salmonella
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
Doctorand: Ing. Ana Maria RĂDUCU (COVAŞĂ)
„CERCETĂRI PRIVIND EFICIENŢA UNOR TEHNOLOGII
DE CREŞTERE, ÎN VEDEREA REDUCERII INFECŢIEI
CU SALMONELLA ÎN FERMELE DE PUI DE CARNE”
Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ILIE VAN
BUCUREŞTI – 2011
UNIVERSITY OF AGRONOMIC SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE BUCHAREST
FACULTY OF ANIMAL SCIENCE
Doctoral student: Eng. Ana Maria RĂDUCU (COVAŞĂ)
“RESEARCHES ABOUT EFICIENCE
OF SOME PRODUCTION TECHNOLOGIES TO REDUCE
SALMONELLA INFECTION IN BROILER FARMS”
Scientific leadership: Prof. ILIE VAN, Phd
BUCHAREST – 2011
REZUMAT
Trebuie să acceptăm faptul că în secolul 21 consumatorii sunt mult mai preocupaţi de
calitatea, aspectul, gustul, valoarea nutritivă şi valorile etice ale alimentelor. Aşteaptă ca alimentele
să fie produse şi procesate conform unor practici agricole corecte, şi cu mai mult respect pentru
confortul animalelor şi mediu. Doresc informaţii clare despre produs, originea sa şi metoda de
producţie, pentru a lua decizii informate despre ce produs să cumpere. Cel mai important, doresc ca
siguranţa alimentelor să fie prioritatea numărul unu a companiilor implicate în lanţul alimentar.
Companiile ce-şi reduc cheltuielile în detrimentul siguranţei alimentelor nu pun în pericol doar
proprii consumatori şi propria activitate, ci întreaga avicultură.
Protejarea efectivelor de păsări de contaminarea cu microorganisme indezirabile este o
componentă extrem de importantă a producţiei avicole industriale. Introducerea unui microorganism
patogen contagios, foarte patogen, în efectivele de păsări ar putea provoca consecinţe economice
grave pentru întreaga companie. Elaborarea şi folosirea zilnică a procedurilor de biosecuritate, în
calitate de cele mai bune practici manageriale în fermele avicole, va reduce posibilitatea introducerii
infecţiilor microbiologice zoonotice, precum Salmonella, ca şi a unor boli infecţioase precum
Influenţa aviară şi Pseudopesta aviară. Crescătorii de păsări şi operatorii din abatoare, trebuie să
înţeleagă şi să fie familiarizaţi cu importanţa detaliilor protocoalelor de biosecuritate şi să se
străduiască să aplice aceste programe, pentru păstrarea unui nivel de biosecuritate constant ridicat.
Managementul şi biosecuritatea bine aplicate pot reduce la nivele minime riscul introducerii
şi menţinerii infecţiei, în special, deoarece îmbunătăţirea prevenirii infecţiei cu Salmonella în
efectivele de reproducţie şi producţia de nutreţuri combinate a redus masiv riscul din partea acestor
surse, deşi în multe companii nutreţurile combinate continuă să fie, principala sursă de introducere a
unor noi infecţii cu Salmonella într-o fermă avicolă.
Cercetările proprii din prezenta lucrare au fost concentrate asupra unor produse care se
comercializează pe piaţa noastră, produse agreeate de legislaţia UE şi care introduse în furaje sunt
recomandate ca fiind produse anti – Salmonella. De asemenea, având în vedere responsabilitatea
proprietarilor de exploataţii s-a cercetat modul cum sunt aplicate practicile de management şi
biosecuritate în fermele avicole.
Pe marginea experienţelor realizate, s-au putut desprinde următoarele aspecte.
Obiectivul general al primei părţi a cercetărilor proprii a fost de stabilirea efectului a doi
acidificatori, denumiţi acidificatorul A şi acidificatorul B, asupra contaminării experimentale a
furajelor cu Salmonella şi bacterii coliforme.
Ţinând cont de efectele asupra sănătăţii animalelor şi ulterior asupra sănătăţii umane, cea
mai importantă ameninţare o constituie contaminarea furajelor cu Salmonella. Recomandarea
internaţională este ca înaintea introducerii în hrana animalelor, furajele să fie controlate pentru
număr total de germeni, contaminare cu bacterii coliforme şi prezenţa E. Coli, prezenţa bacteriilor
sulfito-reducătoare şi pentru contaminare cu Salmonella.
