PARODONTOLOGIE

TEMA 42 - MORFOLOGIA PARODONTIULUI MARGINALH.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie - Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 20091.*Gingia osului mandibular:a. este inervata de nervul nazopalatinb. este inervata de nervul sublingual pe versantul vestibularc. este inervata de nervul mentonier pe versantul linguald. este inervata de nervul bucale. este inervata de ramuri din nervul infraorbitalRaspuns: d pag 70

2.*Ligamentul supraalveolar:a. asigura fixarea fibrelor intergingivaleb. se opune tendintelor de retractie gingivalac. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului alveolard. are un rol important in mentinerea si localizarea retelei de vase sanguinee. impiedica transmiterea presiunilor de masticatieRaspuns: b pag 71

3.*Marginea gingivala libera:a. corespunde peretelui extern al santului gingivalb. grosimea variaza intre 0,5-1mmc. ocupa spatial interdentard. in regiunea frontala prezinta forma piramidalae. adera ferm de dinteRaspuns: a pag 42

4.*Epiteliul gingival este format din :a. epiteliul oral sau internb. epiteliul jonctionalc. epiteliul santului gingival externd. epiteliul sulcular sau extene. epiteliul desmodontalRaspuns: c pag 46

5.*Cementul radicular:a. este mai gros in treimea coronarab. vine in contact cu smaltul in 5-10 % din cazuric. acopera smaltul cervical in 30 % din cazurid. este un tesut de tip conjunctiv puternic mineralizate. este slab reprezentat la ierbivoreRaspuns: d pag 59

6.*Osul alveolar propriu-zis :a. se mai numeste si lamina durab. are ca si componenta corticala externac. este reprezentat de osul medular sau trabeculard. marginea coronara a osului este planae. este compus dintr-o lama osoasa cu numeroase spatii ce inconjoara radacinaRaspuns: a pag 64

7.*Functiile osului alveolar sunt:a. de structurare tisularab. fixarea fibrelor ligamentului periodontalc. senzitivad. de nutritiee. senzorialaRaspuns: b pag 74

8.*Cementul secundar,cellular:a. este situate in treimea apicala a radaciniib. grosimea lui variaza intre 150 si 210 μmc. este situate la nivelul furcatiilor dintilor pluriradicularid. la microscopul electronic prezinta benzi formate din foibre de collagene. substanta minerala din compozitia lui este in proportie de 61 % din greutate Raspuns: c pag 60

9.*In cate stadii se clasifica eruptia pasiva?a. 2b. 3c. 4d. 5e. 6Raspuns : c pag 37

10.*Inaltimea gingiei fixe este de:a. 3-5 mmb. 1-9 mmc. 5-9 mm d. 1-5 mme. 3-9 mmRaspuns: b pag 44

Complement multiplu1.Eruptia dentara continua:a. are loc pana in momentul intalnirii dintilor antagonisti,cand se opresteb. poate fi activa sau pasivac. se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta antagonistilor

d. are doua componente:activa si pasivae. se produce doar in lipsa antagonistilorRaspuns: c,d pag 36

2.Care sunt componentele parodontiului profund,de sustinere sau functional?a. desmodontiub. os alveolarc. ligamente supraalveolared. cement radiculare. corion gingivalRaspuns: a,b,d pag. 40

3.Corionul gingival este format din:a. strat granulosb. cellule,vase si nervic. fibre de collagen si elastinad. fibrinogene. aminoaciziRaspuns: b,c pag. 53

4.Cementul radicular:a. este componenta a parodontiului marginal de invelisb. este un tesut de tip conjunctivc. este interfata dintre radacina dintelui si osul alveolard. acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazurie. este in cea mai mare parte dispus radicularRaspuns: b,d,e pag. 59

5.Inervatia osului maxilar este asigurata de :a. ramuri din nervul infraorbitalb. nervii nazopalatinic. nervul bucald. nervus supraorbitale. nervul palatin mareRaspuns: a,b,e pag.70

6.Cementul radicular indeplineste urmatoarele functii principale:a. formeaza o bariera biologica fata de agresiunea microbianab. functia de restructurare tisularac. asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontald. cementul se depune continuu in cursul vietii prin apozitie de noi straturie. se opune tendintelor de retractie gingivalaRaspuns: c,d pag. 71

7.Putem defini eroziunea prin urmatoarele afirmatii:a. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale

b. o lipsa de substanta lacunara la coletc. se produce prin demineralizare acidad. este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre elee. se produce prin trauma ocluzalaRaspuns: a,c pag. 87

8.Glicoproteinele din substanta fundamentala a lichidului santului gingival sunt reprezentate prin:a. tenascinab. lamininac. fibronectinad. trombospondinee. catepsinaRaspuns: a,b,c,d pag. 54

9.In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul dentar:a. are forma unui clopotb. deriva din mezenchimc. inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca o capsulad. este prima forma de reprezentare a odontonuluie. formeaza stratul adamantin internRaspuns: b,c pag 30

10.Mucoasa de captusire a cavitatii orale este:a. puternic keratinizatab. fina,elastica,densac. are o mare capacitate de absorbtied. este reprezentata de un epiteliu ingrosate. este ferma si fixaRaspuns: b,c pag 41

11.Culoarea normala,roz deschis,a gingiei variaza in raport cu:a. gradul de keratinizareb. prezenta si numarul celulelor melaninoformatoarec. grosimea corionului gingivald. gradul de vascularizatie din corionul gingivale. gradul de vascularizatie din epiteliul gingivalRaspuns: a,b,d pag 44

12. Epiteliul santului gingival:a. se mai numeste si epiteliu jonctionalb. majoritatea celulelor componenet sunt keratinizatec. acopera peretele moale al santului gingivald.este slab keratinizate. poate fi nekeratinizatRaspuns: c,d,e pag 49

13.Volumul lichidului santului gingival creste in:a. sarcinab. inflamatie gingivalac. searad. anomalii dento-maxilaree. in cursul masticatieiRaspuns: a,b,e pag 52

14.Compozitia cementului fibrilar,acelular este:a.. proteoglicanib. cristale fine ,aciculare de hidroxiapatitac. glicoproteined. apae. collagenRaspuns: b,d pag 60

15.Osul alveolar sustinator:a. are doua componenet reprezentate de os medular si corticala externab. are ca si componenta osul trabecularc. este reprezentat de corticala interna a osului alveolard. alaturi de osul alveolar propriu-zis formeaza osul alveolare. serveste drept support de insertie capatului osos al fibrelor ligamentului periodontalRaspuns: a,b,d pag 65

16.Functiile desmodontiului si ligamentului periodontal sunt:a. preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui b. functia de nutritiec. asigura un support integru de-a lungul radacinii dentared. functia senzitiva si senzorialae. functia de structurare si restructurare tisularaRaspuns: a,b,d,e pag 72

17.Osteopenia:a. este caracterizata prin fragilitatea masei osoaseb. este o afectiune osoasa ce duce la cresterea riscului de fracturarec. este reducerea masei osoase prin demineralizared. este asociata cu reducerea prin demineralizare a inaltimii marginii crestei alveolaree. este legata de trauma organica trabecularaRaspuns: c,d pag 77

18.Epiteliul gingival oral sau extern:a. este situat in continuarea epiteliului sulcular spre cavitatea oralab. sunt prezente celul de tip keratinocite sau melanocitec. este format din strat bazal,spinos,granulos si cornosd. prezinta doua lamine bazalee. interfata epiteliu-corion este neteda

Raspuns: a,b,c pag 47

19.Fibrele desmodontale:a. cele mai numeroase sunt cele elasticeb. fibrele de collagen sunt in proportie de 53-74 %c. fibrele de collagen sunt formate din fibriled. fibrele de oxytalan sunt numeroasee. cele mai numeroase sunt fibrele de collagen si cele mai rare sunt cele elasticeRaspuns: b,c,e pag 63

20.Gingia este vascularizata prin :a. plexul periodontalb. plexul periostalc. plexul cervico-gingivald. plexul intraalveolare. plexul subalveolarRaspuns: a,b,d pag 68

TEMA 43 - ETIOPATOGENIA PARODONTOPATIILOR MARGINALE CRONICEH.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie - Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009

1.*Hidroxiapatita este o componenta a :a. tartrului dentarb. placii bacterienec. numai a tartrului supragingivald. numai a tartrului subgingivale. nici un raspuns nu este correctRaspuns: a pag140

2.*Tartrul dentar contine:a. galactozab. fructozac. lipide 0,3%d. carbohidrati 10-12%e. proteine 9-10 %Raspuns: a pag 140

3.*Iritatiile chimice ale mucoasei apar in cazul contactului cu:a. aspirina si aciziib. aspirina,baze si nitratic. aspirina,acizi,baze,azotatid. aspirina,baze,acizi,nitrati,fenolie. aspirina,acizi,baze,nitratiRaspuns:d pag 151

4.*Compozitia placii bacteriene cuprinde:a. 90% bacteriib. 60-70% bacteriic. 70-80% bacteriid. 40-50% bacteriie. 80-90% bacteriiRaspuns: c pag 106

5. *Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la :a. 2 oreb. 50 minutec. 60 minuted. 10 minutee. 30 minuteRaspuns: c pag 107

6. *Hipovitaminoza D produce:a. keilita angularab. largirea spatiului dento-alveolarc. glositad. hiperkeratozae. eroziuni ale mucoasei oraleRaspuns:b pag 155

7.*In cadrul maturarii placii bacteriene,substantele anorganice sunt compuse din saruri de:a. Feb. Alc. Lid. Cae. MgRaspuns: d pag 108

