romania apicola 1991 nr.2 februarie

Romania apicolil R8vlaHs lunar4 de lnfonnare tehlc8 $I @llnjifl&i, soMmlS de exprientg 91 opinll edltatii de h c k # i a Gresc&torilor de Albine din Romffnia

Anul LXXV Nr. 2 februarie 1991 t

cox.Eexvr. DE REDAWU

In#. -El TARTA (redactor get), PET= XIAIKAI BACANU. SORIZI BODOLSA (redactor de rub-), bg. AUIPEL M-. Ing. EU- GSN MAR=. VI(PMB NEAOU. biol. MIBAELA SERBAN. lug. T R W VOLCINSOHL.

REDAWlA $I ADB5INISTRATIA COMITIETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATQRILOR DE ALBJNE DIN ROMANIA.

Sir. IuIl~ls Fucik nr. 17, BUCU- regti, sect. a Cod. 702SI 0 Tel. 11.47.88 Cont vlr. 4596014 B.A. S. A. SueursUa municlptulW Bucure(t1. . * -Yfi ;P

C U P R I N S

Eugen SASU : ReInttlAlrea apiculkriler

Witolao WTICM)LAUX : Stinrvlrrea de ptiWrar5 - deevoltarea acceierati a h i l i i l o r da albime

Ccailia POPESCU : Posibilitgti de suplimen- tars a numBnului reprodudterilor maseuli in lucrilrile de creqtere a matailor

* RaauneqtinH lnrdntafil~r apiculturii rc- m&n.negti

Vasile BOBESCU : Incursiune In ~storirul stu- pHritulut bihingtean -

'- - .,c +p \-y, Ralan VOLCINSCM : MaLFB ssu r@n&hra

Constantln MIU : ReginH sau matcii ?

Traian VOLGINSCHI : 95 de ant de I s nagtorea lui Constantin L Hristea

Emilia gi Marin POI?ESCU-DICULESCU : Popasuri la votrele istoriei rom&ne+ti

Doaumentar apical

' * APIEXPO '92

Almandru WICOLAIDE : Curier jaridlc • * * Din aotivitatea APIMONDIEI

* * Din viata albiaelo@-f.+ , ' .

* Pentru gospodine 1 -'a

E o p e r t a 2 : Vine, vine prirnlvara.. . (feto : Constantin DINA)

e ~ p o ~ t a 4 : Autor : arh. Florin WEFURRAC

Actualitatea clasicilor literaturii apicole

VlaN albinei se imbind cu a flow. Primdvara, cQnd se ivesc cele dintti flori, albina

gprOape singera insectb~ care cutreierd cPmpiile $i p4- durile, fiindcd ea nu iernea- 21% in amortire, ca celelalte imecte 81 iese odatd cu cele dintii raze incdlzitoare.

Pe lkngd folosul biinesc, ce-1 tragem de pe miere gi de pe ceard, albinele mai aduc foloase mari semiindtu- rilor g i pomilor.

tm?nejuruZ unei stupine, eimpiile g i livezile de pomi, cutreierate de albine, dau totdeauna mai mult St mei bun. Un francez Znvdtat a scris o carte, Zn care ne db mvlte pildo despre foloasele ce le trag pomii $i mele se- m&R(ituri de la albine. El ne spune cd in tineretea sa, ta- tiS1 sciu avea o s tupid ~i totdeauna pomii cddeau de poame. Dupd o lipsd de 40 de ani de acasd, cind s-a intors sd vadd locul pdrintesc, n-a mi gasit stupins, dar nici -ti nu mai fdceau roadele cum le gtia el. f n livezile ve- cinilor, pe unde umblasl mi Qnainte albinele, a viizut acelagi lucrn : poame putine ~i pvoaste. M n V O ~ U ~ U L .,CALdUZA STUPA- RULUI" de N. Nicolaescu $1 G.

Slotnoscu, Bucure$tb 1948.

Din presa centrals

RE~NT~LNIREA APICULTORILOR Eugen SASU

De 17 ani apicultorii nu s-au mai in- o parte din beneficii le vom acorda pro- trunit, la nivel national, pentru a-$i hotari ducitorilor, in functie.de cantitatea de pro- dezvoltarea viitoare. 0 ficea altcineva pen- duse pe care ne-au livrat-o. Am infiintat tru ei. Acum au din nou prilejul s i se in- o intreprindere de comert exterior prin tilneascs. Reprezentantii celor 41 de filiale care vom comercializa direct produsele se intrunesc azi in Capital&. noastre, nu prin intermediari. Ce spergm

s5 realiz5m astfel ? fn primul rind, s i ne - Domnule Euwn MBrza, stnteti secre- procurgrn valut5 pentru retehnologizarea tarul general a1 Asociatid Cresdtorilor de combinatului, pentru cumpgrarea de sub- Albine din Rominia Care este scopul stante necesare producerii medicamentelor. acestui Congres ? Ne gindirn ins& ca o parte din aceste fon: - Un raport de activitate pe ultimii 16 duri s?i revin5 direct cresc5torilor t-4 al-

ani, aprobarea noului statut $i alegerea bine, noilor organe de conducere. - Cit de rentabilg este activitstea api- - Care este acum situatia apiculturii ? ''IZL ?

- Exist& 1418 mii familii de albine, din - Anul trecut, unul din cei mai slab1 care 1200 mii apartin gospod&-iilor popu- de cind existim, am realizat beneficii de latiei. Din cei 95 mii apicultori, 84 mii sint peste 30 milioane de lei. Dar problema nu membrli ai asociatiei noastre. Sintern, deci, trebuie privit5 strict din punct de vedere

forts. Am vrea sg devenim $i mai pu- a1 beneficiului nostru. Far5 albioe nu $tiu ternici. Speriim ca prin m5surile care se cum am exista. Agricultura modern5 de- vor lua la Congres sB reu$im. pinde tn foatre mare miisuri de albina ine-

lifers. Fiirs polenizare-fecundare nici o - Cit& miere schizitionati de la apicul- plant3 nu dB seminte, fructe, nu se in- tori ? rnulteqte ca mas5 vegetativ5. La muIte cul-,

turi polenizarea este f icut i de insecte, din- - In eel mai bun an.am ajuns la peste tre care 85-90 la su t i sint reprezentate de gooO trecuty dear 815 albinele crescute de apicultori. Altfel spus, Seceta $i-a spus cuvintul. albina este aliatul cel mai statornic a1

- Ce oferg psociatia rnembrilor 7 agriculturii. Subliniez c?~ valoarea produselor agro-alimentare obfinute cu ajutorul - Asigurhm baza material5 necesar5 albinelor 'este de zeci de miliarde de Jei,

pentru practicarea albinsritului. Livrgm, depg~ind de 30 de ori valoarea produselor deci, contra cost, stupi, unelte $i utilaje, directe ale acestora. $i s i nu uiGm rolul biostimulatori, faguri artificiali, medics- ecologic a1 albinelor. Prin polenizare albi- mente. Le asiguriim conditii pentru depla- nele au un rol cheie in perpetuarea $i su- sarea stupilor in pastoral, repartizgm stu- praviemirea a sute de mii de specii de pin& in masivele melifere. Prin interven- p l a n k Dac& vrem sit menfinem echilibrul tia asociatiei s-a obtinut scutirea de impo- ecologic, atunci trebuie s5 mentinem $i zite a veniturilor realizate din apicultur% apicultQra. gratuitatea combaterii epizotiilor, instrui- rea apicultorilor. $4 ~5 nu u i ~ m , preluSm - SZL sperilm cil acum ve(i avea cfmp toate produwle pe care ni le ofera crescii- Uber de afirmare... torii. - Credem ~i noi. Nici nu s-ar putea alt- - Care va ti viitorul apiculturii ? fel, tinind seama de recunoa$terea noastr5

pe plan international. Prima asociatie api- - Avem ginduri mari. In conditiile pie- co15 a ap5rut la noi 18,3, la BuziaS. tei libere trebuie s5 intervenim $i noi, ofe- 1, 1951, s-a infiintat actuala asociatie, prin rind preturi mai mari. Si nu numai atit. reorganizar, fostei Societ5ti Centrale de De pildh, un produchtor ne livreaz5 o anu- Apicultur5, desfiintata in 1948, rn 1958 aso- mit5 cantitate de miere sau alte produse ciatia a devenit membrg a Federatiei In- care se Drelucreaz5 in cadrul Combinatu- lui d e care dispunem. La sfirqitul anului, (continuare in pug. 5 )

Pe agenda prloritd,t//or'f/ecdre/ stupine

Stimlrlarea de primilvara - denroltarea accelerata a familiilor de albine

hg. N ~ C O ~ M NICOLAIDE

- I . Hrgnirea familiilor de albine este operatiunea grin care apicultorul pune : la dispozitia acestora in duerite scopuri anumite cantitgti de hrang. I I

I In cadrul hranirilor ce se exccutit la familia de albine, acestea pot fi de : : dous feluri : I I . - hfiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate, substante proteice, vita- : : mine, sgruri minerale, microelemente etc.) ; I I

I - hriiniri medicarnentoase in cazul in care En hrana administrat& se : : adaugs anumite medicamente in scopul prewenirii sau combaterii unor boli spe- : : cifice ale acestora. I I . In ceea ce privegte hrgnirile stimulente acestea sint de asemenea de 4 : : feluri gi anume : hrgniri stimulente de primgvarg ; hrgniri pentru substituirea : : golurilor de cules ; hrHniri stimulente de toamnil gi hrgniri de salvare din timpul : : iernii. I I

I b rindurile de mai jos ne vom ocupa de prima categorie de hrsniri stimu- : lente g i anume de cele de primSivar5 ce fie executa In vederea dezvoltgrii acce- :

f lerate a familiilor de albine. I I - I

PrimiZvma, & perioada de preg5tire pentru d e s chd se urn&-egte dez- voltairea rapid5 a farniliilor prin in- tansificama crgterii de puiet, M- rsa stimulemt5 a albinelor are o im- portant5 deosebit5.

Este cunoscut c5 fin sezonul de prd- m5vm5 o f,amiMe de albine consum5 circa 10-12 kg rezerve de hran5 pe cam r j i le & g u r B djn rezervele r5- maw de la iemae, cit $i din culesu- rile de nectar $i polen pe care Je rea- h a z 5 in aceastfi perioad5. Exkstenp unui cules zilnic de 200-500 g ~de nectar $i polen intensificg cre$terea de puiet ~i stirnuleaz5 dezvoltarea familiilor de a l b e .

Zilele nefavoralvile din a w a pe- rioad5 ?mpi&c5 Ens5 z b m l albinelor $i ca u n n m in familie intensiitatea oreqterii puietudui se reduce deoarece tndeletnickea este continuat5 numai pe s e a m rezervelor de hran5 din stupi.

Cu scopul de a suplini oulesunlle de intretinere din natur5, 5n vederea >intensific&ii care$terii de puiet, se pracbic5 hrhkea periodic5 ,a farni- liilm de albine, cu miere, sirop ~de za- h k , polen gi inlwuitori de polen, hrB- mire ce pa r t 5 denumirea de hrhi re stimulent5. Cu rocazia kh i r i lo r stimulente kebuie avut in vedwe c5 rezultate optime se obtin numai in ca- m l in a r e in cuibul farniliilor de al- biae ex is^ sezerve suficiente de mime fn faguri $i pSistur5, f k 5 de care albinele nu intensifics hr5nirea m5tcii $i implicit nu se produce nici o j.n&sifioare a ouatului acesteia.

P e n h k W e a stirnulent2 a albi- nelm se folosesc numeroase prmdee care se pmctic5 difaentiat, in functie de num5rul familiilor de albine din stupin5, puterea acestora la igirea din iarn5 $i data inceperii culesului pninoipal dim zma respectivii, astfel :

- unul din procedeele folosite con- st5 in desc2p5cirea periodic2 (la fie- cwe 3-4 zile) a unei suprafete de 1-2 dm2 cu miere din fagurii cu re- z m e de hran5 existenti in famillie. Se d ~ 5 p 5 q t e in padmu1 rind rmie- rea din fagurii cu puiet cu scopul lde a extinde clrgterea puietului in fa- ~LWG dim mijlocul cuibului. fn continuare se desc5p5cesc faguri cu miere din marginea cuibului $i se a.yaz5 al5- tuni de ultirnul fagure cu p i & . Al- binele scot rnierea din faguri $i o de- pozjiteaz5 in cuib Sn jurul puietului, iar in fagulrii r5mqi goi m5tcile de- pun ou5. Luciraawa se continu5 m o - dic pin5 la desc5p5cirea tuhrcrr fagurilor cu miere ; - hr5nirea stirnulent2 a familiilor de albine cu sirop de zah5r alcstuit dintr-o parte z a h b ~i o parte ap5, administrat in mlulele Zagurilor sau in hrhitoare, la interval de 4-7 zile, se practicg in majoritatea stupinelor h tara noastr5 ; - cu remlhte mul$urmiitoare h

hr5nirea stirnulent5 a f d i i l o r de albine se folosevte $i zah2rul tos cu cristale fine care se administreazg in hrhitoare qemte deasupra fa$urtilor de mib. Allimle solubilizeaz5 zah5- rul qi i1 tDansfm5 in sirop pe cam-1 consym5 sanx depoziteaz5 tn faguni. h acest caz este aecesar ca albinele s5 aibe awes la ap5. Unele daimilii de albine consum5 zah5rul ca atare, Tn timp ce altele fl car5 afar5 din stup. Pentnu a cont rawa aceast5 sihatie, se recomand5 ca la suprafab za!h%.ru- 1ui din hrh i tor s5 se ltoame un stmalt subtire de miere. Hrki rea familiilor ,de a l l b e cu z a h k tos prezint5 avantajul c5 nu proved fuirti$ag fn stu- pin5 $i wute$te pe apicultor de un volum unare de munc5 necesn-5 pE- parfii gi adn-iinktrhii siropuld, avhd ins5 un e f e t de stirnulare mai slab b cornparatie cu .siropul de za- h5r.

Prezenta unui cit de mic cules de m h din rllatuz-3 rm5reste cu mult

acestuia se impune administrama de polen sau En lips5, de inlocu~itoxi de polen, ca wse de proteine necesare cre$terii puietului.

fn acest scop se practic5 hdnirea familiilor de albine cu polen conser- vat din sezonul precedent cules de albine sau obtinut manual p r h recol- tarea $i scuturarea in timpul hflarinii a p d c d e l o r de puunb . Administira- rsa polenulrui se face in perioadele lipsite de oules de polen $i rnurnai dup5 efectuarea zborului de mHtire de c5- tre famdliile de albine. Procentul de p r o m e din hran5, la inceputd sezonului se recornand2 s5 fie rnai re- dus de 5-10°/0, cresdnd ultenim la 15% din total. l3r5nirea cu polen se efectueaz5 atita k p cft aibinele nu Idispun de lun cu~les n a W de polen. Administrxea se face Sn poQii de 150-200 g sub form5 de turtite obtinute din amestecul polenului cu miere $iezah5r pudr5. In stup turti- tele se a p z 5 deasupra fagurilor cu m e t idin mrijlocul d b u l u i , fiind in- velite En tifon sau folie de mated l plastic. Poknul de porumb se a d d - nistreaz5 farniliilor En d e l e c5ldu- roase $i in am liber, expunindill-1 in t g v i ~ , tn locuri 'insorite $i lipsite de vint f5r5 a f i arneskcat cu m..eIT, de uncle albiinele 51 culeg $i-1 ^ ~ g a ~ i - ne&i m̂ fagwii din stup.

fn cazul lipsei de polen natural, substan@le proteice necesare q t d i . puietdui pot f i suplinite p r h h r f i - r e peridic5 a albinelor m zah5r $i inlocuitoni de polen cum sfnt : drojdiia de b r e inactiva5, f5ina de soia de- gresat5, laptele praf degresat etc.

fantrucit pin5 in prezent nu au fost determhati klocuibrii de polen m e s5 s u p h e c j . in totalitate polenu1 cules de albine de pe floai, se m- m d 5 ca hlocuitorii de palen &i se adminisbrae familiilor de albine 3n arnestec cu polen nahra l recoltat de albine. w m d seama de aceasta, 'in . ---

efwtul hr5nirilor stimulitive. fn lipsa (continuare In pug. 5)

3

Cercetarea ~tiinjific5 in slujba productiei -

Posibilitifi de suplimentare a numarului reproducitorilor masculi in lucriri le de crestere a matcilor

ing. Cecilia POPESCU cerceator gtiintific

Colectivul de genetic% gi ameliorarea albinelor I.C.P.A.

Se cunoa~te faptul c2, in mod normal, trintorii dispar inainte de incheierea sezonului de crevtere a mltcilor, gi atunci, pentru saturarea pepinierelor cu trintori, se impune prelungirea cre~teri i trintorilor prin diverse metode.

Pentru realizarea densitgtii optime de trintori pentru matca ce se imperecheaz5 (10-15 trintorilmatca), in pepinier5 este necesar5 creqterea dirijath, uniform5 a trintorilor pe toat5 durata sezonului. Ca m5sur5 general& pentru prelungirea peri- oadei de crevtere a trintorilor, se impune in primul rind pregstirea $i piiitrarea in stare bun& a coloniilor producgtoare de trintori.

Ca metod5 sigur& de cre$tere a trintorilor pin5 toamna tirziu, se recornand5 $i folosirea coloniilor bezmetice (cu albine ou5toare) $i a coloniilor cu m5tci trin- torib.

In cazul folosirii coloniilor de albine cu mBtci trintorite, trebuie efectuate unele lu-

menite s5 asigure ponta acestora. Astfel, m5tcile tinere nefecundate trebuie s5 fie stimulate pentru a depune ou5 de trintori. Ca metode de stirnulare, se reco- mandg : mstcile tinere virgine se aneste- . ziaz5 la 5-6 zile dup5 eclozionare timp de 15-20 minute cu C02, operatie care se re- peta la 2-3 zile, ca dup5 12-14 zile de la tratament sh inceap5 depunerea pontei ; expunerea matcilor in mediu saturat cu vapori de azot de amoniu 5-6 secunde, induce anestezia acestora pentru 20 minute, tratamentul avind un puternic efect stimulent asupra ovulatiei. Metoda a fost prac- ticat5 la I.C.P.A. in cadrul experientelor, declanqarea pontei producindu-se cu 4 zile mai devreme decit la mgtcile tratate cu' COz. Se recornand5 ca matcile supuse tra- tamentului s5 fie introduse $i tinute fn- tr-un nucleu puternic, folosit pentru pro- ducerea trintorilor.

'i'rintorii proveniti din colonii bezmetice $i din colonii cu matc5 trintorith, pot f i folositi tot atit de bine ca ~i cei din colonii cu matc5 imperecheat5. Din experien-

tele efectuate de noi cu a c e ~ t i trintori, s-a constatat c5 nu exist& diferente semnificative din punct de vedere calitativ (cantitate de material seminal $1 num5r spermatozoizi) fat5 de trintorii din colonia cu mat& imperecheatii. Cercetarile efectuate in acest sens, au urm5rit 6 indicatori :

1 - greutate corporal5 ; 2 - greutatea $i dimensiunile testicule-

lor ; 3 - greutatea gi dimensiunile glandelor

mucoase ; 4 - greutatea $i dimehsiunile vezicule-

lor seminale ; 5 - cantitatea de material seminal re-

coltat ;. 6 - num5rul de spermatozoizi/mmc Primii patru indicatori, au fost urmh-

ria pe trintori in virst2 de 1, 7, 14 zile iar ultimii doi indicatori, au fost urm5riti numai la virsta de 14 zile, cind sint ajun$i la maturitate. Calculele au scos in evident2 faptul cg apar unele diferente intre. trintorii preveniti din colonie cu matc5 im- perecheat5 $i cei din colonie bezmeticg in cazul primilor patru indicatori. Astfel, s-a inregistrat o greutate corporal5 in medie de 206 mg la trintorii proveniti din colonie cu matc3 imperecheatg, comparativ cu 138 mg (medie) cit au trintorii din colonie bezmetic5.