S-au făcut eforturi pentru găsirea unor compuşi care să protejeze furajele împotriva
contaminării cu Salmonella, fără a afecta însă calitatea furajelor şi sănătatea animalelor.
S-au realizat 6 (şase) experimente. Cercetările au fost efectuate la Institutul de Cercetare
Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino Bucureşti, în cadrul Laboratorului de
Referinţă „Infecţii Enterice Bacteriene”.
Experimentul 1 s-a realizat pentru controlul microbiologic al furajelor incluse în
experimente. Furajul a fost controlat pentru determinarea numărului total de germeni, numărului cel
mai probabil de coliformi şi pentru contaminarea cu Salmonella. A rezultat că furajul a fost liber de
Salmonella şi coliformi, iar numărul total de germeni s-a estimat la 52500 ufc/g.
În cadrul experimentului 2 s-a cercetat efectul antibacterian al celor doi acidificatori în
tratarea furajului pentru pui de carne.
Acidificatorul A (compus solid, pulbere) a fost folosit în experienţă în cantităţile
recomandate de producător, respectiv 2,0; 5,0; şi 15 kg acidificator pe tona de furaj.
Acidificatorul B (compus lichid) a fost folosit în experienţă de asemenea în cantităţile
recomandate de producător, respectiv 1,0; 3,0; şi 8 litri acidificator pe tona de furaj.
S-a testat numărul total de germeni, numărul cel mai probabil de coliformi şi contaminarea
cu Salmonella la interval de 0; 1; 5; 14; 21 şi 28 zile.
Rezultatele obţinute arată că furajul a rămas liber de Salmonella şi coliformi pe toată durata
testării. Numărul total de germeni (NTG) a variat uşor, dar nu în concordanţă cu tipul sau cantitatea
acidificatorilor adăugaţi.
Experimentul 3 a fost realizat pentru a cerceta efectul antibacterian al celor doi acidificatori
asupra contaminării cu 10 ufc Salmonella.
S-au folosit probe de furaj şi acidificatori din acelaşi lot. Cantităţile de acidificatori au fost
identice cu cele din experimentul 2. Furajul a fost contaminat cu 10 ufc Salmonella. Pentru
contaminare s-a folosit un amestec de Salmonella enterica subspecia enterica serovar Enteritidis şi
Salmonella enterica subspecia enterica serovar Typhimurium, tulpini izolate din alimente, primite în
laboratorul Institutului Cantacuzino pentru confirmare şi stocare în colecţia de tulpini a
laboratorului. Probele au fost testate la 0, 1, 5, 14, 21 şi 28 de zile. Rezultatele arată că a fost
identificată Salmonella pentru toate perioadele testate, ceea ce a condus la ideea realizării unor teste
paralele.
S-a testat 1 g furaj suspensionat în 9 ml ser fiziologic steril. Din acest amestec s-au prelevat
0,2 ml şi au fost inoculaţi pe agar McConkey, respectiv ADCL. Conform aşteptărilor s-au obţinut
puţine colonii. Rezultatele confirmă prezenţa Salmonellei şi faptul că numărul de ufc Salmonella
introdus experimental în furaj nu a crescut.
În plus, s-a realizat un alt test constând în suspensionarea unui gram de furaj în 9 ml apă
peptonată, incubare peste noapte şi inocularea unei anse din această cultură pe mediu McConkey şi
ADCL. Creşterea Salmonellei confirmă prezenţa patogenului în probele testate.
În cadrul experimentului 4 s-a urmărit testarea concentraţiei minime inhibitorii de
acidificator asupra tulpinilor de Salmonella.
Dat fiind faptul că s-a identificat prezenţa Salmonellei în toate probele experimentului 3, s-a
decis testarea activităţii anti-Salmonella a acidificatorilor în cultură pură la concentraţiile menţionate
de producător.
Cultura tânără de Salmonella, densitate 0,5 McFarland a fost însămânţată cu un tampon de
bumbac (metoda difuzimetrică, conform procedurii standard elaborată de Clinical and Laboratory
Standards Institute (CLSI) pe agar Mueller Hinton. O ansă de acidificator A şi o ansă calibrată de
acidificator B s-au aplicat pe cultura din plăci. După incubare peste noapte la 37ºC, s-a măsurat
diametrul zonei de inhibiţie.
