romania apicola 1992 nr.9 septembrie

Revisti lunaril de informare tehnicll $i $tiintifie&, sehimb de experientti pi opinii editata de Asociatia Crescfitorilor de AIbinc din Rom8nia

EUGEN MARZA editor coordonator

Anul LXXVl Nr. 9 septembrie 1992

C U P R I N S . 1. N i d a e WCCXAIDE ! PregPtkea ismiliilm

de dbiime ipentrv damare. 2. Comeiiu POP : Culm va ii rmmm ?

0. IMd- MARIN: Precdzgri priw coa&uite s a n i w - v e t e r ~ ~ fn st-

6. Julia AGACHE : Oercetiki experkemtale de labonator pentnu stabilirea cauzelor care de- t d n l Smhiderap la culoare a mie~ i i de albine gi a posiWtEitilor de Limitare a influentei scestora.

11. Aurel MALAIU, ELisei TARTA : Perfections- rea apaxaturii QQntru o b t i n e m veninului de &Me.

13. Aurel PAPAiDOPOL : In sprijinul prevenirii $i combatedi unor dgunatari da stupii cu ELI- bine, pe baa cuuna#mii relatiilor ecologice (11). Vladimis HUMBNI : .HrEi,nirea de toamna a dbinelor.

Traian VOLQJNSCHI : Culoarea stugflor.

T,raiml BUCOVINl3ANU : Fum sau apii?

C a ~ o i BORA : Stupgritul pastoral pi veniturile apicultorilor.

Ellisei TARTA : Congrecul XXxIII a1 API- MONDIA.

Iacob VRANAU-PRUNDARU : AlbineIe fn mitologie.

Vasile PORESCU : Un veac de la reorg;aaiza- rea stup8ritului mnanesc de vest 4x1 ,,Societa- tea npicolFi b&n&@anEiY.

* * P h t e melifere, dar nu numai atit. DQCUMENTAR AP1CO.L : Klartan si apistan.

C o 0 e r t a !I : Apanatura de recoltat venin realizatil de 1.CPA. a dat rezulhte faarte ~bune En exploatare.

(Diamlor : Carastantin DINA)

REDA-IA $I ADMMISTRATIA

ASOClAJIA CRFSCATORILOR Dl! ALBlNE DIN ROMANIA.

Str. Iullus Fucik nr. 17. Bucu- rqtl. sect. ¶ Cod. 70231 1 el. 11.47.50 Fax 13.1054 9 Telex 11 loti apIrom-r 9 Cont vlr. 4596014 B.A. SA. sucussah muni- clpiult~I Buckire#.

OAMENI CARE AU FOST

Dacd momentele prin care trecem n u sunt destul de favo- rabiic pentru o lntrunire a celor pesre 150 aderenlt la societatea de aptculturd, propusd prin CO- loanele acostd reviste, apoi stringerea de clt maf multc ode- siuni n u n c fmpsdecd, ca atunci cind momentul va fi favorabfl, socielatea sd f te lnfiintatd $1 pusd pe baze solids.

Dacd printre aderentii cocfetd- tii avem $ l nlulri inceputorl, apoi r~umele apicultortlor de frunto ai tdril ca : Alexief, Axefite, Begnescu (Vla$ca), Dumitrana (Dolj), Pdrintele Hanganu, St. Koma?lescu, etc., otc., n e dau o garanfie solidd de viitorul socie- tdpii. Desigur cd mat sine $1 alH apioultori Ensemnati ( m u t ~ an-: tori d e scrierf apicole) care:. tncd' n u au aderat, bar W e sp~&dmL cd vor pune fn adevdr $4 de rapt i n practtcd dodnta ce o a u d e a vedea apicultura dezvoltofd pe o scard cit mat largd, spre folosul apicultortlor $ f a1 tdrit. De la data ultimei liste ptnd fn nrezent au mai aderat urmhto- hf : 151) Theodor ~ a u l e s c u R.- Sdrat ; 152) Dtrmtttu cons[ Is- trate, com. Dridu (I l fov) , 153) Alexandru I . Paidu, cond. lucr. publ., Strehaia : 1 5 d ) Preolul Hanganu, mare apiculior, Iafi 155) George I . VarfaZopoZ, $i ade: ziunile continud a se prtmi la adresa Veterinar Begnescu, Ga- latt. Rog pe acef ce fac fntre- bdrf prtn scrtsori personale, sd notezc dacd doresc sd Lntre fn asocfatte.

(,,ZtaTul ptiintelor p i cdldto+iilor" anul XVI, Nr. 58, 18 demembrle

1310

- I

Pe agendas priorit~~ilor -0n fiecare stupins

PREGATIREA- FAMILIILOR DE ALBTNE PENTRU IERNARE-

3 ing. Nicolae NICOL~IDE

I In conditiile @rii nmstre, in cursul. I iernii familiile de albine nu cresc puiet

datoritA c5rui fapt puterea familiilor de albine primgvara depinde-de puterea a- vut5 de acestea toamna anterioarg $i de modul in oare familia respectiv5 a trecut prin iarng. Deci, pentru a avea familii puternice primgvara este nevoie s s se ingri- jeasc5 corespunz5tor familiile in perioada de preghtire pentru iernat.

Pentru realizarea SFestui otriectiv apicultorul are la indemin5 urmgtoarele mij- loace : selectia, m5tci tinere, de calitate

i superioad, cuib proportionat 8i cu faguri de calitate, hran5 corespunz5toare $i p5s- trarea c5ldurii in cuib.

Apicultorul, cunoscind ins& principalele aspecte biologice privitoare la dezvoltarea familiei de albine, trebuie s5 tin5 seama de perioada in care este neeesar sg intervinii pentru a avea un num5r cEt rnai mare de albine Cinere, respectiv perioada premerggtoare introducerii familiilor la iernat, deci lunile august $i septembrie.

In mod normal ins5 tocmai in aceast5 perioad5 se in reg i s t r ed o micvorare a numgrului de albine din cuib. Aceast5 miqorare se datoreazg pe de o p a r k dis-

, pr i t i e i albimlor culeggtoare uzate $i in- lbcuirii acestora intr-un ritm rnai sc5zut determinat2 de reducerea treptatii a 0 ~ 8 - tului m5tcii gi ca atare a cantit5tii de pu- - iet. Cauzele care duc la aceast5 situatie sint :

epuizarea mgtcilor datoritg unei intense activiEti d e ouat fn perioada de primgvar5 $i var5 ;

micgorarea spatiului de cregtere a pb- ietului c a rezultat al blodrii cuiburilor cu miere, urmare instinctului familiei d e albine de a-$i asigura proviziile pentru iarn5 in zona ghemului de iernare ;

restringerea zonei de crestere a puietului prin insg$i restrfngerea albinelor pe un n u m 5 rnai mic de faguri, datoritg scsderii ternperaturii exterioare ;

_ reducerea activititii familiilor de al- -bine datoritii lipsei \Inor surse de nectar

' in naturg, activitate de care sint legate toate manifest5rHe fiziologice ale familiei de albine, inclusiv crevterea puietului.

fh concluzie, crevterea in lunile august $i septembrie a unui numgr cit rnai mare de albine, va fi posibil5 numai prin

inlftkrarea cautelor mentionate mai sus, care frineaz5 acest fenomen.

Rolul determinant in devoltarea'familiei de albine in t w t e s e k k l e , dar in special toamna El are atit cditatea cit $i virsta mgtcilor. In acest Scop se hnpune ca in farniliile de atbine ale skupinei s5 existe mgtci provenite din familiile' re- cordiste ale stupinei respective.

Este de asemenea cunoscut faptul c2 mgtcile tirime deprm rnai multe ouH fq perioada de toamng fat5 de cele virstnice. De aceea este necesar ca m5tcile tinere care urmeaz5 s5 inlmiasch pe cele bri- trine gi uzate sB fie astfel crescute ca s5 lnceap5 ouatu1,la sfirvitul lunii iulie, a- vindu-se totodata grijs ca acestea s5 fie m5tci de calitate superioarg provenite de - la familii remm3ist.e. Inlocuirea mgtcilor $i creSterea unor cantitgti sporite de albine este mult fnlknitit cind, pe ling5 fiecare familie de albine, se va fblmi $i cae 0-familie ajut5toare.

Calitatea fagurilor din c%ib prezint5 de asemenea importantg, deoarece ca $i in prim8va.t-5, in perioada de toamn21, m5t- cile evitii s5 depung ou5 fn fagurii noi, deoarece acestea phstreaz5 rnai greu cgldura. De aceea cu ocazia lucriirilor pri- lejuite de ultima extractie a mierii, in regiunea cuibului h stupul orizontal, in corpul corespunzgtor la stupii verticali $i in cele d& corpuri destinate pentru iernare la stupii multietajati, sB se asigure faguri ce auJost cl5diti in anul precedent $i in care au fost crescuk mai multe serii de puiet.

Un' alt aspect important de care trebuie s s se tin5 seama este $i deblocarea cuibului in cazul in care acesta a foJt blocat cu -miere.

Delr>carea cuibului Ila stupii onizosttdi se face prin introducqea zri mijlocul cuibului la intervale de 6-7 zile a unui fagure cl5clit cu celule de albine lucr5toax-e in care au eclozionat anterior mai multe genetatii de puiet. Pentru ca'fagurele sil fie rnai repede luat in primire de albirte iar matca d dwunit ou5 in ceiulele acestuia se recomandg ca inainte d e introdu- cerea sa in cuib sg fie stropit pe ambele fete cu sirop de zah5r.

La stupul multietajat deblocarea cuibului se realiz-H prin ilivemmea qerh- dicg a corpurilor. Pentru a se aslgura

. . . L >=>y- 7-.; - -, . '

. . . . . . . .. . . k.;..&$&.--. .:-,... - ,

,<z,,>-.,.5q. :~ -- -,' . 3 L ' . , *. -- ?-' --- .. .;. . . , . . .,7>>.~

-. . , -:., . - . _ C - . a sc recornan&: 1 . impachetarea lateral5 $i peste podi~or cu

saltelute corespunz5toare a cuibului. Re- ducerea cuibului se execut5 In mod treptat pe m5sura r5cirii timpului qi in func- t ie de puterea familiei de albine.

In general se va avea i n vedere la a- ceasta operatiune ca toti fagvrii r5ma$i : En cuib dupg reducerea 1acestu.a s5 f ie bine acoperiti de albine.

Inknsificarea crqterii guietului i n perioada de toamna este conditionat3 gi de o hr5nire intensa a albinelor ce intensi- fica fenornenele metabolite $i ca atare toate manlfestarile fiziologice ale acestora, inclzlsiv secretia d e l&pti$or, hranirea matcii $1 deci depunerea de catre a- ceska a unui numar mai mare de ou8. Mijloacele care stau. la lndemina apicultorului in acest scop sint : folosirea unor

culesuri tirzii d e nectar sau fn lipsa a- cestora hranifile Btimulente.

In cazul hrhiri lor stimulente se poate folosi sirop de miere sau zahsr. Adminis- trarea se face .b ravi zilnice de cite 150 -250 g sau cu cantitati mai mari de 500-800 g la intervale de 3-5 zile.

Trebuie meritionat c5 h rh i r i l e stimulente s5 f ie In doze m i d pe Pntreaga pe- rioad5 de crqtere a puietului. In cazul hranirilor stimulente, pe ling& miere sau zahgr va f i necesarti vi ,o hrilnire proteic5. Hrana proteic5 (polmu1 sau i n lipsa acestuia fnlocuitorii de polen ca faina de soia degresaa, laptele praf degresat, drojdia d e bere, &.) trebu4e s& fie puse la dispozitia albinelor f ie i n sirop, f ie sub form5 de past5 (turtite), fie sub for- m5 naturals Pn cazul polenului.

a n ~ ~ o n n ~ ~ n n n d n ~ n e 3 ~ n n . e r ~ n

CUM VA FI TOAMNA? I

Corneliu POP , '

~ I ~ I I I I H I f f f I I I I I I I I I I f I H I A r/IIIfI/IIIIIIfIIIIIIIfIfIIIIfIIfIIIIA Anotimpul de tranzitie de la sezonul cald la cel rece este dificil de apre- $ ( ciat, raportaroa fiiM posibild fafd de o multitudine de date de refehnfii cakn- l

$ daristice, astronomice m u meteorologice, cele din urmd avind doar valoare re- % % lativd caracteriztnd toamna En mod indirect. 8

P 8 Calendaristic t o a m m incepe la 1 septembrie pi se Oncheie o datd cu sftr- $ $ vitul lui noiembrie. Astronomfc momentul echinoxului inseamnii debutul toamnei $ $ i a ~ aolsWfiul de brnbr inseam* fnchelerea. Meteorologic tranzifia de la zilele de $ 3 varii la cele de iarnbr are loc eu multiple avamuri $i reveniri. Lipsind o def i- $ a nifie sinteticd contpletd a aspectului vremii i n perioada verii - respectiv in 8 8 cea de iarn& evaluarea duratei anotimpului de tranzttie preaupune o abordare $ $ calitativd plinlI de aproximafii. 3 % $ Comparativ cu situatiile medii multianuale On lunile septembrie gC chlat $ $ On octornbrie En acest a n adesea mercurul termometrului va depdgi 25°C limit6 $ $ climatologicd ce definegte zilele de varii. Deci putem afirma cd vara va fi lungd. % B Ne a~teptdrn chiar ca cele n a i ridicate temperaturi ale lunii septembrie $ $ sd depii$eascd 30°C in sudul pi vestul tdrii. Luna septembrie din acest an, ca $ 4 de obicei, va avea u n numdr redus de zile cu ploaie cuprins intre 5 i n Cim- \ h h pis Roman& yi 9-10 zile %n Maramurep. Cantitativ precipitatiile vor Onsuma \ 3 $ ugor peste 50 llm2 doar On regiunile vestice in restul teritoriului situindu-se in h $ general intre 25 $i 45 l/m2. Ca o compensare a valorilor tropicale ale tempera- Q a turii din zilele insorite din prima parte a lunii spre ufirpitul lunii o rcicire ac- % centuatd va face posibild scdderea minimelor nocturne sub O°C Zn deprestunile % din nordul p i centrul fdrii gi aparifia unor brume izolate timpurii. % \ Dupd o lu& octornbrie fdrd evolutii iepite d in comun On noiembrie sint h posibile semne ale unei ierni timpzlrii i n special sub raportul evolutiei termke. ) Cele mai w b o d t e minime m l u r n e vor scddoa sub -lO°C in nordul $i rentrul $ fdrii. Datoritd cantitdtilor reduse de precipitafii ce se prevdd pentru I.uw no- h iembrie este putin probabil ca fulgii de zdpadd sd se aptearnd .5n strut de 8 $ om& pent, a oferi sfOrpituhi de toamnd ce poartd p i numele de preiarm? 8 $ aspecte hibernale autentice. 3 ~~IIIIIIII&AI~IIIIIIIIIHIIIIIIIIA

P I I / / / / / / I ~ I I ~ I~~ I I~ I I I I ~~~H I~ I I~ I *~

Precizari privind conduita sanitar-veterinarti in stupine Dr. Mircea MARIN'

Ca gi cu a l k prilejuri, gi On ziua desfli$udrii lucrliriJo,r 07Eperinfei Nationale ,a Asociatiei Grescdtorilor ,de Albine din Rom&nia dr. .Mircea Marin gef de laborator En. Institutu1 de -Cercetare $i Pqoductie pentru Apiculturd s-a adresut participantilor abdrdind problemele adYale $i de perspectivd ale diag- nosticului $i tratamentului principalelor boli ale albinelor.

Problematica patologiei apicole s-a m p l i c a t in ultima 'pertoadti g i preci- ziirile doctorului Mircea Marin le considerdm utile mai ales cli, afa cum va reiegi la sfir~itul expunerii s-a cerut llimurirea .$ranganti a mult controversatu- lui ,,vaccin V.A.". Fatd de acest produs am auut serioase rezerve mai ales cd modalitcitile de obtinere ~i maniera de difuzare En teritoriu e acestui a#a-zis, vaccin au fost cu totul in afara cadrului legal gi yl deontologiei profeswnale.

Din comunicarea respectivsi vd prezentdm in continuare pasajele mai importante transcrise integral dupd inregistrarea realizatd pe banda magneticd.

I

Pe mi apiodtmii- ne intareseaz5 h pimipa l dezvoltarea, raproductia $i productia fanniliilor de atlulbine. S5niibatea este un factor de w e trebuie s5 tinem seama ptmtru noi, penbru ealehlte specii $i deci penbru a;lbine. Procaul. patologic este la fel pentru tmte vie$uitoanele, un proces natural fk t i de a r e nu soap5 nimeni, once fiintii vie. Wtiar o bacberie la r indd ei are un kcteriofag m e o distruge. $i virusul esk Lizat de o formatimuole malecu- lar& $i micetul, $i q a rnai departe. Agresat este mamiferul gi o m d $i d b i m deci acesta este contextd g m d al vietii pe planet%. Noi trebuie sii a c t i o n h de a$a m i e r a in procmd cemetW, a1 crqteriti $i dezvoltkii ca mentinem 1 aegl echdibru de viqii $i de q roducere

l a s m e i asigurind gansa praductiei.

