STAGIUL DE SANATATEA OCUPATIONALA - de Medicina... · C. Acte normative referitoare la grupuri specifice…

Download STAGIUL DE SANATATEA OCUPATIONALA - de Medicina... · C. Acte normative referitoare la grupuri specifice…

Post on 28-Aug-2018

213 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 1

    STAGIUL DE SANATATE OCUPATIONALA

    din Curriculum de pregatire n specialitatea SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT

    Durata : 1 luna

    Tematica lectiilor conferinta - 30 ore

    1. Legislatia curenta n medicina muncii 2. Metodologia de diagnostic, tratament si profilaxie n bolile profesionale 3. Principalele boli profesionale; aspecte clinice, tratament, profilaxie 4. Metodologia de cercetare n medicina muncii

    1. Legislatia curenta in Medicina Muncii cuprinde:

    A. Acte normative cu aplicabilitate general

    - Legea 53/2003 privind Codul Muncii cu modificrile i completrile ulterioare (Legea 40/2011) stabilete regulile generale privind aplicarea conceptului de sntate i securitate n munc la Titlul V, ca i protecia

    salariailor prin servicii medicale;

    - Legea 319/2006 privind Sanatatea si Securitatea in Munca si HG 1425/2006 privind Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in munca reprezinta o transpunere a Directivei Cadru

    Europeane 89/391/CEE in legislatia nationala.

    - HG 1169/2011 pentru modificarea si completarea HG nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor reglementeaz cerinele examenelor medicale profilactice la angajare, de adaptare, examenul

    medical periodic, la reluarea activitii, ca i conceptul de promovare a sntii la locul de munc;

    - Legea 418/2004 (modificat prin Legea nr. 48 din 13.03.2007) privind statutul medicului de medicina muncii precizeaz faptul c funcia de medic de medicin a muncii este exercitat numai de medical

    specialist sau primar de medicina muncii, cu drept de liber practic.

    - Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, completata cu Ord. 107/2003

    - Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor

    B. Acte normative cu aplicabilitate specific (tip de risc, activiti etc.)

    - HG privind cerinte minime de securitate si sanatate n munca (manipularea manual a maselor, utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, ageni cancerigeni sau mutageni/ biologici/chimici la locul de

    munc, expunere la azbest, vibraii, zgomot cmpuri electromagnetice, radiaiile optice artificiale; antierele

    temporare sau mobile, industria extractiv de foraj/ suprafa sau subteran; nave de pescuit, asistena

    medical la bordul navelor; risc datorat atmosferelor explozive)

    - Ordine de Ministru, n completarea celorlalte acte normative

    C. Acte normative referitoare la grupuri specifice (sensibile)

    - Legea 154/2015 pentru modificarea si completarea OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca care introduce noiunea de concediu de risc maternal, pentru protecia sntii mamei i a

    ftului;

    - HG nr. 600/2007 privind protecia tinerilor la locul de munc

    Scopul: asigurarea a unui cadru unitar, de nivel european unde angajatorul trebuie sa asigure

    angajatilor supravegherea starii de sanatate prin servicii medicale de Medicina Muncii.

    Activitatile de Medicina Muncii au caracter predominant preventiv, sunt evaluate riscurile privind

    imbolnavirile profesionale si sunt oferite angajatilor solutii pentru evitarea aparitiei bolilor profesionale sau a

    celor legate de profesie.

  • 2

    2. Metodologia de diagnostic, tratament si profilaxie n bolile profesionale

    Potrivit Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitii i sntii n munc, boala profesional (BP) este

    definit ca fiind: afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de

    ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea

    diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc.

    Pentru ca o boala sa fie considerata profesionala trebuie dovedita actiunea unei noxe profesionale ca factor

    etiologic principal, determinant in etiologie. Pot interveni si factori favorizanti, secundari profesionali sau

    neprofesionali. Sunt boli care sunt determinate exclusiv de noxe profesionale cum e silicoza, alte boli, ca astmul

    bronsic pot fi determinate de noxe profesionale, dar si de agenti din mediul extraprofesional, diagnosticul de

    profesionalitate devenind uneori dificil. Este necesara cercetarea atenta a fiecarui caz pentru precizarea faptului

    ca noxa profesionala a reprezentat factor principal/ determinant sau secundar.

    Precizri:

    Sunt considerate boli profesionale afeciunile suferite de elevi, studeni i ucenici n timpul efecturii practicii profesionale sau de personalul care lucreaz n perioade de prob, afeciuni produse n condiiile

    enunate mai sus.

    Intoxicaiile acute profesionale (indiferent de natura agentului i consecine) trebuie semnalate, cercetate i declarate ca boli profesionale, dar i ca accidente de munc.

    Bolile infecto-contagioase (cu ageni biologici prezeni la locul de munc, ca de exemplu leptospiroza) trebuie semnalate, cercetate i declarate ca boli profesionale, dar i ca accidente de munc.

    mbolnvirile de cancer la locul de munc n care exist noxe potenial cancerigene se declar obligatoriu ca boli profesionale.