8.*Trauma ocluzala acuta poate fi:a. numai directab. numai indirectac. secundarad. primarae.* directa si indirectaRaspuns:e pag 144

9.*Tartrul supragingival:a. este de culoare maroniu inchisb. este aderent ,greu de dislocatec. este friabil,grunjosd. este dispus sub marginea gingivala libera

e.are consistenta crescutaRaspuns:c pag 138

Complement multiplu1.Factori locali favorizanti ai parodontopatiilor marginale cornice pot fi:a. tartrul dentarb. parafunctiilec. placa bacterianad. obiceiuri vicioasee. cariile dentareRaspuns: a,b,d,e pag 103

2.Formarea peliculei:a. apare la aproximativ o jumatate de ora dupa spalareb. grosimea peliculei este de 200 nμ la 2 orec. are in compozitie carbohidratid. grosimea peliculei este de 500-1000nμ la 24-48 oree. are in compozitie glicoproteineRaspuns: c,d,e pag 107

3.Factorii care influenteaza formarea placii bacteriene sunt:a. alimentatiab. malpozitiile dentarec. ocluzia deschisad. stresule. edentatiaRaspuns: a,b,c pag 109

4.Continutul organic al tartrului este:a. proteine 9-10%b. galactozaminec. lipide 2%d. componente proteice 6-8%e. glucozaRaspuns: b,d,e pag 140

5.Cele mai des intalnite parafunctii sunt:a. bruxismulb. sugerea degetuluic. bascularea dintilor in timpul inclestariid. fumatule. muscarea buzelorRaspuns:a,c pag 148

6.Tartrul subgingival:a. este de culoare alb-galben

b. are consistenta crescutac. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala liberad. este de culoare maroniu-inchis spre negrue. suprafata este netedaRaspuns: b,c,d pag 139

7.Factorii iatrogenic pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:a. pansamente arsenicale incorrect etanseizateb. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilorc. actiunea traumatica a matriceid. periaj dentar traumatice. presiune anormala exercitata de limba asupra arcadelorRaspuns: a,b,c pag 150

8. Componentele anorganice ale tartrului supragingival sunt:a. fosfat de calciu 90%b. fosfat de magneziuc. sodiu si zinc in cantitati marid. urme de fier,siliciu,cupru,mangane. carbonat de calciuRaspuns: b,d,e pag 140

9. Diabetul zaharat determina aparitia urmatoarelor manifestari clinice in cavitatea orala:a. edem gingivalb. senzatie de uscaciune si arsurac. diminuarea fluxului salivard. gingivoragiie. sialoreeRaspuns: b,c pag 154

10.Anomaliile dento-maxilare implicate in producerea partodontopatiilor marginale cornice sunt:a. ocluzia adanc acoperitab. incongruenta dento-alveolara cu inghesuirec. incongruenta dento-alveolara cu spatiered. ocluzia deschisae. malpozitii dentareRaspuns: a,b,c,d pag 147

11.Porphyromonas gingivalis este prezent in :a. parodontita juvenilab. parodontite rapid progressivec. gingivita hiperplazica idiopaticad. gingivostomatita ulcero-necroticae. gingivita marginala cronicaRaspuns: a,b,d pag 113

12.Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:a. complementulb. lizozimulc. anticorpi din clasa IgGd. anticorpi din clasa IgMe. cellule polimorfonucleareRaspuns: a,c,d pag 126

13.Formarea tartrului este favorizata de :a. hipervitaminoza A si B6b. aportul de acid ascorbicc. consumul de alimente bogate in calciu si proteined. hipovitaminoza B6 si PPe. consumul de alimete bogate in fosforRaspuns: c,d,e pag 143

14.Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:a. localizarea dinteluib. varsta pacientuluic. natura alimentelor si particularitatile masticatieid. variatiile individuale ale fluxului salivare. tipul de flora existenta in placa bacterianaRaspuns: a,c,d pag 141

15.Trauma ocluzala primara se produce in cazul unor:a. obturatii sau coroane inalteb. punti dentare incorrect realizatec. aparate ortodontice care dezvolta forte excessived. lovituri accidentalee. eruptii intarziate ale dintilor antagonistiRaspuns: a,b,c pag 145

16.Localizarile preferentiale de depunere a tartrului supragingival sunt:a. suprafata linguala a incisivilor inferiorib. fata palatinala a incisivilor suparioric. suprafata vestibulara a molarilor superiorid. suprafata ocluzala a dintilor laterali fara antagonistie. suprafata ocluzala a dintilor laterali cu antagonistiRaspuns: a,c,d pag 138

17.Tartrul dentar:a. contine fosfat de calciub. contine lipidec. este factorul etiologic determinant in imbolnavirile parodontaled. este localizat supra si subgingival

e. este factor favorizant al inflamatiei parodontaleRaspuns a,b,d,e pag 138

18.Aderenta bacteriilor la pelicula este explicate prin urmatoarele mecanisme:a. electrostaticb. hidrofilc. hidrofobd. structuri bacteriene nespecializatee. receptori de suprafata specifici si enzimeRaspuns: a,b,e pag 107

19.Tartrul subgingival:a. contine fosfat de magneziub. raportul calciu-fosfor este mai crescutc. raportul calciu-fosfor este mai scazutd. are un continut crescut de sodiue. continutul de hidroxiapatita este scazutRaspuns: b,d pag 140

20.Hipovitaminoza B2 produce:a. glositab. eroziuni ale mucoasei oralec. keilita angularad. gingivita ulceratee. hiperkeratozaRaspuns: a,c pag 155

TEMA 44 - DIAGNOSTICUL IMBOLNAVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE

H.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie - Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009

1.*Boala parodontala este considerata localizata cand sunt mei putin de :a. 10% din dintii prezentib. 20% din dintii prezentic. 50% din dintii prezentid. 65% din dintii prezentie.30% din dintii prezentiRaspuns: e pag 191

2.*Parodontitele marginale cornice apar de obicei dupa varsta de :a. 20-30 anib. 25-35 anic. 30-40 ani

d. 35-55 anie.40-55 ani Raspuns: c pag 196

3.*In gingivitele din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu la bolnavii netratati:a. apar fibroblasti cu aspect de miofibroblastib. apare un important infiltrate inflamator plasmocitar in corionc. materialul extracelular este asemanator laminei bazaled. se subtiaza vasele din corione. edemul este asbsentRaspuns: b pag 193

4.*Gingivitele medicamentoase:a.factorul etiologic este placa bacterianab. apar mai frecvent la femeic.factorii iatrogenic pot fi factori favorizantid. manifestarile clinice sunt predominant gingivalee.apare ulceratia gingivalaRaspuns: d pag 193

Complement multiplu1.Diagnosticul pozitiv este rezultatul:a. examinarii prin anamnezab. diagnosticului diferentialc. aprecierii obiective prin examene complementared. subiectivismului pacientuluie. aprecierii obiective a starii parodontiuluiRaspuns: a,c,e pag 189

2.Semnele principale in inflamatie sunt:a. reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontaleb. retractie gingivalac. cresteri de volum ale gingieid. atrofie osoasa orizontalae. modificari de consistenta ale gingieiRaspuns: c,e pag 191

3.Degenerescenta se caracterizeaza prin:a. modificari de culoare si aspect ale gingieib. reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontalec. atrofie osoasa orizontalad. tumefactii gingivalee. hipertrofieRaspuns: b,c pag 191

4.Gingivitele induse de placa bacteriana:

a. histopatologic jonctiunea gingivo-dentara este integrab. microbiologic nu se cunoaste o flora bacteriana particulara asociatac. clinic prezinta cea mai mare prevalenta si incidenta in clinica bolilor parodontiului marginald .radiologic se observa modificari e. clinic,unii pacienti acuza prurit,usturime gingivalaRaspuns: a,c,e pag 192

5.Aspecte histopatologice in gingivite din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu:a. bolnavii cardiaci netratati prezinta o subtiere a vaselor din corionb. bolnavii tratati cu nifedipin prezinta o matrice fibroasa slab dezvoltatac. bolnavii tratati cu nifedipin si diltiazem prezinta material extracelular asemanator laminei bazaled. bolnavii netratati prezinta zone intinse de edeme. la bolnavii netratati apar semne de suferinta la nivelul mitocondriilorRaspuns:c,d pag 193

6.Gingivitele descuamative:a. evolutia este in general lent progresivab. se asociaza frecvent cu boli generalec. gingia are o culoare rosie viecare sangereaza cu usurintad. fumatul este un factor favorizante. gingia este dureroasa la periaj,masticatie si sangereaza in aceste situatiiRaspuns: c,e pag 194

7.Diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:a. leziunile distructive afecteaza parodontiul margoinal profoundb. fumatul si stresul sunt factori favorizantic.prevalenta maxima este la adultid. prevalenta maxima este la tinerie. apar mai frecvent la femei,la menopauzaRaspuns: a,b,c pag 194

8.Criteriile pe care se face diagnosticule de parodontita agresiva sunt:a. apar de obicei dupa varsta de 30-40 anib. este mai rara in comparative cu parodontita cronicac. disjunctia gingivo-osoasase realizeaza rapidd. distructia osoasa este redusae. distructia osoasa se realizeaza rapidRaspuns: b,c,e pag 196

9.Diferentele dintre forma de parodontita agresiva localizata sic ea generalizata sunt:a. forma localizata este depistata la pubertateb. forma generalizata apare in jurul varstei de 30 anic. in forma localizata tartrul subgingival este prezentd. in forma localizata tartrul subgingival este absente. distructiile parodontale afecteaza de regula incisivii si primii molari permanenti in forma localizataRaspuns: a,b,d,e pag 197