Rezultatele arată că acidificatorii A şi B nediluaţi au fost eficienţi asupra tulpinilor de
Salmonella. Pentru Salmonella enterica subspecia enterica serovar Enteritidis zona de inhibiţie
detectată a fost de 16 mm când s-a folosit acidificatorul A şi 12 mm în cazul acidificatorul B. Pentru
Salmonella enterica subspecia enterica serovar Typhimurium zonele de inhibiţie au fost de 20 mm
şi 12 mm pentru acidificatorul A şi respectiv B.
S-a testat şi efectul diferitelor diluţii de acidificatori asupra Salmonella enterica subspecia
enterica serovar Enteritidis şi asupra tulpinii de control E. Coli ATCC 25922. Pentru a avea un
control al rezultatelor, s-au testat diluţiile binare ale acidificatorului B asupra tulpinii E. Coli ATCC
25922, recomandată ca tulpină de control pentru testarea sensibilităţii bacteriene. Pe agar Mueller
Hinton s-au spotat 10µl din fiecare diluţie binară, pe tulpinile de Salmonella enterica subspecia
enterica serovar Enteritidis şi E coli ATCC 25922.
Rezultatele arată că, activitatea produsului este comparabilă pentru cele două tulpini testate.
Tot în cadrul acestei serii de experienţe, s-a testat concentraţia minimă inhibitorie în mediu
lichid.
Au fost folosite tulpinile de Salmonella enterica subspecia enterica serovar Enteritidis şi
Salmonella enterica subspecia enterica serovar Typhimurium. Experimentul s-a realizat în apă
peptonată contaminată cu 10 ufc şi 100 ufc amestec din cele două tulpini de Salmonella. S-au
adăugat acidificatorii în concentraţiile recomandate de producător. O ansă cu bulion a fost dispersată
pe agar McConkey în ambele cazuri, fie că s-a observat o tulburare a bulionului, fie că nu.. Din
cultura crescută au fost testate biochimic câte 2 colonii. Acea concentraţie la care mediul de cultură
a rămas limpede şi din care nu s-au dezvoltat ulterior colonii prin subcultivare în placă, a fost
considerată concentraţie minimă inhibitorie.
Cantitatea de 0,100 g corespunzătoare la 6,67 kg/to reprezintă concentraţia minimă
inhibitorie a acidificatorului A, iar pentru acidificatorului B o cantitate de 4 litri/to s-a dovedit a fi
concentraţia minimă inhibitorie asupra tulpinilor de Salmonella.
Experimentul 5 a cercetat efectul antibacterian a celor doi acidificatori, asupra contaminării
cu 100 ufc Salmonella.
Prin metoda standard s-a detectat prezenţa Salmonellei în toate probele şi la fiecare timp de
testare ( 0, 1, 5, 14, 21, 28 zile), faţă de T0, momentul contaminării. Chiar dacă uneori în apa
peptonată sau în ser fiziologic nu a fost identificată Salmonella, patogenul persistă în furaj, fiind
identificat prin metoda standard. Lipsa Salmonellei în unele probe, când au fost inoculate în apa
peptonată sau ser fiziologic, se datorează nivelului de contaminare şi, în plus, faptului că probele
sunt diluate de 10 ori în apă peptonată şi de 50 de ori în ser fiziologic.
În cadrul experimentului 6 s-a cercetat efectul antibacterian al acidificatorilor A şi B asupra
contaminării cu 100 ufc de coliformi.
S-a folosit un amestec de E. coli, Enterobacter spp. si Klebsiella spp. pentru obţinerea unei
suspensii de 10000 ufc/ml coliformi în vederea contaminării furajului cu 100 ufc/g, furaj care a fost
liber de coliformi înaintea începerii experimentului. S-au folosit pentru acidificatorul A şase
concentraţii de produs (martor, 5 kg/to, 6 kg/to, 9 kg/to, 12 kg/to, 15 kg/to), iar pentru acidificatorul
B (3 l/to, 4 l/to, 6 l/to, 8 l/to). Timpul de expunere la produsul testat a fost de 0, 1, 5, 14 , 21 şi 28
zile.
