomatologia pediatrică la copiii care colaborează dar şi la cei care nu cola-borează adecvat cu medicul stomatolog. El repre-zintă forma de bază a managementului compor-tamental. Managementul comunicării este de fapt un proces subiectiv care scoate în evidenţă perso-nalitatea şi capacităţile medicului în comunicare.

Managementul comunicării se realizează în mai multe direcţii: • Stabilirea comunicatorului (1) - Este impor-

tant ca, comunicarea să provină de la o singu-ră sursă (medicul şi asistenta nu vor comunica simultan), altfel copilul va deveni confuz.

• Claritatea mesajului (1) - Comunicarea este un proces complex, multisenzorial, care include un emiţător (medicul sau echipa stomatologi-că), un mediu (cuvântul rostit) şi un receptor (copilul). Mesajul trebuie să fie perceput iden-tic de emiţător şi receptor. Pentru aceasta se recomandă proceduri eufemistice asociate cu o atitudine laudativă privind comportamentul echilibrat şi cooperant al copilului începând, evident, cu procedurile cele mai rapide şi sim-ple. Exemple eufemistice pot fi: seringa de aer = puşca de aer, seringa cu apă = puşca de apă, alginat = budincă, plastilină, sunetul dentioru-lui = tors de pisică, zgomot de aeroplan (viteză mare = fluierat, viteză mică = motocicletă), frezele dentare = măturice său degete de ar-gint, atomizorul cu aer comprimat = moară de vânt, aspiratorul de salivă = aspirator care curăţă mizeria în gură.

• Controlul vocii (1, 2, 5) - Este o alterare con-trolată a volumului şi tonului vocii care tinde să influenţeze şi direcţioneze comportamentul copilului. Timbrul vocii va fi calm, lent şi li-niştit. Limbajul va fi simplu, accesibil, afectuos dar ferm. Copilului i se vorbeşte în funcţie de

Profilaxia anxietăţii dentare la tineri prin managementul comportamentului

30



etapa de vârstă a lui, starea psiho –mentală, in-telectuală, comportamentul lui şi structura sa de personalitate. În situaţii dificile medicul sto-matolog, nu rareori, începe prin a-i transmite copilului mesaje cu apelativul imperativ „TU” (de exemplu: TU trebuie să stai nemişcat), care este un mesaj negativ care afectează relaţia me-dic – pacient. Mesajul TU are pentru copil conotaţia de atenţionare şi admo-nestare că EL greşeşte. De aceea este bine să evităm acest limbaj.

• Ascultarea activă (1) - Dacă la copilul mic pre-domină atenţia asupra comportamentului nonverbal, la copilul mare, ascultarea activă a cuvintelor rostite de către el, reprezintă un pas important în incurajarea modului eficient de comunicare.

• Comunicarea multisenzorială (nonverbală) (1) - Reprezintă un suport veridic şi emulativ a dialogului corporal, foarte eficient în dirijarea şi modelarea comportamentului în stomato-logia pediatrică. Această comunicare se poate realiza prin contact corporal, vizual, postură şi expresie facială. Simplul gest al medicului de a-şi plasă mâna pe umărul copilului, de a capta privirea lui în timp ce acesta se află în fotoliul dentar, orientează sentimentele copilului spre căldură şi prietenie.

• Modelarea comportamentală (1, 2) - Prin această procedură se dezvoltă foarte lent un anumit comportament reintărind succesive aproximaţii ale comportamentului dorit, până când acel comportament este manifestat. Paci-entul copil va fi condus direct spre aceste pro-ceduri „step by step” de către echipa stomato-logică într-un spirit comunicativ şi cooperant.

Orientativ, se recomandă o anumită strategie procedurală: Ȥ stabilirea scopului şi sarcinilor generale pri-vind copilul inserat în modelul de studiu;

Ȥ explicarea necesităţii procedurii: copilul care înţelege motivaţia procedurii este dispus să coopereze;

Ȥ dividerea explicării procedurii (copii nu pot

înţelege întotdeauna procedura globală cu o singură explicaţie);

Ȥ explicaţiile se fac la nivelul puterii de înţele-gere a copilului, prin folosirea corectă a eufe-mismului;

Ȥ apelarea la tehnica T.S.D. (Tell – Show – Do): spune - arată – execută, a fost elaborată de

Addelson şi introdusă în stomatologia pediatrică ca o recomandare de rutină încă din 1959. Metoda im-plică explicarea procedurii în fraze inteligibile pentru nivelul de dezvoltare a co-pilului (Tell); demonstrarea

aspectelor vizuale, olfactive, auditive şi tactile ale procedurii (Show) şi apoi, fără a devia de la explicaţie şi demonstraţie, completarea proce-duri (Do);

Ȥ întărirea comportamentului adecvat; Ȥ neglijarea unui eventual comportament neco-respunzător minor, scontând pe conştientiza-rea proprie a copilului privind comportamen-tul său neadecvat;

• Încurajarea pozitivă (2) - Este o metodă efi-cientă în răsplătirea comportamentelor dorite, prin alegerea tonului adecvat, expresiei faciale adecvate, laudei verbale şi demonstraţiei fizice a afecţiunii din partea echipei stomatologice sau prin dăruirea jucăriilor sau altor obiecte.

• Distragerea atenţiei (6) - Este o tehnică de schimbare a direcţiei de atenţie a pacientului de la ceea ce acesta consideră că este un pro-cedeu neplăcut.

b) Condiţionarea refractară (1,2)Cea mai inofensivă metodă de acest gen re-

comandată în programele educaţionale ale sto-matologiei pediatrice în SUA este H.O.M. (Hand Over Mouth): mâna peste gură. Se foloseşte la copiii sănătoşi care pot colabora şi înţelege, dar iniţial se opun tratamentului. Prin ea se câştigă atenţia copilului şi se face posibilă comunicarea şi cooperarea lui cu echipa stomatologică.