10.Parodontitele marginale cornice:a. sunt considerate parodontitele adultuluib. apar peste varsta de 25 anic. apar peste varsta de 40 anid. aparitia de pungi parodontale este principalul semn de imbolnaviree. apar fase pungi parodontaleRaspuns: a,c,d pag 194

11.Anamneza ofera informatii privitoare la :a. motivele prezentarii la medicb. precizarea formei clinice de imbolnavirec. evolutia si efectul unor tratamente anterioared. momentul aparitiei boliie. sunt date obtinute in urma examenelor complementareRaspuns: a,c,d pag 189

12.Degenerescenta:a. se manifesta prin reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontaleb. se manifesta prin marirea volumului structurilor parodontalec. se manifesta prin atrofie osoasa orizontala si verticalad. se manifesta prin atrofie ososasa orizontalae. poate fi usoara , medie sau gravaRaspuns: a,d,e pag 191

13. Severitatea bolii parodontale este:a. moderata(pungi parodontale de 3-5 mm)b. mare(pungi parodontale de la 4 mm si peste aceasta valoare)c. mare(pungi parodontale de la 6 mm si peste aceasta valoare)d. severa(pungi parodontale peste 5 mm)e. medieRaspuns: a,c pag191

14. In parodontite ca factori favorizanti amintim:a. diabetb. fumatulc. factori iatrogenicd. carente vitaminicee. stresulRaspuns: b,c,e pag 195

TEMA 45 - CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINALH.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie - Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009

1.*Parodontita distrofica este :a. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratamentb. parodontita marginala cronica mixtac. parodontita marginala agresiva rapid progresivad. parodontita juvenilae. parodontita marginala cronica superficialaRaspuns: b pag 219

2.*Urmatoarele medicamente au ca effect secundar gingivite hiperplazice:a. hidantoinab. prednisonulc. metronidazoluld. betablocantelee. cefalosporineleRaspuns: a pag 218

3.*Cate categorii de gingivita cuprinde clasificarea lui F. Carranza?a. 10b. 9c. 6d. 7e. 8Raspuns: b pag 210

4.*Gingivita descuamativa face parte din:a. parodontite agresiveb. parodontite marginale cornicec. manifestari ale traumei ocluzaled. gingivite neinduse de placa bacteriana specificae. gingivite induse de placa bacteriana specificaRaspuns: d pag 218

5.*Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana face parte in clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti din:a. gingivite neinduse de placa bacteriana specificab. gingivite induse de placa bacteriana specificac. tumori gingivo-parodontaled. parodontita distroficae. gingivita alergicaRaspuns: b pag 218

6.*Dupa Carranza in parodontite intra urmatoarele afectiuni:a. atrofia parodontalab. trauma ocluzalac. gingivita asociata cu dermatoze

d. parodontita rapid progresiva a adultuluie. manifestari parodontale ale unor boli generaleRaspuns: d pag 210

7.*Fermin Carranza a clasificat bolile parodontale astfel:a. gingivite,parodontite,trauma ocluzalab. gingivite,parodontoza,atrofie parodontalac. gingivite,parodontoamed.atrofie parodontala si trauma ocluzalae. periodontite,gingivite,gingivozeRaspuns: a pag 210

8.*Clasificarea lui Carranza cuprinde :a. 5 claseb. 3 clasec. 4 clased. 7 clasee. 9 claseRaspuns: a pag 210

9.*Gingivita de pubertate face parte din:a. gingivite hiperplaziceb. gingivite simptomatice,frecvent hiperplazicec. parodontite agresived. gingivite din cursul unor stari fiziologicee.parodontite marginale corniceRaspuns: d pag 218

10. *Parodontita marginala cronica superficiala intra in clasa:a. gingiviteb. parodontite marginalec. trauma ocluzalad. retractie gingivalae. tumori gingivo-parodontaleRaspuns: b pag 219

Complement multiplu1.In clasificarea lui F. Carranza gasim urmatoarele forme de imbolnavire:a. gingivite si parodontiteb. gingivite si parodontoamec. gingivite,parodontite si parodontozed. gingivite,parodontite,trauma ocluzala,manifestari parodontale ale unor boli sistemicee. parodontite,gingivite,parodontoze,parodontoameRaspuns: a,d pag 210

2.Parodontita marginala cronica superficiala poate fi:a. inflamatorieb. de involutie precocec. hiperplazicad. traumaticae. prepubertalaRaspuns: b,c pag 219

3.Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:a. gingivita cronicab. gingivita de iritatiec. gingivita alergicad. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbianae. gingivita din cursul unor stari fiziologiceRaspuns: a,c,d,e pag 218

4.Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:a.gingivo-stomatita herpeticab. gingivita alergicac. gingivo-stomatita de menopauzad. gingivo-stomatita aftoasa recidivantae. gingivo-stomatita ulcero-necroticaRaspuns: a,e pag 210

5. Parodontitele la adulti pot fi:a. parodontita acuta juvenilab. parodontita distroficac. parodontita marginala agresiva rapid progresivad. parodontita prepubertala precocee. parodontita ulcero-necroticaRaspuns: b,c,e pag 210

6.Principalele forme de imbolnavire ale parodontiului marginal sunt:a. gingviteb. atrofia parodontalac. hiperplaziad. parodontitee. parodontoameRaspuns: a,b,d pag 210

7.Dupa Carranza clasele de parodontite sunt:a. parodontita lent-progresivab. parodontita ulcero-necroticac. parodontita refractara la tratamentd. parodontita juvenilae. parodontita rapid progresiva a adultului

Raspuns: a,b,c,d,e pag 210

8.Gingivitele simptomatice ,frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:a. diabetb. TBCc. carenta de vitamina Cd. hepatita Be. boli hematologiceRaspuns: a,c,e pag 218

9.Gingivitele din cursul unor stari fiziologice sunt:a. gingivita de pubertateb. gingivita de diabetc. gingivita din carenta vitaminei Cd. gingivita de sarcinae. gingivita de menopauzaRaspuns: a,d,e pag 218

10.JACCARD sustine in 1993 existenta unor inflamatii care include:a. atrofia presenilab. gingivita purac. gingivita preparodontalad. paradentitise. paradentosisRaspuns: b,c pag 206

11.Parodontita prepubertala este:a. parodontita juvenilab. asociata cu leucemiac. localizata si generalizatad. asociata sindromului DOWNe. asociata bolii CROHNRaspuns: b,d,e pag 219

12.Leziunile gingivale traumatice pot fi:a. fiziceb. chimicec. din histoplasmozad. termicee. din varicelaRaspuns: a,b,d pag 219

13.Bolile hematologice in care apar gingivite sunt:a. leucemii acute si corniceb. anemiic. trombocitipenii

d. agranulocitozae.diabetRaspuns: a,b,c,d pag 218

14.Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt:a. gingivita hiperplazica prin cyclosporineb. gingivita alergicac. gingivita descuamativad. gingivita hiperplazica ereditarae. gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciuRaspuns: b,c,d pag 218

15. Parondontitele marginale cornice pot fi:a. superficialab. profunda lent progresivac. prepubertalad. juvenilae. distrofica(mixta) Raspuns: a,b,e pag 219

16.Clasificarea lui Carranza Jr descrie:a. parodontiteb. parodontozec. atrofie parodontalad. trauma ocluzalae. parodontoameRaspuns: a,c,d pag 210

17.Carranza in 1951 descrie:a. sindromul periodontal inflamator superficial sau profundb. sindromul periodontal traumatic compensate sau necompensatc. sindromul periodontal inflamator superficial si profoundd. sindromul periodontal combinate. sindromul periodontal simpluRaspuns:b,c,d pag 209

18.Reactiile alergice gingivale pot fi la:a. ape de gurab. paste de dintic. carbohidratid. mercure. aditivi alimentarRaspuns: a,b,d,e pag 215

19.Bolile parodontale distructive sunt:a. parodontita juvenila

b. parodontite agresive localizatec. abcesele parodontiuluid. parodontita prepubertalae. parodontita ulcerate si necrozantaRaspuns: b,c,e pag 215

20.Gingivitele induse de placa bacteriana specifica sunt:a. gingivita cronica simplab. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbianac. gingivita alergicad. gingivita descuamativae. gingivita hiperplazica ereditaraRaspuns: a,b pag 218

TEMA 46 - FORME CLINICE-SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE SI PARODONTITE

MARGINALEH.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie - Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009

1.*Sangerarea gingivala poate fi provocata de :a. obturatii in excesb. cavitati carioase aproximalec. explorarea cu sondad. carii secundare retentivee. cavitati carioase de coletRaspuns: c pag 224

2.*Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana :a. are ca factor favorizant contactul traumatic si retentive in raport cu gingia al unor aparate ortodonticeb.obiectiv gingia nu sufera modificaric. suprafata gingiei este ulcerate pe zone intinsed.consistenta gingiei este ferma in prezenta suprainfectariie. cariile secundare retentive nu constituie factor favorizantRaspuns: a pag 225

3.*Subiectiv in gingivostomatita ulcero-necrotica pacientul acuza:a. usoare dureri la atingerea gingieib. limitarea deschiderii gurii prin trismusc. accentuarea durerilor la contactul cu alimente recid.usoara halenae.prurit gingivalRaspuns: b pag 243

4.*Complicatii ale pericironaritelor pot fi:

a.septicemieb.nomac.gingivostomatita aftoasad.gingivostomatita ulcero-necroticae.edem faringianRaspuns: d pag 245

5.*Histopatologic, in gingivita alergica se constata:a. alterari celulare in stratul cornosb. alterari ale membranei bazalec. hiperkeratozad. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epitelialee. vascularizatie redusa in corionul gingivalRaspuns: c pag 246