    Bolile profesionale sunt ntr-o permanent schimbare, transformare; n mediul de munc i cel economic

    apar noi provocri, noi riscuri, deci i n tabloul bolilor profesionale apar patologii noi care sunt n cretere

    (bolile transmisibile, stresul psiho-social, neoplaziile).

    Referitor la raportarea statistic a morbiditii prin boli profesionale, aceasta nu este cea real; n general,

    prevalenta bolilor profesionale este subestimat att n rile dezvoltate, ct mai ales n rile lumii a treia i n

    curs de dezvoltare.

    n Normele metodologice de aplicare ale acestei legi este prezentat pe larg procedura de: semnalare,

    cercetare i declarare a bolilor profesionale.

    Bolile profesionale a cror declarare, cercetare i eviden sunt obligatorii sunt cuprinse n Anexa nr. 22 din

    Normele metodologice (HG 1425/2006); bolile legate de profesie i principalele lor cauze poteniale sunt

    detaliate n Anexa nr. 23 a Normelor de aplicare.

    Evidena bolilor profesionale, ca i a bolilor multifactoriale, constituie documentaia de baz n evaluarea

    strii de sntate a lucrtorilor n raport cu factorii de risc, precum i n vederea stabilirii unor msuri eficiente

    de profilaxie.

    Boala legat de profesiune este o afeciune cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani

    sunt de natur profesional.

    Accidentele de munc caracterizeaz orice vtmare violent a organismului angajatului, precum i

    intoxicaia acut profesional, care are loc n timpul exercitrii profesiunii i care provoac incapacitate

    temporar de munc de cel puin 3 zile, invaliditate sau deces.

    DIAGNOSTICUL DE BP: se bazeaza pe 3 elemente principale expunerea profesionala la noxa, tabloul

    clinic si examenele de laborator si paraclinice.

    1) EXPUNEREA PROFESIONALA LA NOXE se stabileste prin anamneza profesionala si date

    obiective.

    Anamneza profesionala - discutia cu pacientul prin care se obtin date despre ruta profesionala, scolile si

    calificarile obtinute, ocupatiile concrete in ordine cronologica, locurile de munca. Pentru fiecare perioada se

    stabilesc conditiile de munca si noxele profesionale prin relatarea proceselor tehnologice, procesul de munca,

  • 3

    regimul de munca si odihna, efortul profesional, factorii mediului de munca, noxele profesionale, mijloacele de

    protectie colectiva si individuale, numarul de persoane expuse la noxe.

    Date obiective - informatiile obtinute prin ananmneza profesionala se obiectiveaza prin documente

    oficiale: carte de munca, adeverinte, buletine de analiza privind noxele, fisa de expunere la riscuri, fisa postului

    de munca, rezultatele evaluarilor de risc, buletine de analiza privind starea de sanatate, eventuale examene

    medicale si investigatii, alte informatii care dimensioneaza expunerea sau efectele acesteia (ex.patologia /

    simptomatologia clinica in grupul ocupational studiat).

    Datele se completeaza cu anamneza ne-profesionala si istoricul bolii.

    Istoricul bolii ofera informatii despre:

    -debutul bolii:circumstantele de timp si de loc ocupationale la debutul afectiunii

    -evolutia manifestarilor clinice in raport cu expunerea ocupationala

    -rolul intreruperii expunerii asupra simptomatologiei (periodicitatea legata de locul de munca)

    -tratamente urmate (ex antidoturi, corticoterapie ...)

    -asocieri morbid, influenta factorilor de mediu si/sau habituali asupra manifestarilor clinice

    2) TABLOUL CLINIC - examenul clinic general pe aparate si sisteme, permite obtinerea informatiilor

    utile prin:

    -simptome si semne (grupaje sindromatice sugerand afectarea organelor tinta) sugestive sau

    specifice/patognomonice pentru o boala profesionala

    -Nota Bene! Manifestarile clinice precoce sunt frecvent fie nespecifice, fie foarte clare dar numai in fazele

    initiale ale unor boli profesionale (ex. in astmul bronsic profesional).

    3) EXAMENE DE LABORATOR SI PARACLINICE: se au in vedere:

    a) Indicatorii de expunere interna:

    - au ca scop detectarea i precizarea concentraiei toxicului sau a unui metabolit al acestuia n mediile

    biologice, avand valori care depasesc limitele biologice considerate tolerabile.

    - prezenta toxicelor in organism Pb-S, Pb -U, Hg -S, Hg-U pentru toxicele care se metabolizeaza greu

    sau deloc

    - produsii de metabolism ( de biotransformare): in special toxicele organice : fenolii pentru toxicele cu

    nucleu benzenic ( benzen, nitro si aminoderivati de hidrocarburi arom