Rezultatele arată că prin adăugarea acidificatorilor A sau B în furaj, contaminarea cu
coliformi rămâne aproximativ la acelaşi nivel. Creşterea numărului comparativ cu nivelul iniţial de
contaminare ar putea fi explicată prin faptul că furajul acţionează ca şi mediu nutritiv, dar rata de
multiplicare bacteriană rămâne scăzută. Teoretic, multiplicarea ar putea înceta când nivelul de
aciditate creşte. Variaţia slabă a numărului de coliformi la diferiţi timpi de analiză şi concentraţii
diferite ale acidificatorilor, este rezultatul gradului de omogenizare.
Partea a doua a cercetărilor proprii, s-a ocupat de aplicarea unor practici de management şi
biosecuritate în fermele avicole, luând în studiu o companie avicolă integrată vertical, cu toate
verigile de producţie, procesare şi distribuţie în componenţă. Compania studiată a fost SC
TRANSAVIA SA Alba Iulia care produce anual 30000 tone carne de găină.
Performanţele de producţie ale companiei studiate, sunt de top european şi sunt la nivelul şi
uneori chiar peste nivelul performanţelor recomandate de ghidul hibridului pe care-l creşte (COBB
500).
Fluxul tehnologic integrat, de la producţia primară la consumator, are ca prioritate
biosecuritatea şi prevenirea contaminării cu patogeni, precum Salmonella şi reducerea contaminării
microbiene în general (NTG) sau coliformi.
Compania dispune de programe specifice de profilaxie a infecţiilor cu Salmonella în
efectivele de păsări, programe menite să reducă contaminarea de la veriga precedentă a lanţului de
producţie, să prevină contaminarea în veriga prezentă şi apoi să protejeze contra recontaminării pe
măsură ce produsul se deplasează în aval.
Măsurile pentru prevenirea introducerii, răspândirii şi menţinerii Salmonella în puii crescuţi
pentru producţia de carne, se aplică în ferma de creştere, la prinderea, încărcarea şi transportul puilor
şi în abator.
Monitorizarea, prelevarea şi testarea pentru Salmonella se face conform Regulamentului
2160/2003 şi 1003/2005, astfel încât transmiterea verticală a primelor cinci serotipuri de Salmonella
să devină mai puţin posibilă. Testarea puilor de carne de o zi la sosirea în fermă este prevăzută de
legislaţia UE, dar nu este obligatorie, în schimb păsările sunt testate cu maximum 3 săptămâni
înainte de tăiete.
În fermele de reproducţie din componenţa companiei studiate, există grafice, bine definite, în
privinţa recoltării probelor de supraveghere a salmonelozei zoonotice. Graficul de recoltare probe
pentru examenul bacteriologic se realizează în baza Deciziei Comisiei 2008 / 897 / CE, care prevede
şi cofinanţarea din partea UE, în vederea minimizării salmonelozelor zoonotice la găini reproducţie
rase grele.
La nivelul fermelor de pui de carne, operează acelaşi program confinanţat prin Decizia
Comisiei 2008 / 897 / CE. În baza acestui program, la nivelul fermelor de pui de carne sunt elaborate
grafice privind racoltarea probelor pentru salmonelozele zoonotice, cu trei săptămâni înainte de
trimiterea puilor crescuţi la abator.
Pentru verificarea eficienţei spălatului şi dezinfecţiei în abator, mai ales din punct de vedere
microbiologic, există o echipă specială de management care elaborează, aplică şi menţine o
procedură sau proceduri, bazate pe principiile HACCP, cu scop de a reduce riscul de contaminare
încrucişată în cursul procesului de abatorizare.
Sunt elaborate programe de prelevare probe de sanitaţie, zilnic şi săptămânal, atât în ceea ce
priveşte echipamentul de transport cât şi echipamentele de abatorizare.
Metodele de analiză pentru Salmonella, NTG şi bacterii coliforme sunt metodele clasice
folosite de obicei în acest scop.
În fermele de pui de carne au fost analizate un număr de 1462 de probe, toate probele
analizate au fost negative pentru bacterii coliforme.