Deui ne irr@lich in acest proces na- tuna1 ou efortd bine dimcpmat in sccrpd de a rnent'me a o h i i i b l despre care po-

l rneneam. Factorii de agresie s h t diveqi : f idd , chimici, biologici ei a c t W ' permanent, s e c d 5 de secund5 $i de a id camplexitatea prableanebr m e se ridic5. Noi avam prubleme destul de serioase cu ;Ylbln& aiqa cam au $i d t i i care se oc~u- p5 de cdeldte specii de andanale de productie. Avem anuanite bdi pe a r e t e b d e s5 l e s twnim, sg le mentinem la acd

- d v e l in care efectivul de dbine sti fie considerat sSin5tos $i s3 ne dca sattsfmii. 0 problem& de seam3 r M m e probJem~

I contextuiui general a factmilor de media - cumoschd c5 o serie de facturi de mediu Snt tot m ~ i penehmv, tot ma.i agre- sivi, actionind insidios mu direct, l a vede-

1 re a$a oum se cm& $i se a f img me- > rereu. In mul rind este vo* daspre paluarea mediului in general care ridicH -

pentrv ahbine probleme d-t de s a v e . Nu drmbizez ahpectul dm- vseau sH subliniez c5 aceasta este realitatea.. Pe fon- dul acestei m v e iultoriiri a mediului, fie cB dn t pesticide, fie cti sint amen-- te aduse solului, fie cg esk prezentH noxa, puternica nox5 industrial3 gi rutierii, toti x q t i hctori altereazii accentuat $i profund medid $i ' a g r e d via@ albi- ndor. Se creeaz5 un fond de minim6 re- zistenp organic& pe care .apoi se gxe- feaz5 cei~lalti factoni care produc bolile. Deci pe acest dezechilibru organic ge care-1 avem $i noi oatmenii, fiecare in parte, foarte qwr se dezvcaltii o nxhdie.

Tin s5 acceintuez de la b e p u t acest l u w pmtyiu cii este o problemii s4xirtlti, de civilizatie, este o problemti a' tuturor. A d d c5 ikcbrii de rmundare din domeniul nostru, no1 t . i trebuie sii ducem acea luptii de eclucafie, trebuie si3 sertsibi- liziim $i s5 atentionam forurile legislative $i executive pentru a lua mhurile de sthil ire a poluiirii qi de depoluare. La ora actual5 din feridre se spun lucruri- lor pe nume dar din nefericire miisurile care se iau sint minore ~i deci ineciente. Aceasta face ca s5 suportim consecinte nedorite in ceea ce privegte shiitatea, vi- goarea; productivitatea $i reproductivi- taka familiilor de albine. S-a reviizut $i actualizat documentul privind miisurile de proteeie a albinelor impotriva in- toxicatiilor mai ales cu pesticide (Ordi- nu1 Nr. lB7/21.X.1991). Acest ordim m- nat de oilmi demnitari $i publicat h W- vista noask5 ar . 311992, p m el -, nu a&@ur3 niimic -decit n u m i datH se Wlk5 tnsltocrnai. A se aplica depinde in mare m L w & de noi, in primul rind de forul -national a1 agiculturii ro-

I

rnfinegti $i pin5 la cercurile apicole din bine costind 1.a dra -act&& rnai mult de terihriu unde se petrec fenomenele, 1000 leilfarnilie,. ceea ce este prokibitiv

pentru apicultura noash%. Noi tratgm 60 * de familii de albine cu 200 de lei utili- zind VARACHETUL. Dar cine vrea sB-1

0 alt3 problem5 deosebit3 r5mPm in foloseasc5 poate sB cumpere APISTAN. ~qnt inuare PEEDBLED/IA,, VARROOZEI. Vreau sP precizez d mi - pe baza a- PTAeste numai problema noastra, este o cestei substante - fluvalinat sau mavrilc problem5 mondial8,' de lm2i perpetug, - vom oferi apicultorilor - un preparat eonI!inuil. Noi ne ~preacum d e acest as- nou: MAVRIROL sub form3 de rolh de pect de Bni de zile nu numaPkEn-,cadrul band5 textil5 impregnata cu substanta eer&rii ci oferim $i mijl&cel& ffk -bm- respectiv5. Apicultorul, la nivelul stupi- batere d e inaltg eficaeitate a acestei 'gra- nei i$i va t5ia o poqiune de band5 de ve parazitoze. In continuare trebuie efe- 25 cm pe care o va introduce' ln stup. tuat tratamentul cu medieamentul oferit' .Cercet5rile noastre sint incheiate, rezul- de noi apiculturii - VARACHFT - uh" -4akk eu foqt inaintate Directiei Sanitar- produs foarte bun. Prin el se a s i g . d un Voterinare din Ministerul Agriculturii $i tratament economic, cu costuri sckzute - ~limenfatiei , documentatia a fost inain- ceea ce este deosebit de important in ", tat3 Comisiel' de.specialitate. Urmeaza ca combaterea acestei maladii. f n procesul Aaboratorul. de control a1 medicamentelor cercetArii noi am ajuns la unele rezultate -sSi ne dea rewltatele, s l - n e remit5 actul bune h amsul cH vom aduce o modifi- -final $i decizia d e fabrimtie .$i de intrcl- care VARACHET-ului - care are la ducere ca medicament de uz veterlnar a b a a amitraz - completind formula cu MAVRIROLULUI - deci a fluvalinatu- mavrik sau fluvalinat, pentru a combate lui sub aceastil form& Dar hGt in cazul $1 brauloza. Am constatat cB brauloza a utilizgrii APISTANULUI cit ~i a MAVRI- inceput sii se manifeste in unele zone ale ROLULUI nu se exclude fumigatia Cu tgrii, Pn unele stupine, dup5 ce noi nu vARACHEF. Este obligatorie fumigatia de am mai avut sB oferim preparatul SI- primgvar5 sau chiar dup5 prima re~0ltZi NEACAR care rezolvase $i problema de la salcim. De asemenea, ultimul trata- braulaei. Acum o vom rezolva concomi- merit de toamns se va face tot prin fumi- tent tratind familiile de albine cu VA- gatie cu YAELACHET pentru c5 fluvali- RACHET-FORTE impotriva varroozei $i natul nu asigurg o deparazitare suta la braulozei. Tetodatli se S~meaZg efectul a- sut5. Noi avem o experient5 bogat& in cestor substante astfel c5 actiunea PrePa- domeniu $i am adus la cuno~tint5 firmei ratului este mai puternicg $i asuPra Pa- produciitoare rezultatele experimentelor. razitului Varroa Jacobsoni. Certetgrile Dup5 ce Directia Sanitar-Veterinarg $i a sint finalizate, ne afl5m in faza de Pre- Controlulul medieamentului va aproba dare a documentelor c5tre Comisia medi- se poate aduce in tar5 $i medicamentul camentului de uz veterinar. La era APITOL - un produs a1 firmei Cyba- a19 se executa cromatogramele in cro- Geygy din Blveia . Pe plan international matografe d e Pnaltg specializare astfel acest medicament ins5 nu a pgtruns decit vom avea toat5 documentatia pentru a foarte putin intrucit se administreazii fn introduce cit de curind in productia de hrana albinelor $i este deci incomod la s e r i e VARACHE7TUL FORTE. aplicare $i destul de scump. Rgmine deci

Trebltie 85 precizez c5 pentru a intro- de baz5 $i de ha l t5 eficacitate VARA- duce in p~aetica noastr5 curenta subs- CHETUL, VARACHETUL-FORTE $i zo- tanta fluvalinat sau mavrig a trebQit sfi nal vom da $i MAVRIROLUL. De ce zo- obtinem aprobarile Comisiei medicamen- nal ? Pentru c2i este o substant5 poluant3, tului pentru ca noua formu15 sB consti- cu un grad mare (fluvalinatul sau ma- tuie un .medicament d e uz veterinar destd- vrikul) d e acumulare in cearB - pin5 nat apitulturii romsnesti. la 60% se acumuleaz5 in cear5. Deci d a d

S e cunoa~te c5 exist5 meparatului A- am avea 6 conduits terapeutic5 haotica PISTAN care este livrat de FirmaSandoz si care contine substanta activB fluvali- SaU am adrninistra la nat sintetizatg in s.u.A., medicamentul ne-am trezi cu stupii puternic poluati- d e fiind prt'zetltat sub forma d @ , benzi din medicamente. Ceara de Blbine ar &veni mas5 plastics. Acestea se introduc in

Si se mentin acolo 40--45 de zile,in toxic5 $i ar determina moarteq dbirielor per*ada iulie - august - septefirbrie. in faguri datoritg substantei.. Nu. Vom Am &tinut omologarea APISTANULUI face a$a. Vom da la dou5-trei judete, a- In Rom'ania, deci firma $i-a luat certifi- nu1 urmator nu le "om da aceloragi ci catul astfel e5 poate sB aduc5 APISTAN da altar judete $. aSa mai debarte prin importatorii care vor exista. Trebuie Ins5 precizat C& preparatul deosebit hc i t sg ferim produsele s h N u i de Po- de scump, tratamentul unei familii de al- luare. -

In ceea ce privegte MICOZELE, o alt& . problem5 major&, in special ascosferoza - puietul viiros'- care la ora actual& este o probkm5 de s c a d europeans - trebuie s5 sublinla c& am f5cut modifi- c&ri la medicamentul MICOCIDIN. NU este vorba despre modificsri in compo- nentele formulei ca atare ci cantitativ de substante active. Astfel MlCOCIMWUL care se prepar5 in f e r i c a noastr5 de,medicamente $i se livreaz5 acum este un MICOCIDIN SUPLIMENTAT, deci mult mai activ. In perioada um&toare vom fn- cepe prcductia de CODRATIN care a t e MlCOCIDlNUL CONOENTRAT DE 40 DE OR1 astfel c5 un flacon de 200 grame este echivalentul a 8 flacoane, de MICOCIDIN OBISNUIT.

Cam sint avantajele acestuj medicament prezentat fn noua sa form& ?

Are 3 forme d e administrare : lpudr5, solutie prin aspersie $i sirop. Solutia prin aSpersie este tratamentul mai eficace - TRATAMENTUL DE $OC a1 puietului vsors, care se face economic, prin solubi- lizare in apg. NU mai avem nevoie de cantit5ti atit de mari de zah5r. Deci scade $i pretul de cost a1 tratamentului. Sint suficiente 20 de grame la un litru de apg, solutie cu care aspersiim &I0 familii de albine - deci este un tratament eficace gi economic. De asemenea, in functie de gravitatea bolii se practicg $i nd tratament concomitent sub form5 de sirop 15-20 grame la litru.

Prin procesul de retehnologizare din I.C.P.A. s-a confectionat o mavin5 de do- zat $i de Pmbuteliat care va intra in productie. Pentru inceput s-a prev5zut realizarea a 25 000 de flacoane, echivalentul a 200 000 kg de micocidin obignuit, d e e a ce este foarte mult !

In plus vorn asigura minimum 40 000 kg de micocidin suplimentat astfel c& v m -ri nevoile intregii a p i c u l h i nationale. Vreau insi s5 subliniez c& tot din proCeSul cercetEirii, tot din practict tot din ~bservati i s-a constatat c5 nu se p a t e combate o asemenea boa15 contagi- oas5 grav5 numai prin sihple tratamente ci trebuie s5 -se intenlin5 prin igien5, prin proces de igienizare, de bun5 intretinere prin actul chirurgical f5cut stupului. Este vorba despre indep5rtarea larvelor bcrln6ve $i a fagurilor afectati $i abia apoi trebuie inceput tratamentul ra- tional cu cantit5vle utile. Cu doug flacoane de micocidin nu se €rateaz5 o stu- _ pin5 de 20-30 familii de ' albine. Unei familii d e albine ii este necesar 112 kg de micocidin pentru tratamentul complet a$a cum este specificat in prospect. Or dac5 nu se practicg in acest mod : interventie,

igienizare, sustinere alimentad $i dezin- fectie, nu se pot obvsle efectele sconeate pentru c5 tratamentul trebuie sB fie complet. .

Noi rnai lucrBm fn cadrul tematicfi de cercetare qtiintifid in domeniul combaterii ascrrsferozei ca $i a varrmzei astfel c5 avem deja elabarat pentru varrooz5 un prepamt biologic pe baz5 d e . fffoale- xine. El.va f i promovat in v d e r e a introducerii in practic5 oferind apitulturii un pr-rat nepoluant h carnbaterea vam: - - ozei. h aceeqi d n e de idei siprtem En sta-

diul de f i a d z a r e a experbentelar $i in domeniul ascosferozei cu inc5 doug noi merlioamente.

*

0 d t& problem5 pe care trebude 's& o avem h vedere ate PR0BLEM.A NOSE- MOZEI pe care o st&p?niim perfect b ora actual5 dar mTes nu ne va ierta dae& o vom uita. In cadml instibutuilui noi aan r d z a t cel naai eficace medicament pe plan mondal care este PROTOFILUL. De cind am introdus in combatme acest me- dlcament nu naai avem probleme cu nose- moza 'la scar& nationdfi dar vom avea necazuri dm5 fan activibbatea cer&lm apicole, a filialelor judetene nu se va face simtit5 presimea de cerere c5@e fa- briwnt penku PROTOFiIL. De acdo trebuie s& pomeasc5 p r e i m e a pentm c& dac5 nu exist& CERBFLE, ofe&mtul nu-] produce. Noi pun'tiim gi arb p w b t d4sou- tii dar in conditiile actuale de treoere spre eccmomia de piat5 legea c m r i i $i a ofertei actianeaz5 drastic. Vi3z7ndu-$i re- zolvat5 problema nosemmzei apicdtorii nu-au m i cmut m e d i ~ ~ . Dar atmg serios atentila c5 o dat& rezolvat& problema nu inseam& cft ea este rezolvat5 penbru tobdeauna. 0 protozooz5 care &mine in anumite f-re aseuns5 imtracelular se va dezvolta atunci dad var apare conditii propice. f~n &I% de aceash PROTCPIhUL ate un medicanent cu srpectru larg de actilune ~i knpotniva M l Y r $i h p o t r i - va micetelor. Este un stm'kulator extmm- dinar, este o substam@ antitoxicg, deci virtutie acestui medimlament brebwiesc gLtnate $i utdi.i.iuate in cantinuare pentru hdta efidentii de rezdvare a combalerii nosemozei.

Sigur pe noi ne preocupg intreaga sfe- . r i a patologiei apicde $i trebuie reti,mt c5 preocupikile Laboratonrlui de patologie gi toAicolvgie apicolli a1 I.C.P.A. sint ' . intense $1 la ohi& privisld sE in i t ah 4- bindor. A c t i o n b nu aurnai in & d u l

(contlnuare fn pug. 10)

Rezultate ale cercettjril ~tiinjifice

Cercetlri experimentale de laborator pentru stabilirea cauzelor care deterrnina fnchiderea la culoare a mierii de albine ~i a posibilit2filor de limitare a influentei acestora

Chim. lulia AGACHE Institutul de ~ e r i e t a r e qi Productie pentru Apiaulturi4

1. Generalitlti % -

Sub as~ee tu l cerintelor d e &&Me. a1 criteriilor biologico-medlcale, insu$irile alimentelor ar trebui'ierarhizate . astfel : salubru, nutritiv, plicut."De$i saiubritatea gi valoarea nutritivh sint conditii esen- . tiale pentru viatg $i s&ngtate, t o t q i omul pune pe pbnuil lot hs~irimle organolep-

I tice ale alimentului. Agadar, atitudinea omului fat& de un -aliment este determi- natg in primul rind de propriet5tile lui organoleptice, respectiv aspect, culoare, consistent%, miros gi gust. Explicatia este- fireasc5 intrucit inainte de a fi ingerat -gi a furniza organismului materialul nutritiv corespunz5br, alimentul actioneazg a- supra extrernititilor periferice ale orga- nelor de simt g i prin intermediul lor se reflect& in mintea omului sub form5 de senzatii agreabile sau dezagreabile. Drept urmare, omul prezintg i n t e r s pentru ali- mentele c a r c i oferg senzatiite cele mai pEcute.

Efecbu-1 psihosenzorial a1 acestora conduce la declangarea secretiei ,,psihiceU a sucurilor digestive, la preggtirea organismului pentru digestia, ,mimilarea gi in- corporarea hranei la nivel optim.

Intre insugirile organoleptice ale alimentului gi efectul s5u postdigestiv se creazl o corelatie dire& care conduce in timp la formarea de reflexe conditionate ce stau la barn deprinderilor alimentare. Apetitul, pllicerea, starea d e bine, sau invers, aversiunea, repulsia, capgt5 rol decisiv in atitudinea omului 'fat5 de un anumit aliment.

Aroma gi gustul sint insugiri organoleptice de bazg. De multe ori ins5, aspectul culoarea sau casistenta prezintA impor- tant5 asemgngtoare sau chiar mai mare.

Pretentiile alimentare ale omului au e- voluat odat5 cu civilizatia, cu gradul de culturii $i variazg de la individ la individ deoarece sint legate de deprinderi.

Cel mai solicitat sort de miere, atit pe p iah intern5 cit gi la export, jeste mierea de salcim deoarece aceasta prezint.5 unele hsugiri specifice foarte agreabile, cum a r fi : mierea cu consistenta constant fluid&, necristalizaa, aproape incolorl,

\

6

cu gust pronuntat duke @i-aroma fins, caracteristicg. Orice abatere de 14%- aceste fnsqiri cu care consumatorul 5 a deprins in decursul timpului, ii creaz5 suspiciuni oa~e pot merge pi115 b abtinerea de la rumMrarea $i consumul produsului chiar

el este autmtic. Una din _ insugirile de bazci ale mierii

de salcim o ,canst,ituie euloarea, care trebuie s& fie cit mai decltisil posibil, a- Inu>ape intolor5 (rnax, f2 m m pe scara Pfund). Fat5 de aceas@ cwditie, apic'ul- torii $i unitltile care p r~duc , d e c t e d , sau conditioneaz5 mierea de albine se confrunt5 cu unele dificultiiti deoarece de foarte multe ori mierea de salcim din tara noastr5 are indicele de culoare mai maTe decit limita acceptat5. Aceast5 si- tuave influenteazg eficienta economic5 a wlorificririi prodws.ului, in special la export.

D s i in momentul incheierii procsului de prelucrare de c5tre albine mierea de salcim este practic incolorg (indicele de culoare in preajma valorii de 4 mm), dup6 extractia din faguri, in timpul p&s- tr5rii $i condition%rii, culoarea cap5a nu- ant5 de galben care depige~te adesea 1k mita de 12 mm. Este vorba desigur de influenta unor factori care modific5 culoarea natural5 initial5 a mierii.