De remarcat faptul ci5 diferenta in ceea ce priveqte greutatea corporala, nu are nici o influent5 asupra capacitatii de reprodu- chtor a trintorilor obtinuti prin cele trei metode. Astfel, trintorii obtinuti din ~010- nie bezmetic5 .$i cei din colonie cu matcg trintorita pot f i folositi tot atit de bine ca $i cei care provin din colonie cu mat& imperecheat5.

In ceea ce vriveste cantitatea de material seminal recoltat la cele trei categorii de trintori. calculele reliefeaz5 diferente mici (nese'mnificative pentru nivelul de probabilitate cie 0,5). Cantitatea de material seminal recoltat in medie, a fost in

medie de 0,75 mmc la trintorii proveniti din colonie cu matcit fmperecheats ; 0,71 mmc la cei proveniti din colonie cu matc5 trintorit5 $i de 0,62 mmc la cei proveniti din colonie bezmetica. Num5rul mediu de spermatozoizi/mmc este de 6960 mii la prima categorie de trintori ; 6603 mii la trintorii din colonie cu matc5 trintoritl $i 6453 mii la trintorii din colonie bezmetic5 (experientele au fost executate in 2 ani consecutivi).

Psstrarea in permanent5 in stare activ5 a coloniilor producgtoare de trintori, se realizeazl prin introducerea periodic5 la 7 zile a 1-2 rame cu puiet c5p5cit de albin5 1ucrBtoare la eclozionare. Fagurii ins5mintati cu puiet de trintor, se intro- duc in colonii doici, inlocuindu-se cu alti faguri buni de ouat. Transferul se face totdeauna in ziua a 4-a de la depunerea ou5- lor, pentru a se evita eliminarea acestora de c5tre albinele coloniei doici, etiindu-se faptul c5 in stadiul de larv5 procentul de eliminare este mult mai mic.

FoIosirea trintorilor din colonii cu matcs trintoriti $i din colonii bezmetice, prezinta urmzitoarele avantaje :

- asigurarea unui num5r mare de mittci imperecheate, element deosebit de important in pepinierele de crevtere a matcilor ; - saturarea zonei cu trintori de origine

cunoscutii $i eliminarea posibilitgtii aparitiei m5tcilor insuficient fmperecheate, urmare a deficitului de trintori ; - asigurarea presiunii de selectie $i pe

linie patern& in procent ridicat prin cree- terea dirijat5 a trintorilor de origine cu- noscut5, deci, familii supuse activitgtii de extrasezon ; - coloniile orfane mentin trintorii pin5

toamna tirziu, ceea ce d5 posibilitatea con- tinulrii ins5minf5rii instrumentale $i in extrasezon ; - acoperirea golului obiectiv de trintori

din colonie normal5 de catre trintori din colonie cu mat& trintoritl $i colonie bez- metics.

Trebuie tinut cont totu$i de faptul c5 dac5 pentru imperecherea unei m5tci cu trintori din colonie normal5 necesarul este de 10 trintori, atunci cind sint utilizati numai trintori din colonie bezmeticg, trebuie luati in calcul 15-20 trintori pentru o mates.

REINTILNIREA APICULTORILOR

(continuore din Bag. I )

ternationale a Asociatiilor de Apiculturl - APIMONDIA - iar in 1965 rearetatul profesor Veceslav Harnaj a fost aiks pre- ~ed in te a1 acestei organizatli internationale. Avadar, exist5 o traditie de care trebuie s5 tinem seama. Avem $i o baz5 material5 destul de solids, avem $i conditii naturale foarte bune pentru practicarea albin3ritu- lui. In plus, dispunem de un institut de cercetare $i productie in care se produc material biologic pentru ameliorarea efec- tivelof de albine (mgtci), medicamente pentru prevenirea $i combaterea bolilor la

albine, produse apiterapice pentru uz uman etc. Toate acestea nu ne dau dreptul s5 neglij5m dezvoltarea apiculturii. Mai ales cfi acum exist2 posibilitatea s5 facem noi, cei de meserie, ceea ce trebuie f5cut.

N.R. Acest interviu a apdrut in cotidia- nu1 ,,Rom&nia liberd", jod 28 februarie a.c., exact $n ziua in care la Bucuregti se des- chidea Congresul National 21 Asociatiei Cresciitorilor de Albine din Romania. fn- tr-un nunadir viitor vom revend cu o rela- tare asupra lucrdrilor Congresului.

w m . . m m . . . . m . . . . .

STIMULAREA DE PRIMAVARA (continwre din pug. 3)

diierikle repte recornandate pentcru iolosirea h l d c t o d o r de polen, eel putin 25-30°/0 dim mtitatea tow3 de su~bstain@ pmteice adminisbate 4- biinelar sii fie constitmi% din polen natwasl cules de Abirne de la plank polenifere.

Cu scopul de a stirnula cre$tmea de puiet $i de a asigzuna familiilcr de a- bine o dezvoltare rapids este ~ e c o -

rnandabil3, in sezonul de prhnZivmrii, mplasarea acestora fn l d t 5 t i fn care exist8 culesuri de intretinex de nectar qi polen, aceste culesuri detex- rnirIlind d u c e r e a sau chim eknina- rea lor stimulenbe. TotodatZi, pnh aceasba se m8rq.t~ productivita- tea mmuncii apicuItonilm ~rlriz*mdu;se qi o u?t?dru- a oheltuielilor tatale pe stupinii.

Cu prilejul Congresului National a1 Asociatiei Cresciltorilor de Abine din Romgnia, desfilgurat la Bucurevti, joi 28 lebruarie ac., a lost demelitil o plac& comemorativil in memoria celui care a fost prof. dr. ing. V. Harnaj. In fata asis- tentei dl. ing. Eugen Marza a tinut discursnl pe care-] publicilm in continuare diwukd care reia In bun& parte textul unui neerolog $1 in care, algturi de, pcrsonalitatea mrelni dispgrllt, au fost evocate numele a doi apicultori eroi ai

i revolutiei din decembrie 1989 ca gi numele altor stupari pIeceti dintre noi in j ultimii 16 ani.

Doamnelor $i domnilor,

Dupd revolutie, la primul Congres a1 Asociatiei Crescdtorilor de Albine unul din cei mai strdluciti apicultori ai tdrii - profesorul Harnaj nu mai este lingd noi. Cu toate acestea simtim $i acum prezenta lui, a gindurilor $i strddaniilor pe 'care le-a depus pi& i n ultima clipd a vietii fn slujba apiculturii $i facem toate eforturile pentru ca ideile de progres i n apiculturd care i-au cdlduzit pa$ii sd le transpunem intocmai i n practicd, pdstrind in deplind unitate opera care, ne inconjoard g i de care a fost legatd intreaga sa viatd.

Doamnelor $t domnilor,

In amurgul rece a1 unei triste zile de sf fr$i t de octombrie a anului 1988 intr-o ultimd fulgerare de raze s-a stins din viatd dupd o lungd $i grea suferintd, profesor doctor inginer VECESLAV HARNAJ, pro- motor $1 militant de s e a d a1 apiculturii din tara noastrd, care $la ddruit cu aleasd abnegatie pi nesftryit devotament intreaga fiintd ptopd$irii apiculturii nationale $i a f i r d r i i acesteia pe plan mondial.

Ndscut acum 74 de ani, la Baimaclh in Basarabia intr-o familie de preoti, profesorul Harnaj sub indemnul $i grija tatdlui sdu, phrintele Dimitrie Harnagea, a invdtat sd iubeascd gi sd ocroteascd albina.

Pedagog de vocatie, tatdl a $tiut sd in- sufle fiului sdu interesul, pasiunea $i devo- tamentul pentru apiculturd, deschizindu-i orizontul drumului pe care avea sd meargd consecvent toatd viata. Din acei ani ai co- pildriei, cEnd visurile iau nagtere $i incep sd prindd contur iar curiozitatea fatd de natura inconjurdtoare se manifest5 nestin- jenit, albina $i-a gddt u n loc esential $i definitiv in viata sa.

A urmat perioada pregdtirii pcolare, in Carre a frecventat cursurile liceului B. P. Ha$deu din Chi$iluiu far En continuare Scoala de ofitert de geniu - Bucure~ti ,

dupd care a studiat la Institutul Politehnic din Bucure~ti , specialitatea hidraulicd, ob- tinind i n anul 1945 diploma de inginer constructor hidrotehnician cu distincticr ,,cum laude".

Cursul ascendent al activitdtii profesio- nale $i universitare a profesorului Harnaj, mai fntii ca ofiter; apoi asistent, $ef de lucrdri, conferentiar, doctor i n $tiinte tehnice $i profesor titular $ef de catedrd la : Institutul Politehnic Bucure~ti , Institutul de Constructii, Academia Militard Tehnicd, Institutul de Mine $i Institutul de Petrol, Gaze $i Geologie Bucurepti, a culminat cu functia de prorector a1 acestuia din urmd i n perioada-1971-1973.

Multe lucrdri de hidraulicd din far6 poartd pecetea personalitdtii profesorului Harnaj acestea fiind realizate 2n conformitate cu conceptiile originale ce-i apartin.

Laborioasa sa activitate profesionald s-a impletit intotdeaum cu pasiunea nemdrgi- nit6 pentru apiculturd, ccireia i-a dedicat talentul $i Bntreaga sa capacitate de ef i- cient organizator. fn sufletul sdu, in toatil fiinfu sa au trdit

doud personalitdti care nu s-au deosebit una de alta ci s-au impletit armonios g i s-au desdvEr$it reciproc : u r n legatd cu pa- timd ardent6 de vdata vie a apfculturii, g i alta de cercetdtor $i deschlzdtor de dru- muri Ontr-o qtiintd de mare perspectivd : hidrodinamica lichidelor polifazate.

Dragostea pentru apliculturd i-a alimen- tat permanent resursele interioare, gratie cdrora s-a afirmat strdlucit ca Ontr-o a doua profesie pe care de fapt a iubit-o cel mai mult. Noptile de muncd de la , , R o d - niu apicold", anii de drumetie prin stupi- nele tdrii pe care le-a cunoscut ca nimenl altul, activitatea tenace din cadrul Socie- tdtii Centrale de Apiculturd, dinamismul $i pasiunea pe care le-a pus in slujba apiculturii nationale au indreptdtit alegerea sa i n anul 1957 ca presedinte a1 Asociafiei C~escdtorilor de Albine, funcfie pe care a

indeplinit-o cu deosebitd cinste g i onoare t imp de 25 de ani.

Sub conducerea sa, aldturi de u n va- loros colectiv de specialigti $i practicieni, Asociafia Crescdtorilor de Albine s-a dezvoltat devenind o complexd organtzatte ob- gteascd, cu u n patrimoniu proprb, dispu- nind de puternice resurse materiale gt umane.

Promovatd ca idee directoare in tara noastrd, a realizat integmrea cercetdrit En- vdtdmintului gi productiei apicole prin infiintarea Combinatului apicol, Institutului de Cercetare gi Productie pentru Apicul- turd $i a Liceului apicol pe o platform6 unitard. Abordarea atentd $1 responsabild a viitorului apiculturii 1-a condus la ge- neroasa idee transpusd i n realizarea siner- giei intre cercetarea gtiintificd g i practica apicold atit pe plan national cit $i international.

Pe plan international a reusit sd con- fere ~edera t i e i ~ n t e r n a ~ o n a l e a .~sociatiilor de Apiculturii APIMONDIA ve care a condus-6 vreme de 20 de ani consecutiv, caracterul de universalitate, sd-i dea profilul de organiz- a apicuLtePtXoae-pr%tm- gul glob imprimindu-i u n caracter novator, plin de dinamism, creind un c l i m t pro- pice desfagurdrii actZunilor umanitare menite sd contribuie d in plin la asigurarea pdcii g i buniistdrii i n lume.

Munca neobositd $i talentul sdu de bun organizator au asigurat dezvoltarea acestei organizatii gi infiintarea la Bucuresti acum mai bine de u n deceniu a ~nst i tutului In- ternafional de Tehnologie g i Economie Api- coldi a1 APIMONDIEI. Edificarea acestui institut reprezintd unu dintre cele mai importante realizdri ale sale menitli sd aibd o mare contributie la rdspindirea i n intreaga lume a cuceririlor-de ulttmd or6 din domeniul apidologiei.

Din anul 1985 a fost ales Pregedinte de onoare a1 APIMONDIA $i Pregedinte a1 Comitetului director a1 I.I.T.E.A., functii pe care le-a indeplinit pDn6 la plecarea lui pe drumul fdrd intoarcere.

U m n i s t rationalist, profesorul Harnaj n u a privit actul infdptuitor de progres apicol decit conferindu-i intreaga lui gra- vitate, intreaga lui semntficatie umanlS gi sociald, crezind cii actiunea t n f ldcdratd reugegte numai dac6 este Pncdrcatd de energiile colectivttdfli pe care a gtiut sd le polarizeze Entotdeauna spre u n tel comun. A luptat neobosit pentru apdra albina, apicultura $i pe apicultorl de tot ce era contrar nevoilor propdgirii acestei no- bile $i milenare indeletniciri.

A fost u n o m de o mare noblete sufle- teascd En adevdratul fnteles a1 cuvintului. A$a cum scrie pe placa memorial& n u functiile $i titlurile i-au adus autoritatea

spirituals, ci. el le-e conferit tuturor acestora prestigiul unei opere $i a1 unel vieti de o m care a csp5tat o valoare perena $i asupra sensurilor carora vom medita necontenit, noi care a m avut prilejul s6-1 cunoa$tem, s5 n e impsrt5$im d i n rezultatele muncii $i existentei sale atit de frumoase, s5-1 simtim mereu alsturi de noi.

I n memoria acestei Enulte personalitif#i a apiculturii rom&ne$ti v d propun sd pds- t rdm un moment de reculegere.

Doamnelor gi domnilor,

Pentru infiiptuirea Revolutiei d in 22 decembrie 1989, din datele pe care le de- tinem, $-au dat viata g i doi tineri apicultori - Cristian Boca g i George Bogdan Toma~escu - ambii absolvenfi ai liceului apicol ,,V. Harnaj" d in Bucuregti, precum gi alti numerogi fii ai patriei. Pentru cin- stirea memoriei acestora precum g i a tuturor apicu1torilor care au trecut in ne- fiintd de la ultimu noastrli Conferintd, d in rindul cdrora nu putem sd n u amintim pe C. L. Hristea, N . Fotii, Dan IovBnescu, I . Barac, V . Cudelca, Al. Marcovici, Mircea Ialomi+anu, C. A n t o n m u , V. Safer, Gh. Rusei, Marin Rildulescu, S. LBbu$c5, D. Da- bija, M. Dumitru, I . Berenghi, T . Mardare, Adelina Derevici, Nicolae Romanescu, $te- fan Popescu, Al. Vartolomei, alti oameni de gtiintd, practicieni $i fruntafi ai apicul- turit r o d n e p t i $i care au constitui mediul in care a inflorit personalitatea profesorului V . Harnaj trecuti p i ei i n lumea celor drepfi ii r e c h e d m azl la masa amin- tfrilor g i vd propun ca i n memoria lor sd pdstrdm u n moment de reculegere.

Rtoria portrlel - istoria apiculturii

Vasile PO

- Practicatea stupdritului de c6tre poporul roman gi stdntogii sdi ca indeletnicire dis- tinct6 se pierde On negura vremurilor astfel cd apicultura a constituit g i continua sd reprezinte o importantd sursd de pro- dzictie agro-alimentard $i de venituri pen- k u locuitorii meleagurilor tdrii nocstre. - Atestatd documentar incli de la :umdta- tea mileniului I i.e.n. de cdtre marele istoric grec Herodot (484-425 O.e.n.) existents albinetor a fost consemnatd i n con- textul operatiunilor militare d in Valea Du- mirii de Jos, de pe vremea cind o$tirea regelui Darius (514-513 i.e.n.) cunoscuse stirzenia poporului geto-dac. Herodot nu- met $i pcirintere iisoriei afirma cd : ,,Tracil spun cd tinutul de dincolo de Istru-Dundre - e ocupat de albine gi d in cauzaJor 31U

a porn-p&t+mohe mai deQarteU. Dovada practicdrii stupdritului i n Dacia

$i zonele limitrofe .En cea de a doua ju- mlitate a milentultti 1 i.e.n. este confir- mat6 gi de urmdtorul pasaj din opera is- toricdui-grec Polybios : ,,Tinutwile pontice - inclusiv Dacia - ne procurd din bel- gug - elenilor - miere yi ceard".

U n argument cd dacii posedau o apiculturd dezvoltatd Oncd dinainte de stdpinirea romunci ni-1 oferd insdgi. basoreltefurile de pe Colwmna lui Traian de la Roma : blocul 38 - prtnderea de cdtre u n dac a unui roi intr-o cognitd de nuiele ; blocul 12 - daci transportind in brate cognite cu albine $i blocul 80 - imagini ale romanilor care atacd o cetate dacicd lar cei asediati se apdrii prin aruncarea unei cognite cu albine asupra celor dtn fata zidurilor. 0 seam6 de aspecte economtce y i spirituale din antichitate demonstreazd tmportanta deosebitd pe care o acordau romanii albinei $i produselor sale. pentru insemlui- tatea foloaselor ce le aduceau populatiei, de albine fiind legate fecunditatea, bogd- tia $i prosperitatea. Mierea. a servit $i ca medicament extrem de util pentru vinde- carea a o multime de boli, utilizarea ei On acest scop fiind cunoscutd de strdmogii nogtri daco-romani. I n medicinu populard mierea este folosit& ca panaceu terapeutic din vremuri foarte vechi pfnd i n zilele noastre. Ceara de albine a avut ca g i mierea multiple tntrebuinfdri. Mai Dntii ca mijloc de iluminat indeosebi Zn casele celor bo17atf (cetdtenii simpli sclavii folosind opafte). Mai apoi ceara a fost folositd .yi la confectionarea tciblftelor cera-

te, utilizate ca suport pentru Znscrisuri. Astfel de tdblite au cunoscut o rdspindire Iargii On Dacia Traiand fapt demonstrat de descoperirea lor i n regiunea auriferd d in Muntii Apusenl - la Rogia Montand. Con- tinutul acestor tdblite cerate se referea la contracte de vinzdri-cumpdrdri, fnchirieri $i asociatii. Documente datEnd d in epoca .marilor migratii ale diverselor populatii din secolul a1 V-lea e.n. mdrturisesc cci i n agezjrile stabile d i n Banatul de vest se folosea bdutura fdcutd d in miere ,,medos4' (mied hfdromel). In documentele evului mediu exist6 informatii refetitoare la acte dotale de stupine, tranzactii y i conventii vamale ptivind produsele apicole ceea ce demonstreazd starea infloritoare a acestei ~-TZ - -

Asupra dezvoldrii activttdtii de stupdrit d in cimpia bdndteanri o influentd pozitivd a avut-o gi Anton J a n ~ a (1734-1773). pri- mu1 profesor de . apiculturd d in Austria. La indemnul acestui adevdrat reformator a1 apiculturii d in intreaga AustrZe de pe atunci (prin urmare gt d in provinciile ro- m&ne$ti : Banat g i Ardeal) impdrdteasa Maria Tetezia a promulgat aga-numitul ,,patent d in 29 octombrie 1776" - referitor la promovarea apiculturii i n toatd Austria. In acest act era prevdzutd gi scutirea de bir pantru toti stuparii d in toate prouin- ciile supuse imperiului habsburgic. Fapt deosebit de semnificativ intre elevti lui Anton Jansa il intilnim $1 pe viitorul cdt- turar rom&n dr. Ioan Piuariu-Molnur (1741 -1815) autorul primului tratat de apiculturd i n limba rombnd. Datoritd acestor factori favvrabili patrimoniul apicol d in teritoriul regimentelor de granitd d in Ba- nat a ajuns s6 inregistreze la recensdmin- tul din anul 1828 u n efectiv de 134 497 stupi.