În fermele de reproducţie, staţia de incubaţie şi laboratorul din fermele de reproducţie s-au
recoltat un număr de 406 probe în perioada octombrie, noiembrie, decembrie 2009, iar în urma
analizelor pentru bacterii coliforme (STAS ISO 4831), toate probele au fost negative.
În total, ferme de pui de carne şi ferme de reproducţie, s-au analizat 1868 de probe şi toate au
fost negative pentru bacterii coliforme.
În abator, s-au recoltat 1386 de probe de sanitaţie în perioada noiembrie – decembrie 2009,
repartizate astfel: 551 de probe pentru NTG, din care la 11 probe numărul total de germeni a depăşit
norma admisă, iar 540 probe s-au încadrat în numărul admis; 551 de probe pentru bacterii coliforme,
din care la 10 numărul de coliformi a depaşit norma admisă, iar 541 probe au fost negative; 284 de
probe au fost testate pentru prezenta stafiloccocului coagulazo- pozitiv, rezultatul fiind negativ in
totalitate.
Din mijloacele auto, au fost recoltate un număr de 72 de probe, repartizate astfel: 24 de probe
pentru analiza NTG şi în toate probele numărul de microorganisme nu a depăşit norma admisă de
ISO 4833; 24 de probe pentru bacterii coliforme şi în toate probele numărul de microorganisme nu a
depăşit norma admisă de ISO 4831; 24 de probe pentru drojdii şi mucegaiuri şi în toate probele
numărul de microorganisme nu a depăşit norma admisă de ISO 7954.
De pe materialele folosite la ambalare, au fost recoltate un număr de 156 de probe,
repartizate astfel: 52 probe pentru NTG şi numărul de microorganisme dezvoltate s-a încadrat in
numărul admis de ISO 4833; 52 de probe pentru bacterii coliforme şi numărul de microorganisme
dezvoltate s-a încadrat in numărul admis de ISO 4831; 52 de probe pentru drojdii şi mucegaiuri, şi
numărul de microorganisme dezvoltate s-a încadrat in numărul admis de ISO 7954.
Ca rezultat al cercetărilor proprii, a rezultatelor obţinute în urma cercetărilor proprii şi a
concluziilor generale desprinse din cercetăriile proprii se fac următoarele recomandări:
1. Folosirea unor acidificatori anti – Salmonella, trebuie să fie însoţită de evaluarea
capacitãţii acestora de a obţine efectul scontat de păstrare a furajelor libere de Salmonella. În acest
sens trebuie făcute trei experimente, două în laborator şi unul în fermă. Primul experiment de
laborator priveşte titrarea produşilor pentru determinarea nivelului dozelor eficiente ale aditivului
alimentar. Al doilea experiment constã în evaluarea capacitãţii sale de a preveni recontaminarea,
prin testarea abilităţii de păstrare a dozei eficiente pentru menţinerea furajelor libere de Salmonalla,
în ciuda expunerii repetare a furajului tratat la Salmonella. Al treilea experiment trebuie să fie făcut
în fermele pe păsări cu scopul de a determina, dacă doza stabilită în experimentele de laborator este
suficientă pentru a putea fi folosit singur pentru obţinerea efectului tehnic intenţionat de păstrare a
furajelor Salmonella – negative, în condiţiile practice de folosire. Asemenea condiţii de folosire, le-
ar include pe cele asociate cu prepararea, stocarea şi consumarea furajelor tratate cu acidificatori.
2. Întrucât, conform legislaţiei UE responsabilitatea principală în domeniul siguranţei
alimentare revine proprietarilor de exploataţii (crescătorilor de păsări), recomandăm tuturor
crescătorilor şi procesatorilor de pui de carne, să elaboreze şi să aplice programe proprii de bune
practici de management şi biosecuritate în fermele avicole, programe care trebuie să fie aplicate
împreună cu măsurile de sterilizare a furajului din punct de vedere microbiologic. Aşa cum s-a văzut
în cercetările noastre aceste programe sunt eficiente în reducerea riscului contaminării
microbiologice în producţia de carne de pasăre.
SUMMARY
We should admit that in 21st century consumers are much more aware of foods quality, aspect, taste, nutritive value and ethical values. We are waiting for foods being produced and processed with correct agricultural practices and with much more respect for animal welfare and the environment. They are asking for clear information about the product and their origin and production method for taking informed decisions about buying a product. Most important, they are asking from companies involved in food chain to make food safety their number one priority. Companies which are choosing to cut costs on the expense of food safety are being a treat nut just for their customers and their business but for whole poultry industry.