6.*Parodontita prepubertala poate fi asociata cu:a. sindromul DOWNb. boala BEHCETc.sarcomul KAPOSId. infectii virale cu HPVe. sindromul PLUMMER-VINSONRaspuns: a pag 255

7.*Scorbutul poate sa apara:a. la copii in primii 3 ani de viatab. la vastnici cu deficiente de nutritiec. la adolescenti si tinerid. la bolnavi cu leucemie acutae. in general in conditii bune de viataRaspuns: b pag 232

8.*In gingivita hiperplazica din leucemii:a. numarul de leucocite variaza intre 8.000 si 110.000/mm³b. starea generala este nu este afectatac. apare cel mai frecvent in leucemia cronicad.ulceratiile apar frecvent pe gingiee.ulceratiile sunt nedureroaseRaspuns: d pag 234

9.*Gingivita cronica simpla,necomplicata:a.este de cauza microbianab. este de cauza micoticac. este de cauza viraled. apare in cadrul unor boli sistemicee. apare in lichenul plan sau alte dermatozeRaspuns: a pag 221

10.*Parodontita juvenila este:a. o parodontita rapid progresiva b. o parodontita ulcero-necroticac. o parodontita rapid progresiva precoced. o atrofie parodontalae. o forma de gingivita hiperplazica,ca effect secundar al unor medicamenteRaspuns:a. pag 256

Complement multiplu1.Gingivita cronica (simpla,necomplicata) are urmatoarele semne clinice obiective:a. gingia are culoarea rosu deschisb. sangerare la masticatiec. frecvent apar pungi falsed. hipersalivatie vascoasae. consistenta gingiei este ferma in formele inflamatorii exsudativeRaspuns: a,b,c pag 224

2.Histopatologic,in gingivita de sarcina se evidentiaza:a.cresterea fluxului sanguine in teritoriul capilar si venularb. zonele de hiperkeratoza alterneaza cu zonele ulceratec. aparitia zonelor de segregatie intre celulele epitelialed. in corion se observa un bogat infiltrate inflamator leucocitare. atrofia epiteliului sulcular si oralRaspuns: b,c,d pag 228

3.Principalele microorganisme din santul gingival in gingivite associate cu diabetul zaharat insulino-dependent sunt:a. prophyromonas gingivalisb. prevotella intermediac. veillonela parvulad. reponema denticolae. fusobacteriumRaspuns: c,e pag 230

4.Gingia in cursul diabetului poate prezenta:a. sangerari usoare la atingereb. dureri intense la atingerea gingieic. polipi gingivali sesili sau pediculatid. senzatie de gust metallic si alterate. frecvent pungi falseRaspuns: a,c,e pag 231

5.Carenta in vitamina C are urmatoarele efecte:a. cresterea permeabilitatii capilareb. cresterea integritatii peretilor vasculari

c. scaderea permeabilitatii mucoasei oraled. scaderea sintezei de collagene. modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelorRaspuns: d,e pag 232

6.Hiperplazia gingivala in gingivita hiperplazica prin antagonoisti de calciu are urmatoarele aspecte clinice:a. are caracter generalizat si predomina vestibular si interdentarb. consistenta gingiei este la inceput mai ferma,dar in timp devine moale,depresibilac.culoarea gingiei variaza de la rosu deschis pana la rosu congestived. hiperplazia gingivala este de tip nodular in marea majoritate a cazurilore. volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de doza in care a fost administrat medicamentulRaspuns: a,b,e pag 240

7.In producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate urmatoarele specii:a. actinomycesb. porphyromonas gingivalisc. prevotella intermediad. campylobacter rectuse. tannerella forsythensisRaspuns: b,c pag 242

8.Factorii favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica sunt:a. pericoronariteleb. fumatul pasivc. carenta vitaminei Cd. boli hematologicee. tumori maligneRaspuns: a,c,d,e pag 242

9.LISTGARTEN descrie la nivelul zonelor ulcerate si necrozate:a. zona de ulceratieb. zona de necrozac. zona bacterianad. zona de infiltratie spirochetalae. zona saraca in leucociteRaspuns: b,c,d pag242

10.Obiectiv,in gingivostomatita ulcero-necrotica intalnim:a. hipersalivatie vascoasab.adenopatie regionalac. suprafata gingiei este neteda,lucioasad.sangerarea apare doar la masticatiee. aspect decapitat al papilelor interdentareRaspuns: a,b,e pag 243

11.Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:a. leucemie cronicab.agranulocitizac. meningitad. abces cerebrale. gingivostomatita aftoasaRaspuns: b,e pag 244

12.Gingivostomatita ulcero-necrotica poate avea ca si complicatii urmatoarele:a. stomatita gangrenoasab. candidoza acutac. septicemiad. gingivistomatita aftoasae. meningita Raspuns: a,c,e pag 244

13.In forma acuta pericoronaritele au urmatoarea simptomatologie:a. dureri intense la atingerea gingieib. halena fetida intensec. hipersalivatied. trismuse. pungi falseRaspuns: c,d pag 245

14.Gingivita cronica descuamativa:a. leziunile pot fi de tip lichenoidb. leziunule au o culoare alb-sidefiec. suprafata gingiei este neteda,lucioasad. leziunile pot fi de tip bulose. leziunile pot fi sub forma de placardRaspuns: a,c,d pag 248

15.Herpangina:a. apare la adultib. apare in special varac. se poate insoti de infectii cutanated. leziunile sunt de tip eritematos la nivelul mucoasei jugalee. apare primavaraRaspuns: b,c pag 251

16.Leziunile candidozice la adulti au urmaoarele forme clinice:a. fisuri si ulceratii ale comisurilor cavitatii oraleb. uneori xerostomiec. hipertrofia papilelor filiforme ale limbiid.hiperkeratoza epiteliului gingival,linguale. aspect de tip pseudomembranos ,placi albe de tip lapte inchegat

Raspuns: a,b,d pag 253

17.Subiectiv,in parodontita marginala cronica profunda lent progresiva ,intalnim:a. hiperestezie dentinarab.usturimi gingivalec.tulburari de masticatied. manifestari psihice anxios-obsesive exaggeratee. tulburari de fonatieRaspuns: c,d,e pag 263

18.In parodontita distrofica intalnim:a. fisuri STILLMANb. hipoesteziec. festonul McCALLd. hiperesteziee. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si marginala reduseRaspuns: a,c,d,e pag 267

19.Manifestarile orale cele mai intalnite la bolnavii cu SIDAa. leucoplazie viloasa la nivelul limbiib. rareori infectii micoticec. hipopigmentatie a mucoasei oraled. faringita si disfagiee. senzatii de arsura la nivelul mucoasei oraleRaspuns: a,d,e pag 271

20.Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de urmatorii factori:a. bruxismulb. unele obiceiuri vicioasec. depuneri mici de tartru in zona santului gingivald. gingivectomiae. tulburari de eruptieRaspuns: a,b,d,e pag 27

Tema nr. 47. EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE PARODONTOPATIILOR

Bibliografie asociatăH. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1. Parodontita marginala cronica profunda a adultului:a. evolueaza in mod lentb. este foarte rar intalnitac. este foarte greu de identificatd. prezinta rezorbtie osoasa incertae. uneori este insotita de mobilitate dentara

Răspuns – a. (pag. 282)

*2. Evolutia gingivitei cronice spre parodontita marginala nu este influentata de:a. obiceiuri vicioaseb. trauma ocluzalac. varstad. aparitia unor boli generalee. prezenta placii bacterieneRăspuns – c. (pag. 282)

*3. Complicatiile bolilor parodontale sunt:a. gingivostomatita ulceronecoticab. abcesul parodontal marginalc. gingivita cronicad. sangerari gingivalee. jena dureroasa la masticatieRăspuns – b. (pag. 283)

*4. Simptomatologia abcesului parodontal se remarca prin:a. dureri intense,violente,iradiateb. tumefactie in 1/3 apicala radicularac. caracterul matinald. aparitia doar la pacientii tinerie. mobilitate dentara generalizataRăspuns – a. (pag. 283)

*5. Complicatiile locoregionale ale abcesului parodontal sunt:a. colecistita prin piofagieb. septicemiec. sinuzita maxilarad. lacune cuneiformee. cariile radiculareRăspuns – c. (pag. 286)

*6. Hiperestezia dentinara:a. afecteaza doar dintii pacientilor varstnicib. nu este influentata de nivelul marginii gingivalec. nu are un tratament eficientd. este in mod determinant influentata de prezenta placii bacterienee. nu este influentata in mod evident de sexul pacientuluiRăspuns – d. (pag. 285)*7. Parodontita marginala cronica profunda are urmatoarele caracteristici:a. este intodeauna complicatia unei gingivite croniceb. evolueaza lent si este relativ frecvent intalnitac. nu este influentata de factorii locali favorizantid. are un prognostic ce nu depinde degradul de rezorbtie osoasa

e. are un prognostic ce nu depinde de gradul de mobilitate dentaraRăspuns – b. (pag. 282)

*8. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:a. in forma rapid progresiva ,are o evolutie accelerata si un prognostic rezervatb. in forma cu mobilitate dentara gradul III nu indica un prognostic rezervatc. este o afectiune determinata de pulpitele acute retrograde si laterograded. nu beneficiaza de un tratament eficiente. are ca si criteriu absolut de certitudine in formularea prognosticului: rezorbtia osoasa pe mai mult de ½ din radacinaRăspuns – a. (pag. 282)

*9. Simptomatologia subiectiva a abcesului parodontal marginal consta in:a. edemul marginii gingivaleb. jena dureroasa la masticatie ,localizata,de intensitate mediec. mucoasa rosie ,destinsad. aparitia rezorbtiei osoasee. percutie dureroasa a dintilorRăspuns – b. (pag. 283)

