stagiul iii - seruri

16
prevenirea prevenirea / diminuarea diminuarea efectelor efectelor rezultate rezultate în în urma urma contactului contactului organism organism receptiv receptiv - agent agent patogen patogen protecţie protecţie imediată, imediată, dar dar de de scurtă scurtă durată durată

Upload: vlad-vlad

Post on 03-Jan-2016

43 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

epidemiologie, seruri, serul antitetanos, serul antirabic

TRANSCRIPT

Page 1: Stagiul III - Seruri

•• prevenireaprevenirea // diminuareadiminuarea efectelorefectelor rezultaterezultateînîn urmaurma contactuluicontactului organismorganism receptivreceptiv --agentagent patogenpatogen

•• protecţieprotecţie imediată,imediată, dardar dede scurtăscurtă duratădurată

Page 2: Stagiul III - Seruri

Serurile imune = seruri sanguine de provenienţăumană (seruri omologe) sau animală (serurieterologe) care conţin diferite categorii de Ac

Page 3: Stagiul III - Seruri

Clasificare:

După substratul din care sunt obţinute:

1. seruri omologe – provin de la convalescenţi de boliinfecţioase, donatori de sânge adulţi sau persoaneimunizate anterior activ → înlocuite de Ig

2. seruri eterologe – provin de la animale (cai, oi)imunizate activ cu un singur Ag (seruri monovalente) saucu mai multe Ag (seruri polivalente) → utilizateprevenţional sau terapeutic alături de imunizarea activă

După Ac pe care îi conţin:1. seruri antitoxice (majoritatea): anti-difterie, anti-tetanos, anti-botulism

2. seruri anti-microbiene – anti-infecţie cu piocianic

3. seruri mixte – anti-dizenterie

4. seruri anti-virale – anti-rabie

5. seruri anti-viperine

Page 4: Stagiul III - Seruri

Seruri omologe – mai puţine reacţii de sensibilizare

Seruri eterologe – mai eficiente economic

- efecte foarte bune dacă suntadministrate înainte de apariţiasemnelor clinice

DEZAVANTAJEDEZAVANTAJESeruri omologe – risc de transmitere a agenţilor

patogeni nedecelabili la investigaţiile screening

Seruri eterologe – risc mare de apariţie a reacţiilorde sensibilizare

Page 5: Stagiul III - Seruri

II.. IMEDIATEIMEDIATE::

- şoc nespecific (de tip proteină străină)

- şoc anafilactic (hipersensibilizare)

IIII.. TARDIVETARDIVE::

-- localelocale –– fenomenfenomen ArthusArthus

-- generalegenerale –– reacţiireacţii sericeserice tardivetardive dede tiptip accelerat,accelerat,-- boalaboala seruluiserului

AdministrareaAdministrarea serurilorserurilor eterologeeterologe –– numainumaidupădupă testareatestarea sensibilizăriisensibilizării persoaneipersoaneifaţăfaţă dede serurileserurile repectiverepective

Page 6: Stagiul III - Seruri

1. ŞOCUL NESPECIFIC (de tip proteină specifică)

- determinat de pirogeni nespecifici

- se manifestă cu – febră

- frison

- congestie facială

- durere şi căldură la locul inoculării

- inversarea formulei leucocitare

- cedează la anti-termice şi analgezice

- nu pune viaţa bolnavului în pericol

Page 7: Stagiul III - Seruri

2. ŞOCUL ANAFILACTIC (de hipersensibilizare)2. ŞOCUL ANAFILACTIC (de hipersensibilizare)

- apare imediat după inocularea serului

- urgenţă vitală

- se manifestă cu – prăbuşirea TA

- puls rapid, filiform

- colaps

- vărsături

- dureri abdominale

- emisie spontană de materii fecale şiurină

- dispnee cu bronhospasm

- semne cutaneo-mucoase

- pierderea stării de conştienţă

- deces

Page 8: Stagiul III - Seruri

- evaluarea (semnelor vitale, cardio-circulatorie,neurologică)

- poziţia bolnavului (Trendelenburg)

- garou imediat la rădăcina membrului unde s-ainoculat serul

- abord venos cu lumen larg → s.c.

- se administrează: Adrenalină = 0,5-1ml s.c. indiferent de vârstă

HHC (<7 ani → 10-40mg; >7 ani + adult → 40-80mg)

Miofilin/Teofilin = 5mg/Kg.c. Sau 2 pufuri Salbutamol

Romergan (antihistaminic) = 1mg/Kg.c.

