Cuts

I

parodon{iului marginal No{iuni de anatomie 5i morfofiziologie ale

A. Structura parodonliului maryinal1. G]NGIA erupfiei dentare. crrtoureu glngiei sindtoase.e*d';;; grar''urd moierati Nu sdngereazd usor gi are aspectui deaderentS.

Gilgiaacopr*osulalr.eolarqicoletuldin{ilar.Eaiqidefinrtweaz}formaqite:tturaodaticrrflrna]izarea pal. tonsistenla este fermi gi neduercasd la presiune

alcituiti din marginea g'ngir'ali lihs ---r-^- -i-^.irreli liber6 D*r p*net.t* olJ.o'topogrun" qi frurciicnal^estel'{argrnea gingivald liberi: qi oral6; - acoperd coietul dinliior pe felele vestibulard l ftple aproxrmala qi orald cu qrncf interdentard' - t" *.;;;;

prurctatd'

q

gnga

Gingiafix5_aderentd^sauataqat6-acoperaosulalveolarqicementulradicular:marginea gingivai[ se contirlri spre coronar cu

-

1iber6"

gingivale de care este ilelimitatd prin qarrlril marginii

;

I t

,_

libere care poate h c'onstant sau poate lipsi; de care spre apical se continud cu mucoasa alveolari' prin jonc{iunea rnuco-gingivaiS' este delimitata

i es*' i !v'-l \- . _

- pe versantul

;'r ,.Lil1.:'1

:

rotunllt Marginea gingilald litrerd este toz pal, are un contur un qant - Eanlul gtngwa! care are o formeazd * *ptd'u1u dinteltri ad6ncimd t1e 1-2 nrm in condrlii de sinitate' de iocalizare' Papila interdentard are forme diferite' in frrnc{ieastfel:

palatinal ss eontinuE eu rnueoasa palatinalSfar[aexistaodemarca\ie .'L ql -:

-

in regiruea

!,i-'-:* ii "ri it i!i!'.i;

'

'r!

anterioard arc form* d* pirarnidE' avAnd o se unesc fa{6 vestibularl' ora15, meziali qi distaii care de contact; la nivelul Pwrctului in zonele laterale papila va li mai aplatizatE irr sens qi una vestibulo-ora1 u"etd o porliune vestibuiard prmctul de contact printr-o oral6. unite interdentar sub

dru sunl keratinizale qi alcdtuiesc mucoasa masticatonzz Mr:coasa gtngivalS qi cea care acoperd palatul

muchie-col

-

care este expr.rsd direct fortelor masticatorii'

pe planurile adiacente este mai sublire qi nekeratinizat gi este mobilE

A4ucosaah;eolardesfeeontinuEmucoasaflxSirrspreapicalareocrrloaremairoqiedeoareceepiteliul

atingere gi sunt insensibile la presir:ne moderatd,

culoareag*gr"irro*uleesterozo"t"rrtqtaadu{ilesuturilesuntdense'auoconsistec{ifermdla qi ar-r o suprafald cu aspect de coaja

*'ra"g"."-a

cu ugurin{a

gingival[ priveqte inspre cavitatea orali qi se ertinde de 1a marginea 'a Epiteliul gingival este a gingrei libere qi ataqate joncfiunea mucr:gingivaia- nt ,"p."t*ta po4iunea clinic vizibihgingivar oral

t- ***;;;tulconstituit din:

-

-epite}iulgingival_extem.-estedetjppavimentospluristratiticatortokeratinizat qanlul gingival; este nekeratinizat' Aeest

- "pit"ffi i*?"r"i grngival-sulcularintern-tapeteazd rnoal" al qar{Lrlui-gingival; *pi;;;i,;;rzd"peietele"xt"m suprafa{a dintelui; in sens aprcal. epiteliul su{ula-rse

peretele intem este format de

contitui cu epiteliul joncficr'al'

.epiteliuljcnclionalesteoparteajonclirrniidento-gingivale.qijo.aciurrro]eltremde parodonli'lui in mod normsl' limita important in condilii de sanAtate dar qi'de boald l sau in aprcpierea joncliunii smaltapicala a epiteliului jon4i; se situeaza 1a nivelul gingiei de suprafala dintelui (inser'tia/atagamentul cement. constituie utuquro"rrt ti a unui numir mic de neutrst"rle' epitelial/i). Este bine ",*o*"rrta ni"r""lu la acesi nivel rdmdn in epiteliu ci il traverseazd' nu chiar in conditii de s6n6tate a parodonliului. Acestea

ajmgrind

in qanf*! gingival wrde joacd u:r rol erucial de apirare impx,-g.;,,s

microorganismelor din placa bacteriand.Un aspect imprtant tl constituie J'aptul cd epiteliul jonelional se refaee la nivel,ul suprcfepei radieularedupd interven{ii de ehirurgie paw>dontald. Deqi noul epiteliu deritd tomplet din epiteliul oral, stntciura sa este identicd cu a epiteliuluijonc(ional norwtaL Jesutul c{x\iunctiv glngival * are drept componente prineipale: - frbrele de colagen - constituie aproximativ 60olo din volumul sdu: - matricea exatracelulard care le inglobeazS. Majoritatea celuleior sunt reprezentate de fibroblaqti care sintetizenzi at6t colage.nul cdt gi matricea exlracelulmd; in numdr mic sunt prezente celule inflamatorii, mai ales macrofage qi PIr,A.L Fibrele de cr:lagen men{in din$i in slvecld ;i iransforrnl presiunile ochizsle in for{e de actii.iae cere ac{ioneaz6 asupra osului alveolar.