*10. Simptomatologia obiectiva a abcesului parodontal marginal,consta in:a. dureri intense, violente, care pot iradia in zonele invecinateb. tumefactie difuza, extinsac. mucoasa palida, atonad. tumefactie circumscrisa, rotunda, ovalara, cu dimensiuni 1-2 mm, pana la1,5 cme. modificari discrete ale gingivo mucoaseiRăspuns – d. (pag. 284)

Complement multiplu1. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:a. hiperestezia dentinarab. pulpite acute laterograde sau retrogradec. gingivostomatita ulcero-necroticad. abcesul parodontal marginale. septicemieRăspuns – a, b, d. (pag. 283)

2. Hiperestezia radiculara poate apare dupa:a. retractii gingivale prin involutieb. trauma ocluzalac. detartrajd. gingivectomiee. osteite,osteomieliteRăspuns – a, c, d. (pag. 285)

3. Mecanismele de producere ale hiperesteziei pot fi:

a. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase din smaltb. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinarec. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizid. stimularea prelungirilor odostoblastice din tubii dentinarie. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prim mecanisme hidrodinamiceRăspuns – b, d, e. (pag. 285)

4. Abcesul parodontal marginal:a. este o complicatie a parodontitei marginale croniceb. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungii parodontalec. se recomanda masajul si golirea continutului pungilor prin intepare si exprimared. este mai rar localizat vestibular e. poate fi reprezentat uneori de microabcese multipleRăspuns – a, b, e. (pag. 283)

5. Simtomatologia subiectiva a abcesului parodontal se manifesta prin:a. jena dureroasa la masticatie localizata,de intensitate medie b. adenopatie locoregionala frecventa c. aparitia orificiului fistulosd. dureri ce pot iradia in zone invecinare fiind consecinta unor complicatii supraadaugate: pulpita acuta sau parodontita acuta pe cale retrogradae. simtomatologia este redusaRăspuns – a, b, d. (pag. 283)

6. Simtomatologia obiectiva a abcesului parodontal se caracterizeaza prin:a. tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalarab. mucoasa acoperitoare este intinsa,rosie,lucioasa si in zona de bombare maxima poate prezenta o portiune alb-galbuiec. consistenta abcesului parodontal situat vestibular este foarte fermad. percutia tranversala a dintilor limitrofi este nedureroasae. celulita buzei superioare atunci cand abcesul parodontal marginal este localizat la nivelul incisivilor superiori Răspuns – a, b, e (pag. 284)

7. In formarea lacunelor cuneiforme se asigura un rol important:a. lipsei de igienab. sistemului nervos,frecvent pe fond de stres sau distonie neurovegetativac. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesivd. traumei ocluzalee. eroziunii chimice acideRăspuns – b, c, d, e. (pag. 285)

8. Cariile situate sub coletul anatomic:a. rezulta prin periaj excesiv

b. apar dupa chiuretaj radicularc. sunt favorizate de rezistenta scazuta a dentineid. sunt favorizate de rezistenta scazuta a cementuluie. mai sunt denumite lacune cuneiformeRăspuns – c, d. (pag. 285)

9. Parodontitele apicale pe cale retrograda:a. pot fi acuteb. pot fi cronicec. au frecventa foarte micad. nu prezinta modificari radiologice notabilee. pot fi insotite de.resorbtii osoase extinseRăspuns – a, b, e. (pag. 286)

10. Complicatiile regionale ale afectiunilor cronice parodontale pot fi:a. mobilitate dentarab. sinuzita maxilarac. edem accentuat al marginii gingivaled. celulitae. septicemia Răspuns – b, d. (pag. 286)

11. Necroza pulpara:a. poate fi intalnita la dintii parodontotici cu mobilitate patologica b. este o consecinta obligatorie a bolii parodontalec. apare mai frecvent decat parodontitele apicale pe cale retrogradad. poate apare in cursul interventiilor chirurgicale in pungile adanci e. este o consecinta a traumelor mecaniceRăspuns – a, d, e. (pag. 286)

12. Prognosticul bolilor parodontale:a. este influentat de gradul de resorbtie ososasab. nu poate fi precizatc. depinde de mobilitatea patologica dentarad. depinde de medice. este intotdeauna favorabil in parodontita prepubertaraRăspuns – a, c. (pag. 282)

13. Intotdeauna vom avea un prognostic favorabil daca:a. resorbtia osoasa este pe mai mult de doua suprafeteb. resorbtia depaseste jumatate din lungimea radaciniic. reactivitatea locala este bunad. mobilitatea este gradul IIIe. exista o maniera terapeutica multumitoareRăspuns – c, e. (pag. 282)

14. Evolutia parodontitei juvenile:a. poate fi favorabila b. este foarte lenta si este cea mai frecventac. este cea mai rapida si determina avulsia dintilord. poate fi refractara la tratament e. nu este influentata de bolile generaleRăspuns – a, d.

(pag. 282)15. Factorii locali:a. nu influenteaza evolutia bolilor parodontaleb. pot fi reprezentati de.lacunele cuneiforme,cu un rol determinant in evolutia bolilor parodontale c. sunt primii care influenteaza evolutia parodontitelor marginale croniced. influenteaza in mica masura evolutia paradontitei marginale cronicee. ce influenteaza bolile parodontale pot fi: obiceiurile vicioase, trauma ocluzala, fumatulRăspuns – d, e. (pag. 282)

16. Complicatiile locale ale parodontitei marginale cronice :a. sunt manifestari izolateb. pot determina hiperestezie dentinarac. pot duce la aparitia pulpitelor acute laterograde si retrorograded. sunt reprezentate in special de gingivostomatita ulcero-necroticae. pot fii reprezentate de necroze pulpareRăspuns – b, c, d. (pag. 283)

17. Hiperestezia dentinara:a. nu este determinata de agentii mecanicib. nu este influentata de prezenta placii bacterienec. se poate instala dupa interventii chirurgicale si detartrajd. are atribuite mai multe mecanisme de produceree. poate deveni manifesta la contactul cu alimente reci sau caldeRăspuns – c, d, e. (pag. 285)

18. Mecanismele de producere a hiperesteziei dentinare sunt urmatoarele:a. stimularea directa a unor terminatii nervoaseb. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinaric. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glucide in cursul agresiunilor asupra pulpeid. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamicee. prin fenomene coloid osmoticeRăspuns – a, b, d. (pag. 285)

19. Un rol important in aparitia lacunelor cuneiforme este atribuit urmatorilor factori:a. traumei ocluzaleb. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesivc. lipsei de igiena

d. tartrului dentare. eroziunii chimice acideRăspuns – a, b, e. (pag. 285)

20. Complicatiile loco-regionale ce pot surveni ulterior unei parodontite marginale cronice pot fii:a. celuliteleb. parotiditelec. osteitele si osteomieliteled. sinuzitele maxilaree. septicemiileRăspuns – a, c, d. (pag. 286)

Tema nr. 48. TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE

Bibliografie asociatăH. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1. Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in:a. reechilibrare dento-ocluzalab. tratament ortodonticc. tratamentul complicatiilor acuted. restaurari odontalee. tratamentde bioreactivareRăspuns – c. (pag. 289)

*2. Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:a. debridare gingivalab. indepartarea placii bacteriene prin periajc. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibiled. detartraj supragingivale. detartraj subgingivalRăspuns – b. (pag. 292)

*3. Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunta. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivaleb. nu produc lezari gingivalec. se degradeaza mecanic in timp relativ scurtd. nu retin apa si detriyusurile organicee. flexibilitatea crecuta

Răspuns – c. (pag. 293)

*4. Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele:a. este un agent antimicrobian foarte activb. inhiba formarea placii bacterienec. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amard. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timpe. determina sangerari gingivaleRăspuns – c. (pag. 229)

*5. In cazul inflamatiei papilei interdentare, vecina procesului carios este recomandabil sa:a. se obtureze definitiv cavitatea proximala, in scopul reducerii inflamatiei localeb. nu se efectueze excizia chirurgicala ,datorita pericolului de combustie necontrolata a tesuturilor invecinatec. se efectueze un tratament antimicrobian eficientd. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringentee. nu se foloseasca bizotatoarele de prag gingival,datorita riscului de sangerareRăspuns – c. (pag. 335)

*6. Substantele medicamentoase cu eliberare lenta au urmatoarele caracteristici:a. se gasesc sub forma de solutiib. sunt utilizate in tratamentul gingivitelor simplec. se injecteaza in fosa canina la maxilard. sunt utilizate in mezoterapiee. sunt utilizate in tratamentul antimicrobian al pungilor parodontale si al abcesului marginalRăspuns – e. (pag. 340)

*7. Care din urmatoarele caracteristici nu pot fi asociate unui antiseptic:a. actiune antimicrobiana selectivab. sunt substante cu actiune bacteriostaticac. in doze active nu sunt toxice pentru tesuturid. denatureaza proteinele microbienee. blocheaza enzimele microbieneRăspuns – a. (pag. 342-344)

*8. Clorura de zinc este un antiseptic foarte des utilizat, deoarece:a. distruge membrana celulara bacterianab. are actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasovonstrictorc. exercita o actiune anticolagenoliticad. are efect benefic de conditionare a suprafetelor radicularee. este usor de aplicat sub forma de matrici si fibre nedegradabileRăspuns – b. (pag. 345-347)