Semnificattv pentru aceastii ramurd importantd a ecolwmiei agrare care a avut gi are o traditie deosebft de bogatd i n aceastd parte a tdrii - Banat este $i exis- tenfa acelor citeva matrice sigilare (sigi-

*) Despre importanta lui Anton Janga vorbegte $1 faptul cB tema generala a celul de a1 X X X Z I I - lea Congres a1 Federatiel Internatlonale a Aso- clatlei de Apicultura APIMONDIA (ce se va desfhgura la Split, Iugoslavia, in perioada 29 septembrie-4 octombrie 1991) este : ..APICUL- TURA DE LA ANTON JAN$A PXNA IN ZILELE NOASTRE".

lii) cu motive apicole cum ar f i cele ale localitdtilor Vucova $i Criciova. In ambele cazuri elementul principal de pe cimpul heraldic il reprezintd u n stup de albine inconjurat de u n decor natural. Deosebit de iconografia sigiliilor scitefti, simboluri specifice apiculturii apar i n prima jumii- tate a secolului trecut $i la unele matrice sigilare ale unor bresle din Banat. Astfel, pe matricea sigilard a breslei brutarilor, morarilor $i lumindrarilor din Timigoara - datind din anul 1816 - se poate obser- va u n stup fn partea inferioard a cimpului sigilar deasupra cdruia sint aqezate doud forme pentru turnat lumindri. 0 imagine similar6 se afld redatd $i in cen- trul cimpului sigilar a1 matricei sigilare a breslelor unite din Lugoj ce dateazd din anul 1818. De altfel, pteocuparea deose- bit6 ce au avut-o locuitorii bdndteni pen- t ru practicarea apiculturii o dovedegte $i faptul cd stema fostului judet Severin - cu capitala la Lugoj - a fost dominatd de figuri 'cu motivatii apicole constznd En imaginea unui stup-cofnitd $i Tase albine in zbor.

La promovarea albindritului bdncitean, o contributie deosebit de activd $i-au adus i n viata satelor preotii $i Pnvdtdtorii. Ace$tia in marea lor majoritate, pe ling6 faptul cd practicau in mod efectiv apicultura, con- stituiau $2 cadrele de specialitate care acordau cel mi mare sprijin rnodernizdrii activitdtii de stupdrit. Astfel fn adundrile generale ale reuniunilor ,,fnvdtdtore$til' din Banut ce au avut loc i n anul 1870 la Ora- vita, Caransebe~, Or$ova, Re~ l ta , Boc$a Montana, Comlo$ul Mare, Belint, Lipova, Buzia$ $f Ciacova, i n afara problemelor pedagogice, au fost dezbdtute $i teme despre agriculturd, pomiculturii $i stupdrit. Preocuparea pentru actualitdtile apicole ale acelor vremuri poate fi concretizatll exemplar de reuniunea de la Oravita i n care s-a hotdrtt trimiterea inviitdtorului Ferdinand Chiritg la u n curs de o lun6 de zile organizat la qcoala de agriculturd din Altenburg - Germania. Ca urmare a modernizdrii apiculturii bdndtene prin practicarea unui stupdrit sistematic $i rational s-a reuSit ca numai dupd u n deceniu sd se obtind u n surplus de 2 800 mdji de miere pentru export i n Anglia, Austria, Belgia, Elve tb $i Germania. Concomitent la export a fost solicitat $i material biologic din ecotipul rasei ,,Apis melifica carpatica" existent i n Banat, ale ciirui insusiri motfo- productive deveniserd deja cunoscute pe plan mondial. Materiahl biologic sub denumirea de albilzdi bdndteand a fost livrat mai multor tdri din Europa, Asia, Africa $i chiar America.

Aceste realizdri revelatoare pentru albindritul din zona de vest a tdrii se da-

toresc apieultorilor bdndteni intelectuali romcint, bunt patrioti - cdrora le revine meritul dk a fi contribuit la promovarea literaturii apicole. Ei au editat primele lucrdri scrise i n limba roman& despre $ti- inta $i tehnica acestei indeletniciri $i au sustinut necesitatea organizdrii celei dintii asociatii apicole din Romdnia. lat6 citeva date tstorice :

a) Publicarea i n anul 1785, dupd impzi- marea la tipografia rom81w-sirbd din Ti- misoara, de cdtre dr. Ioan Piuaru-Molnar a primei cdrti de createre a albinelor iin limba roman5 intitulatd ,,ECONOMIA STUPILOR". Aceastdi lucrare .a avut darul de a marca inceputul practicdrii apiculturii i n mod Stiintific din tara noastrd. b dezvoltarea literaturii apicole f n limba ro- manti $i-a mai adus contributia $1 u n alt dascdl a1 stupdritului bdndtean : preotul prof. Ioan Tomici (1772-1857) din comunu Vdrddia de Cars$, care, i n anul I823 a scris $i tipdrit i n limba romdnd o a€td carte despre apiculturd avind titlul ,,CUL- T U R A ALBINELOR".' Tot el a fost $i fondatorul primei $coli de apiculturd pe care a Snfiintat-o in oragul Lugoj.

b) Urmare aparitiei literaturii apicole fn limba rom&nd precum $i a participdrii lu lucrdrile celui de a1 XVIII-lea Congres a1 apicultorilor germani, de la Salzburg, din septembrie 1872, a invdtdtorului Nicolste Grand din Buzia$ $i a preotului Vichiente Schelejan din Timi~oara s-a stimulat puternic initiativa fonddrii primei organizatii apicole din Romania. Animatorul qi initiatorul actiunii de Snfiintare a celei dintii asociatii a stuparilor romhni a fost eruditul apicultor Nicolae Grand (1837- 1893) ce poate fi considerat drept pfonie- rul organizdrii apiculturii romirnefti.

Cu sprijinul organelor locale $i avtnd aprobarea autoritdtilor austro-ungare acor- datd prin decizia nr. 618 din I4 ianuarie 1873, a organizat $i tinut in zilele de 16- 17 aprilie '1873, in saloanele bdilor Buzia$ adunarea general6 de constituire a primei asociatii apicole din R o d n i a sub denumirea de ,,REUNIUNEA APICULTORILOR BANATENI". Cei peste 200 de stupari par- ticipanti la infiintarea organizatiei au in- credintat functia de secretar lui Nicolae Grand, iar pe cea de prepedinte doctotu- lui Adam-Petru Jager.

C ) De aceea~i notabild important& pentru promovarea apicultudi r o d n e g t i s-a dovedit a f i fost $i editarea $i publicarea, la 1 septembrie 1889, a primei reviste apicole in limba remand, apdrutd in ordqe- lul Sinicolaul Mare din cimpia .bd&tead, intitulatii ,,APICULTORUL $I ECONOMUL ROMAN". Aceastd revistd de informare apicold i n lirnba romkmi a fost conceputd $i scrisd cu alfabetul latin din initiativa

ff sub redacva intmosulut apicultor f i patriot romdn Svetoniu Petrovici (1838- 1906) din Sfnicolaul Mare*

Infdptuirea acestor obiective ce consti- tuiesc premiere abosolute ale stupdritului somdnesc indreptdtegte intreaga mas6 a apicultorilor din tara noastrd sd aducd u n pios omagiu mentorilor sdi, tar pentru opera lor drept recunogtintii ti ageazd in ga- leria personalitd~ilor de exceptie ale istoriei apiculturii romdnegti.

Promovarea g i modernizarea apiculturii bdndtene g i implicit a stupdrltului r o d - nesc a mai fost susflnutd pirn contributi- ile aduse g i de cdtre alti ieprezentanti de seamd ai apiculturii zonei de vest a tdrii. Despre acegtia documentele vremii au con- semnat merite deosebite, not ne vom op7i asupra celor mai importante aspecte :

Preotul Vichentie Schelejan (1830- . 1898) din Timigoara, colaborator apropiat a1 lui Nicolae Grand gi membru marcant a1 primei asociatii apicole bdndtene, pro- motor a1 stupdritului modern din Banut s-a afirmat prin : a) introducerea apiculturii ca disciplinii obligatorie i n gcolile normale de invdtdtori ca urmare a demer- surilor ce le-a fdcut la forurile de resort ale Imperiului Austro-Ungar ; b) tnventa- Tea gi folosirea, incd d in anul 1859, a gra- tiei despdrtitoare pentru separarea mdtci- lor, prezentatd ca metodd proprie la Con- gresul a1 XVIII-lea de la Salzburg d in 1872, i n t imp ce On Europa aceasta a apdrut sub denumirea de gratia Hanemann abia i n anul 1877 ; c) sustinerea tezei precum cd scopul apiculturii rationale este de a studia natura albinei demonstrtnd avan- tajele stupului vertical fat6 de a1 celui o7izontal - lung, ardtind cd : ,,stupul, in mod firesc, se dezvoltd de sus in jos, iar iarna - cdldura se propagd de jos i n sus.

Preotul prof. Nicolae . Martinovici (1855-1926) din comuna Topoliivdtul Mare s-a afirmat ca publicist apicol gi bun organizator al stupdritului bdndtean, fapt pentru care, t imp de peste 10 ani a fost membru a1 Comitetului Central Apicol d in Budapesta. La Congresul g i expozitia apicold de la Heidelberg d in 11-16 au- gust 1893 a fost ales, impreunii cu D. Dzierzon g i Vogel, ca oaspete de onoare la banchetul acestui mare for apicol. Dupa actul Unirii d in 1918 Consiliul Diri- gent 1-a numit in anul 1919 profesor am- bulant de apiculturd $i gef a1 regiuuii I-a apicole d in Banut fiind ales @ viceprege- dinte de pnoare a1 Societdtii Centrale de Apiculturd d in Romania.

*) Vezi materialul publicat fn revista ,,Apicul- tura In Romantau nr. 8/1989 Ia pag. 27.

De asemenea o contrlbutie de seamd la organizarea g i dezvoltarea apiculturii moderne de pe plaiurile bdndtene au adus-o de-a lungul vremii : inv. Virgil Amandl d in Bucovdt, prof. univ. ing. Constatin N. Martinovici, luliu Vulpe, Gheorghe Ciunga, Nicolae Iancoviciu, Serafim Popescu d in Lugoj, maior Gheorghe Matet d in Timi- goara, loan Barbu d in Caransebeq, Corw- lan Murgu d in Ilidia, Aurel Dancea d in Prilipdt gi mulfl alti anonimi pasionutf de apiculturd.

fn anul 1892, dupd transferarea Reuniu- nii Apicultorilor Bdndtenf d in Buziaq la Budapesta, u n grup de 250 de apicultori d in zond s-au organizat tntr-o noud asociatie cu sediul la Timigoara, sub denumirea de ,,SOCIETATEA APICOLA BANA- T E A N A alegind ca pregedinte pe George Beniczki. Ultertor inlocuirii Reuniunii Aptcultorilor Bdndtent d in B u z i a ~ cu So- cietatea apicold bdndteand d in Timigoara, in Comitatul Carag-Severin s-a constituit, la Lugoj, in ziua de 10(23) septembrie 1911 din initiativa lui George Milog a doua organizatie de stupari d in Banat, denumitd Societatea de apiculturd ,,ALBINA BANATEANAS' a1 cltrei pregedinte era insdgi initiatorul acesteia. Tot acest Geor- ge Mtloq a initiat tipdrirea $1 publicarea la Lugoj, cu incepere d in ianuarte 1991, a celei de a doua reviste apicole i n limba rom&nii intitulatd ,,STUPAR1TULU periodic ce qi-a continuat activitatea pin6 i n anii 1916-1918. La aproape u n a n mad t f r - ziu, pe data de 12 iulie 1912, i n urma unei gedinte comune a Societdtii de apiculturd ,,Albina Bdndteand" d in Lugoj cu apicultorii din comitatul Torontal, aceastd tind- ~d asociatie s-a reorganizat prin unificare intr-o singurd organizatie. Astfel i n anul 1913 conform inteleptei zicale : ,,Unirea face puterea" apicultorii bdndteni s-au reorganizat in cadrul ,,Societdtii apicole bd- d t e n e " d in Timigoara.

Realizdrile fructuoase ale apiculturii bdndtene au fost cunoscute g i apreciate cu ocazia numeroaselor conferinte gi a multor expozitii ce au avut loc in vremea aceea. Aga de pildd la Conferinfa apicold d in 1914 desfdguratd la Bratislava, Societdtii apicole bdndtene i s-au acordat medaliile de argint qi bronz. I n anul 1921 Asociatia gtiintificd de agriculturd i-a decernat diploma de onoare iar i n anul 1929 la expozitia de produse agricole d in Banat a fost decorat6 cu medalia de aur. Din cauza evenimentelor primului rdzboi mondial, activitatea Societdtii aptcole bdndtene a fost intreruptd g i reluatd dupd actul Unirii, sub conducerea lui Nicolae Martinovici d in comunu Topolovdtul Mare d in a cdrui ini- flativd in anul 1923 s-a organizat la Lugoj Congresul apicultorilor bdniiteni. Tot in

cadrul Societdtil apicole bdndtene in iunie 1941 a luat fiintd, din initiativa invdtdtorului Gheorghe Andrag cercul apicol Sinicolaul Mare. Acelagi Gheorghe Andrag a fost $I primul care a introdus stupdritul pastoral i n aceastd parte a tiirii.

Ultima conflagratie mondiald a avut consecinte negative asupra apiculturii bd7ui- tene determinind u n declin temoorar i n activitatea economico-organizator;cd Ins6 imediat dupd terminarea rdzboiului s-a inregistrat u n nou reviriment reugindu-se ca in anul 1847 Sodetatea apicold b d d - teand sd aibd deja u n numdr de 1205 membri actlvi. Despre avintul luat dupd rdzboi de apicultura bdniiteanii ne st6 mdr- . turie gi actiunea din toamna anului 1946 a celor 11 stupari din Caransebeg, care s-au intrunit $1 au pus bazele asociatiei apicole ,,GRANICERULu a cdrei sferd de influentd s-a extins pi& la s f i r~ i tu l anului 1948 $i asupra localitdtilor din jur ca de exemplu oragele: Hateg, Orgova gi co- munele de pe Valea T imi~u lu i (Domagnea, Globurdu) g i Valea Bistrei (Ohaba, Glim- boca) etc. astfel cd in numai doi ani nu- mdrul membrilor inscrigi sd ajungd la 153.

Ca urmare a constituirii la 30 decembrie 1957, din inftiativa marelui animator a1 vietii apicole rom&ne$ti prof. dr. ing. Veceslav Harnaj, a Asociatiei Crescb- torilor de Albine din Romania, ca organizatie nationald, apicultura biinii- teand s-a fntegrat t n noun form6 struc- turald continuindu-gi activitatea de pro- pagandd apicold pentru atragerea tutu- TOT stuparilor i n asociatie $I pentru per- feeionarea continua a tehnologiilor apicole. I n timp, activitatea $i realizdrile obtinute de apicultura bdndteand s-all inscris pe u n drum ascendent. Aceasta a fdcut ca stuparii bdluiteni sd se bucure de aprejeri elogioase chiar $i din partea apicultorilor din alte tdri. Aceastd afirmatie este atestatd g i de obtinerea la prima expozifie in- ternationald de apiculturd organizatd i n anul 1965 la Bucure~t f a medaliei de argint. Potentialul apicol d in zona banatului a marcat o cseqtere fatd de anul 1947 cu de 5 ori a numdrului de membrf (de la 1205 la 6 552) g f de 7 ori a numdruluf de famil f i de albine (de la 12 151 la 93 965). In Banat, i n cele trei filiale judetene, existd circa 90 de cercuri apicole din care 18 cu gesttune.

Mdrturii ale tradifiei de colectare, con- seware $f punere fn valoare a vestigiilor istorice privlnd stupdritvl bdnlltean existd q i i n cabinetul tehnic de docurnebtare apicold din Timigoara. Aici dascdlul Zoltan Zimmerman (1924-1983) care a fast se- eretar tehnic al filialei A.C.A. Ttmig En perioada 1968-1983 - decedat t n functie

- a inmdnuncheat cu sirg g i iscusintd mat multe exponate care oferd ap2cultorilor contemporani imugtnea propdgirit vietii apicole bdndtene. Aceste exponate dispuse in patru sectoare didactic-documentare sint concretizate p d n : o bibliotec5 cu literaturd apicold din ultimele doud secole i n limba nationalitdtilor conlocuitoare formatd din 306 volume $i colectia de reviste apicole ale diferitelor provincii din tara noastrd pe diverse perioade istorice ; colectia $tam- pilelor organizatiilor apicole ce aG func- Jionut i n ultimii 118 ani in Ban& (din 1873 pi& i n prezent) ; o colectie de miere cuprinzind principalele sortimente d i n pro- ducHa anilor 1921-1989 ; u n vast mate~.lal documentar constituit din plange $t ca- lendare cu teme QZ motive decorative apicole. La imbogdtirea acestui patrimoniu documentar apicol (deosebit de continuarea, intre 1983 $i 1989, a completdrfi materia- lului colectionar amintit) conducerea Co- mitetului cercului apicol Timigoara a ini- fiat $i pus bazele unui micromuzeu cu diferite obiecte, unelte gi utilaje ce au servi t la practicarea stupdrftului On diferite epod.

0 fatetd sodo-economicd a apiculturii mai puvn cunoscutd este aceea de factor determinant a1 acesteia asupra productiei de bunuri alimentare necesare omenirii. Este vorba despre polenizarea culturilor agricole entomofile de cdtre albine fapt datoritd cdruia pe lingd realfiarea anual de cdtre stuparii bdd ten i a sute de tone de miere, a zed de tone de ceard $i polen, a sute de kg de ldptigor de matcd gi propolis, precum $i a unor importante canti- tdfi de venin de albine, concomitent, prin polenizarea culturilor se obflne u n spor va- loric de fructe, legume gi seminte ce depd- gegte de pi& la 30 de ori valoarea produselor apicole. Acest lucru confirmci contributia albinelor la asigurararea alimentafl- et populatiei $i a unui rol mereu mai important in mentinerea echilibrului ecologic. Pentru cd, a$a dupd cum afirmd biologii ,,dad aceste insecte ar dispdrea de pe suprafata pdmintulut o datd cu ele, pe ling6 miere g t ceielalte produse aplcole, a t dispare gi peste 100 de mii de spedi de plante a cdror existent6 este determinatd de polenizarea lor cu ajutorul alblnelor". Toate acestea intdresc o datili mat mult , concluziile celebrului naturalist $i biolog francez Gaston Bonier, cum cd: ,,Albinele au nevoie de flori ca sd trdiascd $i florile de albine ca sd rodeascd".

(continuare In pag. 26)

Dexbaterea revistei

MATCA SAU REGINA 3 ing. Traian VOLCINSCHI

Limba, ca fenomen social $i istoric, oglindqte societatea $i istoria poporului ce o vorbeqte pentru c5 se na$te o daG cu poporul $i evolueazii o dat5 cu el.