2. SCOPUL LUCRARII

Cunoagterea factorilor care modific5 culoarea natural5 initial5 a mierii de &l- cim, a mecanismului gi intensiatii de ac- tiune a acestora, constituie calea sigur5 pentru gisirea de solutii cu ajutorul c5- rora s5 se limiteze influenta lor a+pra deteriorgrii cul-orii produsulli. Rezolvarea problemei prin investiga)atii experirnemtale de laborator face abiectul pwen te i lu- cr5ri de cercetare.

3. MATERIAL $I MOD DE LUCRU

S-a selectionat o partid5 de miere de salcim din producua anului 1991 cu ur- mstoarele caractenstici :

Organolep tic

Mas3 fluid5 ornogeng, cu aspect clar, f5r5 impuritrlti.

Culoarea cu foarte slab5 nuant5 gglbuie (aproape incolor5).

Gustul pronuntat dulce. Aroma plilcut5, discret5, specific5 mierii de salcim.

- A P ~ '10 ' 17,9 - Zahgr invertit O/O 73,81 - Zaharoz5 OI0 4,65 - Glum& O/O ;31,01 - Fructoz?I '10 42,8~0 - Raport frudozli/glucoz~ 1,38 - Cenuva O/o . 0,08 - pH - 6,9 - Aciditate. ml NaOH soI. 1N la

- HMF,'mg la 100 g 0,9 - Dextrine (analizg chimi&) asb. - Malto-dextrine (analizg cromato-

graficg) asb. - lndice de culoare, mm 5,4

- Micmristale de zaharuri : absent - Granule polen salcim : 82,0°/0 - Granule polen rapit& : 2% - Granule amidon : 22% ,

~ u p g caractereIe organoleptice, fizico- chimice $i microscopice, partida de miere selectionaa se incadreazli la calitatea su- perioarli.

Mierea a fost trecutg in borcane din sticlfi transparent& cu capac de material plastic aplicat prin infiletare, cu capaci- t aka de 100 cm". S-au preg5tit mai mul-

.te modele experimentale In cadrui factorilor de influent5 cercetati, a$a cum se a r a a in continuare.

3.d: Inf luenta pigmentilor din fagurii vechi In care s-au'-crescut mai multe generatii de puiet; comparativ cu fagurii nou d5diti in care nu s-a crescut puiet $i nu s-a depozitat pgstur5.

3.1.1. 9n ldoug 'bomne cu miwe s-a introdus cite un cub de fagure vechi de culoare brun5, cu laturile de 2 cm. Toate celulele fragmentului de fagure au fost goale..

3.1.1.1. Un borcan S-a piistrat ca atare pentru observatii $i analize de laborator.

3.1.1.2. Al doilea Mrcan s-a expus timp d e 48 ore la temperatura de 4S0C, dupg care s-a p5strat in aceleavi conditii ca $i 3.1.1.1.

3.1.2. Idem 3.1.1., cu deosebirea c i buca- ta de fagure a avut culoarea alb5-gglbuie, provenind dintr-un fagure nou clsdit.

3.1.2.1. Idem 3.1.1.1. 3.1.2.2. Idem 3.1.1.2. 6.2. Influenta pigmentilor din cuticula

albinelor moarte care ajung in miere In timpul extractiei din faguri $i/sau plis- tr5rii.

In douii borcane cu mime s-au introdus cite 10 cadavre de albine adulte.

3.2.1. Un borcan s-a plistrat ca atare pentru observatii $i analize de laborator.

3.2.2. Al doilea borcan a fost prelucrat in aceleqi conditii ca $i 3.1.1.2.

3.3. lnfluenta pigmentilor ce s-ar putea forma prin degradarea proteinelor din structura larvelor ajunse in miere in timpul extractiei.

Iwdou5 borcane cu miere s-au introdus cfte 10' lame proaspete de albine de culoare alb5 sidefie, in virsti4 de 6-7 zile, recoltate direct din fagure.

3.3.1. Un borcan s-a psstrat ca atare pentru observatii $i arhlite de laborator.

3.2.2. A1 doilea b a n s-a preluat in acelea@ canditii ca $I 3,1.1.2.

3.4. Influenb pigmmtilor din g r m l e l e de polm existau in miere.

In 3 borcane cu mime s-au intradus cfte 15 mg polen recoltat dir&t din flo- rile unor specii de plant& $i duM omoge-/ nizare S-au pastrat ca atare petTtru observatii $i analize de laborator. S-a' lu- crat cu polenul urhgtoarelor 3 spedf :

3.4.1. Rapit& (Brassica raps) ; 3.4.2 Soc (Sambucus nigra) ; 3.4.3. Roarea smrdu i ( H d a W ' 'an-

nuus). 3.5. Influenta unor metale din care a r

putea fi confectionate ubiectele de uz a- picol, recipientele $i utilajuf tehnologic.

3.5.1. Influenta fierului. In doug boccane cu miere 6-5 introdus

cite un fragment de fier de fad plun- giG (4012 mm) $i anume :

3.5.1.1. Fier cumt, 3.5.1.2. Fier oxidat (ruginit). Ambele borcane s-au p3strat pentru

observatii $i analize de laborator pe toat& perioada experiment&%.

3.5.2. Influenta cuprului. 1ntr-un borcan cu miere s-a introdus o

folie de cupru (35110 mm) $i s-a pgstfat ca $i En cazul precedent.

3.5.3. Influenta zincului. Idem 3.5.2., dar cu folie de ziW

3.5.4. Influenta duminiului. Idem 3.5.2., dar cu folie de a l u m i n E

3.6. Influen@ temperaturii de prelucrare-conditionare a mierii.

Patru borcane cu miere a u fost supuse tratamentului termic diferentiat, timp va- labil, dup5 cum yrmeazil :

-3.6.1. Temperatura de 45°C timp de 48 ore ;

3.6.2. Temperatura de 60°C timp de 24 ore ;

3.6.3. Temperatura de 80°C timp de 6 ore ;

3.6.4. Temperatura de 100°C timp de 1 orS ;

Timpul a fost marcat din. mojnentul In care in centrul geometric a1 produsului s-a atins temperatura mentionat5.

La fiecare din modelde experimentale artitate rnai sus s-a determinat lunar indicele de culoare, iar dup5 4 luni de pss- trare in conditii de laborator s-a determinat $i indicele diastazic $i continutul in HMF.

4. DISCUTIA REZULTATELOR S-a constatat c5 factorii ,investigati in-

fluenteaza culoarea in unn&oarea . .or- dine : tratamentul Bnnic, pigmentii : de origine animal5 (pigmentii melanoidici), pigmentii de origine vegetal5 (in. special cei din polen), compugii unor me'tale. .

Trafamentul termic constituie factorul cu influenta cea mai puternick asupra denatur5rii culorii initiale a mierii, intensitatea inchiderii la culoare fiind conditit- onat.5 de valoarea temperaturii $i de timpul de contact.

Mecanismul chimic a1 form5rii pigmentilor responsabili de Pnchiderea la culoare a mierii este complex. Se $tie c5 la temperaturi ridicate $i in mediu acid mono- zaharidele, in special fructoza, se descom- pune relativ u$or cu formarea de produ$ furfurolici de culoar~$nchis5.

Mierea are reactia pronuntat acid5 (pH 3,s - 4,s) $i un continut foarte mare de fructoz5 (in cazul celei de salcim, 40- 450j0). Drept vrmare are asigurate conditiile ca sub influenta temperaturii ridicate s i contracteze formarea de produvi furfurolici in cantitate propoQional5 cu valoarea temperaturii de inc5lzire $i a tim-

e pvlui de expunere.

Reactiile de inchidere a culorii 'continu5 $i dup5 incetarea tratamentului termic deoarece HMF rezultat are capacitatea de a se combina cu aminoacizii liberi existenti i'n miere $i prin polimerizare se for- meazk compwi melanoidici de culoare brun5 negricioas5 (reactii de i . n b r m e neenzimatic5 de tip Maillard).

Temperatura ridicat5 favorizeaz5 $i reactiile zah5r-reduc5tor-aminoacizi, sau zahrir reducstor-acizi organici, prin care se formeaz5 de asemenea compu$i de culoare brun5.

Pe de alt.5 parte, acidul ascorbic (vita- mina C), care se $tie c5 este bogat repre- zentat in miere, are capacitatea ca la temperatur5 ridicatli s5 se combine cu aminoacizii liberi ducind la inchiderea culorii merii.

Mierea pur5 de salcim i$i p5streaz5 starea fluids timp indelungat, deci incrilzi- rea ei nu s-ar justifica. Sint unele situatii

ins5 care indeamn5 la aemenea practici, cum a r fi : - 5 '

- incglzirea in scopul ugur5rii EiltrPrii ; . - prevenirea cristaliztirii sau fluidifi- carea celei partial cristaliiate atunci cind mierea de salcim are in arnestec $i miere din alte sorturi florale.

0 situatie particular5 6 constituie pgs- trarea mierii ambalatil in bidoane sau bu- toaie metalice in aer liber, in plin5 b5taie a soarelui de var5 cind temperatura la sol poate ajunge la 60°C sau' chiar mai mult. In aceste conditii, citeva zile sint suficiente pentru deteriorarea culorii.

Pe baza celor arstate se impun douii mtisuri practice :

,- -mierea de salcim trebuie valorificat5 ca miere fSr5 a fi supus5 vreunui tratament termic ; - indiferent de sort, mierea trebuie

'pAstraEi la adspost de influenta cildurii toride de varti. . - . -

Pigmentii melanoidici reprezint5 alt factor principal care determin5 inchiderea la culoare-a mierii.

C5ile de formare $i Ntmndere- in miere a acestor pigmenti sint nurneroase. Una din aceste c5i a fost descris5 anterior, dar altele prezint5 swnificatie mult mai mare cu atit rnai mult cu cit sint nesocotite de apicultori ca $i de cei care colecteaz5 sau conditioneazii mierea de albine. Cuticula albinelor este pigmentafi de dou5 categorii de pigmenti : melani- nele $i glucozaminele. Pigmentii melanici sint hidrosolubili, in cazul impurificarii mierii cu cadavre de albine o parte din ei tree din cuticula albinelor in miere pe care o coloreaz5 treptat. Temperatura ri- dicat5 inlesnqte aceasG trecere. In expe- rimentul .nost.ru s-a constatat c5 inc5 din primele zile stratul de miere de albine din jurul cadavrelor de albine a cspstat' tent5 gslbuie-rnaronie care s-a intensifi- cat in timp, ceea ce confirm5 intocmai explicatia mentionat5 mai sus (3.2.).

f n afara pigmentilor melanici perfor- mati din cuticula albinelor exist5 posibilitatea ca ei s s rezulte $i din degradarea proteinelor sau a aminoacizilor Liberi. De altfel este cunoscut faptul c5 aminoacizii tirozina $i fenilanina sint precursori ai melaninelor. Se pare cii aceasta este cauza principals care conduce la bmnifi- carea treptatj a fagurilor pe m5sur5 ce in ei cresc generatii de puiet. Detritusu- rile proteice rezultate din membraqele de n5pirlirea larvelor se descompun lent cu eliberarea de an~inoacizi $i apoi cu formarea de melanine care se impregneaz5 in faguri. Mierea de salcim depozitat5 de critre albine in celulele fagurilor vechi i$i modific( culoarea initial2 datorits prelu5- rii unei p5rti din pigmentii existenti in fagurii respectiui. fnchiderea la culoare este in corelatie direct5 CLI veechimea fa-

gurilor, deci cu gradul lor de brunificare, $i cu timpul scurs pin5 la extractia mierii. $i aceast.5 particularitate a fost con- firmat5 de lucrgrile noastre experimentale (3.1.).

CerceGrile noastre au dovedit c5 o cantitate abundenti de pigmenti melanici se formeazii prin descompunerea proteinelor din larvele de albine care pot p5- trunde in miere in timpul extractiei. fn mai putin de 1 lung larvele introduse ex- perimental in miere $i-au modificat culoarea din alb sidefiu str&lucitor, la inceput h gQbui-mat, apoi in maroniu $i in final in brun-negricios. In aceeavi mB- sur5 stratul de miere din jurul larvelor a capstat tents intunecat5 care s-a inten- sificat in timp. Este dovada mecanismului de formarea melaninelor prin descompunerea substantelor proteice iar pe de alt5 parte contributia acestora la pigmentarea mierii (3.3.).

Din cele ariitate la acest punct se des- prinde concluzia c5 prevenirea sau m5- car limitarea pigment5rii .mierii de salcim din sursele mentionate st5 la inde- mina apicultorului. MBsurile ce a r trebui aplicate pot fi sistematizate astfel : - Reformarea periodic5 a fagurilor pentru ca in stup s5 nu existe faguri mai vechi de 3 mi . - Organizarea culesului de salcim in ega fel incit mierea s5 fie depozltata de c5tre db iae in m u r i nou clBditi in care nu s-a crescut puiet $i nu s-a depozitat pgstur5, sau m5car Pn faguri de culoare deschisg, far5 nuant5 brunEi. - Extragerea mierii din .faguri in cel mai scurt timp de la incheierea procmu- lui de prelucrare de c5tre albine (de la c&pgeirea celuldor) . - In cazul in care situatia nu permite dtifel. mierea d e sdcim se va extrage,

Pigmentii vegetali din nectar ~i - din polen

Pigmemtii carotenoidici a h t abundent reprezentati in tesuturile plantelor $i in polen, jn stare liberg, sau combinatii cu proteinele (caroteneplroteide) ori cu glu- cidde (g~lucouide carotenoidice). Avind structur5 de hidrocarburg sint hidrofobi $i pronuntat lipofili. In consecint5 ei nu trec din tesuturile plantei sau din polen in nectarul florilor. Plantele melifere foarte boogate in carotenoide dar sgrace in ceilalti pigmenti vegetali vor avea nectarul aproape incolor. Qlcimul va face p a r k din aceast5 categorie. Pigmen- tii carotenoidici nu contribuie deci la modificarea culorii mierii de salcim.

Pigmentii chinonici sint bine reprezen- - tati in tesuturile vegetale $i in polen.

,Sint relativ solubili in ap5, deci au o oarecare contributie la colorarea nectarul~i florilor. La polenul gi nectarul florilor de salcim pigmentii chinonici sint foarte slab reprezentati deci ei nu pot fi incriminati in colorarea meriii respective.

Pigmentii flavonoidici au contriDutca cea mai important5 la colorarea nectaru- lui deci $i a mierii deoarece pe de o p a r k si t foarte larg r5spinditi in tesu- 1 turile $i polenul plantelor melifere, iar pe de alt5 parte sint pronuntat hidrosolubili deci trec u$or din tesuturile florii $i din polen in nectar. Au culoarea gal- ben5, portmalie, r q i e sau albastr5 $i se g5sesc in stare liber5 sau sub form5 de glicmizi dizolvati in sucul celular. La po- denul $i nectmul de salcim se gkesc in cantitate extrem de redusg, pe cind in polenul $i nectarul celorlalte plank melifere ei sint bine reprezentati $i sint res- pmsabili in bun5 m5surg de colorarea mierii respective. --

se va p5stra gi se va valorifica separat : cea provenit.5 din faguri de culoare des- chis5 (indicele de culoare a1 acesteia va permite Pncadrarea la categoria s~perioa- 1.5) qi. separat cea proveniG din faguri.de culoare inchid. Altfel, existti riscul ca intreaga cantitate de miere s& fie depre- ciata sub aspectul cerintei de culoare. - Trebuie asigurate conditiile ca la extraqia mierii din faguri aceasta s5 nu se impurifice cu albine, lame sau cu par- t i e din faguri. fn caz de necesitate mierea trebuie fiiditrat5 imdiat . Practica decantgrii, deci aqtcptarea pPnZ cind im- prit;afiie organice se rldicii la suprafati $i agbi fndephtarea lor prin .spurnuire, - nu exclude decit partial riscul de inchidere l a culoare a mierii.

Dintre plantele melifere un 1w particular in pigmentarea mierii de salcim il detin cele a caror perioadg de inflorire este premerg5toare galc~mului sau con- cornitenti cu a acestuia, a$a cum rezultA $i din lucr&rile noastre experimentale (3.4.1. $i 3.4.2.). Mierea de salcim extras5 din faguri in care exist5 $i miere din cu- lesurile anterimre- salcimului va avea nuanta galbens de diferite intensitsti chiar dac5 es& extras5 din faguri nou cllditi. Aceewi situatie se intilnevte $i in cazul in care fagurii cu miere de salcim exist5 p5stur5 care in timpul extrac- ti% trece fn miere.

Aceastii surs5 de deteriorarea culorii mierii de salcim poate fi u$or eliminati prin organizarea corespunfitoare a stups- ritului l a culesul de salcEm ~ i \ prin ex- t rae ia m e c G a rnierii din faguri. -

Influenfa metalelor din care sint confectionate ,uneltele de uz apicd, redpien-

k l e gi utilajele de conditionare este .cu solubil Xn mediu acid deck-poate produce totul secundar5 fn comparatie cu celelalte contaminarea semnificativit a mierii. surse. Semnificatia p5tmnderii uhor com- - f n ceea ce privqte ahnnhiul $i zincul, 1 pu$i metalici in miere este mai mult de in conditiile noastre experimentale s-a ordin sanitar c5ci o parte din ei au po- constatat c5 aceste metale nu modific& tential toxic. In cadnil acestora un loc. culoarea mierii cu care,vin In contact.