LIGAMEI.JTUL PARODONTAL Ligamentul parodontal (desmodonliu) reprezintd ataqamentul hbros al dintelur, inserOndu-se atat pecementul radic-.rlar cAt qi pe osul alveolar. Componenta principald a acestui ligament este datd de hbrele de colagen care sunt aranjate in lascicole: obiice. orizontale, apicaie.

2.

Colagenr:l este o proteind alcdtuitd din mai mul{i aminoacizi: glicind, prolind, hidroxilizind, hidroxiprolinS. Cattitata de colagen dintr-un lesut poate fi determinatd in fi:nctie de continutul dehidro:cprclinS.

Conhguratia moleculard a fibrelor de colagen le conferd rezistent6 la traetiune lnai mare Cecit a olelului, astfel colagenul oferd o combinafie urrici de flexibilitate .tesuturilor in care se gdsege. Fibroblasteie sunt celulele obiqnuite ale desmodoniiului. cme sintetizeazd colagenil dar au gi capacitatea de a degrada fibrele mai vechi (prin intermediul unei enzime - colagenaza), asttbl transformareacolagenului este reglat6 de fibroblaste.Cementoblastele qi osteoblastele au ro1 in formarea cementului. respectiv osului- ar'6nd uri aspect mai bombat, Osteoclastele, celule rnultinucleate, stimuleazd resorbtia osului. Celulele epiteliale - resturile epiteliale Malassez - provin din teaca lui Hertwig qi apar la rnicrcsccp ca grupui izolate de celule inchise la euloae. Celulale desmodonliulai participd la formarea ;i resorblia cementului Si asului, fenomene ccre su loc ita timpu! rxigcdrilor fziologice rsle dintelui, al adaptdii parodon{iului la forle}e oclumle, al reparaliei dupd traumatisme.

Desmodon(iul conline o mare cantitate de substanfi firndamental5 care umpie spa{iile dintre fibreceiule.

;i

Spa,tiul parodontal a cdrui lErgime vafrazd ?ntre 0,1gi

2 mm este vizibii qi radiograhc ca o linie

transpareirtd care inconjoari rdddcina qi are o iErgime mai mare inzona cerv'ica15 qi apicala gi este mai ingusi

spre rnijl+cu1 rd.dAcinii. L[rgimea spa{iului depinde de vArsti qi de fi.nc{ionalitatea dintelui. Lirgimea esre maximd la din{ii f,rnc,tionali qi este minimd la din{ii neerupli sau fird antagoniqti, din{ii pot deveni m*blli daci lSrgimea este crescutd peste normal, daci ligamen*l este par{ial absent sau alterat din cauza infla:na}iei.

3. OSU!- ALVEOLAROsui alveolar este acea parte I oaselor madlme care incoqjoarS qi susline rdddcinile din{ilor.Se den,olt5 se resoarbe heptat cdnd din{ii s-au pierdut. Nu exista o hnie distinctd intre osul alveolar si corpul maxilarclor. Osul alveolar este alcdtuit din os medular acoperit de rur strat cortical subfire. La nivelul sdu se inserd tibrele ligamentului parodontal, Osul alveolar inconjoard rEddcinile din(ilor erupti pdnd la 1 - 2 mm. de jonctiunea smalt- cement. Alr,eoiele sunt situate in procesul alveolar; pere{ii ior sunt forma.i dintr-o lama sub{ire de S,i - 0,4 mm de os compact numitd lamina dura. Pere{li alveolari primesc inser{iile hbrelar din ligamentul parodonlal gi au lumeroase perfora{ii prin care l|ec \-cic +1 nen'l cStre spa{ru} perocl+nlal. Corticala exlemd este acoperitd de pe.riost. Septurile inerdentare sunt pdrti ale asului care separi alveolele intre ele. Osr:! alveclar este inti-o continui transfomaie sub influen{a factrxilor :istemici gi locali cme controleazS homeostazia osoasd qi se remodeleazi sub ac{iunea factorilor func{ionali. Celu1ele lintd pentru hcorii care stimuleazd resorblia osului srint osteoclastele care se a1ld pe suprafe{ele periostale qi endostale ale osului alveolar prccum gi pe lamina dura a alveolelor dentare.

in asocia{ie cu dinlii qi

-

reglatd

'\ceast[ """tt"ttt deserveqtedcudfi.rnc{iiimportante:menlinerea"it'"t"t*calciuluidinstngeinlimitenormale$adaptarealar1e

osulseremode]e.azSincontinuude-alrrngutvieliiprioapozi'tle,me.diatEdeosteoblasteqiresorblie rcmo