Protecting poultry flocks against contamination with undesirable microorganisms is extremely important for industrial poultry production. A contagious and highly pathogen microorganism which is introduced in poultry flocks could have serious consequences for whole company. Daily working out and usage of biosecurity means as best management practices in poultry farms is decreasing chances of outbreaks of zoonoses like Salmonella and of some infectious diseases like poultry Influenza and Newcastle disease. Poultry producers and slaughterhouses operators should understand and be aware of importance of biosecurity protocol details and they should make efforts to apply such programs to maintain a constantly high level of biosecurity.
Well done management and biosecurity should minimize the risk of introducing and maintaining infection especially because better prevention of Salmonella outbreaks in breeding flocks and feed mills did massively decreased risks from these sources although combined feeds are still being the main source of Salmonella outbreaks in poultry farms in many companies.
Our own researches from this paper were focused on products sold on our market which are approved by EU legislation and might be used in feeds against Salmonella. Applying management and biosecurity practices in poultry farms was also studied bearing owner responsibilities in mind.
The following aspects were shown by experiments. General objective of first part of our research was establishing effect of two acidifiers, named acidifier A and acidifier B, against experimental contamination of feeds with Salmonella and coliforme bacteria.
Feed contamination with Salmonella is worst treat for animal health and afterwards for human health. It is internationally recommended for feeds to be controlled for total germs number, contamination with coliforme bacteria and presence of E. Coli, presence of sulphure -reducing bacteria and for contamination with Salmonella before being introduced in animal feeding.
Efforts were made to find compounds protecting feeds against contamination with
Salmonella, without affecting feed quality and animal health. 6 (six) experiments have been proceeded. Researches were realized at National Institute of
Research-Development for Microbiology and Immunology Cantacuzino, inside Laboratory of Reference "Infectii Enterice Bacteriene".
Experiment 1 was made for the microbiological control of feeds included in experiments. Feed was controlled to find total germs number, most probable coliforms number and contamination with Salmonella. It was found that feed was Salmonella and coliforms free and total germs number was estimated at 52500 cfu/g. In experiment 2 antibacterial effects of the two acidifiers in broiler feeds was studied.
Acidifier A (solid compound, powder) was used in experiments at producer recommended quantities of respectively 2.0, 5.0 and 15 kg acidifier by ton of feed.
Acidifier B (liquid compound) was also used in experiments at producer recommended quantities of respectively 1,0; 3,0; and 8 liter acidifier by ton of feed. Total germs number, most probable coliforms number and contamination with Salmonella were tested at an interval of 0; 1; 5; 14; 21 and 28 days.
Results are showing that feeds were Salmonella and coliforms free during whole testing period. Total germs number (TGN) was having small variations but not according to type or quantity of added acidifiers.
Experiment 3 was performed to study antibacterial effect of both acidifiers against contamination with 10 cfu Salmonella. There were used feed and acidifiers samples from same batch. Acidifiers quantities were identical with those from experiment 2. Feed was contaminated with 10 cfu Salmonella. Contamination was performed with a mixture of Salmonella enterica subspecies enterica serovar Enteritidis and Salmonella enterica subspecies enterica serovar Typhimurium, isolated from foods, received in Cantacuzino Institute laboratory for confirmation and stoked in laboratories strain collection. Samples were tested at 0, 1, 5, 14, 21 and 28 days. Results are showing that Salmonella were found in all tested periods which lead to idea of performing parallel tests.
1 g feed suspension at in 9 ml sterile physiologic serum was tested. 0.2 ml were sampled from this mixture and they were inoculated on agar McConkey, respectively ADCL. As expected few colonies were found. Results confirm presence of Salmonella and that cfu Salmonella number experimental introduced in feed did not increase.
It was also tested a suspension of gram of feed in 9 ml water with peptones, incubated over night and inoculated on environment McConkey and ADCL. Salmonella growth confirms presence of pathogen in tested samples.
In experiment 4 s-a minimal inhibitory concentration of acidifier on strains of Salmonella was tested.
As Salmonella presence was identified in all samples of experiment 3 sit was decided testing anti-Salmonella action of acidifiers in pure culture at producer recommended concentrations.