Te-rminologia in stupiiritul romdnesc a apiirut, cum este $i normal o datA cu inceputul cre~terii albinelor de catre mo$ii

strgmo$ii novtri din timpuri ce se Eierd in negura vremurilor $i a$a cum au fost botezate corespund minunat atit dia- lecticii graiului romhnesc cit $i practici- lor in stupiirit.

Se cunoaqte faptul ch terminologia in limba roman3 este preponderent de origine latin5 dar s5 nu uitam faptul cii pe timpul romanilor nu se cuno~tea despre existents reginelor in stupi $i nu existau nici un fel de termeni a unor cuvinte ne- cunoscute ca : matc5, bot&, Wntor, bezmetic $i alti t e r m n i apicoli descoperiti mult mai tirziu. Cuvintul matcii a a p h t mai tirziu in procesul istoric de formare a poporului romPn de-a lungul unei perioade indelungate $i complexe care re- fleck3 descoperirea in timp care amin- te$te $i de convietuirea $i asimilarea pe teritoriul t5rii noastre a unei populatii pqnice de origine slavg de ciitre autoh- toni prin secolul V-VI e.n. Acest fenomen repezina o realitate istoricii ce nu poate fi contestat&. Adoptarea termenului de matcP ca $i in cazul altor cuvinte romdnevti imprim5 trfidturi specifice ~ r o ~ r i i limbii noastre far6 s5 altereze originea $i caracterul ei pofund romanic.

In vechile reviste ,,Romdnia apicolg" organ a1 Societ5tii centrale de apicultur5 nr. 6 din 1947, nr. 10 din 1949 $i in altele se mentiona faptul cit de bine, fru- mos $i just a lost numitA ,,MatcaU - cuvint ce deriv5 din ,,mamgl', stabilin- du-se p i n aceastfi terminologie $i gradul de adinc5 pricepere a celor vechi in stu- p5ritul rom5nesc. Azi, fapt gtiut de toti $i - bazat pe cercetitri vtiintifice - rolul miitcii este acela de a d e ~ u n e ou5 si - ~~~~

a prlsi poporul $i foarte p u t h precis & functiunile unei ,,regineu. Famili'a de albine este format5 din fiii $i fiicele ace- leiavi mame. Dack consultAm cele mai vechi c5qi de apiculturii rom$ne$ti cum sint ,,Economia stupilor" scris5 de I. Piuariu Molnar in anul 1785, vedem c5 autorul foloseste numai cuvi,ntul matcfi. ,,Cultura albinelor" de Ioan Tomici, 1823,

extinde sensul cuvintului' de matc5 la denumirea stupului mentionind ,,Fie$te care popor de albini, care cu un cuvint stup sau rnatcg se nutne$teU iar matca propriu zisa o denumeqte muma albinelor sau criiith. Intr-un calendar pentru Buco- vina din 1853 tipiirit cu litere cirilice . ,,Prislc5rieaU, - in capitolul legat de trintori se precizeaa : ,,Fiinta trintorilor este numai de cit pentru albine de nevoie, p a r k la roire ca muzicanti, parte spre a ajutora, a incllzi clocitura, ins3 scopul lor cel de cgpetenie esk cg ei fac matca roditoare care dupg aceia d5 fi- int5 tuturor albinelor $i fiira care a r rP- mine matca sterp5 $i in Urmare ar trebui s5 se piard5 stupul". ,,Cultura albinelor" scris5 de Marin Petrescu in 1894 $i ,,Cre$terea albinelor" de V. Moga in 1930 apfirutA in patru editii, folose$te de asemenea numai cuvintul matc5.

,,C515uza stuparului" de Nicolaescu care a ap5rut in 1907 $i a fost reeditatS in 11 td i \~ l , premiat5 de Academia Ro- man5 in chiar atitudinea fat3 de tendin@ unora d e a schimba cuvintul rnatcfi cu cel de reginft. Autorul arat5 cii sexul &tcii $i rostul ei in stup a riimas mult5 vreme o tain5 pentru toti. S-a crezut intii cg e o albin5 de parte bSrbiiteasc5 $i e regele care cirmuiqte roiul. Cind Schwa- merdam acum peste 250 de ani a perfec- tionat microscopul $i a p5truns in tainele $i intimitAtile albinelor a stabilit cii a- ceastA albina mai mare (matca) are ovare $i oviducte s-a intemeiat 0 ,,noufi poli- tic?? a stupului bazat5 pe puterea de pro- liferare a miitcii. Unii autori din @rile regaliste au schimbat ins5 numele din rege in reginii $i a$a o numesc $i azi multi striiini. Stuparii no$tri mai noi, lu- Endu-se dup5 ciifiile strgine incearcg s5 impaminteneasc5 $i la noi acest nume ne- potrivit cu rolul ce-1 are matca in stup.

Sfitenii nwtri i-au zis din vremurile ccle mai vechi matc5 care inseamn5 ma- &, o b i ~ i a de la care i$i trag prgsila albinele dintr-un stup.

Vornicul Grigore Ureche (159021649) in Letopisetul Tfirii Moldovei, scris acum circa 350 de ani, scrie in capitolul ,,inv5- t5tura $i mustrarea celor mari" : ,,. . . ~i de s-ar inv5ta cei mai mari de pre niqte mu$te f5r5 minte, cum se tine dornnia, c% toau albina isi ap5r5 c5scioara $i toa-

tii hrana lor, cu acele gi venhul s5u, iar Domnul adec5 Matca pe nimeni nu va- tAm5 $i toate invatatura ei ascult.5". Iar Petre $chiopul scrie : ,,Em Dornn blind ca o Matc5 f3r5 ac". Din acele exemple putem deduce cii organizarea stupului e datA ca pild5 pentru intocmirea societatii a~e lo r vrc wuri.

Exista + I nLmemse hrisoave $i documente vechi p5strate in Arhivele statului in care se folose~te cuvintul rnatc5 gi nu regin5. Matca nu are in stup alt5 treab5 decit s5 o d , $i ea i$i implinevte cu prisosinw aceast5 datorie pentru c5 nu stA din ouat, nici cind d n i n c 5 nici cind doarme. Din ea se na$te popor mult ca frunza $i iarba, mentioneaz5 Nicola- escu.

Numele de regin5 nu a fost cmoscut la noi, decit in ultima jum5tate a acestui secol $i anume cind au inceput s3 so- seasc5 in tar5 tratate de apicultw5 din str5inAtate.

De asemenea, c5rtile rombne$ti traduse in francez5, german5 sau englez5 nu aveau atunci pmtru cuvintul mat& un alt termen decit regina. Marii no$tri scri- itori I. Slavici (vezi ,,Tina zorilor"), M. Sadoveanu (vezi ,,Fratii Jderi") $i altii au utilizwt cuvfntul matc5. A existat o peri- oad5 cind in limbajul nostru intelectual se foloseau rnai mult sau rnai putin potrivit unele frantuzisme, fenomen satirizat de marele nostru Caragiale. Vechile reviste rombnegti au criticat de asemenea Enlocuirea unor termeni traditionali ro- mAne$ti cu alfii strgini cum este cazul gi cu cuvintul boa15 pe care multi I-au Enlo- cuit cu 'termenul francez maladie care din picate se folose~te $i azi de numerovi speclaligti. In acest sens, in Buletinul apicultorului nr. 8 din 1956 a ap5rut urm8- toarea epigram5 adresat5 doctorului F. Begnescu :

Savantul nostru doctor, scrie In loc de boa15 maladie S5-ncerci s5-1 schimbi n5dejde nu-i, E boala lui.

Exemple de asemenea neologisme se rnai pot da, ins2 s5 retinem faptul c5 £0- losirea unor termeni de origine strain5 utilizati inutil intrucit au echivalent in limba roman5 se numevte barbarism.

La rgspfndirea cuvintului de regin5 in tara noastr5, consider d un rol important 1-a avut $i lucrarea monumental5 a marelui apicultor C. Hristea - ,,Stup5ritul" din anul 1935 care a ap5rut in rnai multe editii. Scris5 cu talent intr-un stil atr5- gator $i bine documentat5 din punct de vedere tehnic pentru acele timpuri, lucrarea a contribuit la educarea $i formarea multor generatii de apicultori, din volum inspirindu-se rnai apoi numerovi alti autori. El este Ens& singurul autor

care folosegte in_. c q s a lucrare o terminologie aparte ft& rumutat.4 din str&in5- tate $i chiar dezvoltata de el, cum ar f i cuvintele : regins, regid-fecioarg, celule regale, pap5 regal&, curtencele, alai d e curtence, alai imp5riitesc, palat. Este de observat c& autorul a atribuit albinelor calitati ornenegti in special calitatea de ratiune sau inteligent5 apreciind in mod g r q i t c& regina este un conduc5tor luminat intre supu$ii ei. Semnificativ este faptul c5 in ace1 timp C. Hristea era administrator a1 domeniilor coroanei regale iar lucrarea sa ,,Stup5ritul" a fost Enchi- nat.5 Majestritii Sale Regina Elisabeta principesa Rombniei, En semn de profund5 recungtintg $i nemiirginit devotament.

Nurnerqi alti autori au inceput s5 fo- loseasc5 apoi termenul comun de matc5 sau regin5 dar putini au renuntat definitiv la cuvfntul matc5. Astfel dr. Florin Begnescu in lucrarea sa ,,Cultura albinelor" are un capitol intitulat ,,Matca sau regina". Acest capitol incepe cu cuvintele: ,,Dup5 cum am spus matca este sufletul stupului" iar in continuare autorul folosegte mai frecvent cuvintul matc5 decit regin&.

Cuvintul matc5 este legat gi de folosirea altor cuvinte apicole ca botc5, 15pti~or de mate5 $i bezmetic. Apicultorii cunosc de- osebirea intre o familie orfan5 $i una b a - metic5 iar pentru aceasti u l t i d denu- mire nu exist5 un alt termen En limba romln5.

Cuvintul m a t d este un cuvint traditio- nal romsnesc care figureaz5 in dictions- rul enciclopedic a1 limbii rombne, fiind definit astfel : ,,albin5 femel5 cu organe sexuale complet dezvoltate. Are in familia de albine rolul de a depune ou5 - 150 000-200 000 intr-un sezon. Este recu- noscut5 de albine dup5 un miros specific" (sinonim regin5). Cuvintul matc5 rnai in- seamnH obirvic, origine, familie, neam din care se trage cineva.

Consider aceasti definitie perfect ac- tual5 $i nu vid necesitatea de a modifica sau a inlocui acest termen cu altul rnai ,,distinsN sau rnai ,,nobila care nu com- pleteaz5 nici un go1 in literatura noastrl de specialitate. De ce s5 schimb5m ceva bun numai de dragul de a schimba f5r5 argumente ~tiintifice temeinic justificate ?

Semnificativ mai este faptul d in a- proape toate t5rile lumii, pe ling5 vechiul termen de regin5 folosit Enainte in exclu- sivitate, au inceput s5 apar5 $i sii se rSs- pindeascg din ce in ce mai mult $i ter- menu1 de mam5 sau alti termeni npecifici mai pokriviti. Astfel, in dictionarele internationale de termeni gtiintifici apicoli, editate de Apimondia in 10 volume, cu participarea celor mai prestigioase perso- nalitliti ~tiintifice din lume $i sub coordo-

narea lui ' ~ v a ~rar?e~6i i r&ct& a1 1oterna- tiollal Bee Research ~ssociatioli' m n Anglia care $i asuzi este regat avind in fruntea statului o regins, g5sim in limba francez5 cuvintul reine sau mere ; in italiana - regina m u madre ; in spaniol5 - reina, maestra sau machiega ; in portughezg - abelha mae sau abelha maestra ; in ger- man2 - kbnigin sau weisel ; in suedez5 - drottning sau vise ; in maghiar5 - anya, ceea ce inseamn5 mama etc.

Nu ne mai referim la numeroasele t5ri din estul Europei unde cuvintul de mama sau matc5 este de mult generalizat, r a observgm cA in apusul Europei unde majoritatea regatelor au dispsrut, exist2 In ultimul timp tendin@ de a generaliza termeni noi mat adecvati, acest fenomen fiind un proces de duratil din cauzaru- tinei, a faptului & noul p5trunde greu qi limba este inc5p5tEnatA.

Am incercat s& aduc citeva argumente care mil determinil sil consider cuvintul matcil mai potrivit functiilor care le inde- plinqte in stup gi care reprezintil pentru noi o movtenire material5 a meleagurilor rombnevti pe care ne-au 15sat-o moyii $i str5mo~ii movtri.

Avhd h wdere faptul cg, cuvintul maR& este sinonim cu regin5, fiecare este astazi liber s5 foloseascll termenul dorit dup5 convingerile $i opvunile proprii. Numai respectind adevarul vtiintific $i far5 a promova pasiuni politice liberta- tea se manifestg la adev5rata ei valoare In cazul in care se opteazll pentru un termen sau altul. In incheiere doresc s5 v5 informez c5

am facut un mic sondaj de opinie cu clteva personalitilti reprezentative ale

apiculturii romdnegti $1 specialivti in do- meniu care consideriide asemenea c5 folosirea termenului de match este rnai potrivit ca cel de reginil ca de exemplu : ing. Eugen Mlrza, ing. Aurel MBlaiu, dr. Eugen Murevan, dr. ing. Carmen Splltaru, ing. Vasile Alexandru, dr. ing. Claudiu Ocrain, ing. Maria Dr5gan $i chiar dr. ing. Eugen Meves initiatorul $i organiza- torul simpozioanelor nationale de istorie $i retrologie ~ g r a r 5 care a intocmit pri- mu1 studiu privind denumirile apicole ca argument la formarea gi dezvoltarea uni- tar5 a poporului roman. De aceea~i p5- rere era $i regretatul prof. ing. Nicolae Foti care a condus cercetarea stiintific5 apicol5 romlneasc5 vreme de 28 de ani iar timp de 30 de ani a fost prqedint.de colegiului de redactie a1 rwistei noastre.

Constantin MIU

Foarte multi oameni, indiferent c5 sint apicultori sau nu, $tiu cA matca (regina) este sufletul S ~ U D U ~ U ~ pentru cB ea este factorul care- asiguri perpetuarea spedei. Celelalte argumente cunoscuk $i fofosite in diferite piblicatii $1 in ultimele articole, precum c?i matca ar conduce activitatea stupului, a r asigura or- dinea $i a r indemna la lucry ori c5 este suveran $i asigur5 liniqtea, pacea $i echilibrul social, toate acestea $i altele pu i se pot acredita numai ei.

Se $tie cu precizie c5 nici o fiint5 de orice fel de pe acest piirnint nu poate face dou5 sau mai multe activitgti in conditii bune, in acelavi timp. De aceea se

poate considera c8 nici m a h (regina) nu poate conduce activiafie unui stup, mai ales in sezonul culesului cind qi activitatea de ouat este cea mai intens5. De asemenea, se cunoagte c& orice fiin@ nu poate fi un conduc5tor luminat dac5 nu are la dispozitie un sistem informational bine dezvoltat. Suita de albine ce inso- te$te matca nu este un aai, ci pur $i simplu un grup insotitor, relativ restrins, care dup5 unele pSlreri (contrare altora) in- drum5 activitatea de ouat a m5tcii. A- vem piirerea c5 acest grup de albine care insotesc aproape permanent matca ii de- termini5 activitatea f5rB ins5 a o putea preciza cum se executg. Ca urmare,

matca este elementul care executi sarci- nile ce le are pentru perpetuarea speciei, potrivite cu conditiile stupului $i indrumata, coordonatg sau chiar fortat5 $i nicidecum dups bunul d u plac. Con- sidergm de asemenea, c5 un grup de albine care pot s5 fie permanent acelavi, au rnai multe posibiliati de a asigura o rnai bun8 cunoa~tere a situatiei din stup $i chiar din afara lui, decit o poate avea matca. Pberea noastrs este intarit5 $i de mentionarea f5cut5 in literatura de specialitate pe baza unor cercetari gtiintifice precise cu privire la creierul matcii. De exemplu, in lucrarea lui Const. L. Hris- tea ,,Stup&ritul nou" printre altele se mentioneas urm5toarele :

,,Creierd mEitcii, comparat cu a1 unei albine lucrstoare este cu mult rnai mic. Prin specificitatea rolului ce-1 are matca de indeplinit in colonie, rezumindu-$i activitatea nunmi la opera de procreatie, este explicabil5, aceast5 diferenta in mi- nus a creiemlui, c5ci albina de-a lungul milioanelor de ani a avut ocazii imense s s se loveasc5 de anlunite opreliqti, pe care pin5 la urms le-a putut ocoli. A- cestea s-au rssfrint asupra celulelor cre- ierului, cane s-a dezvoltat ca volum far5 s5-$i fi fnmuhit num5rul neuronilor, pe cind a1 m3tcii nefiind supus eforturilor cerute de situafii variate $1 vitrege a rit- mas ,,micu.

Se $tie cB rnai sint $i alte activiati ale miltcii ce se fac la determinarea albinelor ce o conduc, cum este de exemplu i e ~ i - rea din imperechere in cazul c h d matca intirzie s5 i a d . De unde atunci cancluzia d matca conduce in stup $i ESI este suve- r a n d acestuia ? Ne mir5m cB incs nu i s-a spus dictator.

Cu toatg organizarea perfect5 dintr-un stup noi nu cunowtem cu certitudine c5 este un candudtor $i mai ales unic $i nici autorii ce susfin aceasta tez5 nu au argumen tat-o.

Hr5nirea specials, emanatia aubstantei de mat& $i altele sint determinate $tiin- tific, bine 15murite in literaturH $i nuau nimic comun cu denumirea de regins sau mates.

Panica ce se produce Pn stup la dispari- tia miltcii este justificata prin grija ori- &ref fiinte pentru asigurarea continarii speciei $i nicidecum pentru simpla dispa- ritie constatatli. Logic gindind, dacs ar fi a$a cum se sustine, dacs matca m fi un suveran, atunci nu ar permite ca fiind pr-ezenta sii se construiasc5 botci pentru inlocuirea ei. Panica in caz de orfanizare $i chiar la inceput bameticirea nu se li- miteazl la dezorganizarea total5 din stup. Mai intii albinele continu5 tot felul de activitati de a crea cele mai bune con-

ditii continu5rii vietii in stup $i apoi se trece la d s u r i limit5 cum a r fi activi- h t e a de a oua chiar albinele lucrstoare (bineinteles nefecundabile). A$a se ex- pli&, dup5 p5rerea noastr5 aparifia bot- cilor in afara zonelor ouate sau uneori chiar pe rame. $i deci, nici o legilturg cu denumirea de regins.

Argumentele aduse de autorii articole- lor apgrute in revistele anterioare, c5 fe- nomenele ce nu se observ5 la alte specii de animale $i nobletea recunoscutii a in- deletnicirii de apicultor justifich folosirea krmenului de reginzl nu s"mt justificate. Dup5 Hrerea noastr5, termenul $ti- intific de matc5 adic5 ,,albin&-fernell cu organe sexuale complet dezvoltate, avind rolul de a depune ou5" este mult rnai co- respunz5tor $i demonstrat ~tiinfific.

Discutabil este $i argumentul c5 matca (regina) este superioari. Numai faptul cg face ou5 fecundabile nu este suficient pentru a o denumi superioara fat5 de albina din stup. $i atunci de ce denumitA reginit ? Multe activit5ti surprinz5tor de complexe $i exacte sint executate in stup de celelalte albine, la indicatiile cui nu se , cunoa~te hc5, justific5 aceastii afirmatie.

Sh fim bine inteleqi, czl toate cele ex- primate nu inseamnil cB minimalizeazl rolul m5tcii In stup, dar nu putem fi d e acord sti i se atribuie ceea ce nu poate face.