I f-

il define cuprul, deoarece se Comportarea probelor a dov*it in mod convingstor c5 in absents facto- $tie c& in mediu umed acest metal se a- lilor de influentli mentiomti, mierea de

coper5 repede cu o pelicul5 gris-verzuie salcim ei-a mentinut cul-a initial5 1- de hidrocarbonat de cupru care este ugor timp de 4 luni cft au durat observaiiile. I

PRECIZ~RI PRIVIND CONDUITA SANITAR-VETERINARA

(continwte din pag 5) 4 cercetsrii vtiintifice ci $i a1 productiei de medi-ente de uz apicol. Ne str5duim-n s5 oferim medicamente astfel inc?t s 5 acope- rim toat5 problematiaa patologiei trecind peste praguride de explozie a upor bli. 'Ilrebuie retinut c5 fn natu~ii exist5 periodic pwguri de acutrizare a umor boli cum de pild5 s-a petrecut anul trecut $i anul acesta cu izbucnirea mciozelor. Ascosfero- za nu este unica micoz5 care s-a mani- fwtat In ultima p e r i d & . S-au constatat masive infest5ri cu micoze Pn culturn plantelor, in patologia umam5 ca de exemplu candidom. Exist5 desigur condition5ri de mediu $i interventii grevite prhn care se favorizieaz5 mamifestgrile patogene in toate bolile. In cercetgrile noastre tinem cont de aceste condition5xi. Avem cer- c e m i pentru toate mladiile, unele sint terminate altele in faze avansate. Trebuie s5 ewidentiez c5 toat? acestea trebuiesc coroborate cu efortu~ile tuturor de bun% hgrijire, de bun5 intretinere, de igien5, de Q ccnnduitg oare s5 asigure global s5- nslatea familiiilor de ~albine.

Dup5 ce dl. ing. E;ugen MBrza a-m,uJtu- mit d-lui dr. Mircea Mavin penbru ,,vale-

N8u este greu, este, war, a tiaut s5 pre- cizeze de la inceput dr. M k e a Marin care a continuat : Lucmd este dovedit.

F5r5 sg fie vanba despre o cercetare, f k 5 s5 :fie o expenimenhare, ~tiiatifici4, ,nu,milta vwoiaa,re, ,,vaccinulU care- a f a t r5spb'di,t f ra~d~ulos in apiocllltum tgrii ro- miinqti, ne-am tez i t c& ne pompeazh b albine virus in loc sB s c b h de el. Aeesta s t e un lucpl deosebit de mav. Vixozele aibinelor se combat p i n com- plexul Be m&smii pe mre noi l-am f5cut public la vremea potriviti $i w e s-a adpilieat. Se combat prin interferenw natu- ral5 viral5 care s-a dovedit $i In @rile vecine $i En @ma a m t r & . Problema p r h - cipalB este s5 scapi cit mai repede de vinusul din albine $i nu s5-U introd'uci, nu s5-i creezei in pellmanentg focare de boel5 sa~u zone de epizootie. P repmtu l nu este omologiat, nu este acceptat de orga- nismele competente albili,t.ate lega~l, $i va fi un, act cri'mia.al s5 se continue inDrodu- cerea virusurilo~ in albine. Deja a% vil- zut c5 la scar5 national& problems 3ro- zelor nu se rnai pune. Mai exist6 dteva mioi f o m e w e &par p r h neingrijirea

rmisa expunere fkAltg'' precizind VOr- familiilor de dbine. Al&fel igta c& va- bitorul ,,nu este deplin achitat fat5 de lul vhzelm a trecut. noi vm -

Conslliurl National a1 Asooilatiei ping cind nu pune la punet o problem5 care trebu- fa!ce imrudenta - Wr cg nu se va ie 15murit5. Probitatea profesionalii 1 p d u c e acmeta htWt D i e f i a Samitar- oblig5 s& ne spun8 : Ce este V.A. $i cum Vete rhrg nu v9 ambra aicest l w - trebuie procedat fat3 de aceast5 proble- ne v m trezii cu un m&& al &binelor in m5 ? Poate cg este g,reu daz trebuie sSi cm8bin4uare cu o virozg p e w t u g care s& procedh cu c5rtille pe fat$." ne decimeze efectivsle.

H)

Perfectionarea aparaturii pentru obtinerea veninului de albine

Urmare aplicirii cu perspective din pare, veninul r5mine pe sticll, iar albi- cele mai promi%toare a terapiei cu venin nele Pgi pgstreazii acul intrucit neintepind de albine in diverse afectiuni reumatis- nimic, acesta nu este retinut. Autoriisus- male $i circulatorii periferice, necesita- tin c& aparakle se caracterizeazci printr-o tea asigur5rii substantei active, a condus' pduc t iv i t a t e mare. En ulamele doug decenii, la experiments- , Solutii ~~~~~~~~~~~e celor mentionate rea pe plan mondial a numeroase prooce- anterior au fost folosite $i la aparatura dee $i dispozitive pentru obtinerea veni- experimentat5 de H. Galuszka (R. P. Po- nului de albine. long, 1966), I. Lusich (1961), 0. Connor,

Mention8m' asgal apamatura rCdimt5 Eriksan, F. Gunnisov (1966) e t c precum $i de D. I. Palmer (Canada, 1961) care con- de apicyltorii produc5tori de venin de st3 dintr-o cutie pe a1 c5rei fund este albine din R. P. Bulgaria. avezat.5 o coal3 de hilrtie acoperitfi cu gel Este necesar de asemenea. s5 amintim de agar-agar sau Cu o folie de silicon. despre faptul c5 E. Escov (URSS, 1969) Peste acestea s k t Entinse sirme conduc- pe baza lucrgrilor experimentale furni- toare prin care circula un c u r a t alterna- zeaz5 date mai concrete privind para- tiv de 6 V. Albinele m5turate de Pe fa- metri aparaturii de recoltare a veninului. gure peste acest dispozitiv, inteapi folia Astfel, autorul consider5 c2 pentru re- cind priinesc ~ o c u l electric. coltarea veninului de albine, curentul al-

In cadrul acelora~i preocuphi R. A. ternativ cu tensiunea de 30 V, frecvenb Morse gi A. W. Benton (SUA, 1965) con- d e 50 'Hz, in regim de 3 sec. impuls $i 6 struiesc un agarat care permite obtine- sec. paws, asigur5 cele mai potrivite rea veninului prin $oc _electric. Aparatul cmditii pentru realizarea acestui scop. Li- este alcgtuit dink-un cadru de lemn pe mita de sensibilitate la intensitatea cu- care se intind fire de cupru sau fier, u- rentului este de citiva micro-amperi, iar nu1 din fjire fiind conectat la o born5 iar intensitaka de 20 micro-amperi nu pro- a1 doilea la cealaltii born5 a sursei elec- v o x 5 electrocutarea albinelor. trice. Circuitul electric se Pnchide $i se Scwieticij N. M. Artemov $i I. G. Solo- obtine $wul electric in momentul in care d ~ h o (1965) folosesc curentul electric de albina este in contact cu dad fire ve- fnalG tensiune, obtinut prink-o bobin2 cine. Alimentarea aparatului se redizea- de inductie conetat5 la un acumulator zg d e la retea printr-un transformator va- de 6-8 v q a cum procedead $i ameri- riabil sau de la un acumulator de 12 V canul Mraz. Experimentat de chtre noi p'rintr-un convertizor ce transform5 cu- acest pro&eu a avut ca efect negativ 0 rentul continuu in ~ ~ t ' e n t ' a1ternat.i~. mare mortalitate a albinelor prin ele~tr0- Pentru executie transformatorul eSte re- cutare, fapt ce a condus la f n t ~ e ~ ~ p e r e a glat la 33 V. Autorii atrag atentia al- experiment2irilor. binele devin foarte agresive, fapt pentru In vederea extinderii in tar3 noastr5 a care imbrgc5mintea de protectie obi$- producerii $i valorific5rii veninului de al- nuitg in stupink nu este 5~ficienG Si e% bine, un colectiv de cercet5tori din c-a de asemenea sint expuse inteparii de cs- drul rnstitutului de cercetare $i produc- tre albine $i petsoanele care se la tie pentru apicultur3 (ing. v. Kucinski, sute de metri dep&tare. ing. A. Maaiu, ing. V. Alexandru $i bio- N. V. Bmdarenw $i A. N. Melicenco log Sorin Damian) au experimentat di-

(URSS, 1972) folosesc in experimentare verse procedee, tellnici $i aparatur5 fo- un aparat alimentat cu curent continuu losite pe plan mondial. Rezultatele obti- la baterii de 4,5 V legate in serie asigu- nute nu au fost gatisf8c5toare $i nu au find la electrozi (infh~urarea de fire de confirmat En Qtalitate datele din litera- sirmii) o tensiune de 18-25 V $i un apa- tur5 punind de asemenea sub semnul in- t a t alimentat la reteaua de curent alter- trebPrli evolutia albinelor din p u n d de nativ d e 110 V sau 220 V care printr-un vedere biologic dup5 aplicarea socului e- .

I transformator, asigur5 la electrozi o ten- lectric. siune reglabilg de la 0 la 30 V. Colecto- Lucr5rile executate la institut au urmP- rul de venin este format dintr-un cadru rit doug laturi principale, respectiv ela- de plastic Pe Care sfnt PntinSe firele elm- borarea unui generator de Qmpulsuri cu trice iar sub acestea este a$aat2i 0 plac3 parametrj functionali optimi ~i stabilirea d e sticlg. Sub Wiunea curentului electric, celor maf corespunzgtoare solutii cons- la alidne se declan~eaz3 reflexul de inte- tructive qi ffinctionale ale grilei electrice

t1

cu suportul cohxtor penCru veninul de al- serimalul-stimul este fonnat din trenuri bine, rezultatele obtlnute fiind redate (serii) de impulsuri electrice cu o forma succint in continuare. - d e 4 6 mai com~lexll.

Prin e x w m e n t a r e a PndelungatA a ge- GENEUTORUL DE ~MPULSURI - neratorului m a t ' s-au. constatat urmstoa-

Pentru stabilirea celor mai corespunzgtoare $i eficiente solutii, in vederea re- colt5rii veninului de albine cu irnpulsuri electrice, s-au folosit generatoare special concepute, cu diverse forme de und5, cu plaj5 larg8 atit a tensiuniIor, intenslt5ti- lor, frecventelor cit $i a ciclurilor impuls- pauz3.

S-a studiat reactia albinelor l a semnale stimul cu patru forme de und5 : impulsuri de curent continuu, sinusoidal, dreptunghidar $i dinte de fieristr5u asigurind pentru fieca're form5 de und5 amplitudinea impulsurilor electrice care realizeaz5 reactia maxim%, precum $i frec- venta optim8.

Aparatele construite $i care produc impulsuri electrice cu formele de und5 ar5- tate mai sus, au avut ca prineipale deza- vantaje urm5toarele : - La albine, reactia de intepare se obtine ca efect direct $i dur a1 $ocului e- lectric asupra sistemelor anatomice ale organismului $i nu ca o reactie natural5 prin stimdarea instinctuhi de apsrare, fapt care conduce la fnregistrarea unei mortalitiiti destul de mari. - Reactia albinelor la impulsuri elec-

trice in curent continuu $i la cele cu for- m& de und5 sinusoidal5 $i dreptu~ghilarri se situeazi la valori nesatisf5critoare ceva mai ridicat5 la impulsurile electrice cu form& de und5 ,,dinte de fier&trriuU. - Declanvarea cu aceste impulsuri a

reaaiei de intepare se face greu, dup5 intervale de timp mari, iar unele variante sint chiar repelente, alungind albinele de pe grila electric5 ~i din jurul ei. - Impulsurile electrice cu cele patru

forme de und3, administrate albhelor, produc perturbatii in comportamentul albinelor, acestea devin agresive, atac5 tot ce le apare in cale pe distant5 de sute de metri, stare transmiss uneori intregii shpini. Revenirea la normal se reali- zeaz5 dupri 4--5 ere de la incetarea impulsurilor cu primele trei forme de . un- d5 $i dup5 2-3 ore la cele cu foorm3 de und5 ,,dinte de fier5str5u". - Cantitgtile de venin obtinuk sint

nestimulatoareo $i nu confirm5 datele furnizate de A. N. Malnicenco, c5 se obtine 1 g venin de la i kg albin5 $i nici pe c d e ale lud Morse $i B a t o n oare fm cunoscut c3 de la ,20 stupi, intr-o zi normal& au colectat 1 g venin.

Fat5 de aceste rezultate, colectivul de cerceEtori nominalizat anterior, pe baza unor minutioase cercetsri ' $i jndelungate test4ri au elaborat un generator la care

rele : - Impulsul Mectrk cu forma de und&

complex5, obtinut5 prin montajul elec- tronic conceput, produce o reactie a albinelor, exprimatri prin n m r u l mediu de intepgturi, net superioar5 fat5 de toate celelalte semnale stimul cu alte fwme de und5. - Reactia maxim5 a albinelor l a toate

, impulsurile electrice, indiferent de forma undei $i inclusiv la forma de und5 com- plex5, .se incadreaz5 intre 50-60 Hz mai concret de 56-58 Hz. - Actiunea de infepare se declan$eaz&

corespunzStw, la b a t e amplitudinile sem- n5lului stimul realizate de generatorul de impulsuri cuprinse intre 8&90 Vvu. Am- plitudinea semnalului stimul cuprinsa intre 80 $i 90 Vvv se impune atunci cind se folwesc un mare num5r de grile, cind distanta de la generatorul de impukuri $i ultima gril& dep5vgte 50 m. - Contactul a una sau dou& albine cu

firele ,,electroziU ale grilei, provoaC3 in- stantaneu reactia acestora. Alarma datA de primele albine, produce un efect de ,,avalan$iTL" m a r e c5ruia Pn 1-2 minute un nurn5r mare de albine se adun5 pe grilri $i jnteap5 membrana. Reactia albl- nelw inceteaz5 la scurt timp dupa Intre- ruperea semnalului stimul. . - Comportamentul albinelor in timpul

extraeiei este normal, activiatile biologice in stup desf5$urindu-se f6r5 modi- f ic5ri. - Agresivitatea albinelor, in cazul fo; losirii formei d e und5 complex5 nu de- pS$e$te nivelul obisnuit al familiilor d n d nu se extrage venin, ceea ce face ca ac-

.tivitatea apicultorului in stupin3 s5 nu fie intrerupt5. 81 Butind interveni in in- s3$i cuibuJ'familiiior la care se r e c o l t e d veninul, cu m5surile de protectie obignu- ite.

Urmare comportamentului albinelor in timpul recolgrii veninului, se poate con- cluziona c5 impulsul electric cu form5 de und5 complex5 nu a c t i o n e d ca un ,,$oc electric" ci are ca efect stimdarea instinctului de ap5rare a albinelor, prin si- mularea prezentei du~manului (primejdi- ei) f5r8 a modifica echilibrul perfect a1 independenw factorilor de n a t e electric& a organismului albinelor. -

Din bro$ura : ,,Veninul de albim - IIIS~NC~UI$ tehnice gentru apicultorii pro- ducgtori" . autori : %. Aurel M ~ L A I U $i Ing.

Elisei TARTA.

APICULTURA - ECOLOGIE

i/n suriiinul prevenirii si comba terii unor daunatori . I ,- la stu$i cu albine, pe baza c'unoasterii

relatiilor ecologice (11) Biolog Aurel PAPADOPOL

~ ~ ~ 1 ~ 1 1 1 m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l m l ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I ~ l O

I 1% articolul precedent, cu acehgi titlu ( I ) , a m prezentab o schitii ecologicd.! i pentru mai buna intelegere a feluritelor relatii ce exist6 - in fiecare isc, i n fie-1

care eoosistem gi biocenozii - intre phntele g i animalele care alcdtuksc USQW- i 1 nea biocenoze g i ecosisteme, %n care, dupd car, 2 g i gisesc llvurile $i dtvpii ru al- - ! bine. Toate speciile de phnte g i de animale care alcituiesc biocenozele respective I constitute elementele acestora, cu rolurile lor, mai importante (prfncipale) sau vn5d )

putin importante (secundare), penttu biocemza datci. Notiunea de dduncitor, din i C punct de vedere ecologic este foarte greu de ~~~~~t, c k i fiecare rpreie din bio- I cenozii are rdu l eiin m e n t i n e m echilibrului ecologic. A m s t d mtlune de dcktn&- [ i tor este, Qn cele mi, multe cazuri, o notiune cu caractsr mi mult sau mi putin 1 - subiectiv, legatti de interesul economic strict a1 Cnnului faj% de a n u ~ i t e specii i ! care-i prozroacii pagube diferitelor sale productit. Fdrd a insista prea IltuLt, men- -

ttoniim c i (numeroase cercetciri ~ t i i n w i c e amiinuntite au demonstrat) combaterile I sustinute g i diminucirile pinii aproape de disparitie a unor specii socotite dciuii- 1 - loare, din anumite zone, au dus la dezechilibre dterioare importante, determin3nd i ! - dupii o inmultire temporarii a speciilor ce Be scontau a fi ocrotite, pT2n com- - 1 baterile respectivilor dciuncitori - diminuarea lor, fie datoritii unor boll (epizootii, ! i parazitoze, viroze etc.), ne mai avind cine sci extragii animalele bolnave (mai u,wr I - de prins $i consumat) : sau, i n urma inmultirii prea mari a speciilor protejate i ! (prin combaterea dciunritorilor), ajungtndu-se la insuficienta nigelor ecologice, a i ! hranei, etc., din biocenoza respectivci, ca alti fmtori diminuanti. Pot fi evidentitate , I g i unele exceptii, mi rar insii;,iar in prezelttarea citorva date despre ddumttorii 1 - stuplior cu albine, ta care ne vom referi i n continuare, vom tncerca sd sublfniem j ! $i astfel de aspecte. Prezelzta~ea celor citeva gmpe g i spedi de animale, care pot

produce pawbe stupllor dacli nu sint luate miisuri corespunziitoare, va fi in or- i I dine filogeneticii (de la cele inferioare ; p h i la cele superioare - mamiferele). ~ ~ 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 m 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 1 m