Nu se recomandă folosirea metodei la copii prea mici, la cei cu deficit psiho – mintal, cei cu medicaţie sau cei cu imaturitate emoţională. Este eficientă în special la copii dificili între 3 – 6 ani.

„Chiar dacă procedura terapeutică a fost perfectă,

şedinţa este un eşec, atunci când copilul pleacă

cu lacrimi“ Melroy

31



c) Restricţia fizică (2, 5)

E vorba de imobilizarea parţială sau completă a pacientului. Se foloseşte la pacienţii care nu pot coopera din cauza lipsei maturităţii, handicapaţi fizici sau mentali, la pacienţii care nu au răspuns la celelalte metode de management comporta-mental şi când sănătatea pacientului sau echipei medicale este pusă în pericol. Ea trebuie folosită doar dacă este necesar, şi niciodată ca pedeapsă.

Obiectivele ei sunt: reducerea sau diminuarea mişcărilor bruşte ale corpului, protejarea pacien-tului şi/sau echipei medicale de injurie şi facilita-rea efectuării unui tratament dentar calitativ. De obicei, nu este foarte preferată nici de către parin-ţii copiilor, cu atât mai mult de către copii însăşi.

d) Hipnodonţia (1)Este o procedură psihoterapeutică alternati-

vă folosită atunci când comunicarea orală a copi-lului este imposibilă. Inducerea transei hipnotice este simplă, dar însuşirea tehnicii este dificilă, şi ca atare va fi practicată doar de către un specia-list abilitat.

Controlul durerii

(“Sedare dolorem, divinum oppus est”)J.D.Loser (1980) spunea că “orice abordare di-

agnostică şi terapeutică a durerii trebuie să se ba-zeze pe o clară cunoaştere a cel puţin 4 principale componente a fenomenului dureros: nocivitatea, durerea, suferinţa dureroasă şi reacţia sau com-portamentul faţa de durere”. Aceste componente au ponderi diferenţiate în funcţie de caracterul acut sau cronic al durerii (1).

În ceea ce priveşte comportamentul faţă de durere, acesta este condiţionat în mare măsură de către suferinţa dureroasă, fiind singurul criteriu de evaluare cantitativă şi calitativă a existenţei re-ale a suferinţei dureroase (1).

În individualizarea comportamentului faţă de durere, intervin de asemeni personalitatea indivi-dului, condiţiile socio-economice şi eventualele experienţe dureroase anterioare.

În stomatologia pediatrică, în funcţie de spe-cificul situaţiei clinice, se recomandă selectiv şi gradual următoarele mijloace de prevenire şi con-trol a durerii (1): audioanalgezia, hipnodonţia, stimularea electroterapeutică craniană (9), anes-

tezia local terminală, anestezia locală prin puncţie anestezică, anestezia electronică, sedarea, analge-zia relativă şi anestezia generală.

CONCLUZIE. Confucius spunea că cine nu

cunoaşte puterea cuvintelor, nu poate cunoaşte omul, iar in Biblie este scris ca să facem altora ceea ce ne-ar plăcea să ne facă şi ei nouă, aşa că nu avem nevoie decât de bunăvoinţă şi puţină răbda-re pentru ca orice pacient care ne calcă pragul cli-nicii să devină pacientul nostru pentru totdeauna.

Bibliografie

- Maxim Adam, Balan Adriana, Pasăreanu Mari-nela, Nica Mariana Stomatologie comportamentala pediatrica Contact Internaţional, Iaşi 1998

- Pinkham J.R., Pediatric Dentistry. Infancy through adolescenceW.B.Săunders Comp., Phila-delphia, London, 1988

- RAO A., SEQUEIRE PS., PETER S. Characteristics of 123 dental fear among dental and medical students. Indian J Dent Res. Nr.8, p 111-4, 1997 Oct-Dec.

- Peretz B., Katz J., Zilburg I., Shemer J. Response to nitrous-oxide and oxygen among dental phobic patients.Int Dent J. Nr.48, p 17-23, 1998 Feb.

- Peretz Benjamin, Zadik Dan Parents’ attitudes toward behavior managementtechniques during dental treatment. Pediatric Dentistry Nr.21 1999 Mar

- Thomson Wm., Stewart Jf. , Carter Kd. , Spen-cer AJ. Dental anxiety among Australians. Int Dent J. Nr.46 p 320-4, 1996 Aug.

- Peretz B. Confusion as a technique to induce hypnosis în a severely anxious pediatric dental pati-ent. J ClinPediatr Dent. Nr.21, p 27-30, 1996 Fall.

- Peretz B. Relaxation and hypnosis în pediatric dental patients. J ClinPediatr Dent. Nr.20, p 205-7, 1996 Spring.

- Winick Rl. Cranial electrotherapy stimulation (CES): asafe effective low cost means of anxiety control în a dental practice. Gen Dent. Nr.47, p 50-5, 1999 Jan-Feb.

- Wilson Stephen, Molina Luz De Lounder, Pre-isch James,Jou Waver The effect of electronic dental anesthesia on behavior during local anesthetic in-jection în the young, sedated dental patient. Pediatr Dent Vol 21, Nr.1, p 12-17, 1999.

- Asarch Todd, Allen Keith, Beiraghi Soraya Eficacy of a computerized local anesthesia device în pediatric dentistry. Pediatr Dent. Vol.21, Nr.7, p 421-424, 1999.

stomatologia - saptamana medicala 31ibsflwg0ruz.pdf · facială, implantologie, parodontologie...

Documents