Numele de regin5 este numai fetiviza- rea in mintea unor oameni din putinele state care au avut ca form5 de guvernii- mint regalitatea $i nu este practicat.5 in toate @rile globului.

Ca m e a celor mentionate pin5 aici, consider5m c5 este rnai indicat sit se foloseasc5 in continuare, in activitatea publicistics $i vtiintificg denumirea de matc5. Asta nu inseamng c5 nu se poate folosi Tn vorbirea curent5 $i termenul de REG~NA.

S5 nu fncurc5m ins3 lucrurile. Aici nu este vorba de nepunerea in drepturi a unui termen hulit de multi m i in tara noastrs. De unde aceastii apreciere? De ce a m e s W m pasiunile politice cu apicultura ? Sg fim seriqi domnilor !

95 DE AN1 DE L A NASTWEA LUI CONSTANTIN 1. HRISTEA 1896-1987

ing. Tralan VOLCINSCHI

Fiu a1 Moldovei noastre dragi Constantin L. Hris- tea s-a ndscut la Cos te~t i judetul Vaslui la 11 f e - bruarie 1896. Urmeazd li- ceul la Blrlad. Continud studiile superioare $i i$i ia doud licente in drept $i i n chimie agrard. S-a dedicat apiculturii d in fragedd copildrie r eu~ ind ca la virsta de 14 ani sii aibd primul stup sistematic iar la inceputul primului rdzboi mondial sci dispund de o stupinii mo- dernd pe care a slujit-o intreaga viatii cu devotament $i pasiune. A fost u n om comunicativ $i a scris cu mult talent fiind u n desdvir$it practician mereu la curent cu nou- tdtile tehnice apicole din tar6 gi striiindtate. U n om blajin $i sfiitos cu inima deschisii, cu aleasii abnegatie $i nesfirgitd ddruire de sine pentru a imp&rtd- $i cu diiruire ~i talent altora succesele $ i chiar evecurile lui. Felul mol- doveanului blind, riibdd- tor, dibaci, atent perseve- rent $i indeminatic a co- incis i n mare mdsurci cu atmosfera cerutd de har- nicele albine. Numeroase- le lui conferinte $i lectii tinute la Societatea de Stiinte Agricole I. V . Mi- ciurin, la Asociatia Ingi- nerilor $ i Tehnicienilor, la Societatea pentru riispin- direa ~ t i i n t c i gi cztlturii, la Asociatia Crescdtorilor de Albine din Romicnia i n fata apicultorilor ince- piitori gi avansati precum $i a tineretului $colar din majoritatea judetelor tri- rii, erau convingcitoare, interesante $i savurate d e auditoriu fiind expuse cu pasiune, pe intelesul tutu- Tor, pline de sfaturi prac- tice, de continut $i pntrio-

tism urrniirind dorfnfa fierbinte a modernizdrii yi afirmdrii apicu.lturii ro- mbnefti.

Activitatea publicisticd a lui C. Hristea incepe din anul 1932 i n pagina agricolii a ziarului Uni- versul unde i n decurs de 4 ani public6 41 articole de apiculturd. Din 192G

public6 trei articole i n ,,Buletinul Apicultorului" apoi i n ,,Rom&nia Apico- 16'' 84 articole +i in ,,Api- cultura" peste 40 articole.

Mai tirziu i n biblioteca agricol6 public5 4 bro~ur i ,,Stupii sistematici", ,,Cre$- terea reginelor" i n douci numere $i ,,Cregterea albinelor" intr-o bro~urci dubld.

f n anril 1935 pt~blicd o voluminoasd $i vnloroasd lucrare de apiculturd dc 960 pagini cu 400 imagini intitulatii ,,Stupd~itu1'~ scrisd intr-un jermeccitor dialog. Monumentala .sa operci a fost reeditatii i n 1942 $i apoi i n 1947 con- stituixd u n tcmeinic in- drumar pentru formarea multor generatii de apicultori din tara noastrd.

Autorul s-a documentat temeinic din literaturn francezd, germaitd, italia- nd, englezii $i americand gi a inchinat lucrarea sa ,,Majestcitii Sale Regha Elisobeta Principesn Ro- mriniei i x semn de pro- fundd recuno$tintE gi ne- mcirginit devotament.

La virsta de p ~ s t e SO a n i a avut putcren s6 re-

vizulascd $t sd actualleze aceastd lucrare de ciipdtii care apare din nou i n anul 1976 $i apoi i n 1979 i n ultima editie cu titlul ,,Stupdritul Nou", o Iu- ctare deosebit de comple- xfl g i actuatd ambele ftind Prefatate de prof. dr. ing. V . Harnaj - gi care s-au epuizat i n scurt timp. 0 altd lucrare prestigi-

oasii, tipdritii i n anul 1967 este ,,ABC-ul apicol" apii- rut6 i n cloud volume substantiale care grupeazd notiunile de specialitate $i terminologia apicold experimentalii $i generald, oglindind nivelul apiculturii la acea datd.

rmpreund cu dr. Mircen lalomiteanu public& in anul 1966 cartea ,,Produ- sele albtnelor i n sprijinul sdndtiitii omului" care se epuizeazd repede apdrind o altii editie i n 1969 $i a treia i n 1972.

In anul 1971 apare lucrarea ,,Boala i n prisacd" de 80 pagini in care auto- r t ~ l trateazii bolile albinelor reflectate i n practica $i observatiile sale ca apicultor de petse jumdtate de veac.

Pe plan social a mai scris o lucrare voluminoasd ,,Educatia ciisiitoriei".

C. Hristea a fost premiat i n anul 1936 de Aca- demia Rom&nd gi a fost onorat cu diploma de onoare i n Franfa 1937 iar Asociatia Cresccitorilor de Albine din Romdniil I-a acordat diploma cu nr. I ca membru de onoare. De asemenea Congresul international de apiculturii Apimondia din anul 1975 tinut i x F~an ta la Gre- noble a conferit maestru- lui Constantin L. Hristea diploma $i medalia de aur

(continuore fn p a g . 19)

Autenticitatea confluentelor

Popasuri l a vetrele istoltiei rombnegti prof. Emilia gi Marin POPESCU-DICULESCU

(continuare d in num5rul trecut)

Nu numai domnii, ci $i marii dregdtori au u n cuvint greu de spus, acordind la rindul lor vetre de stupinii cu poieni gi livezi gi sufletele ce le deservesc. ,,Jupa- nu1 Barbul mare ban a1 Craiovei" scrie carte de donutie ,,sfintei miindstiri numitd Bistrifa, ca sd-i fie stupdria din Murgag toatd cu toft stupii ..."

Rememorind timpurile apuse, dar min- dre din vechea Moldovd i n ale sale ,,Nu- vele istorice", Gh. Asachi se opre$te asupra epocii lui ,,Bogdan Voieuod" de la inceputul sec. la XVI-lea. Fastul de la curtea domneascd g i darurile cdtre prie- teni In vederea aliantei militare antioto- mane $i matrimoniale fac cuwscutd intr-o lumind favorabild tinutul dintre Carpati - Dundre $i Nistru. La regedinta polone- zilor d in Cracovia ,,se mai prezentard ~i faguri de miere de Vaslui, agdzati i n icn qtiubei durat din lenan de tei gi pe din- afar& impodobit cu o fati de icoane de m f n a unui sdhastru sculpite $i care i n ale- gorie infdtogau indeletnicirile albinei in- dustrioase $i pacinice, inarmatd cu ghimp numai i n contra celui ce o ntacd".

Pin6 intr-atit de larg rdspindit era albindritul, incit pi numele localitdtilor purtau cinstitul nume de Prisaca, dupii cum ne-o dovedegte $i actul de la 28 iunie 1562, re- dactat la Bucurefti de Petru cel T i n e , care intdregte multora pdrti de mogie cumpdrate In ,,Prisaca".

Domnii medievali s-au intrecut i n a age- za stupdritul pe fdgagul binecuvintdrii gi-a1 cointeresdrii. Practic n u exist6 voievod care sd nu fie inteles u r ia~u l poten- tidl apicol ~i sd-1 valorifice cit mai bine i n interesul tuturot. $i Alexandru MPUS- neanu, spalma boierilor moldoveni intd- re$te la 6 aprilie 1558 , ,hi Mihdild pisar ocine in satul Leotina ..., cu moard, prisacii ~i poieni".

Unele capete incoronate au incurajat albindritul, altii 1-au inrobit i n datorii cci- tre strdini gi pungile lor fdrd fund, ca i n cazul lui Mihnea Vodd, care ,,au mai adaos i n tar2 u n bir ce i-au zis ndpa~te . $i au pus pre rogii un b l ~ foarte mare ; $i pre megiiagi gdleatd de piine $i dijmd din stupi u n stup".

$i domnul primei sfintei gi marii noastre Uniri, Mihai dd ,,locuri de stupini, ca sd-i f ie ... trai ca sd trdiascii $i sd se hrdneascd ctt va fi viuU cdlugiirului Sll-

VeStru de la Brezoi i n chiar ,,susul Stupi- nei d in deal".

La inceputul veacului a1 XVlI-lea, ,,ne- potul lui Basarab-vodd", Radu $erban voievod intdregte unei persoane o ,,mogie apicold" cu hotarele ,,prisdcile, Vadul Progoriei, ogrdzile ... Vadu Prisdcii, bolo- vanul d in pris6ci1'.

,,Sd intemeieze prisdci, cite va putea sd intemeieze" 1-a ,,miluit cu deosebitd ... mi- ld" ,si Alezandru, voievodul Moldovei -la 1620, aprilie 25, pe u n credincios de-a1 sdu.

Nici aspectul moral, ecologic g i justitiar a1 problemei apicole nu scapd lui Alexan- dru Ilia$ voievod, care-1 imputernicegte pe Athanasie mitropolitul Sucevei s6-gi apere hotarul prisdcii sale de la Baciiu i n felul urmdtor : ,,$i nimeni sd nu indrdzneascii a merge acolo sd pascd vitele sau sd taie lemne ... Iar cine se va afla tiiind lemne sau umblind cu vitele, sd se ia de la el tot ce va fi avind, numai sdi-1 lase gol". In- telegind mersul timpului, chair domnul se lasd convins do ,,speciali$ti", ldsindu-le li- bertatea de a alege g i a decide ce e i n folosul propriu al fdrii. Ace la~i Alexandru Iliag ddruiegte lui RUSU vistier din Dole- jini ,,un loc de cas ii..., oriunde ii va pla- ce lui". f n altd parte dd o bucatd de loc din jos de Loegti cu vii $i cu 10~1~rf de prisacd $i cu loc pentru moardi':$i tot i n 1632 domnul mai face o danie cu o pri- sac& cu grddini $i o poian ii..." ~ d & s t i r e a Pingdraft avea prisaca ei de a cdrei in- grijire atentd se ocupa cdlugdrul Zosim.

,,Misionarul Bandini i n Moldova lui Vasile Lupu" urmdre~te indeaproape viata cdlugdrilor la miindstiri pe la 1650, despre care spune cd ,,sint gospodari foarte buni, au albinele g i grddinile lot''.

Din documentele oficiului tricesimal din Cluj, unde se fac referiri la PercePerea celei de-a treizecea parte din prep1 co- mercial al mdrfii, se mentioneazii $i valo- rize lor : - i n 1599, doud tone de miere erau cumpdrate cu 19 florini $i se taxau cu 0,57 florini (tricesima) ; - i n 1630, 15 vedre de mied i n valoare de 6 florini erau taxate cu 0,20 florini.; - i n 1618 Pen- tru o turtd cu miere Zn valoare de 1 florin 50 dinari se plateau 0,045 florini g.a.m.d.

V i a f a feudal6 din Tara Romaneascd g i Moldova veacului a1 XVII-lea este prinsii gi-n insemndrile cdldtorului sirian Paul de

Alep, care mentiona cd Preda Brincovea- nu, tatdl viitorului domn, Constantin Vo - dd, avea i n satele lui ,,I2 000 iepe, 30 000 oi, 4 000 boi, 1000 bivoli, 4 000 porci gi 300 de stupi". I n aceeagi epocd averea lui Miron Vodd Barnovschf cuprindea ,,I 500 oi, scutite de ddri, 500 de porci, 1000 stupi". h Muntenia ,,albindritul era mat putin

rdspindit decit i n Moldova, unde forma u n izvor de ciipetenie". ,,Inainte de domnia Brincoveanului" veniturile tdrii ,,pe stupi sint 700001', iar, i n acelagi timp ,,albindritul i n Moldova producea 200 000 de lei", degi ,,cutare boier Cantacuzitao" din Tara de Jos" avea pin6 la 13 000 de stupi".

Luxul $i petrecerile de la curtea lui Duca-Vodd sau Dumitra~cu-Vodd Cantacu- zino birul cdtre turci $i incompetenta i n conducetea treburilor interne ale tdrii, au favorizat ruina gi haosul, lipsa gi preturi meri pe toate bunurile de consum, intre care ,si produsele apicole : ,,Vitele erau scumpe, mierea era scumpii, gdinili mai n u era i n tar&" consemneazd i n a1 sdu ,,Le-

v topiset ..." cronlcarul Ion Neculce. Au fost fixate g i ddrile obligatorii pe produse ,,de u n stup, cite-o ocd de miere gi de ceard". $i ca gindul omului sd meargd cu relele stihiilor naturale ,,stupii i n doao veri s-au fdcut buni, iar i n celelalte pro$tiU.

Aceleagi lucruri zguduitoare despre domnii fdrd dragoste de tar&, dar pofticiosi de lux gi petrecere, care rnai de care rnai or- bitoare, le consemneazii i n a sa ,,Descrie- rea Moldovei", Dimitrie Cantemir: ,,Pen- tru cheltuiala curtii lor, domnii $i-au oprit toate cetdtile g i tirgurile Moldovei, impreund cu doudsprezece sate din apropierea lor ; apoi ocnele d e sare, viimile, zeciuiula la o f , porcii gi stupii de albine de la $6- rani $i de la rdzegi, pentru cd boierii sint g i pind astdzi slobozi de asemenea diiri ... Ins6 veniturile jc i t i i n u sint hotdrite dupd puterile supugilor, ci dupd mdsura ldco- m fe i turcilor". fn economia ciirtit amintite, se aflii u n

capitol specific tntitulat chiar ,,albin&ritul" : Voi spune ceva cit de cit despre albine. Locuitorii tiirii trag mari foloase de pe urma lor, toate cimpurile sint pline cu flori dintre cele mat frumohse gi pldcute iar piidurile le dau necontenit brand Zn- destuldtoare ca sd-gi string& ceara y i mie- Tea... In afar6 d e faguri de miei.e $i ceard obiynuitd, albinele din Moldova rnai fac ,si o anumitd ceard, czi u n miros foarte puternic $i de culoare negricioasii ... Ceara aceasta impreund cu mierea, o scot pri- sdcarii la vremea hotiiritd ; fiindcii are u n miros aproape ca de ambrd g i t ine la ra- zele soarelui, ei o vind atit de scump ..."

Prima consemnare despre simbria unui stupar o gdsim intr-un act d in 1710 a1 marelui ban Constantin Stirbei. Mai sint ardtate yi alte cheltuieli ,.pentru n i ~ t e

uleie cumpdrate de la acea stupind, care au fost ale unui boier cdrora le-a fost fdcut bine". Dreptatea le-a fdcut-o ,,comisul $erban Prisdceanu din Scaunul Craiovei" (vezi numele !).

Aveau dreptate cdldtorti strdint sd escla- m e ,,ce tarci bogatd ! E ca o griidim? roditoare gi bine sdditd" gi tot gindind ecologic prevedeau ,,tfmpul cind exploatatii lacome vor distruge poienile g i cu ele prisdcile". $i erau trditori &i sfir$itului de veac XVIII. Astiizi constatdm cd sinistrelc lor ginduri s-au adeverit cu prisos.

Reproducem in continuare observatiile istorice, naturale ,si politice dintr-o cdldto- rie ,,Prin Tiri le Romdne" ficutd 5n 1788 de Domenico Sestini. Nu incape indoiald cd ele au servit ca document marelui li- terat care a reinviat istoria, M. Sadovea- n u : ,,Urn dintre cele mai pretioase g i bogate producjii ale celor douci provincii o dau albinele. Ceara datii de ele aici este, fdrd fndoiald, cea mai frumoasii gi rnai cdutatd din intreaga Europ d... Ceara din Moldova, rnai ales cea recoltatd din florile de tei, care s%nt foarte parfumate gi cdu- tate de albine, este superioard celei din Valahia. Mierea $i ceara se recolteazd, i n general, din vard pind-n toamnd. In Mol- dova este renumitii ceara verde, pentru parfumul ei pldcut, Ombdtcitor, care, i n realitate, este rnai mult o rdginii recoltatd de albine de la tei gi care e folositd pentru astuparea marginilor fagurelut ; i n mi- cd mdsurd ea este adunatd +i de cei ircte- resati pentru parfumul ei".

,,Se vindea apoi - Zn Polonia - 50 000 de ocii de ceard anual". ,,La boieri se aflau, adesea pind la 2000 de stupi ..., pe cind teranii moldoveni se multumesc cu o sutfi", Produsele lor l m u cdi europene ajungind pEn6 la Venejia, Lwov, Viena, Geneva, Roma etc.

,,CdEdtori strdini i n ajunul domnilor p&- minteniu au vdzut cu ochii lor cd, ,,intre cei 800 membri at clasei ... oanenilor. bo- gati ... cite unul tine yi 5-6000 de stupi, unii terant ajung $i pind la 200". fntre boieri se detava ,,milionarul Cantacurino De- leanu, care avea 12 000 de stupi".

Bogcitia aceasta g i larga ei rdspZndire i n toate pdturile sociale, de la boieri la ti- rani, expllcci faptul cci En spiritul omeniei strdmo$e$ti, romdni ,,primesc pe oricine in cas6 ~ i - i hrdnesc cu ca$, lapte, miere".

Auzind gi citind despre toate acestea in- voluntar te minunezi yi-ti pui intrebarea : ,,0 rnai fi pe lume tard atit de mdnoasd ?"

La inceputul veacului a1 XIX-lea erau in floare ,,dijmele iobdgegti in Transilvania", pe care puteau sii l e pldteascii n u numai i n produse, ci $i i n bani. ,,Familia care avea sub zece ... stupi, pldtea, fiecare bucatd, cite 12 dinari drept rdscumpiirare a dijmei". In 1820, tdranii din districtul Fd- g d r a ~ relateazd : ,,Noi ddm la curte dijmci

a zecelea din tot ... $i roiul stupilor ddm a zecelea".

f n timpul rdzboiului ruso-turc din 1806- 1812, in care pi-a fdcut ucenicia i n arta armelor $i organizdrii Tudor Vladimirescu, necontenit veneau cmdbif cu orez, smochi- ne $i ldmii ,,pentru cereale, ceard $1 miere ..."

Rdsfoind corespondenta d in 1831-1832 dintre Prefectura judetului Vilcea cu Vis- teria tdrii vedem modul de efectuare a exportului de produse agricole, precum $i instructiu?tile privind organizarea vdmilor, de percepere a taxelor de import-export. Se fac precizdri exprese pentru mlere $i ceard. Pentru aceasta din urmd se interzi- tea chi,ar ,,vinzarea i n strdindtate", fiind achizitionatd pentru ,,necesarul fabricilor de lumindri".

Toate aceste tncunumlri $i laude la adresa produselor albinei de-a lungul unei istorii rom&ne$ti dintre cele mai zbuciu- mate $i, 5n consecinw, mai fascinante, 1-au determinat, desigur, pe Gh. Asachi, la 1 iunie 1829, la Iagi, sd scoatd primul jur- nal i n limba romdntl care sd poarte numele dulcii $i vestitei Znaripate ,,Albina rom&neascdu i n vederea unirii celor de u n neam $i nume sub stindardul graiului comun. Emblema ,,AlbineiC' era la mod6 in Europa.