i ~ I ~ I - I ~ I ~ I - I - I ~ I ~ I - I ~ Z

Furnicile. La fel ca albinele gi viespile, furnicile fac parte din marele ordin a1 himenopterelor, cuprinse in familia For- micidae. Exist5 aproximativ 6.000 de specii de furnici pe Terra, din care in Eu- ropa trgiesc circa 200 de specii. In tara noastrs se c u n m cam 80 de specii, rgs- pincLite peste tot, de la $BS ping la paji - tile monta;ne. I$i constmiesc cuiburife (furnicarele), fn functie de specii, atit in pgmint, clgdind deasupra muquxoaie uneori mari $i inalte, cit ~i in arbori (unele specii scobind partea moale a lemnului viu, deteriMnd arborii respectivi), sau in trunchiuri giunoase $i de mbor1 cB- zuti. Unele specii i$i fac cuiburile in p3- mfntul livezilor, a grsdinilor, pe ling5 lo- cuinte $i constructii (sub pietre, in crB- pgturile peretilor $i trotuarelor din jurul caselor etc.). Duc o viatg social& com- plexi, unele furni e ,putind avea peste 50.000 de indiviri Tucrgtoare, masculi $i femele ; fiecare colonie avind $i o matcg, asemaniitoare luc~toarelor. In perioada de imperechere masculii gi femdele sint

cu aripi, formind roiuri zburShre , unele ajungind la mari fnsltimi, unde sint con- sumate de unele pgsf\ri (listuni, rindu- nele etc.), din zbor. Dup5 imperechere fe- melele i$i desprind aripile (autotomie). Lucr5toarele sint diferite, intre ele exis- tind $i soldati, care au capul $i mandibu- lele mult mai dezvoltate. Construirea de furnicaqe, mentinerea curBteniei - $i ordinii, crgterea $i ingrijirea larvelor $i nimfe- lor (pupelor) etc., revin lucrgtoarelor. U - nele specii se asociazi, dupg ce au elimi- nat una din mgtci (izgonitii sau ucisg), m5rind asEd colonia, e m &t Sumidle mari, r q i i de pgdure (Formica rula L.) $1 cele brune (Formica t u ~ c a L.). Alte furnici r q i i (Formica sangulnea Latr.), fac f urtiqaguri, ducind In furnicarul propriu nimfele din alte furnicare, din care vor spori numarul de lucrgtoare. Furnicarele construite au o intreagg arh i t ec td , avbd spatii $i galerii de destinatii anurne, a$a cum se exprimg I . Simionescu (1938) ,,ade- vsrafe orwe in rniniaturg". HZirnicia furnicilor a devenit proverbial&, miguna

peste. tot, prin iarb&, pe scoafia copacilor, in pfiduri, in gr5dini gi chiar in case. In afar5 de aceast5 prezent5 a furnicilor peste tot, pentm apicultori este de interes $i hrana lor, ca gi anumite obiceiuri legate de relatiile lor trofice. fn general sint insectivore, consumind insecte adulte, larve $i pupe ale diferitelor specii ; trans- port5 ca rezerve $i dte ~ e s t u r i de 8hranSi de origine animal& (curgtind total carnea de pe oasele unor resturi de animale moarte, r5mase de la r3pitoare etc., con- stituindu-se astfel gi ca niqte mici ,,a- genti sanitari") ; dar, atac5 $i diferite plank, putind deveni pggubitoare pentru unele fructe dulci. Din multimea de furnici de la noi (cca. 80 specii), multe inc3 insuficient cercetate, existA $i specii va- loroase din punct de vedere economic, rnai ales din genul Formka L. (ex. For- mica r u b L. $i F. pratensis Retz.), care pot fi folosite In combaterile biologice ale dgungtorilor, importante gi pentru relatiile trofice legate de puricii de plank, . care produc mana) de origine animal5 folosit5 de albine - furnicile fiind cele care #pro- teieaz5 si chiar cresc asemenea inseete minuscluie. Furnicile distrug $i diferite omizi foarte dgungtoare (inclusiv omizile procesionwe ale pinilor), termite, lame de tentredinite $i de cerambicide (u l t i~ mele ,care ataca lemnul arborilor sln5togi perf~rindu-1 cu galerii), deci combaterea furnicilor trebuie facut5 cu mult discer- namint gi bune cunogtinte biologice. Sint $i specii de pivuni, ca Formica pratensis, F. barbis gi F. cinerea, rnai ales de munte, care pot fi pustgtoare - ca gazde complementare - de metacercari ai vier- meluj de g5lbeazS (Dicrocaelium lanceo- latum). Dar, multe furnici, mai cu seams cele mZirunte, din livezi, gr3dini $i de pe ling5 case, sint mari amatoare de substan@ dulci, zaharoase, deci $i de miere. Cum nu au nevoie de spatii largi pentru a patrunde in stupi, ba chiar in locurile de depozitare a produselor apicole, ele ajung s& produc5 daune, impunind m5- suri adecvate.

Broagtele (amfibii sau batracieni), din p r u p a anure (adicg f5r5 coad3) $i qopirlele

(dintre reptile, fam. ,Lacertidbe), sint animale mari consumatoare de insecte, motiv pentru care - numai in mod tangen- tial, sporadic, in anumite zone - pot f i trecute printre d5un3torii stupilor cu albine. Dintre broavtele rnai mari, care pot avea tangent5 cu albinele, mention5m : broasca de balt.5 (din genul Ran& ex. R a m esculenta), care, cu limba spedali- zatA gi ajutatii de sgriturile pe care le face dup& prad8, prinde cu ugurfntg insectele, chiar din zbor in preajma apelor ; broasca ro~ieticl (Ram temporaria), din zone rnai inalte, care nu stA nurnai fn ape, ci $i prin phguni, livezi, poieni etc.,

unde , prinde insectele siirind cu ugurintii ; broasca de pLidure (Rana agilis); cum a- ratA gi numele, trgiegte prin piduri, pro- curinduqi k a n a dintre insectele ce zboad la mic5 iniilfimei In locurile cu vegetatie subarboricol3 joas5, unde rnai pgtrunde printre frunzar dte raz5 de soare ; -0 foarte abiU bromtg, *in prinderea insectelor zburitoare, este gi brot5ce- lu l sau buratecul (Hyla arborea), coco- tat5 pe cite o frunG, bine ascunsa prin coloritul asem&n&tor locului (pe care $i-1 poate chiar schimba), este foarte putill probabil sB prind5 $i iilbine: Mai putem vorbi vi de broagtele de p & d t , sau rii- oase, care - j n afara perioadei Be inmultire, dnd i$i depun ougle prin b&lti $i ape rnici statstoare, tdiesc departe de ape. Broasca riioas5 verde (Baa viridis), riispinditi la ges $i zone de deal ; broasca riioas3 comun8 (Bufo bufo), cea rnai 4

mare de la noi, este frecventi, insg rnai numeroasg jn zonele rnai inalte. Ambele specii igi fac adhposturi in p3mint, sub bolovani, sub trunchiuri e h t e , departe . .I $e ape (exceptind pe~ioada de reprodu- cere), fdind active incepind din amurg, pin5 la ivirea zorilor. Sint foarte folositoare prin numgrul mare de insecte d&- un5toare pe care le consumg ; cit privegte prinderea vreunei albine, doar in amurg dintre cele jntirziate, ce se odihnesc pe vreo phnta. $opfrlele, $i ele consumatoare de insecte, le prind obignuit ' de pe sol de pe plantele joase. Gug-1 (Lacerb viridis), foa rk mtnc5cios $i ager, se deosebqte greu de ierburi prin coloritul verde a1 spatelui ; gopfrla de cimp (Lacerta &$is), rnai mic5, dar la fel de ager3 - rnai ales ih zilele ineorite, ca toate $opirlele.; gi la munte gopirla mon- tang (Lacerta vivipara), $i rnai micg ; iar in Dobrogea, vapirla de steps, dobrogeang

1 (Lacerta taurica), la fel de ager3. Toate 4 sint viu colorate, marmorat, exceptind guvterii. Hrana lor este alc5tuiG din insecte, intre care multe 13cUste, c m a ~ i , chiar libelule gi unele mugte, f 5 d a evi- 4 ta $i cite o rimti sau alt animal marunt care circul5 pe sol. Albinele pot repre- zenta o hran5 intimpliitoare, r a d in general, cind se odihnesc pe eke-un bolo- van, sau pe piimint dupa un zbor rnai lung. ConsiderEim e& nici n-ar f i cam1 a f i considerate aceste dous grupe (broaq- tele gi gopirlele) fntre dgun3torii albinelor ; toate speciile fiind utile direct sdu indirect omului - Par modalit5ti eficiente de evitare a eventualelor daune nici nu se pot aplica in mod practic, decit prin asigurarea familiilor puternice de albine, I precum gi amplasarea stupinelor in locuri in care circul& cit rnai putine dintre a- ceste specii.

Mamiferele mfirunte (diferite rodtoare ; I gi, accidental, unele mamitere-inswti- 1

vore, dintre neamurile chitcanilor), merit& a fi luate in mnsideratie, dupg specii $i lwuri, pentru daunele rnai mici sau

'

mai mari pe care le pot provwa - direct sau indirect, atit stupilor, cit $i depozitelor cu accesorii $i produse apicole. In Romania, fHr5 a lipsi din nici o zon5, fie d e $es, fie de deal sau d e munte, din stepe, silvostepe $i p5duri de tot felul, ca qi din iriterioorul zonelor acvatice $i a celor locuite (sate $i oraqe), s e cunosc in total peste 30 de specii didrite. F5r5 a - constitui un pericol real pentru stupii CU albine, doar pentru cele din scorburi ($i eventuale roiuri), mentioniim pirsii (familia Myoxidae), ce tr5iesc in p5duri ; piqul mare (GHs glis L.), din pklurile tle foioase, inclusiv montane ; pirgul de ghind5 (Elyomys QUerclnus L.), din p5- duri de foioase $i amestec ; pir$ul cu coada stufoas5 (Dryomys nitedula Pall.) ; $i p w d d e alun (Muscardinus avellana- rius L.), ambele specii in p5duri variate, pin5 la munta I-am amSntit rnai ales d, in hrana lor intr5 $i insecte felurite, u- ~ ~ e o r i chiar voareci (mai ales tineri), aspect pozitiv $.a., in afar& de hrana vegetal& permanent& Iarna ins5 hiberneazl, in sconhri, ghuri subterane etc. Un alt grup, in a d r u i hranci intrii $i inswte,

a1 -&lor din familia Dip~didae ; poarecele de step& (Sicista subtilis Pall.), din zone intelenite, folosind galeriile $i a altor rozgtoare, iar ca hran5, in afar5 de tea vegetalg, consumci $i insecte, chiar pui de qoareci din alte specii ; $i, Some- ceIe montan eicista betulina Pall.), din zonele inalte. Aceste dou5 d e ro- z g b r e pot afecta albinele cu .tot111 accidental,' fie in preajma p5durilor (pirgii), fie in zonde de stepe (dipodidele). Rozli- toarde care mer ia a fi rnai ambun t i t cunoscute $i urmgrite pentru pagubele ce pot pricinui, nu numai stupilor, sint cele din familia Muridae, totalizind 13 specii la noi. Le vom enumera pentru cunoav- tere : $obolanul cenu~iu (Rattus .nWvegi- bus qerk.) gi, $obolanul de cas& (Rattus rat- L.), dBuniitori in general ; Soare cele de cas5 (Mus musculus L.) $i sub- specia ,,de mi$un&" (Mns musculus spi- cilegus), pentru care trebuie sci avem o atentie sporit5 peste tot, $i in cimp : $Oa- mai mare decit warecele de casl (numit de unii autori $obolan-de-cimp), este comun ping h Delta Dungrii ; ~oarecele de, ~ H d u r e (Apodemns sylvaticus L.) este eel mai r lp indi t , preferind culturile agricole, desivurile $ i tufivurile, perdelele de ar- bor& fgra a intra in pgdurile umede $i compacte ; iar qoarecde mic de p&dure (Apodernus ~ ~ C ~ O P S ) prefer5 zonele de step& ping la 800-1000 m altitudine ; $oarecele pitic (Mimomys minutus Pall.), cel mai mic, i$i face cuiburi sferice din fire de ierburi, amplasat pe diferite plan-

te, circulfnd jn tlmpul nbpvi ; $oarecele scurmgtor (Clethrionomys glareolus - Schreb.), t igigte En pciduri rnai umede, avind ad5posturile pub fidricini, butuci, chiar in scorburi, iar ca hran5, pe ling5 jerburi $i seminte, consum5 ciuperci, fructe $i insecte ; goarecele de cimp cu coada boantg (Microtus arvalis Pall.), eel rnai rgspindit microtin, rnai ales Pn terenuri intelenite $i cultnri furajere, f$i fac galerii subterane cu depozite de hran5 ; voarecele de plmint (Microtus agrestls L.), rar, se intilnc~te in Transilvania. Mai mentiongm voarecele subteran (Microtus pitymus snbterraneus), rnai ales din p5- durile de stejar, frasin etc., mai umede ; $i, voarecele de z5pad5 (Microtus Chiono- . mys nivalis Mart.), r5spindit prin P ~ S U - nile alpine inalte $i Z0nele Cu grohotl$ etc.

Toate speciile prezentate i$i fac galerii in psmint, rnai simple sau rnai compli- cate, exceptjnd pe cele mentionate cu cuiburi sau adgpostlndu-se in scorburi. Hrana de b a d o formeaz5 vegetalele, seminte, frunze, fructe etc. motiv pentru care, tinind seama $i de marea lor proli- ficitate, devin dciun5toSre culturilor agricole diferite, depozitelor de cereale, fructe , $i legume etc. ; in plus roz5toarele trans- mit diferiti agenti patogeni la animale $i la om, atit prin contact direct, cit $i prin ectoparaziti (purici, ccipuse), la fel in urma murdciririi apei, $i alimentelor cu urina $i fecalele animalelor bolnave. Se cunosc in general .astAzi sea. 80 de boli transmise de r&&toare, b t r e care tulare- mia, brucetoza, chiar turbarea etc., ca $i diferiti p a m i t i interni. Soarecele d e cimp, qoarecele pitic, cel de pzmint, etc., sfnt purt&tori ai encefalitel, a cariome- ningitei limfocitare, a t i f m l u i pulmonar, a trichinozei $. a. Deci evitarea $i combaterea roz5toarelor se impune nu numai pentru pagubele directe la stupi, ci pentru toate daunele pe care le cauzeazg.

Amintim in treaclt $i mamiferele-insectivore, neamurile chitcanilor din familia Soricidae (sau ,,$oareciii cu bot ascutit), au botul ascutit, cu peri subtiri $i lungi pe laturile lui. Tr5iesc prin pgduri, In litierg (= frunzar cEzut), in g5uri in p&- mint, folosind adesea vizuinile rozgtoa- relor, sub cioate $i rgdgcini. Se hr5nesc cu insecte, viermi, uneori cu mici roz5- toare ($i pui), ca $i cu seminte de coni- fere. In hrana lor intr5, in afar6 de mel- cigori $i pEiianjeni, cam 85% insecte diferite, dintre care in medie '7% himenop- tere diferite, deci ocazicmal pot fi $i albine d e pe sol sau plante joase, prinse ins& numai pe inserat sau pn zori, cind animalele sint mai active. -

CPteva pmcedee penthl evitarea p&trmr- d) 0 atentie deosebia trebuie acordatg derii unora dintre aceste eakgorii de ani- controlarii cu regularitate a stupilor, ast- male In stupi $i fn Jocnrile cu accesorii fel ca sZi nu fie gsuriti, sB nu rhmPn5 $i produss apicole. , descoperiti far5 a fi sup~avegheati, s5 nu

fie rezernate de stupi diferite unelte $i Furnidle, din care uncle Sped ~ i n t f0- obiecte, care - fn ciuda piedicilor ofe-

lositoare, trebuie in special evitate, im- ,ite de opribri @ vasele cu saramurh piedicate de a pgtrunde in stupi. Se im- (care p t avea pi ele un fel de opr imi pun urmAtoarele operatii : in jurul gurii - ca Pn .figurile 3 #i 41,

a) Verificarea terenului inainte de am- rnntate - sg fie fo&ik ca trambuline, plasarea stupinelor, pentrll a nu f i fnve- a t f t d e c g h furnici, cit $i w e n b l de t cinate de aproape cu mu$uroaie nume- . catre $oa=i ; la fel sg nu fie in atin- roase. gere cu stupii nici un fel d e plante, i n

b) Montarea pe pcioarele suporturilor jurd stwilar $i a a w o r sau Vase- pentru stupi (care a t e bine s& fie mai l,, plantele imediat invecinate trebuind inalte in general, de 35-40 cm), a unOr indepgrtate. Acest lucru este necaar, opritori, dln tab15 sau folie mai groasg pentm cg furnicile se pot strecura llgor din material plastic l u c i ~ conform figu- prin cele mai mici hch ide r i . Ae~isirile rilor 1 gi 2, care nu permit UrCarea fur- stupilor pcrt f i acoperite cu sitg metalk$ nicilor mai sus de a~C!Stea. Lgtimea aces- bine fixatg. Spatiire dintye sclnduri,for- tor opritori, valabile $1 Pentru @oareci, de mate prin uscare, trebuie chituite. Distru- la picior pin5 la marginea exterioarg sg gerea furnicarelor pate fi f k n a , p e n t r ~ fie de cel putin 6 cm, chiar ping la 8 Cm (de jm trmprejur). Limi lemnul picioa- speciile de furnici care nu sint folositoare,

deci pe baza bunei lor cunoavteri, dar este relor, deasupra, o~r i tor i le trebuie unse 0 operatie mai dificilg, mtisi toare $i nu cu putinl smoalg topitg, pentru a nu a- intotdeauna eficienE. Substanta insectici- mine spatii de trecere a furnicilor (Pare- de, de tip furnicid, pot f i folosite -

cii nu vor putea trece). sate astfel ca s i nu fie accesibile g i d8u- c) Inainte d e Wezarea stupilor pe su- ngtoare $i albinelor - in locurile stupi-