Young Salmonella culture density 0.5 McFarland was inseminated with a cotton swab (difusimetrical method, according to standard procedure recommended by Clinical and Laboratory Standards Institute (CLSI) on agar Mueller Hinton. A spoon of acidifier A and a calibrated spoon of acidifier B were applied on culture in plates. Inhibition zone diameter was measured after incubation at 37°C over night.
Results are showing that undiluted acidifiers A and B were efficient against strains of Salmonella. Detected inhibition zone for Salmonella enterica subspecies enterica serovar Enteritidis was 16 mm after usage of acidifier A and 12 mm after usage of acidifier B. Inhibition zone for Salmonella enterica subspecia enterica serovar Typhimurium was 20 mm and 12 mm for respectively acidifier A and B. It was also tested the effect of different dilutions of acidifiers against Salmonella enterica subspecies enterica serovar Enteritidis and against control strain of E. Coli A TCC 25922. To control results there were tested binary dilutions of acidifier B against E. Coli ATCC 25922 strain, recommended as control strain for testing bacterium sensibilities. 10µl from each binary dilution was put on strains of Salmonella enterica subspecia enterica serovar Enteritidis and E coli A TCC 25922 on agar Mueller Hinton.
Results are showing that product action is comparable for both tested strains. Minimal inhibitory concentration in liquid environment was also tested during this experiment series.
There were used strains of Salmonella enterica subspecies enterica serovar Enteritidis and Salmonella enterica subspecies enterica serovar Typhimurium. Experiment was performed in peptones water contaminated with 10 cfu and 100 cfu mixture of both strains of Salmonella. Acidifiers were added at producer recommended concentrations. A spoon with bullion was dispersed on agar McConkey in both cases, whatever an agitation of bullion was seen or not. 2 colonies from grown culture were biochemical tested. Concentration at which culture medium reminded clear and from which there was no subsequent growth of colonies in plate was considered minimal inhibitory concentration.
The quantity of 0,100 g corresponding to 6.67 kg/to represents minimal inhibitory concentration of acidifier A, and for acidifier B a quantity of 4 liters/to proved to be minimal inhibitory concentration against strains of Salmonella.
Experiment 5 studied antibacterial effect of both acidifiers against contamination with 100
cfu Salmonella. Presence of Salmonella) against contamination momentum was detected in all samples and
to each testing periods (0, 1, 5, 14, 21, 28 days) by standard method. Even if sometimes Salmonella was not identified in peptones water or in physiologic serum, the pathogen remained in feed and was identified by standard method. Lack of Salmonella in some samples after being inoculated in peptones water or in physiologic serum is due to contamination level and also to the fact that samples were diluted 10 times in peptones water and 50 times in physiologic serum.
In experiment 6 was studied antibacterial effect of acidifiers A and B against contamination with 100 cfu coliforms.
It was used a mixture of E. coli, Enterobacter spp. si Klebsiella spp. To obtain a suspension of 10000 cfu/ml coliforms to contaminate with 100 cfu/g a feed that was free of coliforms before experiment. There were used six product concentrations for acidifier A (control, 5 kg/to, 6 kg/to, 9 kg/to, 12 kg/to, 15 kg/to) and acidifier B (3 l/to, 4 l/to, 6 l/to, 8 l/to). Time of exposure to tested product was 0, 1,5, 14, 21 and 28 days.
Results are showing that by adding acidifiers A or B in feed contamination with coliforms remained about at the same level. Increased number compared to initial contamination level might be explained by the fact that feed is acting as a nutritive environment but bacterial growth rate remained low. Theoretical, growth could stop when acidity level increase. Low variation of coliforms number at different acidifiers analyzes times and concentrations ale is the result of homogenization level.
Second part of our research was about applying some management and biosecurity practices in poultry farms by studying a vertically integrated poultry company having all production, processing and distribution links. This company has been SC TRANSAVIA SA Alba Iulia with an annual output of 30000 tones broiler meat.
Company’s production performances are of European top and sometimes exceeding performances recommended by guide of the hybrid in production (COBB 500).
Priorities of technological integrated chain from primary production to consumers are biosecurity and avoiding contamination with pathogens like Salmonella, and reduction of general microbial contamination (TGN) or coliforms.