Visul marii Uniri se va implini la 1 De- cembrte 1918, la putin timp dupd Encheie- rea primei mari conflagratii mondiale. Pentru ea a ginddt Mihai Viteazul t i a implinit-o cu sabia $i diplomatia, Gh. Asa- chi cu pana $i ,,eroul necunoscut" cu stn- gele vdrsat pe cimpurile biitifliilor. Aces- tuia din urmd, Ion Cringuleanu 1-a dedicat o ,,baladdd', din care, pentru frumuse- tea $i nobletea ei reproducem mai multe pasaje: ,,La Mdrd$tf, intr-o grddind, / Cin- td-n iarbd o albind / Cu aripile-n k m i - nd, / Ling-o floare ce se rupe I Ca sd moard-n doud clipe. / Oh, albina, de i-ar cere, I I-ar da lacrimd $i miere / Numai sd nu plece-n moarte, - 1 Floare albd $i departe. I/ Dar de jos de sub pdmfnt / Urcd-n lume u n cuvint / Nestiut, neauzit 1 $ i din neguri sub $optit : / Nu mai plinge razd lind, / Surbard $1 a l b i ~ , / Lasd floarea-ncoa sd vind, I Sd-mi aducd o lumind / cd-s erou necunoscut, / Dorm cu pa- tria pe scut ; / Nici u n glont nu m-a du- rut / Cind prin trup m-au ciuruit l I Gloantele veneau o mie, / Eu i u b e a m o Romanie ; / Gloantele, ha lut, au ars, I Ro- mania a rdmas, / Tindrd ca o albiml, / Numai miere gi luminii ! 1 Lasd floarea, suriodrif, 1 Sd coboare mai spre seard, 1 Cind o vrea pe rom&ne+te, / Cd mai tfndr md gdsegte ...

pentru indelungata sa activitate publicisticd i n folosul dezvoltdrii apiculturii moderne. fn 1976 a fost distins cu medaliu muncii.

Apicultorul C. Hrlstea este unul din principalii membri fondatori ai Aso- ctatiei Crescdtorilor de Albine fiind u n colaborator apropiat a1 prof. V . Harnaj. A fost o .scur- td perioadd de timp membru i n primul Comitet Executiv operativ i n Con- slUul de conducere a1 Aso- ctatiei Crescdtorilor de Albine din Romdnia $i membru i n colegiul de redactie al revistei ,,Aptcul- tura". Datoritd faptului cd pe vremuri a lucrat ca administrator a1 Do- mentilor Coroanei regale a avut de suferit pe timpul dictaturii comunis- te arestat pe motive politice $i scor din colegiu iar

LA NAQTEREA LUI CONSTANTIN L. HRISTEA ,

(continuare din pug. 16)

o perioadd de timp nu a avut nfci drept de semnd- turd in revista noastrd.

A lucrat apoi i n di ferite unitdti de stat fiind conducdtorul tehnic . a1 sectoruluf apicol din de- par3amentQ GOSTAT $i a ~ o i la T ~ u s ~ u ~ g ~ ~ ~ ~ d i f - riei agricole de stat a ca- pttalei rdspunzind de sec- torul apicol. Mai tirztu la

P Perig, judetul 11fov a condus fabrics de confectio- nat faguri artificiali do- tat6 cu agregate industria- le moderne de mare caps- citate, care i n anul 1954 satisfiicea cerintele intregii apfculturi din tara noastrd.

In ultimif ant s-a documentat intens la Acade- mia Rom&nii lucrtnd la editarea unei lucriiri vo- luminoase privind istoria

apiculturii din Rom&nia pe care ins6 n u a apucat s-o termine.

Constantin L. Hristea moare la 17 februarie 1987 la virsta de 91 ani fiind codus pe ultlmul sdu drum de numerq i apicultori care 1-au iubit $i ,timat.

Cinstfnd opera $i activitatea C. Hristea apicultorii din Romdniu U pdstreazd vie me- mark dragostea $i s t h a c ~ ~ ~ i d e ~ i n d u - 1 Ca Un m0- del de conduit& $1 muncd dezinteresatd i n - slujba apiculturii rom&ne$ti. Consider necesar pi propun ca la mormlntul ma- estrului C. Hristea din ci- mitirul Belu, Asociatia Cresciftortlor de Albine din tara noastrd sii pun5 o placd comemorativd i n semn de omagfu.

Documentar apicol

Proprietgtile ~i valoarea nutritionalti si dietetics a mierii. Mierea de floarea-soarelui

Doctor SABLE

UNAF a c e n t doamnei dr. Sable de la faculbtea din Toulouse sB realizeze un studiu bibliografic despre proprieatile mierii $i flavonoizilor. Public5m cu pl5- cere acest studiu cu ajutorul c m i a putem descoperi tot ce s-a realizat pentru o rnai bun5 cunoa$tere a valorii produsului pe care il recoltam, a compoziti2i $i pro- prietlltilor sale.

Concluziile trase din acest studiu de doctorul Sable sint de cel mai mare interes $i las5 s& se intrevadii perspective interesante; acestea ne incurajeazi s5 continugm cerceGrile pe care le-am £&cut impreun5 cu dr. Sable $i cu mai rnulti oameni de $tiinH foarte apreciati.

Multumim dr. Sable pentru aceastti munc5 importantti.

Intr-un numHr viitor vom face curio$- tinH cu proprietitile flavonoizilor.

Mierea, aliment pentru toate virstele, a fost ping in secolul trecut, age.ntu1 cucare se indulceau alimentele, pins la aparitia zah5rului de trestie de zahh, cu un pret mai sc5zut. Totu$i, zah5rul de trestie de zahir este departe de a poseda calitatile organoleptice sau valoarea dietetics a mierii.

Mierea este unul din putinele produse naturale care a insotit toate civilizatiile planetei noastre. Ea este de origine vege- tal& produs5 in special din man5 $i din nectarul florilor. Nectarul este extras direct din flori iar mana este subprodusul activitstii unor hemiptere (purici) ; el este recoltat in special in perioada lipsei florilor nectarifere. Albinele nu pot extrage secretiile duloi decit din aproxirnativ 1 O 0 / ~ din speciile vegetale. In ciuda acestei restrictii, rnierea prezintii o compozitie foarte complex3; de o diversitate foarte mare, deci nu trebuie s5 mai vorbim de rniere ci de mieri. AstAzi, ca $i vinurile, mierile cornercializate au denumirile lor care denumesc podgoria (originea florala) $i specificul regiunii (rnunte).

OdaG cu aparitia noilor culturi in Fran- ta, au ap5rut noi feluri de miere; printre acestea este $i mierea de floarea soarelui care a retinut recent atentia cercetAtoii- lor. Cornpu~ii fenolici ai acestei mieri contin o mare proportie de flavonoizi ale

cgror activitati biologice incep s5 fie rnai bine cunoscute $i sint interesante atit pentru dietetic& cit $i pentru terapeuticg.

Proprietgtile mierii in functie dc compozitia sa

Nu se poate vorbi de compozitia mierii decit referindu-ne la valori rnedii ; compozitia mierii variazi in functie de nume- ro$i factori; provenienta nectarului, de sezon, de modul de preparare.. . care de- termins savoarea $i, intr-o anumitZi ma- sur5, proprietatile mierii.

ProprietAtile mierii sint multiple $i diverse ; ele au fost stabilite pin5 in prezent in mod empiric. In mod paradoxal, au fost facute foarte putine experiente ri- guronse pentru a le da o baz5 ~ti intif ici . Totugi, cu ajutorul cuno$tin@lor dobin- dite in ultimele decenii in domeniul nu- tritiei, pot fi avansate unele ipoteze in privinta rolului mierii in procesele digestive $i eventualele lor consecinte metabolice.

Zaharurile

Datoritz continutului mare in zah3, in jur de 80°/0, mierea este sursii de energie prin excelent5. Atletii greci ii acordau o mare important5 in preg5tire.a lor fizic5 ; pregSltirea fizici a legiunilor rornane nu se poate explica, se pare, decit prin consumul de produse apicole ; Mai aproape de timpurile noastre, actele de curaj ale exploratorilor mgrilor reci in 1937 au fost atribuite rezistentei. lor deosebite la £rig care s-ar fi datorat ~consumului de miere in, timpul antrenarnentelor. In 1910, ace- lea$i virtuti ale mierii, $i anume cre$terea rezisstentei la frig $i la obosealg, a r f i permis aviatorilor s5 execute o duzini de misiuni pe zi in conditii foarte dificile de zbor la altitudini foarte rnari $i la temperaturi foarte joase ; s-a raportat c l in afara unei preggtiri fizice exceptionale, pilotii consumau $i miere. Asizi, sportivii avertizati, alpinivtii, inotztorii $i marato- n i ~ t i i nu ignorR nici ei preparatele diete- tice pe baz5 de miere. Zaharurile din miere sint cele continute in secretiile vegetale pe care le recolteazi albinele. Nec-

tarul cste inainte de toate o solutie de zaharuri in ap5, cu o concentratie de 99°/0 sau de pin5 la 40Ol0 ap5. In timpul trans- portului sau dup5 sosirea la stup, mate- ~ i a prim5 sufer5 t r ans fo rd r i ; ea se im- bog5teste in enzime dar rnai ales se omo- genizeaz5 $i se concentreazfi astfel incit umiditatea mierii este de numai 17 pin5 la 2l0l0. Diversitatea in concentrafia de ap5 a nectarului se reggsevte la nivelul calit5tii zaharurilor pe care le contine. Na- tura $i proportia acestor zaharuri va r i ad in functie de specia florilor. Unele pot contine numai zaharoz5, altele un amestec echilibrat de zaharoz5, glucoz5 ~ fructoza sau un amestec a dou5 hexoze; glucoz5 $i fructoz5 ; in unele (robinia) predomin5 fructoza, in altele (lucerna) predomin5 glucoza. Se intelege de ce este dificil a se indica exact natura zaharurilor continute in miere. 0 schema de compozitie medie a fost stabilitA de diverse laporatoare ; in general, monoza- haridele, in special glucoza $i fructoza, se g5sesc concentrate in miere $i reprezint.5 in jur de 70°h din zaharuri. Ele au fost identificate in nectar de rnai binede un secol. In general predomin5 procentajul de fructoz5 cu exceptia unor cazuri rare (miere de lucern5). Aceasti compozitie in hexozii este foarte interesanta deoarece ea este favorabilg recomandgrii folosirii mierii in locul zharozei din multe puncte de vedere.

Asociat.5 cu alte zaharuri, fructoza determing intr-o anumiti m5sux-5 valoarea dietetic5 $i consistenta produsului, ceea ce nu este de neglijat in analiza calitiitilor organoleptice. lntr-adevsr, procesul de cristalizare a zaharurilor in miere depinde de raportul glucod/fructoz5 $i glucoz5l ap8. Cunoavterea acestor raporturi ne poate ajuta s5 prevedem aptitudinea mierii de a cristaliza : slab5 dac5 raportul glucoziijap5 este mai mic de 1,7 $i mare dacg aceast5 valoare atinge 2,l. Alte zaharuri, dizaharide (zaharoz5. . .), trizaha- ride (rafinozh.. .) sau polizaharide (dex- kin5 ?) sint de asemenea prezente in cantit.5fi mici : totalul reprezintii mai putin de din greutatea mierii. Indoielnic5 in anumite mieri prezenta dextrinelor in cazul rnierii de eucalipt determin5 una din caracteristicile sale : aceast5 miere care curge usor cind este in repaos devine foarte viscoas8 prin agitare.

Mierea reprezint3 un aport energeticde 1300 kj/lOO gr, mai putin (25OjO) decit za- h5ruI de trestie de zah5r. Zaharurile continute in miere sint asimilate rapid datorit.5 asocieril' lor cu urme de crom, element a1 c h i efect benefic asupra me- tabolismului glucidelor este binecunoscut. In plus,' mierea are o putere de indulcire superioar5 zaharozei. Prin natura lor. zaharurile din rniere pot s5 e x m i t e o

mumit3 hepatoprotectie. Glucoza trece repede in singe iar fructoza este captatA $i stocat.5 d e ficat ; ea este baza unei rezerve energetice care se poate mobiliza rapid. Metabolizarea sa este in relatie cu o actiune de dezintoxicare la nivelul ficatului. Astfel, prezenta fructozei in miere este benefic5 pentru b5utorii de b5uturi alcoolice. Mere; diminuead efectele alcoolului la nivelul ficatului : in plus, ca $i vitamina B6, ea tinde s5 suprime . do- rinta de a se abuza d e alcool.

Putine alimente au o concentratie in fructoz5 atit de importanti ca cea a mierii. Aceast5 caracteristic5 explic5 cel putin in parte, efectul ei u$or laxativ: Fruc- toza este absorbit5 rnai incet decit glucoza iar prezenta ei in intestinul subfire influentem5 schimburile de ap5 $i de s5- ruri intr-o manier5 deloc neglijabil5, n- vind efecte benefice la nivelul pH-ului $i florei intestinale.

Enzimele, vitaminele si oligoelementele

De multil vreme se $tie c5 mierea u$u- r e a d digestia. Ea contine enzime cum sint arnilazele, o a glucosidaz5 (invertazil), o fosfataz5 acid5.. . Mai recent (1986), o fl-glucosidaz5 a fost pus5 in evident5 de un laborator canadian. Aceste enzime ac- t ivead procesul de digestie, in special cel a1 glucidelor. Amilazele favorizead transformarea amidonului in zaharide cu greutate molecular5 mai mic5. Invertaza introdus5 de albine catalizeaz5 hidroliza zaharozei in glucoz5 $i levuloz5 dar rolul ei este rnai complex decit cel care i se atribuie pin5 in prezent. Intr-adevgr, ea poate fi la originea form5rii a nume- Tease molecule favorizind transferul glucozei in acceptatori. Fosfataza joac5 un rol in modularea pH-ului din mediul digestiv.

Activitatea enzimatic5 a rnierii scade proportional cu timpul de stocare iar cea a amilazelor persistii rnai multe luni. Gradul de degradare a1 acestei activititi depinde in mare m5sur8 de procentajul de umiditate a1 mierii care trebuie s5 fie mai mic de 2l0l0 ; un procentaj de 17°/0 este o garantie a bunei conserv5ri a ca- 1itAtilcir enzimatice ale mierii. Actiunea enzimelor digestiei este de altfel i n a r i a de prezenta vitaminelor $i oligoelemente- lor, mai ales a mineralelor. In concentratie rnai slabri, aceste oligoelemente a r avea o biodisponibilitate rnai mare decit cele care sint absorbite sub form5 pur5. Substantele care le insotesc in miere favo- rizeaz5 absorbfia lor $i, probabil, transportul lor.

Vitaminele : acid ascorbic (C), aciod nicotinic (PP), acid pantotenic, piridoxin5 (BB), riboflavin5 (B2), tiaminii (Bl), bio- tin&, acid folic, se ggsesc in cantitAti foar-

te mici (citeva njg primele douj. $i !ig/ 100 g celelalte) in miere. N o a m prezenta constant5 a vitaminelor din grupa B ; va- riatia continutului in vitamine de la o miere la alta se datoreazg rnai ales bog5- tiei in acid nicotinic $i ascorbic ; concea- tratia acesteia din urm5 pmte varia intre 0 $i 400 mg/lOO g in anumite cazuri. Vitaminele din miere sint cu atit mai bine conservate cu cit pH-ul este rnai slab ; un pH acid este deosebit de eficace in protectia vitaminelor $i in special a acidului pantoteic.

Organismul uman are nevoie dt. o multitudine de minerale pentru a-$i menpne echilibrul metabolic. Unele, cum sint calciul $i magneziul, sint nedesare in canti- tAti substantiale (respectiv 800 $i 400 mg/ zi), celelalte, cum este fierul, En cantitAti negli jabile (15-20 mg/zi), iar altele numai ca urme. Mierea contine numeroase (treizeci) elemente minerale, deci poate asigura nevoile organismului. Ea aduce in special potasiu, calciu, magneziu, fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.. . Mie- rile colorate sint rnai bogate in minerale decit mierile de culoare deschis5, dar concentratiile r5min foarte slabe deoarece continutul in cenuv5 al mierii nu deps$e$te

valoarea medie fiind de 0,01°/0 ; procentajul relativ ridicat de fier $i cupru semnalat in anumite mieri a r fi in leg&- tur5 cu ustensilele folosite la prepararea $i stocarea lor. Este important s5 sublini- em c5 elementele aduse de miere sint furnizate intr-un context alimentar care este favorabil metaboliz5rii lor. Unii autori au descris o retinere accentuat5 de calciu $i magneziu prin prezenta mierii in alimen- talie.

Acizii

Mierea contine cantitAti slabe dintr-o gam5 larga de acizi care ii dau un pH sc5zut; pH-ul mierii de flori este in medie de 3,9 $i atinge valori rnai ridicate (in jur de 5) in cazul mierii de man& Acest pH acid este fn leggturg cu prezenta di- versilor acizi : acizi neorganici (carbonic, fosforic.. .) acizi organici (formic, ace- tic.. .). Acidul gluconic care este cel rnai abundent dintre acizi, rezult.5 din activitatea glucoxidazei prezenta in rniere.

Anumiti acizi se n u d r 5 printre factorii cei rnai importanti in determinarea calit5tilor organoleptice ale mierilor. Ac- tionind asupra pH-ului, ei influenteazs perceptia gustului ; prin volatilitate ei in- sowsc moleculele care determin5 aroma. Unii dintre ei pot modifica aspectul produsului deoarece ei se nurnAr5 printre factorii de cristalizare ai zah5rului ; acidul izobutiric de exemplu previne formarea cristalelor in mLere.

Celelalte substante

Progresele £%cute in analiza microchi- mic5 au permis detectarea unor cantithti foarte mici a numeroase substante in miere ; aceste substante au un rol mare in geneza caracteristicilor organokptice. Ele pot influenta in acelwi timp culoarea, viscozitatea, parfumul sau pot interactions cu celelalte alimente pentru a accentua savoarea sau pentru a le modifica aspectul.

Viscozitatea mierii este afectatg de pre- zenfa materiilor azotate : albumine, glo- buline, acizi aminati.. . Spectrul acizilor unei mieri poate ar5ta originea ei flo- ral&. In cantitate infim5 in majoritatea cazurilor, intre 50 $i 300 mg/100 g, pro- teinele pot conferi unele caracteristici anumitor mieri, cum este cea de iarb5 neagra de exemplu, unde prezenta in cantitate apreciabil5 (2OIO) a unei proteine specifice, o face s5 fie tixotropg. htr-ade- vAr, rigid5 in repaos, ea se lichefiaz8 prin agitare $i apoi I$i recapstti aspectul initial. Numerqi acizi aminati au fost recunoscuti prin electroforezi3 rolul lor nu este determinat ; unii, cum este fenil- anina, a r fi precursorii unuia din com- puvii .aromei specifice mierii. Ace$ti compu$i sint relativ volatili, majoritatea sint aldehide, cetone sau alcooli rezultati din fermentarea acizilor aminati. Prezenta substantelor coloidale care insowc di- v e r ~ i pigmenti (caroteni, flavonoizi. . .) in-. fluenteaz5 de asemenea culoarea $i savoarea mierilor.

Nici o precizare nu s-a facut asupra rolului lipidelor prezente fn miere. S-a re- cunoscut totu$i prezenta in miere a este- rilor metilici de acizi organici ale c5rar proprietliti sint bine cunoscute $i ai anumitor steroli ale c5ror proprietliti sint putin cunoscute in farmacologie $i in die- teticg.