*9. Tetraciclina este un antibiotic folosit in tratamentul parodontitelor marginale cronice pentru urmatoarele avantaje:a. este activa asupra streptococilor beta hemolitici

b. realizeaza concentratii scazute in santul gingivalc. este eficienta intr-un interval foarte scurt de timp, maxim 7 ziled. se concentreaza preferential in structurile osoase, la nivelul dintilor si al oaselor maxilaree. poate fii utilizata in timpul sarcinii si la copii sub 6-7 aniRăspuns – d. (pag. 349)

*10. In cazul tratamentului cu antibiotice este recomandabil sa;a. nu se asocieze antibioticele administrate pe cale oralab. se administreze metronidazol in infectiile in care predomina Actinobacillus Actinomicetemcomitansc. sa fie administrat inainte si dupa manoperele sangerande: detartaj subgingival, debridare gingivalad. administram de preferinta metronidazol in timpul sarciniie. se administreze clindamicina in parodontita juvenilaRăspuns – c. (pag. 358-359)

Complement multiplu1. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa:a. sa fie instituit cat mai precoceb. sa fie sustinutc. sa fie complexd. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratamente. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacientiRăspuns – a, b, c. (pag. 288)

2. In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament:a. simpla indepartara a factorilor locali este suficientab. nu este necesara suprimarea microulceratiilorc. se recomanda biostimularead. tratamentul este individualizat de la caz la caze. tratamentul initial poate fi orientat in functie de primele rezultateRăspuns – c, d, e. (pag. 289)

3. Igienizarea efectuata de catre medic urmareste:a. debridarea gingivala prin indepartarea placii bacterieneb. detartrajul supragingivalc. tratamentul de bioreactivared .tratamentul antimicrobian e. detartrajul subgingival profesionalRăspuns – a, b, e. (pag. 290)

4. Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste:a. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginalb. urmareste prevenirea recidivelorc. aplicarea tuturor masurilor de igienizare a cavitatii bucaled. impiedecarea aparatiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale

e. aplicarea unui program special,individualizatRăspuns – c, d. (pag. 291)

5. Prin igienizare se intelege:a. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necroticb. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului marginalc. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate de catre pacient si medicd. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobienee. nu include chiuretajul radicularRăspuns – a, b, c. (pag. 292)

6. Obiectivele periajului gingivodentar sunt:a. sa indeparteze placa bacteriana si depozitele moib. stimularea circulatiei,vascularizatiei si cheratinizarii gingieic. se realizeaza doar dupa programe complexe,cu tehnici speciale d. este metoda principala de tratament in majoritatea afectiunilor parodontalee. sa se realizeze atat cu perii de dinti obisnuite cat si cu perii de dinti actionate electricRăspuns – a, b, e. (pag. 293)

7. Periajul dentar implica urmatoarele truisme a. periajul de seara este obligatoriub. periajul matinal actioneaza ca un masaj pe tesutul gingival stimuland cheratinizarea normalac. nu este recomandabil adaugarea apelor de gura in completarea periajuluid. utilizarea firului de matase si a scobitorilor din lemn moale sunt practici depasitee. timpul de periaj este variabil,intre 3-5 minuteRăspuns – a, b, e. (pag. 295)

8. Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici:a. vizeaza santul gingivalb. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dinteluic. are potential traumatic d. nu esteindidcata persoanelor sanatoasee. nu este o metoda usor de invatatRăspuns – a, b, c. (pag. 296)

9. Periile dentare aspre favorizeaza:a. periajul in zonele santului gingivalb. retractia gingivalac. curatirea, sunt cele mai recomandate pentru curatired. suprainfectarea gingivala,aparitia de abcese gingivalee. uzura cementului radicularRăspuns – b, d, e. (pag. 294)

10. In compozitia pastelor de dinti intra:a. substante abrazive 30-35 %

b. substante abrazive 95%c. formaldehida si fluorurid. intotdeauna substante antibioticee. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,sanguinarinaRăspuns – a, c, e. (pag. 304)

11. Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme:a. reducerea glicolizeib. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbienec. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivid. nu ataca enzimele microbienee. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatitaRăspuns – a, b, c. (pag. 331)

12. In cazul existentei unei hiperplazii gingivale intr-un proces carios se recomanda urmatoarea atitudine:a. se trimite in clinica chirurgie OMFb. se desfiinteaza polipul prin cauterizare chimica sau electricac. mesare cu substante cu actiune astringentad. gingivectomiee. atingeri cu perhidrolRăspuns – b, d. (pag. 333)

13. Existenta unei papile interdentare inflamate in vecinatatea unui proces carios presupune:a. tratarea inflamatiei prin indepartare tartrului si administrare topica de antiinflamatoareb. ca sangerarea nu influenteaza decisiv calitatea obturatieic. ca aplicarea digai peste papila inflamata permite obturarea procesului cariosd. electrocauterizarea papileie. se mizeaza pe folosirea substantelor astringenteRăspuns – a, d. (pag. 335)

14. Tratamentul medicamentos antimicrobian:a. este obligatoriu in parodontitele marginale cronice profunde cu pungi parodontaleb. poate stopa evolutia microulceratiilor c. reduce secretia purulenta favorizand interventia chirurgicalad. favorizeaza dezvoltarea tesutului de granulatiee. favorizeaza desprinderea epitelilui jonctionalRăspuns – a, b, c. (pag. 336)

15. In cazul aplicatiilor subgingivale de medicamente cu eliberare lenta:a. pot fi folosite substante ca tetraciclina,metronidazol,clorhexidrinab. medicamentele se aplica cu ajutorul sondeic. medicamentele pot fi incorporate in matrici nedegradabile:metilceluloza,atilvinilacetatd. sunt recomandate in pungi parodontale cu adancimea 5-8 mme. exista multiple efecte secundareRăspuns – a, c, d. (pag. 340)

16. Antisepticele folosite in parodontologie:a. au actiune selectiva fata de microbib. au actiune bacteriostatica si bactericidac. denatureaza proteinele microbiened. reduc inflamatia si acumularea de placae. nu au efecte toxiceRăspuns – b, c, d. (pag. 243)

17. Peroxidul de hidrogen:a. in concentratie 3% formeaza apa oxigenatab. nu este activ pe germenii anaerobic. are efect cauterizant foarte greu suportat de catre gingied. este folosit in hiperplaziile de sarcinae. are actiune antimicrobiana si antiinflamatorieRăspuns – a, d, e. (pag. 345)

18. Administrarea tetraciclinei in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice este justificata de:a. actiune antimicrobiana,antiinflamatorie,anticolagenoliticab. actiune reparatorie si regenerativa asupra parodontiului marginalc. nu se concentreaza preferential in tesutul ososd. nu realizeaza concentratii crescute in lichidul santului gingivale. concentratiile in lichidul santului gingival sunt de 4-8 micrograme/mlRăspuns – a, b, e. (pag. 348)

19. Administrarea antibioticelor pe cale generala in bolile parodontiului marginal se recomanda:a. in gingivite acute asociate cu manifestari generale si stari febrileb. in abcese parodontale marginale c. prin individualizare eclecticad. nu se recomanda administrarea formulei:amoxicilina,metronidazol,tetraciclinae. deoarece nu determina efecte secundare adverseRăspuns – a, b, c. (pag. 357)

20. Vaccinurile clasice:a. folosesc bacterii distruse prin factori fizico-chimicib. contin bacterii cu putere imunogena slabac. nu protejeaza mucoasa bucalad. vaccinurile ,,vii'' cu virulenta atenuata sunt foarte stabilee. exista riscul reinstalarii virulentei la vaccinurile ,,vii''Răspuns – a, b, c, e. (pag. 368)

TEMA NR. 49. IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI

Bibliografie asociatăH. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1.Valoarea imobilizarii dintilor parodontotici este maxima :a. daca se solidarizeaza 2 dintib. daca se solidarizeaza 6 dintic. indiferent de numard. atunci cand se extinde la dintii hemiarcadei opusee. atunci cand se solidarizeaza cele doua arcade Răspuns – d. (pag. 429)

*2. Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare este:a. la nivelul marginii gingivaleb. la nivelul ,,hipomochlion''c. aproape de marginea incizala sau ocluzalad. pe fetele vestibularee. pe fetele palatinaleRăspuns – c. (pag. 431)

*3. Principiul biologic al aplicarii sistemelor de imobilizare necesita:a. plasarea lor la nivelul punctului de contactb. sa exploateze spatiul liber al ambrazurilor cervicalec. extirparea precoce a organului pulpard. sa nu genereze traume ocluzale sau efecte ortodonticee. uneori poate sa perturbe pentru un timp functiile aparatului dentomaxilarRăspuns – d. (pag. 432)

*4. Ancorajul rigid prin imobilizarea cu sisteme fixe are drept consecinte:a. neutralizarea fortelor paraaxiale nociveb. efect traumatic asupra parodontiului de sustinerec. cresterea mobilitatii dentare d. repartizarea neechilibrata a fortelor pe grupul dentare imobilizate. sacrificiul minim de substantadentaraRăspuns – a. (pag. 433)

*5. Extirparea organului pulpar in scopul imobilizarii dintilor parodontotici:a. determina intotdeauna intensificarea irigatiei parodontaleb. este foarte recomandata in cazul pungilor parodontale adancic. nu se recomanda in cazul agregarii intraradiculared. scade garantat imobilizarea dentarae. se recomanda doar la incisivii cu dimensiuni coronare reduseRăspuns – b. (pag. 435)

*6. Extirparea pulpara in scopul imobilizarii dintilor parodontotici este indicata atunci canda. pulpa dentara prezinta reactivitate crescuta

b. dinti cu pungi parodontale micic. dinti cu procese carioase mari sau obturatii vechi,voluminoased. dinti cu volum coronar maree. dinti cu procese periapicaleRăspuns – c. (pag. 435)