Company has specific programs of Salmonella infection in poultry, programs aiming to reduce contamination from the precedent link of production chain and to prevent contamination in present link and then to protect against recontamination during downstream movement of product.
Measures to prevent introduction, diffusion and maintaining of Salmonella in broilers are applied in broiler farm at catching, loading and shipping broilers and in slaughterhouse.
Monitoring, sampling and testing for Salmonella are performed according to Regulation 2160/2003 and 1003/2005, to reduce probability of vertical transmission of first five serotypes of Salmonella. Testing day one chicks at arrival in farm is stipulated by EU legislation but is not mandatory but birds are tested with maximum 3 weeks before slaughtering.
In companies breeding farms there are precise graphs about collecting samples to monitor
zoonotical salmonellae. Bacteriological exam samples collecting graph are designed according to
Commission Decision 2008 / 897 / CE stipulating also confirmation from EU to minimize
zoonotical salmonellae in broiler breeders.
At broiler farms level is used the same program confirmed by Commission Decision 2008 / 897
/ CE. Based of this program there are designed elaborate samples collecting graphs to monitor
zoonotical salmonellae at broiler farms level three weeks before shipping broilers to slaughterhouse.
Verifying washing and disinfection efficiency in slaughterhouse especially fro
microbiological point of view is performed by a special management team which plans, applies and
maintains a procedure or procedures based on HACCP principia, aiming to reduce risk of cross-
contamination during slaughtering.
There are performed programs of collecting sanitation samples daily and weekly concerning
both transport and slaughtering equipments.
Analyzing methods for Salmonella, TGN and coliform bacteria are classical methods usually
used in this purpose.
1462 samples were analyzed in broiler farms and all analyzed samples were negative for
coliform bacteria.
406 samples were collected in breeding farms and hatchery and laboratory from breeding
farms during October, November and December 2009 and after analyzing for coliform bacteria (ST
AS ISO 4831) all samples were negative.
In total there were analyzed 1868 samples from broiler farms and from breeding farms and
all samples were negative for coliform bacteria.
1386 sanitation samples were collected in slaughterhouse during November - December 2009
period, as following: 551 samples for TGN, from which 11 samples were positives and 540 samples
were negative; 551 of samples for coliform bacteria, from which 10 au were positives and 541
samples were negative, 284 samples for Staphylococ coag. Pozitiv and from which all samples were
negative.
72 samples were collected from auto vehicles as following: 24 samples for TGN analyzes
and all samples were negative; 24 samples for coliform bacteria and all samples were negative; 24
samples for yeasts and moulds and in all samples microorganisms number did not exceeded norm
admitted by ISO 7954.
156 samples were collected from packing materials as following: 52 samples for TGN and
number of growth microorganisms did not exceeded norm admitted by ISO 4833; 52 samples for
coliform bacteria and number of growth microorganisms did not exceeded norm admitted by ISO
4831; 52 samples for yeasts and moulds and number of growth microorganisms did not exceeded
norm admitted by ISO 7954.Based on our own researches, results of our own researches and
conclusion from our own researches the following recommendations are offered:
1. Usage of anti - Salmonella acidifiers should be based on anti - Salmonella ability
evaluation and of ability to obtain expected effect to preserve feeds Salmonella negative. Three
experiments should be performed of which two in laboratory and one in farm. First experiment of
laboratory is about doze titrates, to determine limits for efficient doses for feed additive. The second
experiment should be about "prevention of recontamination" to evaluate ability to preserve an
efficient dose to maintain feeds Salmonalla - negative in spite of repeated exposure of treated feeds
to Salmonella. The third experiment should be performed in poultry farms aiming to find if dose
established in laboratory experiments is sufficient to be used alone for obtaining expected technical
effect to preserve feed Salmonella - negative in practical usage conditions. Such usage conditions
should include those associated with preparing, stocking and consuming feeds treated with
acidifiers.
2. Because according to UE legislation responsibility for food safety belongs mainly to unit
owner (poultry producer) we recommend to all broiler producers and processors to design and apply
their own good management and biosecurity practices programs in poultry farms and these programs
should be applied combined with measures to sterilize feeds from microbiological point of view. As
our researches have shown, these programs are efficient in reducing risk of microbiological
contamination in broiler production.