Mai multi autori admit existenla in miere a unui factor colinergic, in d o d foarte mic5, dar suficientg pentru a conta printre factorii care determing propriet5- tlle farmacologice ale mierii. Acest factor a r f i pur $i simplu acetilcolina pre- zent5 in acelasi timp ca $i colina, ceea ce i-ar explica stabilitatea.

Unele rapoarte sugeread prezenta in miere a unor factori cu activitate hormo- nal& favorizind inr5dAcinarea plantelor sau provocind reactii asem5n5toare celor ale estrogenilor sau androgenilor.

Anumite substante care lipsesc sau se g5sesc En pantitate foarte mica in mierea proaspht.5 , apar in perioada de stocaj ; este cazul unor zaharide sau a1 unor produse rezultate din degradarea lor cum este hidroximetilfurfurolul (HMF) care rezult.5 din deshidratarea fructozei, proces favorizat de pH-ul slab al mierii. Concen-

tratia HMF care este foarte slab3 in rnierea proasplit recoltat.5, cre$te cu tirnpul de stocare. In toate cazurile, concentratia acestui produs indezirabil r g d n e slab5 (mai micii de 3 mg/lOO g). Un procentaj ridciat de HMF poate fi indiciul unei de- gradhi a produsului din cauza unei hc&l- ziri excesive sau ad5ugEirii de sirop preg5- tit prin hidroliza acid5 a zaharozei de exemplu.

Mierea, substant5 de o complexitate de nebgnuit, este foarte tqor de utilizat. Ea se recomandSi in stare naturali sau poate asociat.3 cu o multime de alimente in fmctie de gustul $i nevoile consumatoru- lui. Cu exceptia putinelor cazuri de in@- lerant5 la zaharuri, este un aliment care reprezina pentru toti un rnijloc eficace de lupt5 impotriva oboselii cauzate de stres.

Aliment pentru tineret

Pentru copii, a c5ror nevoie de alimente energetice este binecunoscut.3, mierea aduce aceasa energie, dar ea are & asemenea $i un efect favorabil asupra crevterii $i compozitiei sanguine. Observatiile f5- cute la copiii din S.U.A. confirm5 efectele energetice ale mierii asupra continutului de hemoglobin5 in singe. In cazul descris, acest efect a avut consecinte fe- ricite asupra bolilor pulmonare $i tulbu- r5riolr sistemului nervos de care sufereau unii copii, probabil datorit.3 arneliorarii oxigen5rii. Mierea contine intr-adevsr fier $i cupru ; fierul este continut in hemoglobin& $i asigur5 transportul oxigenu. lui in timp ce cuprul este necesar sintezei $i regenergrii hemoglobinei. In laborator, adrninistrarea de rniere foarte colorat5 ~obolanilor care sufer5 de anernie nutri- tional5 a artitat c5 ea favorizeazti sinteza hemogobinei, fenomen care nu a foost observat in cazul mierilor blonde.

Ad5ugata la lapte, mierea constituie un aliment agreabil cu o inalt5 valoare bio- logid pentru copii foarte rnici. FBr5 s5 fi fost aduse probe riguroase, observatiile au ar5tat cH asocierea mierii cu laptele ii confer5 acestuia o valoare nutritivg m5- r i a . In plus, prin calitatea zaharurilor asociate cu enzimele in mediu acid, mierea asigux-5 o mai bun5 digestie a laptelui permitind o floculare mai bun5 adaptat.3 actimii sucului digestiv.

Pentru copiii mai mari, scolari, un aport adecvat de produse energetice, in special la rnicul dejun, le este foarte util pentru a evita sdderile atentiei, binecu- noscute $1 care se manifest5 inainte de prinz. Produsele pe baz5 de miere, care contin Fn acelavi timp zaharuri $i ele-

mente care wureazi digestia le sint wce- sare.

Nu trebuie s5-i uitiim pe cei rnai mari : studentii. Se $tie d adeseori, din l i p d de timp sau ignorind importanfa a m t u i aport energetic dup5 o noapte de post, rnicul lor dejun se rezum5 la foarte putin. Ei trebuie sB facii f a v la ore lungi de cursuri cu atentia incordat& Proprietiltile rnetabolice ale zaharurilor confinute in miere pot contribui la mentinerea acestui efort intelectual. Mierea p a t e fi asociat.5 cu alte substante care s5 constituie un mic dejun u$or de preg5tit.

Aliment pentru persoanele in v ima

Din motive diverse, (lipsa poftei de mincare, digestie dificil5, proasta functio- nare a intestinului), unele persoane in v i rsa Lntimping dificulati in acoperirea nevoilor de energie, vitamine, oligoelemente $i manifest&, din aceast.5 caud o obosealg generala. Preparate pe baz& de rniere, a r putea sii-i ajute, in special prin rn5rirea poftei de mincare, datorit.3 faptului & acizii prezenti in rniere influen-

P eaz5 in mod favorabil apetitul $i digestia. n acest caz, mierile colorate care sint

considerate rnai bogate in fier, sint eficace pentru prevenirea anemiilor elernen- tele rninerale prezente in miere fiind mai u$or asimilabile decit cele sub form5 nea- sociau. In plus, s-a atribuit mierii un efect de protectie contra iritArii rnucoase- lor digestive care apare odat5 cu virsta, mierea actionind fn acest caz ca un element favorizant a1 repausului intestinelor datorit5 faptului cH toti compu~ii mierii sEnt absorbiti frIrii transformgri prealabile. Pe de a16 parte, datorit5 timpului necesar pentru absorbtia fructozei, mierea are $i un u$or efect laxativ, un avantaj cert pentru permanele care, din cauza inacti- vit5tii fizice, au perturb5ri in functiona- rea intestinelor. In s f i ~ i t , unii autori admit cB rnierea favorizeazH un somn mai bun prin efectele ei asupra sistemului cir- culator : efectul calmant a1 unei linguride miere in ceai sau lapte este bine cunoscut. Pentru copii ca ~i pentru persoanele in vim%, rnierea ar putea servi ca ,,suport" pentru un adaos de oligoelemente a1 caror rol in forrnarea globulelor rwii (fier, cupru) sau in reactiile rnetabolice fundamen- tale (Mn, Mg) este determinant. Mierea rn&$te biodisponibilitatea acestor mine- a ale.

Aliment pentrn sportivi.

Pentru aportul s5u d e energie relativ important, sub form5 de zaharuri u$or de digerat, rnierea este un aliment de calitate pentru ci care trebuie s5-$i programeze efortul. Pe termen scurt, un carburant :

glucoza este asimilatil imediat, iar pe termen lung fructoza, care este captat5 de ficat $i tinut& in rezervg sub form5 de glicogen. Aceast.5 rezervg poate fi elibera- til apoi sub form& d e glucoz8, in functie de efortul care este f5cut. Astfel, glucoza $i fructoza sint complementare ; aceste zaharuri coexist& adeseori in miere in can- titlIti comparabile $i se pot obtine numeroase preparate care s& acopere nevoile specifice ale sportivilor. Natura zaharurilor din miere $i prezenb anumitor oligoelemente dau posibilitatea unei mai bune recuperari dup& efort. Ar trebui s l se faca studii pentru a se aduce argumente diete- ticienilor in acest sector a1 activitatii lor.

oarecum surprinzstor. Aceast5 observatie sugereazg faptul c& in plus fat& de natura zaharurilor, $i alti factori trebuie luafi in considerare pentru a explica evolutia glicemiei dupa consumarea de miere, NU trebuie s& excludem rolul benefic a1 elemen- telor care se giisesc in cantitate foarte mica in miere, .in special cromul care este un factor de tolerant& la glucoz5. Mierile cu o slab& putere reducBtoare (miere de primtivar8) sint descrise ca fiind mai bine tolerate la diabetici, far& sB se dea o ex- plicatie plauzibila.

Proprietgfi terapeutice qi farmacologice a16 mierii.

Alimentatia artificial&. Nu numai prin abundenta dar $i prin natura lor, zaharurile, impreunB cu alte

Mierea este un aliment recomandat in substante (in jur de 3% din miere) foarte situatii deosebite : readaptare dup5 post, diverse (probabil nu toate cunoscute) con- malnutritie, obosealg fizicil $i/sau ner- fer& mierii ,virtuti considerate ,,magice1' voas8. in multe civilizatii. Anticii foloseau mierea

in alimentatie dar ii recuno$teau $i alte Nici o c~ntraindicafi~ a mierii pentru proprietiiti care indreptgteau folosirea ei

diabetici. in ritualuri. Pentru multi, mierea putea

Putinele informatii pe care le avem asupra efectelor diferentiate ale glucozei $i mierii la oamenii s&n&to$i nu scot in evident& particularitsti in privinta evolu- tiei glicemiei duph consumarea mierii. In privinta diabeticilor, putinele teste indicg faptul cli nivelul glicemiei este sc&ut, uneori la jumstate, dup8' consumarea de miere decit dupc'l consumarea de glucoz5. In plus, glicozuria care apare dupii consu- mu1 de glucoz5 nu este detectabilg dup& consumul de miere. Autorii admit c& anumite cantithti de miere sint bine tolerate de diabetici ; ei recornand5 o cantitate de pin3 la 40 g/zi, in douii reprize.

Se pot da multe explicatii la faptul cii nu se observh perturbsri metabolice dup& consumarea de miere, contrar a ceea ce se intimplB in cazul consumului de glu- coz5, la diabetici. Unul din motivele prin- cipale este c& din punct de vedere metabolic, zaharurile nu sint interschimbabile. Mierea este bogat& in fructoz2 $i aceasta este, printre zaharurile simple, cea care provoac5 riispunsul glicemic cel mai atenuat. Comparat cu cel provocat de glucoz&, r&spunsul glicemic la miere este atenuat atit la diabeticii din grupa I cit $i la cei din.grupa 11. La ace$tia din urm8, mierea consumat5 in locul zahhrului la micul dejun nu provoac& efecte de hiper- glicemie. RBspunsul glicemic la miere este mai atenuat chiar cind este comparat cu a1 unui aport izoglucidic de piine ; acesta este rezultatul unui test fgcut pe 31 de diabetici din grupa 11. Faptul c5 in conditii izoglucidice mierea nu produce o hi- perglicemie mai mare decit piinea este

prelungi viata. Din toate timpurile. mierea a fost con-

siderat5 ca un agent. de prevenire a numeroase boli. I se atribuie numeroase pro- prietgti terapeutice $i farmacologice. Ea poate avea propriet5ti estrogenice, antitu- sive $i anti-anemice. Aceste proprietiiti fac ca mierea s& fie folositg de anumite populatii care nu dispun de o abundenta de produse farmaceutice de sintez5. Unele propriet5ti biologice ale mierii au fost descrise recent $i autorii au incercat s5 le justifice prin actiunile cunoscute ale compu$ilor ei

Reglarea iuncfiei cardiace.

In plus fat5 de functia cardiotropli da- torat5 continutului in monozaharide, mierea actioneaza asupra functiei cardiace prin prezenta unui factor colinergic (acetilcolina). Mierea are astfel o actiune benefic& asupra ritmului cardiac, favorizeazg circulatia sanEuin8 la nivelul arterelor co- ronare'gi diminueazh tensiunea arterial&, acetilcolina producind relaxarea mu~chilor netezi.

Puterea de dezintoxicare a ficatului.

Anumite intoxicatii a r putea fi oprite prin absorbtia mierii. Mierea a r putea s5 ofere o protectie lmpotriva otravirilor de origine alimentarg (ciuperci) sau impotriva efectelor nefaste ale alcoolului la nivelul ficatului. Aceast& actiune de protectie ar fi leght~tr5 cu metabolismul fructozei care creeaz5 conditii favorabile pentru dezintoxicarea ficatului.

Combaterea constipatiei cronice.

0 putere laxativa u$oar6 este atribuit5 mierii datorit5 continutului sku in fruc- tozg. Aceasta, care este absorbit6 cu o oarecare intirziere fat5 de glucozg, pro- voac8 un dezechilibru a1 mediului intestinal, favorabil unui tranzit intestinal activ.

Efectul antihemoragic.

Efectul antihemoragic a1 mierii a fost atribuit continutului s iu in vitamine care sint furnizate mai ales de grguncioarele de polen..Aceasti ipotez5 nu pare fondat3 deoarece proprietiitile antihemoragice ale mierii se manifest5 $i in cazul' mierilor clare la care concentratla de vitamine scade cu cel putin 50°J0, deci rgmine de limurit care este factorul antihemoragic a1 mierii.

Activitatea cregierib

Observatiile f5cute pe citeva sute de copii mai mici de patru luni arat5 c3 mierea ad8ugatg alimentelor, In locul zah6- ruTui, favorlz=zi crevterea sugarilor. Acest efect a r fi in leggtur6 cu prezenta anumitor oligoelemente care amelioreaza absorbtia $i probabil, transportul mineralelor, in special calciul $i magneziul.

Mentinerea homeostaziei singelui.

Mierea ar favoriza, o mai bun9 compozitie biochimicH a singelui. De exemplu, zincul pe care il contine intr5 in structura complexelor metalo-enzime $i metale-proteine in reglarea metabolismelor, de exemplu cel a1 glucidelor, la nivelul actiunii insulinei.

Protectia cariilor dentare.

Un alt avantaj a1 mierii in comparatie cu zahgrul ca agent de indulcire, care nu este cunoscut, este cel privitor la cariile dentare. Este cunoscut faptul c5 saliva persoanelor predispuse la carii are un continut slab in zaharoz5, favorizind o anu- mit5 aciditate in cavitatea bucall. In cazul acestor persoane, preferinta pentru miere poate ajuta la prevenirea cariilor.

Fxhilibrul sistemului neurovegetativ.

Mierea contine o gang largB de minerale, vitamine $i numeroase alte elemente in cantit5ti mici (urme) ; cantitatea lor variaz6 in functie de prezenta grguncioare- lor de polen. Aceast6 asociere, care creeaz5 conditiile unei bune reglllri a proceselor metabolice particip5 astfel la mentinerea echilibrului sistemului nervos.

Aceasts actiune este in leg6turi cu prezenta fierului $i cobaltului in miere. Co- baltul este un component al vitaminei Bl2 care intervine in biosinteza numeroa- s a o r substante ale organismului, in special ca activator a1 hematopoiezei.

Actiune b e n d i d la nivelul rezistenfei capilare.

Continutul de loc neglijabil in vitamina C, cantit6ti mici de flavonoizi care p6s- treaz8 aceasti4 vitaminii, de acid pantotenic, explici actiunea benefic5 care se re- cunoavte mierii la nivelul rezistentei ca- pilarelor.

Inca din antichitate mierea a ocupat un loc important in ,,medicin&" datorit6 actiunii sale germicide. In zilele noastre, acest loc ramine important in tratamen- tele aplicate in anumite ~ r i . Se cunoavte, de altfel efectul calmant $i cicatrizant a1 mierii asupra gitului iritat ; amestecul de lapte $i miere servqte Bi astikzi la limpe- zirea vocii rsgu$ite: Departe de a fi uitat5, activitatea germicid5 a mierii retine atentia cercetAtorilor $i este singura care este studiata in mod serios de citiva ani. La inceput, autorii au atribuit efectele mierii anumitor caracteristici pe care ea le in- fluenteazg in mediul in care se gise$te : presiune osmotic5 puternic5, pH scgzut, prezenta unor substante dezinfectante diverse cum sint acizii organici, alcool, vitamina A. riboflaving. In acelasi t i m ~ . existenta 'unor agenti germicizi ' numiti ,,inhibined' a fost repede detectatli $i este in prezent confirmat% Una din aceste inhibine nu este alta decit peroxidul de hidrogen care rezultri din activitatea glu- co-oxidazei. 0 actiune conjugat5 a acestor factori este r5spunzgtoare de inhibarea creyterii unor numerovi germeni $i de e!i- minarea toxinelor, In special a celor de origine fungicg. Rezultatele studiilor in vitro din ultimii ani care au analizat prezenta lui H202, pH-ul $i concentratiile de miere in mediile de cultur5 pledeazl pentru existenta in miere a agentilor germicizi, altii decit cei deja descri~i.

Aceqti factori sint nu numai bactericizi sau baeteriostatici dar ap $i un rol eficient in anihilarea efectelor toxinelor produse de anumite mucegaiuri. Actiunea germicidii a mai mult de 20 de mierj a fost testat8 in mod eficient, in special impotriva dezvolt5rii lui Staphylococcus aureus, a bacteriilor Gram+ (Bacillus subti- lis) $i mai ales Gram- (Escherichia coli, Salmonella sp.). Mierea poate fi $i anti- fungic8 : ea controleazi de exemplu, dez-

2 3

voltarea lui Aspergillus niger, Aspergillus flavus, Penicillium chrysogenum. 0 solutie de miere comparatg cu o solutie izotonica de zaharoza inhibg complet creqterea mu- cegaiurilor ; acest rezultat trebuie subli- niat in cazul lui A. flavus care produce aflatoxinele, substante periculoase deoarece sint cancerigene.

b Trebuie s5 mentionim ca tinind seama de spectrul micro-organismelor impotriva c5rora poate actiona, mierea este eficace impotriva bacteriilor patogene care se ggsesc in mod accidental in alimente sau in tubul digestiv a1 omului.

Efectele remarcabile ale mierii in tratamentul afectiunilor pielii sau mucoaselor digestive au fost date publicit5tii foarte recent. Eficacitatea mierii se manifest5 mai bine in cazul rrinilor recente (zgi- rieturi) decit in cazul tesuturilor necrozate $i infectate (plggi, furuncule, arsuri, ulce- ratii). Mierea are un efe.ct de ,,curatare" inaintea cicatrizgrii qi reduce dimensiunile cicatricii. Rezultate spectaculoase au fost obtinute fie cu miere purg, fie cu miere asociatg cu agent gras. Mierea aso- ciat5 cu vaselin5 sau cu osinz5 a fost pro- pus5 pentru tratarea degergturilor. Solda- tii ruqi, se pare, au beneficiat de aceste infomatii in timpul ultimelor rgzboaie. Ultimele rapoarte insist5 asupra interesu- lui folosirii mierii pentru a dezinfecta, a dezodoriza $i a accelera cicatrizarea plri- gilor. Rezultatele spectacultiase descrise par s i dovedeasc5 cB mierea are efecte mai puternice in vivo decit in vitro. fn unele cazuri, ,,debridarea chimica" prin actiunea mierii a da t posibilitatea evitgrii inciziei prin interventie chirurgicalg, sub anestezie general&

Astfel, mai multe tipuri de factori an- timicrobieni coexist5 in miere. Sistemul de producere a1 HIOl este cunoscut de mult. Se $tie c5 este fragil, sensibil la caldur5, la lumin5, (de unde avantajul pastrarii mierii in recipiente de sticl5 co- loratil) $i dispare cu timpul, peroxidul, fiind distrus de catalaz5. Dimpotriv3, efectele altor ,,inhibineC' persist5 chiar $i dupg vase luni de pbtrare la temperatura

mediului ambiant. Acestea nu sint nici fotosensibile. nici termolabile. rezisa la temperaturi ' relativ ridicate (70's). Unele lucrari sugereaz5 c5 flavonoizii fac parle din acest tip le inhibine. 0 flavoni, pion- . cembrina, a fost identificaa recent intr-o duzini de mieri $i a fost pus5 in eviden- @ activitatea sa antimicrobiana vis-A-vis de S. aureus. Pinocembrina face parte din flavonoizii detectati recent in mierea de floarea soarelui, se g&se$te in propolis $i prin efectul s5u antiseptic, joac5 un rol important in mentinerea igienei in inte- riorul stupului.