porturile cu picioare (fie afarg, fie in 10'- nelor stabile, aqezate in calm de acees a curile de iemare), se va a$eza sub fie- funicilor. Altfel, f m i c i l e au numerqi care picior un vas (paralelipipedic sau ci- inamici, consurnatori, cum sint ciocgnito- lindric), ceva mai larg declt grosimea pi- rile, cele sure $i verzi, ca gi cap-intor- -- ciorului, h a l t de 18-20 cm (eventual tura, care culeg cu sutele @i cu miile la ghivece de flori din material plastic), In o s ingud h&inire. care se pun cfteva straturi d e cirpe pe Mamiferele, in special e h m e l e , pot . fund, apoi se toarng saramurg. In preala- fi evitate de a pgtrunde h stupi, cu aju- bil picioarele vor trebui bine unse cu torul acelor opritori $i chiar vase cu opri- una din urm8toarele substante: ulei ars tori (fig. 1 ; 2 ; 3 $i 4), a s i g ~ f i d u - ~ ~ (uzat, de la autombbile), smoal.5 topit?, permanent $i controlarea stupilor, inclu- apoi amestecatg, d u ~ g sMngerea foculul, siv de a nu avea nici un fel de gsuri, de- cu ulei ars sau cu motorin8, Sau numai terioriri, fragmente putrezite sau alte de- cu un strat subtire de smoalil topia, fier- fec$iuni, pe unde $oarecii - rozind cu binte (eventual cu catran). In acest fel se u$urintg lemnul moale , i$i pot face loc asigur5 dou5 aspecte : durabilitatea lem- de intrare. Ca $i pentru furnici, este ne- nului vi oarecare respindere IJe care 0 cesar controlul terenului invecinat, fn provoacZ animalelor respective. De fapt, care pot fi d q i s t a k gBuri Pn sol &u le $i sub opritorile mentionate la punctul b galeriilor), iar p e n h $oareeii de mi$gnA se pot pune ni$te bandaje, late de 1 cm, (Mus muscnlus spidlegus), ineepfnd de $i inf5$urate ping la grosimea de aproape prin august, amenajarea acelor ,,mi$uneU, - 1 cm, din fi$ii de postav vechi, molton movilik de pamint, sub care sint adu- sau alt material, imbibat cu ulei ars sau nate rezeme de firan& (diferite spice, se- cu p5cur5, eventual chiar cu vaseling tip minte $i boabe, chiar boabe d e strmguri auto. Vasele respective pot fi obtinute stafidik, p e RngB v'ii, unele Saructe de pg- prin folosirea diferitilor recipienti din dure, de la liziere etc.), ele ajung spre materiale plastice (de la cele cu deter- iarnfi la un volum mare, dep5$ind adesea genti lichizi, alte chimicale, pin5 l a c d e &'10 kg hran5, acoperita cu p8mint $i cu lIiele sucuri etc.), tsiate la dimensiu- sub care, fn jur, sint deschiderile galerii- . ne. Opritorile mentionate la punctul b, lor coloniei. Ca $i warecii d e casEi, cei de asemenea pot f i confectionate din mai dgungtori stupilor, $1 cei de mivunii, tab13 subtire, de la diferite ambalaje de din preajma a~ezgrilor, ~t spori num5rul conserve etc., sau d in folii rigide de ma- celor care ar putea periclita $i stupii, ca teriale plastice. Avantajele bint acelea cg, $i magaziile apicultorilor. ColaboSnd cu odaG facute $i montate, ele pot f i men- agricultorii $i silvlcultorii, f n functie de tinute cel putin intregul an, unele chiar $i mai mult. (continuore tn pug. 20) *

I6

CITEVA SlSTEME DE PREVENIRE A +DAUNATORIILOR LA'STUPI. Fig. A : stup pe postantent, -cu ptctoarele introduse fn vase, pentru evitarea furnictlor ; s = rama sau plcrca-supon ; rp - pidoare ; v = vase. Fig. 1, pdcior c u placd optitoare (din tabld sau plastic W i d ) , dedesubt bandaj ( b ) ; aldturat, picior c b opritoare (op) $i va:, sub opritoare O~tuurj ; Fig . 2. optttoare t n formd de pdldrie ( se taie matetialul circular) ; fig. 2 a, felul

- ctnn Se confeeioneazd o p n t m l e , tn mmtjloc decupajul dupd dimesiutlea piciorului. Fig. 8, Wee simple. Ftg. 4, vase cu opritoare, ftxate la gurd, c = cuia d e ftxare a o p r i t ~ o r .

SDnt menflonate gt dimonoiuni. Orig$nal : A. Papadopol-

HRANIREA DE TOAMNA A'ALBNELOR prof. Vladimir HUMENI

Se 9t1e c5 hranirea de toamn5 are ca scop atit completarea rezervelor de hranii pentru iarn5, cit $i stimularea m5tcilor pentm a depune d t rnai multe ou5, pentru .ca familia de albine s& intre in iarn5 cu albine tinere. Hr5nirea de tdamn5 se poate incepe inJurul datei de 1 august in jum5tatea de nord a tirii, iar fn regiunile sudice, -fn jur de 10-15 august.

Spre sfirgitul lunti iulie, in general familiile de albine sint sl5bite, fie c5 au fost la un cules de floarea-soarelui, unde albinele au blocat cu miere fagurii din cuib, incit m5tcile au redus mult ouatul, f ie din cauza secetei. In aceasti5 perioadj. cind populatia stupilor este redusj., deci la sfiqitul lunii iulie dup5 ultima extractie, trebute fiicut un tratament contra varroozei.

Albinele pot fi hriinite cu miere floral% sau cu sirop de zahir pe care ele il transform5 in miere de zahir. Se $tie c5 iernarea pe miere floral5 decurge rnai bine decit pe mierea de zah5r care nu contine nici vitamine, nici enzime, nici proteine, uzeazSi organismul albinelor, a- cestea fiind nevoite s: transforme zah5- rul in glucoza $i fructoz5.

Unii cercetritori apicoli, c5uffind s i ex- plice de ce iernarea pe miere decurge in conditii rnai bune decit iernarea pe za- h5r, au ajuns la concluzia c5 aceasta se datoreazii ' granulelor de polen (proaspiit) care se g5sqte in orice fel de miere floral& Acest polen furnizeaz5 in perioada iern5rii vitaminele $i proteinele in timpul cit albinele se afl5 adunate in ghem.

Dacii a$a stau lucrurile, s5 prepariim acum un sirop care din punct de vedqre calitativ s i fie cit. rnai as,eminiitor cu . mierea.

fnfierbintind -spa, o lvlim de pe foc gi introducem in ea zah5rul 'mestecind me-

. reu ping se dizolvit. In doi litri de ap5 dizolv5m 3 kg zah5r. Siropul trebuie sB fie acidulat cu acid acetic (otet), sau acid citric (zeam5 de 15miie). DacA folosim otetul din miere care are 5", vom pune 10 ml la un litru de sir.op sau zeamit de la o l5miie la +5 1 sirop. Dup5 ce'siro-. pul s-a riicit (42'), punem in ele cite o linguritil de fiecare litru. Polenul va fi neap5rat proaspst, atunci scos din colec-

tor ; il umezim' cu putink ap8, il freciim ca s5 desfacem ghemotoacele $i-l introducem in sirop.

Hrinirea o incepem in jurul datei de 1 august $i dureaz5 timp d e 3 sgptiimini. Procedind a$a, toate muncile de transformare a siropului in miere, depozitarea in fagpri $i hranirea larvelor, le vor face albinele nliscute fn iulie care nu vor rfi- mine peste iarns c5ci oricurn ele vor muri En cursul toamnei. In -1iteratura apicola se recornand5 ca la inceputul hr5- nirii sa se dea cantitati mari de simp - cite 4-6 litri deodat.5, $i pe m i i sg se continue stimularea cu cantitgti mici. Procedind a$a, albinele nu vor reugi sli transforme complet zah5rul in glucozzi $i fructozg (reactia de invertire), aceasta fiind continuat5 apoi En timpul ierniii de catre albinele care ierneazii, provocindu-le astfel 0 uz%-5 care le va sllibi rezistenta la iernare $i vor fi rnai slgbite in primii- var5, adic5 tocplai atunci cind au de in- vins cele rnai multe greutgti.

Pentru a evita uzura tinerelo; albine ln, timpul iernii, siropul s e va da in can- tiati mici, 1-1,5 1 la.dou5 zile In functie de numlirul fagur i Io~ 'liisati pentru iarni. In felul acesta albinele vor trans- forma pe indelete $i complet zahiirul, scutindu-le pe cele tinere de a rnai face aceast5 transformare in timpul iernii. In acela~i timp se realizeazg astfel $i o bun5 stimulare a m5tcilor.

Hr5nirea trebuie oprit5 dupg trei siip- gmini, ciici acum incep s5 se nasc5 tine- rele .albine care. vor ierna. $i vor creqte la prim5var5 o nouii generatie de albine ce va inlmui pe cele iernate.

Hdnirea stirnulent5 dB rezultate nurnai dacli mlitcile slnt tinere, in primul an de viat5. Folosirea zahiiklui sub for- m5 de simp acidulat $i ciruia i-am adiiu- gat putin polen este de douii ori avanta- joas5, inffii cEi zahlirul' este (inc5) rnai Leftin decit mierea gi in a1 doilea rind nu la& reziduuri in intestinele albinelor. In titrile nordice, dar rnai ales fn Finlanda, apicultorii extrag toamna t o a a mierea $i o inlocuiesc cu zah5r cite 20-25 kg zahiir de stup $i totu$i obtin recolte in medie\ de, 50 kg miere pe familia de albine.

Ctt de imortanta este

CULOAREA

In orice prlsach stupii repreziM 30°/0 din investifiile ce se fac pentru Pnfiin- $area u n d &wine. Tearetic h p i i se a- mortizeaz& fntr-o perioadti de 10 ani cu o cot5 valorid anualii de Practic in& un stup bine intretinut are o duratii de folosint8 mult mai mare dep5gind chiar 30 de ani. In revista ,,Rom&nia 1- pic012 nr. 1/199? au aphrut dou8 articole utile semnate de ing. Costinel Mih5ilescu $i ing. Nicolae Nicolaide cu privire la intreinerea $i protectia utilajelm fn general $i a stupilor fn special.

In completarea acestor articole doresc sH fac eiteva pre'eiziiri pentru apiculbrii care reconditioneaz3 gi revopsesc stupii Pn diferite culori. h general stupii recon- ditionati periodic sint vopsiti duph gustul apicultorului $i rnai putin In conformi- t a b cu gustul $i simtul culorii la albine. Referitor la culorile cele rnai potrivite pentru vopsirea stupilor in literatura noastra de specialitate apar adesea pBreri diferite $i contradicbrii.

Numemi oameni de gtiinv au demonstrat capacitatea demoltatg a albinelor de a distinge culorile precum $i faptul c8 exist3 culori preferate $i culori neprefe- rate de dbina ,.

S-a demonstrat faptul c& albinele au o activitate vizualg foarte dezvoltaa fiind identificate 4 tipuri de celule vizuale care prezintli 4 maxime de sensibilitate spectral8 : un receptor pentntalbastru- verde, altul pentru albastru, unul. pentru galben $i unul pentru ultraviolet.

Se $tie cil albina nu percepe ro$u pe care-1 confund& cu negru dar este sensi- bilg la razele. ultf!wiolete care sint percepute ca un violet specific albinelor. 0- chiul trintoreltli a te numai trei feluri de celule vizuale, receptorul pentru galben lipsgte $i deci trintorii nu v5d culoarea galbenl. In acest fel, vederea la albine este combinatti cu felul de viaG a1 albinelor lucr5toare $i a1 trfntorilor.

N. Obuhov (1912) a demonstrat .expe- rimental c& albinele deosebesc bine stupii dup8 culoare. P. Koch (1934) cbbordind problema preferintei culorilor a ajuns la concluzia c& albinele prefer5 stupii de culoare mai fnchis5 gi cB. emigreaza c&- tre acqtia $i din ceilalti stupi.

Alti cercetgtori, au aprofundat aceast8 probleanH $i au ajuns la concluzia c5 pre-

. STUPIL-OR VOLCINSCHI

ferintele albinelor merg spre culorile ultraviolet. albastru si violet care sint cele rnai athg8toare, culoarea galben8 ceva rnai putin, dar nu este evitatii ; pentru culoarea verde albinele sint, indiferente iar pe cea r q i e o ocolesc saruitor fiind o culoare nepreferatii, confundata. cu negru.

Experientele lui D. Lebbok au stabilit c5 albinele deosebesc f&r5 gregeal5 culoarea albastfi de cea galbenA in schimb confund5 uneori culoarea verde cu cea a l h t r 8 .

Experientele fundamentale ale prof. K. Frisch au demonstrat de asemenea faptul c5 albinele memoreazil culoarea, o percep de la distanm mare $i o folosesc pentru a se orienta Pn prisacg. Stupii vopsiti f n diferite culori au un rol determinant in orientarea albinelor. G. Muller a ajuns -la conclUzia c6 a l b ~

nelor le place cel rnai mult culoarea albastru deschis.

Prof. A. F. Gubin a efeetuat experientt interesante calculpnd chiar fn procentc gradul de atractivitate a1 albinelor dupB diferite culori. Astfel, luind ca etalon culoarea alb8 considerati cu un procenl - de atractivitate de 100°/0 a constatat c& la culoarea albastru gradul de atractivitate a fost dk 213O/0 iar la cea galbenh 72%. Autorul a ajuns la concluzia c8 albinele prefer& culoarea albastru deschis $i c8 in stupii vopsiti in aceastii culoare $i prodoctivitatea albinelor este mItl mare.

Exemplul experientelor $i cercetliriloz efectuate in aceastg problem5 a r putea continua, concluziile in general sint ast- miintitoare cu unele contradictii nesemni- ficative.

Fatg de cunqtintele existente in a- ceast.5 problem5 se impun nigte misuri practice cu privire la culoarea vopselelor.

Scopul vopsirii stupilor in rnai multe culori este acela de a crea oriensri su- plimentare pentm albinele care se intorc de la cules evitind rgtkirea acestora. Dac8 nu se iau m8suri in unele impreju- r&ri rSt8cirea albinelor poate dep5~i 5O0/0 din albina culeg5toare. Inconvenientele a- cestei r5Gcirj stnt evidente : depopularea unor stupi, pierderea de mgtci, rgsphdi- rea bolilor $i in unele situatii $i provo- carea furtivagului. Vopsirea dif erentiatA a stupilor previne In mare mtisur5 aceste neajunsuri.

r Culorile cele rnai bune sPnt binelnteles posibilititi de a crea combinaJii d e dife-

numai cele ce pot f i percepute i n - mod rite culori pentru a s e evita rSt8cirea al- sigur de albine. binelor.

R g u l pur $i negrul sint confundate de Sernnificativ este faptul CB toti stupii albine $i deci poate f i folosit5 numai una vopsiti in nuante mai in&ise fat5 de cu- din ele. loarea alb5 favorizaeazP dezvoltarea tim-

Portocaliul, galbenul $i cenuviul de a- purie a puietului prim5vara prin faptul semenea n u sint diferentiate suficient de c5 atrag mai bine cgldura solar5 atit de albine a$a c i din ac&e trei culorf se v a necesarii, In .aceasti perioada. S e vor wi - foloosi numai una. ta culorile prea inchiee care In timpul ve-

~ ~ ~ l a i lucm se inHmpla cu albastru rii absorb prea mult5 cddur5 $i predis- , $i violet din care se va alege una. pune lemnul la crlipaturi gi determins

Albinele disting bine culoarea nltravio- albinele Ja 0 ventilatie =agerat% let care nu este perceputi de oameni ca 0 Pentru a ~ r d n t i m ~ i n a dUcirea albi- culoare distinctg. ~ o t q i avem la dispo- pelor unii apicultori aplic5 pe ~ e r e t e l e zitie vopsea albastrg $i una alb5 care frontal S ~ U P U ~ U ~ o pats de c u l ~ a r e sau

. ne dau posibilitatea de a crea diferite _nu- un semn distinctiv. ante de albastrau ca cerul senin foarte Este de mare import an^ ca micar in- atractive $i bine percepute de albine. tregul perete anterior a1 stupilor precum

Ar f i foarte bine dacg apicultorii a r Si-scfndura de zbor s5 fie uniform vop- - gBsi lanmagazinele de specialtate ale A- site. Numai 0 pat5 de culoare sau un

miat ie i Cresc5torilor de Albine d ~ f e r ~ t e Semn distinctiv de mlirimea unei farfuri- vopsele gata pregstite in cutii de tabla oare amplasat la 20 cm deasupra urdini- cu cele rnai potrivite culori in conformi- $ului nu sint, srrficient ck bine observate tate cu recomandirile cercetirii $tiinti- de albine. Dimpotrivi suprafak aflatfi fice insotik chiar cu instructiuni privi- Ckd~Ubtul >urclini$ului respectiv, - scin- toare la justa lor intrebuinmre. dura de zbor se bucurEL de cea mai mare

In cazul vopsirii diferentiate a sttfpjlor . atentie. dintr-o prisacg este important ca S-a observat cB pe scindura de zbor siunea culorilor SS nu se repek deoarece vopsit5 in ultra alb albinele au unele albinele nu fobsesc pn orientarea lornu- eziari in a$ezarea lor in timp ce pe mai culoarea stupului propriu ci ele ob- scindura de zbor vopsitg cu ultra albas- sew5 $i culoarea stupilor din dreapta ~i t m albinele se a$azA tot atPt de s i g ~ ca stinga lui. Exist5 Ens5 suficient de multe $i pe cele vopsite fn alte culori. ~~CCZCCI-.CI.-CI.CCZ-F~.C,CZ-CIC-C~-------

IN - SPRIJINUL PREVENIRII 81 COMBATERII UNOR DAUNATORP LA STUPII CU ALBINE, PE BAZA CUNOA$TERII RELATIILOR

ECOLOGICE (II) (continwre dtn pag. 16)

*

locuri, apicultorii pot ajuta la diminua- BIBLI~OGIRAFJE rea roziltoarelor diungtoare, din toate HAMAR (M.), 1967 - Din viata rozlitoare- speciile, de cimp $i de pidure, folosind lor. Edit. $tiintificd, Qucure$ti : 7-171. in conditii corespunzitoare atit substan- IONESCU ( M . A.), LACATUSU (MATIL- tele toxice, cft $i unele tipuri de capcane DA), 1971 - Entomologie. Edit. Didacti- pentru voareci $i wbolani ; avind grija cli $i Pedagogicli, Bucure~ti : 276-278. phstsr i i higienei necesare, pentru Preve- OGRADA (I.), 1986 - Dliunlitorii ; On nirea eventualelor contaminari cu ger- Manualul apicultorului, ed. VI, Bum- menii unor boli (viruvi, microbi, paraziti). re$ti : 356-361.