*7. Imobilizarea temporara:a. asigura conditii favorabile pentru vindecarea parodontiuluib. se realizeaza pentru perioade prelungite de timpc. se recomanda pentru dintii cu mobilitate accentuatad. se realizeaza cu ajutorul laboratorului de tehnica dentarae. este o manopera decisiva pentru tratamentul parodontopatiilor marginaleRăspuns – a. (pag. 438)

*8. Caracteristicile pentru ligaturile nemetalice din fir de matase si mase plastice sunt:a. mai dificil de realizatb. nefizionomicec. aplicabile pe toate grupurile dentared. pot dezvolta forte active cu actiune ortodonticae. sunt foarte rezistenteRăspuns – d. (pag. 442)

*9. Avantajele imobilizarii prin ligaturi de sarma sunt:a. se pot aplica doar la nivelul dintilor frontalib. se executa prin tehnologie complexac. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta o perioada mai indelungatad. ligatura are un caracter fix,nedeplasabile. rezistenta mare,prin absenta deformariiRăspuns – c. (pag. 444)

*10. Imobilizarea permanenta realizata in cabinetul de medicina dentara cuprinde:a. coroane acrilice reunite intre eleb. sina de imobilizare Mamlockc. imobilizare intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomiced. punti stabilizatoare e. aparatul de imobilizare ElbrechtRăspuns – c. (pag. 453-456)

Complement multiplu1. Imobilizarea dintilor parodontotici:a. este o metoda de tratament care nu se utilizeaza in prezentb. este un mijloc terapeutic de echilibrare functionalac. nu realizeaza conditii de stabilitate fata de fortele tranversaled. sistemele de imobilizare au evoluat odata cu modernizarile materialelor folosite si a tehnologiei de prelucraree. prelungeste durata de existenta functionala a dintilor

Răspuns – b, d, e. (pag. 427)

2. Principiile de imobilizare a dintilor sunt:a. angrenarea multidirectionala a dintilor mobili in scopul opunerii fata de fortele paraaxialeb. valoarea imobilizarii scade daca este extinsa si la dintii hemiarcade opusec. nu se recomanda angrenarea dintilor cu mobilitate normala alaturi de dinti cu mobilitate crescutad. cele mai bune rezultate se obtin prin sisteme de imobilizare care cuprind toti dintii unei arcadee. fixarea dintilor parodontotici trebuie sa se faca cat mai departe de axul de rotatie al dintelui,vizand marginea incizalaRăspuns – a, d, e. (pag. 428)

3. Din punct de vedere biologic,sistemele de imobilizare trebuie :a. sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificialab. sa fie obligatoriu plasat pe zona punctelor de contact c. sa fie concepute ca un corp de punte suspendat respectand papila interdentarad. in mod obligatoriu sa sacrifice vitalitatea organului pulpare. sa nu produca traume ocluzale sau efecte ortodonticeRăspuns – a, c, e. (pag. 431)

4. Imobilizarea fixa:a. are avantajul unui pret de cost mai scazutb. nu implica sacrificiu de substanta dentarac. neutralizeaza fortele paraaxiale rigided. repartizeaza echilibrat solicitarile pe intregul grup dentar imobilizate. ofera integrare biologica superioaraRăspuns – c, d, e. (pag. 433)

5. Situatiile care indica extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici sunta. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazutab. dinti cu obturatii micic. dinti cu pungi parodontale micid. dinti cu volum coronar mice. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirugicale(luxatii,subluxatii)Răspuns – a, d, e. (pag. 435)

6. Factorii de care se va tine seama in vederea unei bune stabilitati a protezei sunt: a. existenta molarului 3b. nr dintilor restantic. pozitita si directia de implatare a dintilord. morfologia corono-radicularae. calitatea dintilor restantiRăspuns – b, c, d. (pag. 436)

7. Cele mai recomandate solidalizari ale dintilor restanti sunt:a. solidarizarea premolarilor in cadrul edentatilor terminale

b. solidalizarea caninilor intre eic. solidalizarea premolarului 2 cu caninul intr-o punte in edentatiile latero-terminaled. solidalizarea dintilor frontali mobili prin coroane reunite in edentatiile termino-terminalee. solidalizarea premolarilor mobili in edentatiile terminale sau lateraleRăspuns – a, c, d. (pag. 436)

8. Nu vor fi inclusi in sistemele de imobilizare :a. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala marginii incizale mai mare de 2mmb. dintii cu rezorbtie osoasa redusac. dinti laterali cu mobilitate gradul II-IIId. dintii cu mobilitate determinata de o trauma ocluzalae. dintii cu inflamatie si exudat purulent,care nu cedeaza la tratament medicamentos si chirurgicalRăspuns – a, c, d, e. (pag. 437)

9. Imobilizarea temporara prin sisteme extra-coronare:a. se realizeaza pentru o perioada de minimum un anb. este recomandata la dintii cu mobilitate redusa,dupa interventia chirurgicalac. se realizeaza prin ligaturi si atele acrilice mobiled. se foloseste pentru dintii cu parodontita marginala superficialae. se poate realiza in scop diagnostic in scopul aprecierii sanselor de reusita al unui tratament parodontal complexRăspuns – b, c, e. (pag. 437-438)

10. Imobilizarea permanenta:a. uneori succede imobilizarea temporara b. ajuta la stabilizarea functionala,ocluzala a dintilor parodontoticic. se recomanda la dintii cu grad avansat de rezobtie osoasad. se poate institui imediat postchirurgical la dintii cu rezorbtie alvelolara redusa, fara fenomene de halisterezae. se mentine 1,5-2 luniRăspuns – a, b, d. (pag. 438)

11. Imobilizarea temporara:a. nu favorizeaza vindecarea parodontalab. asigura stabilitatea dintilor asupra carora se realizeaza slefuiri selective sau detartrajec. are ca dezavantaj:rezistenta scauzta si creearea de spatii retentived. afecteaza puternic fizionomia e. prin ligaturile cu fir de matase poate fi alicata numai pe dintii frontaliRăspuns – b, c, e. (pag. 441-442)

12. Imobilizarea temporara prin ligatura din sarma de Wipla,cupru,aur:a. se aplica doar pe dintii frontalib. nu necesita corectari si activari in timpc. permite intretinerea unei bune ingiene bucaled. aplicata pe frontalii superiori poate determina blocaje ocluzale daca exista o ocluzie adanca

e. poate determina leziuni ale partilor moi invecinate:buze,obraji,limbaRăspuns – a, d, e. (pag. 444)

13. Imobilizarea permanenta:a. se realizeaza cu ajutorul firelor de matase si a maselor plasticeb. se poate realiza in cabinetul stomatologicc. se realizeaza doar cu ajutorul tehnicianului dentard. se refera la sisteme de fixare intracoronare si pericoronaree. uneori necesita devitalizarea dintilor pe care se aplicaRăspuns – b, d, e. (pag. 452)

14. Imobilizarile permanente realizate in cabinetul de medicina dentara necesita:a. creearea de santuri retentive in 1/3 mijlocie a fetelor linguale sau palantinaleb. creearea de cavitati retentive de clasa a III-ac. utilizarea unor materiale compozite fizionomiced. pastrarea vitalitatii pe dintii lateralie. preparari minim invazive de tip sant-ocluzalRăspuns – a, b, c. (pag. 453)

15. Oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor este confirmata de:a. depuneri de dentina secundara in regiunea cervico-radicularab. starea organului pulparc. durata de folosinta a sistemului de imobilizared. gradul de imbolnavire parodontala a dintilore. sistemul de imobilizare preconizat Răspuns – b, d, e. (pag. 434)

16. Sistemele de imobilizare se aplica pe dintii parodontotici:a. inaintea altor proceduri terapeuticeb. dupa tratament medicamentos sau chirurgicalc. doar daca au pungi mai mari de 6mmd. ca singura alternativa de tratamente. momentul aplicarii variaza de la caz la cazRăspuns – a, b, e. (pag. 438-439)

17. Tensionarea excesiva de la inceput a sarmei de imobilizare, poate saa. produca deplasarib. produca destinderea sarmei urmata de slabirea imobilizariic. produca tensionared. duca la extractia dinteluie. sensibilitate dentinaraRăspuns – a, b, c. (pag. 448)

18. Sina de imobilizare Mamlock:a. se foloseste pentru imobilizarea dintilor frontali

b. este alcatuita din coroane reunitec. este alcatuita din incrustatii prevazute cu pivot radiculard. are risc crescut de descimentaree. are rigiditate mareRăspuns – a, c, e. (pag. 457)

19. Imobilizarea permanenta cu mijloace mobilizabile:a. foloseste coroane 3/4 fixate prin sina orala cu pivoturib. foloseste coroane telescopice c. utilizeaza culised. se recomanda cu precadere pacientilor cu bruxisme. nu asigura o buna fizionomieRăspuns – a, b, c. (pag. 459)

20. Dezavantajele sistemelor extracoronare temporare sunt:a. se executa in timp scurtb. rezistenta si durabilitate scazutac. rigiditate scazutad. instabilitate dimensionalae. nu trebuie refacute frecventRăspuns – b, c, d. (pag. 459)

Tema nr. 50. ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPARE SI SCHEME DE TRATAMENT IN GINGIVITE SI PARODONTITE

Bibliografie asociatăH. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1. Tratamentul gingivitei de sarcina,are urmatoarele obiective:a. hiperplaziile mici si mijlocii se excizeazab. se recomanda mai ales in trimestrul III de sarcinac. este medicamentos si antimicrobian locald. necesita minimum o radiografiee. detartrajul se amana pana dupa nastereRăspuns – c. (pag. 466)