Oxigen

Intubaţie/traheostomie

Perfuzie – dextran/ ser fiziologic = 1-2l → reumplere vasc. Rapidă

Aspiraţie + pipă Guedel

Page 9: Stagiul III - Seruri

1.1. ReacţiiReacţii tardivetardive localelocale tiptip fenomenfenomen ArthusArthus- în cazul injectărilor repetate cu acelaşi preparat, înacelaşi loc, la interval de 4-5 zile

- apar după 2-4 ore de la inoculare

- tumefacţie inflamatorie locală intensă → necroză şigangrenă

2. ReacţiiReacţii sericeserice tardivetardive dede tiptip accelerataccelerat- apar la 2-5 zile de la administrare, la persoane anteriorsensibilizate cu serul eterolog respectiv

- simptomatologie asemănătoare celei din boala serului

Page 10: Stagiul III - Seruri

3. BoalaBoala seruluiserului- poate să apară la orice subiect, indiferent de starea desensibilizare anterioară

- apare la interval de 12-14 zile dacă subiectul nu a maiprimit ser imun sau la 4-8 zile dacă a mai primit acelpreparat

- se manifestă cu: subfebrilitate

erupţie urticariană la locul inoculării → exantem urticariangeneralizat / exantem hemoragic

edeme ale feţei şi pleoapelor

uneori edem glotic

artralgii

nevrite periferice

Page 11: Stagiul III - Seruri

3. BoalaBoala seruluiserului

- evoluţie → în general favorabilă; gravă lapacienţii cu astm bronşic, tetanos, obstrucţielaringiană, tuberculoză

- tratament: Antitermice, analgezice, antihistaminice

Local: pudră mentolată / alcool mentolat

Clorocalcin

Regim alimentar lactovegetarian

În formele severe → cure scurte de corticoizi

Page 12: Stagiul III - Seruri

1. Testul conjunctival– 1 picătură ser diluat 1/100 în ser fiziologic

- sensibilizare = după 30 minute: congestieconjunctivală, lăcrimare abundentă

2. Testul cutanat (prin scarificare)- după decontaminare cu alcool etilic saueter → evaporare completă → 1 picăturăser diluat 1/10-1/100 → 2-3 scarificări

- sensibilizare = după 30 min. congestielocală cu diametrul de 2-5 mm

Page 13: Stagiul III - Seruri

3. Testul intradermic

- strict i.d. 0,1ml ser imun diluat 1/100 sau1/1000

- reacţia se citeşte după 30 minute

- sensibilizare = congestie locală cudiametrul de 2-5-10 mm, cu sau fără edem

Page 14: Stagiul III - Seruri

I. Anamneză negativă / teste de depistare negative /administrarea serului i.m.

→ schema minimă de desensibilizare (recomandată deMinisterul Sănătăţii)

- 0,25 ml ser diluat 1/10, s.c.; 0,25 ml ser nediluat, s.c.;1 ml ser nediluat, s.c.; întreaga cantitate rămasă, i.m., lainterval de 30 min (1,5h)

II. Din anamneză suspicionăm riscul unei reacţii desensibilizare / test pozitiv / pacientul prezintă o reacţiede sensibilizare la una din etapele schemei minime

→ schema lentă de tip Besredka

Desensibillizarea poate preveni numai accidentele imediate(şoc anafilactic) nu şi pe cele tardive

Page 15: Stagiul III - Seruri

I. SERUL ANTI-TETANOS- ser anti-toxic- se administrează în primele 72 ore de la expunere, în funcţiede priorităţi- se găseşte în serviciile de chirurgie

-Indicaţii: prevenţional – plăgi cu potenţial tetanigen la

persoane nevaccinate anti-tetanos, incompletvaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure →asanare chg. + doză unică de ser (3.000-20.000 UAI) +vaccinare de urgenţă (ATPA = 0,5ml) ±antibioticoprevenţie terapeutic – doză unică în funcţie de forma clinică;

s.c. / i.m.; înlocuit de Ig specifică, doză unică (200UAI)

Page 16: Stagiul III - Seruri

II. SERUL ANTI-RABIE

- ser anti-VIRAL

- se administrează în MAXIM 72 ore de la expunere

-Indicaţii: muşcături grave provocate de animale turbate

sau suspecte de turbare localizate la nivelul:

- extremităţii cefalice (cap, faţă, gât)

- membre superioare

- organe genitale

seroprevenţie (40 UI / Kg.c. – i.m. coapsă) +vaccinare care se începe în aceeaşi zi sau în ziuaurmătoare