PARASCHIVESCU (D.), 1975 - CerceMri C m o a ~ k r e a dtuatiai terenurilor a@cole, asup,, formicidelor apartinind colectit- fie stationare, fie pastorale, a vietii $i o- lor Dr. A. Muller qi Dr. E. Worell, din biceiurilor difepitelor mimale ce p& patrimoniul Muzeului de I-StoTie Natu-

rald Sibiu. Stud. $i Comunic. 19,' Stiinte pr*u* Mube stupillor, va putea wmite Natmale. Velum ornagfat 1949-1974, adoptarea (unor ankuri m i potrivite cu 8ibiu : 237-246. iocu'l $i mai e f i c i e n t e . S h t e m ~ v i ~ i cP, SIMIONESCU (I.), 1938 - Fautra R o d - cele r e c a n d a t e mai inaiifitp, -aiate cu -niei, Bucurqti : 12-17 ; 46-64 ; 172-

177 ; 339-348. d e din nmnualul ~Picultorului ~i Intre- WIGGLESWORTH (V. B.), 1973 -.La vita gite prin experienta apicultorilor, vor oferi degli insecH; In La g r a d e enctcloped& rezultete satisficgtoare. della natura (6), Ga~zclnH : 347-348,

. E n g . aaisn BUCO~NEANU - CI...E~~=~~FI D-nu 0 Din cele mai vechi t i ~ p u r i aomenii 5-au apdrat de fnfepdtudle nepld-

cute ale albznelor, folosind la %ncvut apa & mult mat t i e u dupd descoperi- [1 rea f ~ ~ l u i . fumul care 3-a dovedit Un pmtectw 1M1 bun contra agresivitiitii. 1 De multq vreme se recomandd afumarea slabd a f a m i l t i h de albine Qnainte ca apicultorul sd deschidii stupul. . 0 Albinela speriate 81 alarmate de Clm. , ~1~0eStit6* dr tneendfi =re a r

0 putea ameninta Qi e tuwl JOT, se grdbesc sb-@ umple gtcgtle m mlew pentru 0 a-$i salva o p r t e dtn p r o ~ b i i , duPd care d e ~ i n mat ~ e 0 a i e @-m ma* (nteapd

0 cu u~urinfd, lint~ucit nu mat pot fnconvoia ~ $ 0 7 abdomenul. fn dec01ml t i m ~ pului opicultorii au inventat (t ajumdtorul apicol.

. .. 0

~ m n u n m ~ . - I=-m dl Aceass unealtH a fast apoi perfectio- tantii fumigenti a fost realizaa $i la noi

natg realizindu-se o gamli largti de afu- o scurtg perioadli de timp sub denumi- matoare apicole de forme $i miirirni di- re9 de Apifum. Acest produs a fost rea- ferite cum sint afumgtoarele tigaretti, lizat dintr-un material lemnos poros, com- pipa sau cele cu burduf actionate manual, ~~11:lat In cubulete imbibate cu substank mecanic, electric sau cu gaze care func- volatile pentrsr aprindere w o a d . In afu- tioneaza automat prin intermediul unui a t o r se introduc 4-7 asemenea cuburi declangator la dorinta apicultorului $i care sint suficiente pentru a.asigura o care impragtie fumul gi in directia doriu, ardere timp de jumiitate de or&. Dar din in functie de necditgti. pacate aceasti3 initiativli a fost abando-

S-au f5cut nsuneroase experiente pen- nat i $i apicultorii urmeazg s&-$i asigure tru a studia eonditiile in care fumul ob- singuFi cele mai potrivite materiale f$- tihut prin arderea unui comhustibil, a r gene. putea influenta eomportamentul albinelor. ComlsWbilul eel mai potrivft pentru S-a cautat apoi $3 se stabileascti reactia afumtitar se (poate pregtiti de fiecare a- pe care cantitatea de hrang consumat5 0 picultor folosind iasc8, putregai de sal- are asupra a.gre~ivik%tfi albinelor, care cie, coceni de porumb, bureti de stejar este combustibilul care produce cele mai uscati, seoa+i de copac la care este bine bune fumigatii etc. sA adguglim diferite p lwte medicinale

Cancluziile acestor cercetgri au demon- sau aromate ca roinitti, mentg, mugetel, strat cert cSi fumigafia reduce agresivita- pgtlaging, levantic $i altele care au fost tea albinehr dar se pare cg aceasta . rein prealabil adunate, uscate, d r u n p t e gi zula nu nurnai datoritli faptului cg albi- conservate. La munte conurile eoniferelor nele igi umglu gu$ile cu miere, fiindcg adunate la timp, .bine uscate, mgruntite un mare nu& de albine nu fat acest gi consetvat. corespundbor sin4 un com- lucru. Cauzele cdre produc sau inhibg bustibil excelent. Dintre- ctrpele folosite agresivitatea albinelor sint extrem de de obfcq la aprinderea gi jntretinerea a- numeroase. Unul din acqti factori care fumStorului se recornand& numai cele de contribuie la d r i r e a a@esiviGtii albine- plante textile ln special de in $i cinep5 lor poate fi chiar calitatea necores~unzg- care dau un fum alb gi rece potrivit a- toare a combustibilului folosit. cestui scop. Cu ocazia unei vizite f&cute

Pentru buna funeionare a afumiltoru- in Franta la apicultorul \ Baumgarten lui se folosesc diferite materiale fumige- Fritz despre care am scris in revista n r . ne care se aprind ugor @i intrein arderea, 2 din acest an am obsel-vat in timpul ard f5r& flactirg $i produc suficient-fum.. lucrului c5 obignuiegte sti pun& din cind

Un fum persistent albastru $i fierbinte in cind in afumIitorul lui bine aprins lnsg este iritant gi daunator albinelor. Un peste jar un pumn de iarbli verde care

, fum bun trebuie s& fie alb $i rece gi s5 dupli parerea lui are rolul & a filtra $i nu degaje substhnte dauntitoare sau iri- rsci furnul pe care-1 folose$te. - t ank pentru albine. De aceea fn unele Se recomandti ca fumul s5 se foloseasca tliri se fabric& $i se comercializeazl un cu m u l a chibzuintti $i cumphtare, numai combustibil special sub forms de compri- En oamrille strict nffcare . mate sau bricheb care produce un fum potrivit acestul scop. 0 asemenea sub+ (continuare tn pug. n)

22

Din viafa organizajid naastre 1

I 1 STUPARITUL' PASTORAL 31 1 VENITURILE APICULTORILOR -

* . . Caro

Cu citeva zile in urmd, a m trecut cu treburi $i pe la Asociatk Crescdtorilor de Albine - Filiala Craiova. Aici, din discutiile purtate cu domnii Marcel OR- Z A T A - secre:arul filialei $i contabilul gef Mitu BADEA, a m retinut vegii bune despre activitatea financiard a Asociafiei, c!t Qi despre ci$tigurile apicultorilor:

A$a, bundoard, a m constatat cd datoritd aprovizionfiri cu mdrfurile de sezon soli- citate de cdtre cei peste 3400 de apicultori, care se aprovizonieazd d n magazinul central g i cele 7 cercuri $i puncte apicole din judetul Dolj, fn sem. 111992, s-au 9e- alizat venituri i n valoare de 20.663 mii lei, c e peste 500.000 lei peste programul stabilit initial ; cd s-a realizat u n profit brut de 1481 mii lei fat6 de 1173 mii lei, cu 0 rentabilitate de 7,17*/, fat6 de 5,84°/0 programatd.

Conducerea filialei dovedegte preocupa- re fatd de apicutorlii doljeni $i pe linia asiguriirij hranei naturale pentru albine. Astfel, in anul acesta, cu toate defrifdrile vandalice ce au avut loc i n piidurile 3u- demlui, nu fost puse la .dispozitia a p b l - torilor 9346 ha d e salcim On pddurile de interes na$iolusl, dupd cum sEnt : pddurea I M f r ~ a n i $ f Potuna h a r e , unitdgle de productie nr. I1 - Rudari -$ i Ciupercenii Noi, nr. I11 Madona - Rojiqte $i Desa $i nr. IV Apele Vii .

Acest fapt a fdcut ca peste 6O0I0 din efectivul de 51.950 familii de albine exsi- tente On judetul Dolj sd participe la culesul de nectar-din recolla I-a de salcim.

Pddurile doljene de salcfm au fost ospi- taliere $i pentru apicultorii din judetele Olt, Gorj, Sibiu, Vilcea, Alba, Argeg, Bra: $0v, Covasna, Mure$ $i Dimbovita, cdrora l i s-au pus la dispozitie 735 ha saldm.

Pentru apicultortt doljeni s-au astgurat $i puncte de recoltare de n e c t a ~ pentru albfne in alte judete, unde s-au deplasat peste 15 000 familii de albine.

. - 11 BORA

Astfel de deplasdri s-au fdcut cu $000 de familii de albine k judefele Arge$ $i Vilcea, cu 3000 de famtll+ de atbtne On Gorj $i 2000 de familii dealb ine i n judetul 011.

Datoritd costului riblicat a1 transportului $i uneori lipsei de motorind, nu s-a deplasat u n numiir mai mare de apicultori, de- Jicielzte care se cer a fi remediate Qn vi; itor.

$i i n urma acestor deplasdri, numerogi apicultori s-au convins de avantajele api- cullurii pastorale.

Citeva exemplificdri au dawl sii ne convingd cel mai bine En aceastd privinfii. Bundoard, Marcel PICU - apicultor din conzuna Ciupercenii Noi, cu o stupinii compusd din 80 de familii, care a fost amplasatE fn pddurea de salcim I11 - Desa, a r e u ~ i t sd obtiud 12 kg miere mur- fd de , fami l ie ; Stefan STRECHE din Crai- ova cu o stupind de 60 de familii de albine wmplasate i n pddurea de salcim de la Rudari a recoltat 15 kg miere marfd de familie. .

f n categpria celor cu recolte bune dipr pdstoritul tn pddurile de salcEm se inca- dreazd $i Ion GHEDRGHE din Craiova

- c u .o stupinti de 42 fdmilii de aZbine $i care a obtinut 13 kg de miere marfd de la fiecare familie de albine, s t up im fiind amplasatd i n pddurea de salcim de la Bratovoie~tt, $4 mulp alf(2.

Obtinerea unor recolte bune de miere de salcim a fricut ca acest produs sd se gdsensc& din plin On magazinul filialei ACA Craiova, unde se vinde la pretul de 400 leilkg i n t imp ce pe piata liberd se valorificd la 600-700 leilkg. In acelayi timp, Onsemnate cantitdti d e

miere marfd a u fost dirijate cdtre Combi- natul apicol Bucuregti, unde se transfor- md On preparate bioenergizank $.i apitera- pice, cu efecte benefice pentru sdnfitatea oamenilor.

- &J I

Elisei* TARTA

~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - I n 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 W ~

! Programat initial anul t r e a t la split,' in Iugoslavia, congresul a fost 1 aminat dtn cauza 3ituafiei nefericite din Croatia. 'In revista noastr6 mr. 9 din I i 1991 la pug. 26 s-a selatat despre aceast6 anzinare.

- Iatii cb de curind po$ta ne-a adus douii plicuri din partea Secretariatului I

General a1 APlMONDlA din Ram. Este vorba despf& prima circular& g i o rcsi- 3 I soare detaliatd. Spicuim fa continuare d in circular6 : ~IIIII~I~I~I~~IIIIIII

i II~III~I=I=~I-~-I=IG

Congresul XXXIII se va desfigura in monlile de deschidere gi inchidere a Con- 1993 in perioada 20-28 septembrie la gresului. Franceza gi engleza vor fi utili- Beijing, in China. Tema general& a con- zate ca limbi ale eedintelor de lucru dar grqului : ,,ALBINA $I SAINATATEA se pat . h a in considerare $i posibilit5tile OMULUI". Temele comisiilor permanente de tractucere Pn alte limbi in functie de ale APIMONDIEI sint u rd toa re le : num3rul participantilor solicitanti.

ECONOMIE APICOLA : Gestiona- Taxele de inscnere la Congres au Lost rea stupinelor $i avantajelor sale. siabilite la 205 $ pentru participant& p l -

BIOLOGIE APlCOLA : Genetica gi tibile pinti la 1 iunie 1993 $i 175 $ pentru biologia dbinei melifere. . insotitori. D U N aceasta data taxele sint

PATOLOGIE APICOLA : Combaterea fixate la'225 $ respectiv 195. integratg a acarienilor albinelor $i a bo- Aceste some vor fi transmise exclusiv lilor asockte. pe adresa Secretariatului General a1 A-

@ FLORA MELIFERA : Polenizarea cu PIMONDIIEII, la Roma. aibinele $i sporirea recoltelor ih agricul- Ca de obicei ,,ApiexPo" '93 se doregte tur3. a f l o mare manifestatie international5

WEHNOLOGIE APICOLA : Tehnologii dedicati prezentarii echipamentelor, uti- intensive in productia de miere $i a celei lajelor, materialelor destinate practicsrii de laptigor de matcg. apiculturii, a produselor stupului, a produ-

APITERAPIE : Apiterapia $i &tita- selor apiterapeutice. tea omului. Chiria pentru un stand - 1500 $.

Ca de obicei, vor fi organizate concur- @ APIGDUrURA '*

suri pentru eel mai r q g i t stand, cele m i DE DEZVOLTARE : u- reugite reviste, pmtere,, inovapi tehnice, nui pragram de apiculturti.

timbre pwtale. videocasete. filme. serii de Lucl%rile Con&resului se vor derula ' pn .

ansamblul Centrului International de Congrese din Beijing, sediu in care 6-au desfS$urat cele mai importoante manifes- t5ri internationale br&mi~k %n Chim. Se- diul Congresului nu se va afla in centrul ora$ului dar exist& faciliati de transport public sau cu taxiuri f5r3 preturi exce- sive. PosibilitAtile de cazare constau in d m & hoteluri de bun5 calitate gi foarte spatioase premm gi un centm echipat pentm destinderea sportiv5 aproape de zona congresului, astfel c3-nu exist5 probleme legate de deplasarea de la hotel la la salile de gedinte sau la APimPo '93.

Rapoartele sau comunictirile destinate prezenurii vor trebui sti fie trimise la Secretariatul General a1 APIMONDIA pin5 la 1 martie 1993 in rezumat gi pin5 la 1 iunie 1993 in forma completg. Rezu- matele nu vor dep&$i 25 d e rinduri . a

-cite 60 de semne pe rind. Textele finale (complete) nu vor avea mai mult de 10 000 de semne.

diapoziive, pduse ale shpului,' fotogra- fii. ---.

Inainte gi dup& Cbngres dnt+prev&- zute vizite d e interes apicol $i turistic

Toti cei interesati a primi noi informatii vor fi satisfacuti curind, tot prin revista, de indat5 ce +om prirni a doua circular& ; ea va contine indicatii detailate.

,Intre timp, pentru orice informatii su- plimentare contactati :

ABIMONDIA Secretariatul general Corso Vittorio ~ m a n u e i e 101, 1-00186 Roma, Italia Telefon gi telefax (6) 6852286, Telex 612533 CONFAG I. Pentru informatii relative la Apiexgo

,93, concursuri, vizite; excursii turistice, wntactati pe :

Dl. Wei sau D-na XU' Youjing, ' ' A1 XXXIII-1- Congres International de Apiculturi% N. 33 Nonfengli, Dongdaqiao, Chao Yanu DisMct.

Limbile utilizate pentru traducerea si- ' 100020 ~e f j ing , China muilkudi v m fi : tranceza, engleza, spa- Telefon gi telefax (1) 9005870, Telex -- niola, germana, rusa gi chineza la cere- 22233 MAGR CN.