*2. In gingivita cronica simpla:a. nu s-a demonstrat cu certitudine actiunea nociva a placii bacterieneb. pot fi incriminati ca factori favorizanti obturatii in exces,coroane de inveli, neadaptatec. este interzisa aplicarea de substante antiseptice si astringented. nu se produc interferente cu bolile generale asociatee. detartrajul se recomanda extrem de rarRăspuns – b. (pag. 465)

*3. Gingivita de pubertate:a. nu are un tratament bine stabilitb. nu se recomanda tratamentul antimicrobianc. necesita in prima etapa indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacterianad. are contraindicatie majora excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivalee. permite doar indepartarea tartrului supragingivalRăspuns – c. (pag. 466)

*4. In cazul gingivitelor hiperplazice,medicamentoase:a. se intrerupe complet medicatia care a determinat hiperplaziab. tratamentul local este ineficientc. tratamentul chirurgical,se realizeaza cu avizul medicului internistd. nu se cauterizeaza microburjoanele gingivalee. tratamentul local antimicrobian si antiinflamator dupa interventia chirurgicala,nu este justificatRăspuns – c. (pag. 468)

*5. Tratamentul gingivitelor descuamative este reprezentat de:a. igiena locala sustinuta de periaje intensiveb. evitarea aplicatiilor de perhidrol 3/1000c. aplicatii cu colutorii complexe si antibioticed. produse care nu contin prednisone. administrarea medicatiei antivirale,tip:Zovirax,AcyclovirRăspuns – c. (pag. 469)

*6. In tratamentul gingivostomatitei herpetice se pot realiza:a. aplicatii locale cu orthochromeb. aplicatii cu mixtura de propolis si tetraborat de sodiuc. nu se administreaza Rodilemidd. spalaturile cu Ticiverol si Romazulan sunt terapii depasitee. nu trebuie administrate vitamine de tipul:C,B1,B2,ERăspuns – b. (pag. 471)

*7. Gingivostomatitele micotice au ca varianta de tratament:a. administrarea de Nistatin sau Stamicinb. aplicarea unui dren din mesa iodoformatac. pulverizatii cu Spary Codecamd. administrarea de tranchilizante:diazepam,meprobamate. gingivectomieRăspuns – a. (pag. 472)

*8. Practicile conservatoare recomandate in retractiile gingivale constitutionale sunt:a. tehnicile imbunatatite de periaj orizontalb. cresterea numarului si timpului alocat sedintelor de periajc. folosirea pentru clatire a substantelor astringented. folosirea produselor de bioreactivaree. evitarea utilizarii luminii polarizate si a terapiei laser

Răspuns – d. (pag. 474)

*9. Cele mai rapide efecte in cazul tratamentului hiperesteziei dentinare, se obtin cu ajutorul:a. aplicatiilor de hidroxid de calciub. tehnici de detartaj supra si subgingivalc. fluorurii de sodiud. balneofizioterapiee. acid citricRăspuns – c. (pag. 476)

*10. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal consta in:a. indepartarea completa a placii bacterieneb. extractiec. atingeri stricte cu solutie KOH conentratie 20-30%d. incizie la nivelul bombarii maximee. extirpare vitalaRăspuns – d. (pag. 474-475)

Complement multiplu1. Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:a. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoceb. leziunile gingivale incipiente se trateaza conservativc. operatia cu lambou si excizia gingiei fibromatoased. gingivectomie gingivo-plasticae. aplicatii cu perhidrol sau apa oxigenataRăspuns – a, b, e. (pag. 467)

2. Tratamentul gingivitelor hiperplazice medicamentoase:a. in formele cu ulceratii si suprainfectari,se administreaza antimicrobieneb. se poate recurge la gingivectomie si chiuretaj gingimalc. se renunta la tratamentul cu antagonisti de calciud. este frecvent urmat de recidive e. nu se recomanda aplicatii locale de antisepticeRăspuns – a, b, d. (pag. 467-468)

3. Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase se realizeaza cu:a. solutie cloramina 3/1000 b. fenobarbitalc. solutie clorhexidinad. aplicatii locale cu fluocinolone. colutorii complexe cu antibioticeRăspuns – a, c, e. (pag. 468)

4. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulceronecrotice necesita urmatoarele masuri:a. spalaturi bucale largi din ora in ora cu solutii antisepticeb. se extrag resturile radiculare

c. detartraj subgingival cu chiuretele Graceyd. colutorii complexe cu antibiotice,corticosteroizi,anestezice de contacte. la pacientii cu febra,se administreaza antibioticeRăspuns – a, d, e. (pag. 469)

5. Tratamentul pericoronaritelor:a. poate fi preventiv sau curativb. necesita colutorii complexe cu antibiotice c. necesita corticoterapied. consta in aplicatii cu nitrat de argint 30%e. necesita aplicarea unui dren din mesa iodoformata sub capusonul de mucoasaRăspuns – a, b ,e. (pag. 470)

6. Pentru tratamentul gingivitei si gingivostomatitei herpetice,se recomanda:a. aplicatii cu orthochromeb. antialergicec. aplicatii cu albastru de metilen 2% si violet de gentiana 1%d. medicatie antivirala administrata local sau generale. unguente cu antibiotice:tetracilina, negamicin BRăspuns – c, d, e. (pag. 470-471)

7. Pentru tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante,se recomanda:a. infiltratii cu penicilina si xilinab. aplicare de paste sau geluri adezive care contin corticoizic. infiltratii cu hidrocortizonid. corticoterapie(prednison)e. vitaminoterapie:C,B1,B6,B12Răspuns – b, d, e. (pag. 471)

8. Nu se utilizeaza in tratamentul gingivostomatitelor aftoase, urmatoarele medicamente:a. solutii: Romazulan, Ticiverolb. colutorii cu antibioticec. infiltratii cu penicilina si xilinad. imunoprofilaxie specificae. mesa iodoformataRăspuns – c, d, e. (pag. 471)

9. Pentru tratamentul gingivitei si gingivostomatitei micotice se pot utiliza:a. solutie bicarbonat de sodiu 10% pentru spalaturi bucaleb. violet de gentiana 1% pentru aplicatii localec. antibiotice:doxicilina,minociclinad. nistatin sau stamicin e. emdogainRăspuns – a,b,d. (pag. 472)

10. Tratamentul recomandat in cazul parodontitelor juvenile este:

a. administrare de fenistilb. debridare gingivala, detartrajc. radioterapied. tratament microbiane. chiuretaj subgingival,operatii cu lambouRăspuns – b, d, e. (pag. 472)

11. Parodontita marginala agresiva,rapid progresiva necesita urmatorul tratament:a. antimicrobian local si general,care poate sa dureze pana la 6 lunib. aplicatii de clorura de calciu c. tratament chirurgicald. bioterapie de reactivaree. radioterapieRăspuns – a, c, e. (pag. 473)

12. In cazul retractiilor gingivale produse prin distrugerea sau atrofia osului alveolar, se recurge la:a. grefa de tesut conjunctivb. lambou mucogingival deplasat coronar sau lateralc. regenerare tisulara ghidatad.chimioterapiee. extractii dentare multipleRăspuns – a, b, c. (pag. 473)

13. In cazul retractiilor gingivale constitutionale de cauza mecanica,prin trauma ocluzala,se recomanda:a. insusirea de catre pacient a unor tehnici de periaj verticalb. sa foloseasca pentru clatire substante astringentec. periajul cu sared. folosirea procedurilor balneofizioterapeuticee. folosirea produselor de bioreactivare tisularaRăspuns – a, d, e. (pag. 474)

14. Tratamentul tumorilor gingivale se realizeaza prin:a. excizie chirurgicalab. folosirea produselor de reactivare tisularac. radioterapied. lumina polarizatae. chimioterapieRăspuns – a, c, e. (pag. 475)

15. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal,consta in:a. incizie la nivelul bombarii maximeb. periaj cu sare,si frecarea gingiilor cu lamaiec. indepartarea exudatului purulent,prin spalare cu antiseptice

d. instilatii cu pasta TMe. aplicatii cu formalinaRăspuns – a, c, d. (pag. 475)

16. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta in:a. regenerare tisulara ghidatab. utilizarea solutiilor de ferocianura de potasiu si clorura de zincc. utilizarea solutiei de clorura de calciud. aplicatii de fluorura de sodiue. aplicatii de fluorura de mercurRăspuns – b, c, d. (pag. 475)

17. Substantele cu actiune desenzibilizanta,cele mai utilizate in hiperestezia dentinara sunt:a. clorura strontiub. nitrat de potasiuc. pasta TMd. protargole. fluorura stanoasaRăspuns – a, b, e. (pag. 476)

18. Principalele etape de tratament in parodontita marginala cronica superficiala,sunt:a. debridare gingivala, detartajb. atingerea leziunilor zilnic, timp de 7 zile,cu solutie de violet de gentiana 1%c. tratament antimicrobian si antiinflamator, ca in gingivita simplad. echilibrare ocluzalae. bioterapie de reactivareRăspuns – a, c, e. (pag. 472)

19. Tratamentul chirurgical in parodontita marginala cronica superficiala, poate fi realizat prin:a. operatie cu lambou deplasat coronarb. chiuretaj microulcratiilor in pungile falsec. papilectomie in cazul papilelor gingivale de stazad. gingivectomie in formele hiperplazicee. grefa de tesut conjunctivRăspuns – b, c, d. (pag. 472)

20. In cazul afectarii gingivoosoase de gradul II a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali,se recomanda:a. debridare gingivala, detartrajb. chiuretaj subgingivalc. amputatie radiculara d. operatii cu lambou si tehnici de aditiee. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si aditieRăspuns – b, d, e. (pag. 476)