Concluzii.

0 analiz5 a literaturii disponibile astiizi indica o compozitie complex5 a mierii care oferg un avantaj in nutritie, dietetics, farmacologie $i terapeutici ; mierea se prezinta deci ca un produs de folosintii foarte general5 $i in acelaqi timp, foarte specificri. Marea sa concentrare in zaharuri o desemneazs ca o s u r d exceptional3 de energie. Dar aceste zaharuri nu sint singure, ele sint Ensofite de o multitudine de molecule, uneori sub form5 de urme, care fac ca mierea s5 nu fie considerat5 ca un banal agent de indulcire.

Natura acestor zaharuri ar trebui s5 impun5 mierea in multe situafii puterea sa de indulcire fiind superioar5 celei a zah5rului de trestie de zah5r. In plus, ca- racteristicele metabolice ale mierii o re- cornand5 in dietetica anumitor populatii ale cilror nevoi energetice specifice sau patologii nu sint compatibile cu consumul altor zaharuri din comert.

Studii bine dirijate ar trebui s5 condu- c8 la obtinerea unor produse in care mierea a r putea sli constituie materia prin- cipalg qi a altor produse in care mierea a r putea juca rolul de aditiv sau de suport.

Traducere de Carmen HOTOBOC din ,,REVUE FRANCAISE

D'APICULTURE" - dec. 1990

INCURSIUNE IN ISTORICUL

De asemenea aibina prin insd$i natura ei este un factor important a1 plistriirii ne- alterate a calitdtii mediului inconjuriitor fapt pentru care cercetarile efectuate de cictre O.N.U., au clasificat aceastd harnicci $i minunat6 insect6 pe locul a1 IV-lea - ca senzor a1 poludrii acordinclu-2 astfel un principal rol in aplirarea echilibrului ecologic. De aceea trebuie sii perseveriim pen-

STUPARITULUI BANATEAN (conl inl~are d in pag. 1 1 )

tru crearea ~i promovarea unei con$tiinte apicole nationale, trebuie s6 demonstriim $i sic convingem pe toti cei interesati c6 albina este aliatul cel ma2 statornic ~i leal a1 agriculturii.

In aceastii idee, argumentele istorice care atestii vechimea $i continuitatea apiculturii in Romcinia nu sint deloc de neglijat.

I Pe cine intereseazg ?

BANGKOK - THAILANDA - 10-14 FEBRUARIE 1992 Dintre scrisorile primite din strsiniitate

la redactie $i la Comitetul Executiv una ni s-a parut interesantl. Tradus5 d e cole- gul nostru dr. Octavian Milea o reproducem cu speranta c l vom avea $i noi re- prezentanti la prestigioasa manifestare din j Asia de Sud-Est.

,,Drag5 domnule Pre~edinte, Avem pliicerea s i v2 invitAm pe dvs.

sau compania dvs. s5 participati la API- I EXPO '92, la Simpozionul International

despre albinele asiatice $i parazitii albinei I care va avea loc la Bangkok in perioada

10-14 februarie 1992. Multi specialivti apicoli $i industrii api-

cole care sint in avangarda cercearii apicole $i comertului apicol au promis sh prezinte noile lor descoperiri $i exponate. Dac5 aveti orice idei $i sugestii interesante, faceti-le cunoscute.

Incerclm de asemenea s l organizzm un program social exotic care s5 reflecte de- liciile mistice $i gastronomice.

Speriim sii v l vedem la Bangkok, Thai- landa

a1 dvs. sinccr, Chariy Lekprayoon

Pre~edinte a1 Comitetului de organizare a1 APIEXPO '92"

APIEXPO '92 Expozitia international5 de produse api-

cole, produse naturale, flori, orhidee, echi- pament apicol, tehnic5 noug $i inginerie apicol5. Taxa pentru un stand este de 500 5 SUA. Pentru informatii viitoare, ru- g5m contactati J. Lekprayoon, BBRU, Deut. of Biology. Chulalon~korn Univer-

! sity,. Bangkok 10330, haila and FAX (662) 215-7136, Telex 20217 UNICHUL.

Prima in~ti injare Albinele asiatice $i parazitii lor h multe tHri din Asia, schimbarile so-

ciale $i economice au determinat o noui directie c5tre agriculturH $i silv&ulturii. Schimbarea modelelor in productia agri- col3 $i impulsurile pentru acccntuarea folosirii piimintului vor crea schimb6ri ca $i posibilit5ti pentru apicultori. 0 alt5 ratiune viitoare pentru promovarea apiculturii in @rile asiatice este conservarea p5- durilor tropicale $i a albinelor. Apis cera- na. Apis koschevnikovi, Apis florea, Apis

andreniformis, Apis dorsata, Apis labo- riosa, toate sint native in Asia dar Apis mellifera este importatA. Multi dintre parazitii albinelor sint -de asemenea nativi din Asia. In mod special, atit albinele cit $i parazitii, dintre care Varroa jacobsoni - o problem5 curentii in cele mai multe p5rti ale lumii - sint de origine asiaticii.

Obiective Scopul simpozionului este s5 asigure un

program de bilanf oferind referate orien- tate spre recentele cercetgri asupra albinelor asiatice $i parazitii lor. Concepte $i descoperiri noi $i semnificative vor f i in mod special binevenite.

Termene Simpozionul international asupra albine-

lor asiatice $i parazitilor lor va fi tinut la Bangkok, Thailanda la Chulalongkorn University in perioada 10-14 februarie 1992.

Limba Limba oficialii a simpozionului este

engleza.

Programul ~tt intif ic Comitetul de organizare chearn6 pentru

referate $i postere $i vH invia sh participati la acest simpozion cu teme privind orice aspect a1 albinelor asiatice $i parazitilor lor.

Simpozionul va dezbate urmiitoarele teme :

Biologie $i rnediu Onconjur1itor : - Diversitatea biologic6 a albinelor $1

parazitiilor in Asia - Folosirea albinei pentru Snregistrarea

schimb5rilor de mediu - Albina ca instrument de suprave-

ghere - Impactul albinei asiatice asupra me-

diului (psdurea tropical5 pentru albinele tropicale)

- toate aspectele varroozei $i alte boli parazitare.

Apicultura $i poleni- area : - Nevoia crescindg pentru serviciile al-

binei in productia agricolh modern5

- Economia albinelor in polenizarea culturilor agricole, horticole $i pe te- renuri linalte

- Rolul albinelor in conservarea prin polenizare a florilor gi arborilor spon- tani $i in asigurarea de fructe $i seminte pentru flora spontana.

Directia noud in $tiin@ - Noi tehnologii $i rezistenta parazitilor - Noi tehnologii $i manipularea gene-

tic5 a albinelor asiatice - Culturi $i hibrizi noi - cultivatorul agricol $i apicultura

- Avansuri in mijloacele biologice pentru protectia plantelor $i irnpactul asupra albinelor.

Prezentarea lucrdrilor Rezumate de 300 cuvinte, in englezi, cu

descrierea clar5 a naturii, scopului, continutului $i esentei lucrarii propuse trebuie sg fie prezentate in forma data comitetului de organizare pin& la 30 iunie 1991.

Erpunerea de postere Lucr5rile trebuie s5 fie prezentate sub

form5 d e poster vtiintific $i rnanuscrise bazate pe prezentare ; vor fi luate in con-

siderare pentru publicare in volumul simpozionului. Posterele nu trebuie sfi depfi- geasca 2 m X 1 m ; toate detaliile vor fi date in ingtiintarea a doua.

Date de retinut Martie 1991 - A doua inqtiintare $i so-

licitarea lucrgrilor 30 iunie 1991 - Termenul limit5 pentru

rezumate gi ~inscriere 30 septembrie 1991 - Termen pentru

predarea copiilor foto a rnanuscriselor

Taxa de inregistrare Plata primit5 fnainte de

30 iunie 1991 : 200 $ SUA Plata primit5 dup&

30 iunie 1991 : 250 $ SUA

Anularca Toate anul5rile (renuntgrile) trebuie s5

fie primite prin FAX sau TELEX. Anul5- rile primite inainte d e 1.1.1992 vor fi supuse unei retineri de 50 S. Nici o reslitui- re nu se va face dup5 aceast5 dat5. In- s c r i~ i i care nu pot s5 asiste, pot, daca aleg, s5 trimitA un inlocuitor (manuscris pentru volurn).

DUMITRU DAB1 JA

1904-1990

In luna decembrie a anului trecut a incelat din viat5 unul dintre marii pasionati ai apiculturii romgnegti - DUMITRU DABIJA, membru fondator al Asociatiei Cresdtorilor de Albine din Romania, propagator de seam5 a1 invlt%mintului apicol in tara noastrli.

A viizut lun~ina vietii intr-o comung vas- luian%, Cursevti gi, dup& absolvirea fjcolii Nor- male din Ia$i se dedicg pentru toat5 viata profesiunii de inviltator. In paralel cu activitatea didactic% a desfigurat, pin5 in ultimel>i zile o snstinull activitatc in do~neniul apicol. S e poate spune CA din miinile sale au i e ~ i t ge- ncratii de apicultori formati, oameni care au irnbriitiqat CII dragostea insufla& de inimosul dasciil aceasll nobilB ocupatie. A susiinut in permanen[& atragerea lineretului spre practi- carca apiculturii. A infiintat gi a condus stupine gcolarc experimentaie atit in Moldova, cit $i, mai tirziu. la Bucurcgti. S-a preocupat de conciucerea, activitstii unor cercuri $colare.

Pcntru indelungata sa activitate pe Grim apical primegtc in 1970 Diploma dc onoare a Asociatiei CrescStorilor de Albine din ~ o m ~ n i a .

Prin trccerca in nefiints a delui ce a fost DUMITRU DARIJA, apicultura romlneascii pierde un cntuziast $i pasionat apicultor, sustinEilor fervent al ideii dezvolLIrii r,i modcrnizZrii acestei milenare indeletniciri.

3 Avlnd in vedere numeroasele scrisori primite la oficiul juridic a1 Aso- % ciatiei cit $1 Is redactia revistei ,,RomBnia apicolii", i n cele ce urmead vom 8 $ rgspunde la citeva intrebgri de interes general fgcfnd cunoscute reglementgrile % $ legale i n vigoare, prevenindu-se astfel incglcarea acestora de &re apieultori. $

1. Dac5 u n apicultor posesor de autoturism proprietate personal5 dorevte sh-qi procure o remorc5 apicolB i n asociere cu u n alt apicultor posesor la rindul s5u a1 unui autoturism, are fiecare coproprietar posibilitatea s5-$i transporte stupii folosind aceeavi remorc5 ?

h conformitate cu Hotdrirea Guvernu- lui Romaniei nr. 1028118 septembrie 1990, incepind cu data de 1 ianuarie 1991, re- morcile vor fi Snmatriculate de cdtre pro- prietar, primind numdr de inmatriculare de sine stdtdtor. Remmcile astfel inmatri- culate pot fi atagate la orfce autovehicul tractor, compatibil d in punct de vedere al aprindere $i frinare, indiferent de numdirul de inmatriculare a1 acestuia. Prin urmare, fiecare coproprietar al remorcii poate sdi o foloseascii pentru transportul stupilor ata- ~ f n d - o la mijlocul de tractiune propriu cu indeplinirea cerinfelor tehnice de mai SUS. ,

2. Exist5 posibilitatea legal5 ca apicultorii sg tansporte pe portba'gajul autotu- rismului personal stupi goi sau cu albine, pe u n singur sau mai multe corpuri, stupii fiind perfect etanveizati $i bine ancorati ?

Nu se admite transportul stupilor de albine (plini sau goi) pe portbagajul montat deasupra habitaclului autoturismelor, deoarece este afectatd dinumica deplasdrii $i stabilitatea autovehicolului datoritd ridi- cdrii centrului de greutate gi creqterii rezistentei la inuintare prin mdrirea coefi- cientului aerodinamic C X .

specialitate sau la u n autoservice, pe cont propriu, o mic5 remorc5 dupH modelul celor omologate, poate circula cu aceasta pe drumurile publice $i ce formalithti trebu- iesc indeplinite pentru a putea f i inscris5 in circulatie ?

Orice remorcd confectionatd de unitdtile mentionate va putea fi inmatriculatd numai cu avizul Registrului Auto Roman.

Actele necesare inscrierii sint : dovada confectiondrii, taxa de inscriere precum $i revizia tehnicd $i celelalte formalitditi Pre- vdzute de Registrul Auto R o d n .

ALEXANDRU NICOLAE Consilier juridic $ef

3. Dac5 u n apicultor i$i construie~te la o. cooperativ5, la u n atelier mecanic de

0 Albina in plin zbor continue sd spo- reascd grdmdjoarele de polen, periin- du-gi cu picioarele anterioare polenul de pe perigorii corpului gi de pe cap gi depunindu-1 in panerele de la picioarele posterioare. I n cele doud ghe- motoace albinele transport6 15-20 mg polen in care sint conglomerate peste 5 milioane grdmdjoare de polen.

Matca n u este mamd a generatiilor de albine in intelesul deplin a1 cuvintului, cu ea colaboreazd o multime de albine tinere numite doici, care produc ldpti- gorul necesar pentru hrdnirea tuturor

I I

larvelor din familia respectivd.

() Albinele nu percep culoarea rogie. I 1

I h zborul lor spre sursa de nectar albinele se orienteazd dupd soare, conform

I indicatiei din dansul albinelor, opoi dupd punctele de reper de pe sol

9 Roiul natural sub form6 de ci0rchi.r.z undeva in apropierea prisdcii rdmine locului pin& cind albinele cercetabd plecate On cdutarea unui nou ldca?, se fntorc g i anuntd prin dansul lor aflarea ldcagului nou.

Matca - este intotdeauna insotitd de suita de albine care ling abdomenul mdtcii, distribuind mereu substanta de matcd intregii familii. Atit t imp cit familia de albine percepe aceastd sub- stantd de matcd, ea se comport6 normal. 0 datd ce aceastd substant6 este diminuatd sau lipsegte complet, albinele se nelinigtesc gi clddesc mediat botci pentru cregterea unor mdtci tinere.

9 Durata vietii albinelor depinde i n mare mdsurci de virsta gi starea doicilor care le hrdnesc i n stare larvard. De asemenea este dovedit cd o albinii niiscutd intr-o familie puternicd, va trdi mai mult decit o albind ndscutd intr-o familie slab&.

I n Africa de Sud existd o rasd de albine unicolor. Matca $i albinele acestei rase au proprietatea de a da nagtere i n stare virgin6 la progenituri de genul fe- minin (Ginogenezd) spre deosebire de albinele noastre care 2n stare virgind dau nagtere la progenituri de genul masculin, adicd numai la trfntori ( A n - drogenezd).

@ Pentru cregterea unei albine este nece- sard o cantittae de miere egald cu o treime d in volumul unei celule, iar de polen egald cu volumul a jumdtate d in celulii.

@ I n Africa existd o specie de albine fdrd ac. Sistemul lor de apdrare este de a se ndpusti i n numdr cit mai mare asupra dugmanulut producind u n biziit puternic g i o panic6 ce intimideazd dug- manul.

@ Albinele au o gland6 denumitd glanda lui Nasanov situatd intre a1 5-lea $i a1 6-lea tergit, care secret6 o substanti volatild puternic mirositoare specific6 fiecdrei familii care permite albinelor sd se recunoascd intre ele.

9 Intr-o larvd bolnavd de locd se dez- volt6 peste doud miliarde microbi.

@ 1 decimetru pdtrat de fagure crescut pe ambele fete are circa 800 celule de lucrdtoare. Dacd acest fagure de 1 dm2 este plin cu miere gi cdpdcit pe ambele fete cintdregte 0,350-0,400 kg.

Q Suprafa@ unui fagure crescut i n rame de multietajat este de 8,3 dm2 umplut cu miere g i clipdcit pe ambele fete cintdregte 2,5-3 kg.

() Celulele de albine lucrdtoare i n care este crescut puiet de albin6 au diame- trul de 5,38-5,42 m m , o adincime de 12 mm gi u n volum de 0,282 c d . In- tr-o astfel de celuld intrd o cantitate de 0,40-0,43 g miere sau 0,18-0,19 g polen.

Pentru gospodine

Trei retete 9 de dulciuri cu miere Turta duke de Tirnava

400 g miere, 700 g ( ~ i mai mult) fdind, 140 g zahdr pudrd, 120 g unt, 3 gdlbenuguri, 1 ou Ontreg, 3 linguri de Tom, 4 linguri de apd, 120 g alune sau n u d pisate, 50 g coajd de portocald glasatd, 15 g bicarbonat de amoniu, 1 l ingu~~itd (impreund) de scorti~oarii, anason, cui$oare.

Ferbem apa gi o t u r n i m peste miere ; amestw5m pin5 la dizolvare complet5. Untul inmuiat, zahgrul, g5lbenugurile, oul intreg, mirodeniile, romul $i bicarbonatul de amoniu se bat bine pin5 se fac o spum5, i n care ad5uggm alunele (sau nu- cile) decojite $i pisate mai mare, coaja de portocal5 $i, treptat, f5ina $i siropul de

*

miere. FriimintBm u n aluat de densitate medie, pe care il l5shm sh stea sub u n $ervet t imp de 12 ore. Fr5mhtAm din nou aluatul, intindem foi- din buc5ti de aluat, t s iem diferite forme pe care le ungem cu ou $i le coacem pin5 la auriu, i n cuptorul bine incins. Dupii ce s-au racit, le putem glazura . ~ i decora cu nuci.

380 g zahdr pudrd, 5 albuquri, 1,400 kg miere, 300 g nucd mcidnatd sau tocatd mdrunt cu cutitul, 2-3 pliculete zahcir vanilat, foi ,,LicaN sau de nupolitand.

Zahiirul pudr5 se amestecs cu spuma de m5cinat5 sau tocath mhrunt se pudreazg . la albuvurile de ou $i se bate i n continuare cu zahiirul vanilat gi se incorporeazh i n pin5 se int5regte bine. Separat, se fierbe amestec. Compozitia rezultath se toarn5 in bain-marie 1,400 kg miere, cur5tindu-se PC fosia , , ~ i ca" . Deasupra se a$az& 0 alt5 continuu de spumg in timpul fierberii (15 foaie, peste care se pune un blat de lemn minute). Peste mierea fiartEi se adaug5 al- busul b5tut cu zah5r, amestecind si con- pentru a se presa bine. Cind s-a rhcit se tinuind fierberea inch 15 minute.' Nuca taie figii lungi cu u n cutit incglzit.

\

Bomboane cu lapte gi mlere

200 g miere cristalizatci (zaharisitii), 50 g zahdr tos, 75 g smintind sau lapte $4 dupd dorintd, ciocolatd rasd

Fierbem totul pin5 ce se obtine o con- trate mici pe care le invelim i n hirtie sistent5 viscoas5. Turn5m intr-o tav5 uns5 pergament sau celofan. subtire cu unt. Cind s-a r5cit, t s iem p5-

Stiiati apicultori,

Pentru a putea imprima in continuare nevista noastril care spare nein- trerupt de 75 de ani, vii ruggm sB v& abonati pe anul 1991 pliltind la filialele judetene $i cercurile apicole cu gestiune ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine costul integral a1 abonamenlului, respectiv 135 lei. TotodatH, vii rugam s& urmB- riti inregistrarea corecta a numelui, prenumelui qi adresei dumnesvoaptrB, inclusiv codul povtal. VB multumim pentru increderea acordat.5.

romania apicola 1991 nr.2 februarie

Documents

din care

nu u i

eimpiile g i livezile

i s nagtorea lui constantin

pentru gospodine e o

albjne din romania

albine din romffnia

produse pe care neau