ALBINELE f N MITOLOGIE . Iacob VARNAU-PRUNDARU

- I I I I I I~ I I~~~~~I I /~I~~/ / / / / / / I / / / I I / /~A ~ / I I I I~ I I I I I / / IJ I~ / I I I~~ I~~~~~W~I I I~ B \

-\ De bund seam6 cci omul primitiv a obiervat cum insectele acelea care tot a intrd g i ies din scorburci depoziteazci acolo ceva bun. Dacd ursul indurd fntepd- $

3 turile, la fel ca si viezurele african, de dragul acelei dulceti, apoi cum sd ~stea a $ tocmai el, omul, deoparte ? Viniitor qi culegdtor de fructe cum era, experienta $ a 1-a invdtat cum sd recolteze mierea d in ccorbura copaculut. Mad cu Qntepdturi, $ $ mai cu caziituri, s-a descurcat. Mai tirziu i-a venit ideea bd astupe gzlra de la $ scorburii, sii Eaie din copac gorfiunea cu insectele, $i sd ducd ,,buduroiul" acasd. a $ $i iafd, oga o apdrut primul ,,apieultorN. Acuma, n-o f i fost el nr adevdrat lcres- $

ccitor de albite dar stupul era al lui. Vecinii d in trib au observat g i a u fZcu la $ fel. A u mat observat apoi cd insectele acestea se Snmultesc vara foarte puternic % $ gi ,se impart i n hi multe grupuri (adicci roiesc), $i de aici necesitatea de a pre- $ P gciti alte ,,bu&u+oaieW pau coguri de nuiele $i aga ,stupii ~e inmultesc. a a Desigur, stupari din aceptia au existat fdrd d e numcir in decursul sutelor, $

a mi i lw de ani, care au trecut pin6 ce cre$terea albinelor, sau stt&pdl.ftul, a a putut deveni cu adevdrat p meserie. Chiar pin6 in secolul trecut, gi chiar En $ S cel actual, lmulti gospodari mai practicau stupdritul On modul cet mai primitbv. $ a Buduroaie d in 1 ~ 0 7 b U ~ i de copw, copnife d in nuiele sau .din wpurl t , cutii simple a din l e m n : cloud bete puse in cruce Pn interior g i gata stupul. Oricum, lucrurile 3

3 au mai evoluat, stupii pe parcurs s-au modernizat gi iatd-ne aplcultori. Apicul- $ $ tori moderni. S i avem p i un patron, pe Sftntul Ambrozie, ocrotiterul breslei. $ $ Multi apicultori nici n u $tiau acest Z U C T U , cdci pimi acuma n u se putea publica $ $ i n reviste a$a ceva. Ceaufescu, $i de 1-ar fi ars ,cu ferul rap, n-ar fi admis ca $ sci ne patroneze u n sffnt. \ / a ~~~~I / /~ / / / I I / I / I / /~~ I I I IN I I / / / I~ h

- Legenda spune c5 pe . cind Ambrozie gure de miere, dulceat5 pentru suflet gi

era mic, Pn leagsrl, supravegheat de doi- tsmgduire pentru oase". ca sa, un roi d e albine se roti _pk deasu- Dar legenda aceasta cu albinele care pra copilului $i, spre spaima $i nedume- intrau i n gura lui Ambrozie n u &te rirea doicei, iilbinele lncepurg s5 intre $i nouci. A fost preluatii d e cre$tini de la sci ias5 din gura copilului, ca $i cum a- grecii antici. La fel spune legenda despre . colo s-ar f i hotiirit s5-$i stabileascs lo- poetul liric grec Pindar (518-438 i.e.n.), cuinta. Pe cind doica incerca zadarnic sci cfi pe cind acesta era copil, s-au a$ezat lului observ? intimplarea $i o opri. Cre$- pe gura lui n b t e albine care i-au inocu- alunge albinele cu urr evantai, tat51 copi- lat dam1 divin a1 vorbirii frumoase. tin fiind, el v5zu jn aceasta u n semn Exact la fel spune legenda $i despre ma- prevestitoi a1 viitorului fiului s h . Dup5 rele filozof grec Platon, care avea doar un t imp albinek s-au ridicat in infiltime, unsprezece ani cind poetul Pindar se fiind apui fnghitite de u n nor. stingea din viaw. $i tot de origine greacl

Evident c5 aceasta este o poveste, o le- este chiar numele Ambrozie. In mitolo- gend8, u n mit. Omul primitiv, sau mai gia grecilor ambrozia (grec. ambrosia) modern, voia sfi deg legendei o semnifica- era o bciuturci specialii, preparat5 din tie, sau altfel spus, sg dea unui fenomen nectarul adus de a lb~ne , pe care o serves deosebil o explicafie fantezistii. Ambrozie in pahare, la ospetele zeilor din Olimp, a ajuns episcop T n anul 374 e. n. Si era u- ~ e i t a tineretii Hebe (grec. hebe = tine- nu1 dintre cei mai buni oratori ai timpu- r e e , vigo-). Aceas% b5utur5 .avea da- lui siiu : cu vorbe dulci, lini$titoare, a rU1 miraculos de a intineri, practic de -a reu$t sg stings vrajba dintre adversarii t e face nemuri t~r . Inca o dovad5 C& oa- confesion& din Milano, care pin& atunci m m i i aU observat din cele mai vechi ajunsesers la incgergri. Despre. un om tlmpuri miraculoasele efecte ale mierii, care v0nbe~t.e fmmos, piscut, oa,amenii atit in aiimentatie cit $i in tratarea unor spur ~5 are ,,vorbZi dulce, ca de mlereu. boli, frachri, arsuri, etc. fnteleptul So)omon spune ( in Proverbe Albinele au fost pretuite intotdeauna 16';24) ; ,,Cuvintele frumoase sint un fa- de c5tre om, care admira nu numai pro-

dusele lor dar $i felul lor de organizare, de munc5, de ad ra re . Vedeau in ele ceva de munc8, de aptrare. Vedeau in ele ceva de origine divin5. Egiptenii, de exemplu, credeau c f ~ albinele s-au ngscut din lacrimile zeului suprem Ra. La fel $i in mitologia romhneasch, albinele au apsrut din lacrimile Maicii Domnului. La daco- _ romanii din spatiul carpato-danubian, protectoarea albinelor era Diana, zeita p5- durii $i a fiarelor, primind chiar epitetul de Diana Mellifica, adica ,,pfoduc5toare de miere" (ca Apis mellifica). Chiar $i grecii asociau albinele cu Diana. In Efes, de exemplu, se afl5 sculptate albine pe soclul statuilor Dianei, sau pe vasele ce poarta chipul zeitei. Asemenea asocieri se afl8 $i pe unele monede romane, aflate in Sicilia .sau la Smirna.

In mitologia roman5, mortii, pentru a t r e e t5rimul din lumea cealalt5, aveau de luptat cv nefnduplecatul ciine Cer- ber. Spre a-1 jmbuna, mortul trebuia s5-i ofere acestuia o turt.5 de griu facut5 cu miere, turtA ce s e punea in sicriu, al5turi de mort. Acest obiceP s-a p5strat $i la romsni, cu coliva. $i romanii considerau albinele ca fiind de naturg divin5, repre- zentind perfectiunea in rindul vietuitoa- , relor Terrei. Astfel, poetul lating Vel'gi- liu, care a tr5it intre anii 70 $i 19 ?.en., a scris poemul in versuri ,,Gwrgicele" (peste 2000 de versuri) jn patru carti, re- prezentind patru trepte in evolutia lumii spre perfectiune : I - p5mintul roditor, 11 - pomii $i vita de vie, ILI - animalele $i IV - albinele, dedicind apiculturii o carte Pntreagli. in versurile lui Vergi- liu d l i m c5 albinele ,,au o parte din spiritul divin $i au sorbit din aerul pe care il respirii zeii $i in care plutesc ste- lele cerului".

In ceremoniile fnchinate zeilor, mierea $i ceara jucau un rol foarte important. A a e l , i se oferea miare zaibi seceriwui, Ceres, de c5tre preotesele sale, numite albine (alvina). La vechii egipteni, o rugs- ciune spune : ,,0, Amon-Ra, iti ofer miere, secretie a ochiului lui Ra ..." La ceremoniile d e natur5 religioas5 Rosalia, a- tit gredi cPt $i daco-romanii turnau vin pe mormintele din cimitire, avezau coli-

- v5, (fr5mintata cu miere) $i aprindeau lumin5x-i nnmai din cearg. Apoi Empodo- beau mormintele cu multi trandafiri (ro- sa) de la acqtia provenind chiar numele de Rosalia. Se fgcea deci o asociere abIi- katorie intre divinitate $i albin5 cd produsele ei. Superlativul dulcetii, al bu-

\ nltAtii sub tooate aspectele era m i e r ~ , superlativul purithtii era ceara,* iar a1 harniciei era albina. De unde gi maxi-

*) fn timp ce . mierea, polenul, propoltsul stnt colectate de albine dtn medzul exterror, ceara este un prodtrs pur, provenlnd dtn cor- pu1 lor.

ma : ,,Omule, fii bun ca rnierea, curat ca ceara $i harnic ca albina !" Ceremonia- , lul religios folosit $i azi la romsni ,($i nu numai la ei) de a oferi spre =.stare celor, ce se c5s5toresc o buc5ticEt de fagur cu miere (mai nou piine cu miwe) este tot o reminiscent5 din mitologia roman& Se dorg te astfel ca via@ mirilor s5 fie dulce, fericitii $i imbelqrugatZi.

Se pare c5 fn mitologiile tuturor popoarelor albinele aveau zei protectori. Ast- fel, in mitologia cerkailor din Caucaz exist& o zeit5 cu numele de Meriem, protectoare a albinelor $i a meseriei albin5- ri'cuIui. da mitologia civilimtiei Maya ze- ul albinelor se numea A.l Mucmclrab, iar tribuil jbagubo, din irnuJ.de RZimlarnao F i l i w e ador2 ca prokabx a1 albinelor p e mu1 Pameymgam. In sfiqit , populatia oset5 din Caucaz consider5 pe Anigal, unul dintre cei mai vechi zei ai mitologiei lor, drept protector a1 albinelor: Acest zeu le asigur5 albinelor $i bo- g5tia reeoltei de miere. Drept recunovtin- t5, locuitorii Osetiei de Nord $i azi if mai aduc jertf5 zeului, faguri proaspet1 cu miere.

{Nu $tim cum le spunea omul primitiv acestor insecte producgtoare de miere dar grecii le-au spus melissa. In mitologia greac5 (una dintre cele mai bdgate mitologii) Melissa era o nimf5 care a des- coperit crgiterea albinelor $i tot ea este patroana albin5ritului. Se mai spune c5 un grup de nimfe, care au crescut apoi primele albine domestice, 1-au hrznit pe Zeus cind era copil. (Nimfele, in mitblo- gia greac5, erau fecioare ale naturii, sim- bolizind munvi, Hdurile, apele, etc.). Dac8 pe albing grecii au botezat-o cu numele nimfei protectoare, Melissa, produsului- albinei i-au zis mele, romanii, pre- lufnd denumirea de la greci. i-au zis mel, iar noi ii spunem mlere. (Cuvintul romanesc alblnii provine de la latinescul alvina).

In mitolagia ebraicg mierea este con- siderat5 ,ca $i laptele mamei, primul gi indispensabilul aliment a1 omului $i a1 tuturor mamiferelor, mierii atribuin- du-i-se proprietZiti de maturizare, de dm- voltare a inteligentei. Astfel, profetul Isaia spune : ,,IatZi, fecioara va r5mine inslrcinatii, va navte un fiu, $i-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi). E2 va minca smjntink gi miere, pin5 va $ti s5 lepede r5ul $i d aleag5 binele". (Isaia 7 : 14,15). Forta fizic5 este atribuitii tot mierii. Astfel legendarul Samson, cel ce avea o putere ig i t5 din comun (a ucis in lupta o mie d e filisteni, a ucis cu mii- nile goale un leu, a srnuls pofiile de la cetatea filistenilor, cu stilpi cu tot, $i le-a .

urcat pe munte, etc.) a mincat miere de albine din trupul (scheletul) unui leu, unde se instalase un roi de albine, apoi,

la nunta sa, care a durat $apte zile, a prins pariu cu filistenii, spunindu-le o ' ghicitoare : ,,Din cel ce m5ninc5 a ie$it

-ce se nGnfnci3 $i din cel tare a ie$it dul- - ceagA. Acqtia n-au putut dezlega ghici-

toarea decit a $aptea zi, gi atunci numai cu ajutorul miresei, care i-a smuls dezle- garea din gura lui Samson. Filistenii i-au zis : ,,Ce este rnai dulce decit mierea, $i ce este rnai tare decit leu1 ? (Judec. 14 : 18). ,,Dac5 n-ati fi arat cu junca mea, nu' mi-ati fi dezlegat ghicitoarea", le-a rgspuns Sayson. Intr-adevar, o astfel de ,,juncan5" (Dalila) i-a gr5bit lui Samson sfirvitul.

Cind a scos Yahveh (Iehova, Dumne- zeu) pe poporul lui Israel din robia E- giptului, prin Moise $i Aaron, i-a promis c5-1 va duce in Cafiaan, o tar5 frumoasg $i bogas, in care curge lapte $i miere (Exod 3 : 8). Este expresia bel~ugului $i a1 buflgtZItii, a vietii fericite, lipsite de grijj $i neajunsuri, a revenirii la ,,virsta de aur",£iind c5 In mitologiile popoarelor mediteraneene a$a se spune, c5 la inceputul lumii omul nu era nevoit s5 mun- ceasc5 fiindc5 hrana o avea de-a gata in natur5. Dup5 cum a r a a gi Ovidiu jn ,,Metamorfoze" : ,,Cea dintii s-a n5scut virsta d e aur... Curgeau fluvii de lapte $i fluvii de nectar ... Dar dup5 ce Jupiter a

,,clei de floare"), poienul, . veninul. 'gi altele. In eaoDeea national5 finlandezti. Ka- levala, mima erouiui ~ernrnikainen' bere albinei s5-i aduc5 un balsam de sub c d e nou5 eeruri ale 15cagului zeilor, balsam cu care s5 ung5 corpul mutilat a1 fiului s5u. Intr-una din cele rnai vechi cilfii de medicin5 indian5, Jadjur-Veda (Cartea vietii), s e recornand5 ni$te elixire $i un regim cu miere $i lapte pentru pdlungi- rea vietii ,pin5 h... 500 de ani ! Manele 7m- vitat a1 Greciei antice, Demccrit, reco- manda pentru a avea un corp s5n5tos ,,exterus olio, interus - mele", adic5 d5-i corpului la exterior ulei $i fn interior miere, sau altfel spus la exterior igien5 $i in interior miere.

S-a scris mult despre albine, rnai mult decit despre oricare altli insect5 sau despre oricare animal de pe Terra, si o- mu1 n-a reu$it inc5 s5-i descifreze toate enigrnele $i nici sg-i aprecieze indeajuns produsele. Voi incheia cu un citatdin Proverbele lui Solomon, inepuizabile ca inv5gtur5, $i valabile pentru unii gi azi : ,, Lenevule ... mergi la albin5 Si vezi cft e d e harnic5 $i ce lucrare iscusiG s5vir- $e$te. Munca ei o folosesc spre sSn5tate $i regii $i oamenii de rjnd. Ea e iubitfi $i 15udat5 de toti ; d g i e slab5 in putere, e minunat5 cu iscusinta." (Prov. 6 : 8).*

aruncat pe Saturn in Intunericul ~ a r t a r u - lui $i a luat lumea sub sttipinirea sa, a urmat virsta de argint". In aceastfi ,,vim6 de ar.gint" oamenii $i animalele au fost nwoiti s5 munceasc5 spre a-$i agonisi cele necesare traiului.

IatZI deci de cIt5 apreciere s-a bucurat albina, cu felul ei de v'iat5, uimitur de bine pus la punct, $i rnai ales miraculoasele ei produse, mierea $i ceara, la care se rnai adaug5 In zilele noastre tji prop- lisul (nurnit de poetul latin VergiLiu

Bibliogmfie : Victor Kernbach - Dictionar de mitolo-

gie ,general&, Bucuregti, 1989 ; Biblia - Vechiul Testament (Exod, Isaia,

Judecdtori, Proverbe) ; Almanahul stuparulzli, Edit. A.C.A., 1985 Romania apicold, nr. 111991, pug. 22. Ovidiu - ~Metanaorfoze, Edit; $titntificd,

Bucuregti, 1959. - - *) fs MbUa cultelor woprotestante acest . cttat ltpsegte, uersedd-8 filnd foarte scurt.

W M SAU A'' ? continuare din pag Personal folosesc foarte rar afuunAborul.

Cu pulverizatonul stropesc (la inceput m- dinisul uncle se vor calma probabil albinele de pazd, apoi deschid stupul $i ~ u l - ver iza spatiile dintre rame dupd care pot iwra nestingherit. Ori reu$esc s5 m5 feresc de agrsivitatea d b i n d o r lucfind ou latentie $i mu14 aim. &te imiparrtant ca in timo,ul 11ucr.ului s5 nu se stsiveasc5 ailibine

- deoa~lece mirosul veninulai este prinripa- <lull factot- care conduce la wesivitatea lor. miar ahmi oind plec h, pastoral, pentru a inchide stupii, folosesc cu bune rezultate ~u~lverizatorul ou a ~ 5 considerind

22) In afarg de aceasta, aEuun5tom~l rnai ere

un neajuns deoarece atunci cind se folose$e mult fum poluead $i impurificii mierea pe care o poate eontarnina cu fe- nolul pe care il contine fumul. Cu toate acestea nu se poate -pretinde c5 pulveri- zatorul este atit de eficace Pncit sZ1 se poat& renunta la afum5tor. In mod evident unele familii sint mai irascibile $i afum5torul este necesar. Oricum un afu- m5tor este rnai poluant $i agit5 albinelee mai mult pe cind un pulverizator cu ap5 nu, a$a cti merit& a fi jncercat intfi deoarece, dacg albinele reactioneaz5 favo- rabil. nu trebuie s5. se ~ i a r d g vreuna din

cii -a,plimrea fumului- ,p*n ,urdini5 prea'scurtele lor zilk ~r-oductive, avind in vedere c5 ziua in care se folosgte afu-

albinele se w i t 5 m i m a t $i a s t f d ere$- m&brul zi cu un randament scg- t,e temperatwa Sn euib. zut a1 culesului.

Un veac de la reorganizarea stupiiritului rorndnesc de vest in ,,Societatea apicola

Rendscutd ca pasdrea Foenix d in propria-z cenu- gd, ca urmagd a cekd din- tit organizatii aptcole &in Romdnia fondatd On anul 1873 la Buziag de cdtre f n - vdtdtorul Nicolae Grand (1937-1893) sub denumirea de : ,,Reuniunea .Apkultari- lor Bdndteni" g i apoi trans- , feratd la Budapesta, ,,So- cietatea Apicold Bdniiteand" f v i afirmd existents la T i - mi~oara Zn anut de gratie 1892.

Frustati de asocierea lor organizatoricd de ccitre au- toritdtile habsbur'gice cen- trale, stuparii bcindteni de toate nationalittitile conlocuitoare - infrcititi la bine g i la rdu, ca $i mai Onainte cu 20 dq uni, gi-au reunit din nou fortele pentru Onfiinta- rea unei mi asociafii apicole regionale cu sedid la Timigoara. Astfel, dupd mai multe apeluri g i chemdri prin presa localci, initiate de profesorul Der Stefan gi inspectorul apicol loan Na- ghy, upa numdr de 250 de apicultori din zonci s-au constituit, Zn anul 1892, in ,,Societatea Apicold Bdnii- teand" d i n Timigoara, sub pre~edentia lui Ceorg Be- niccki g i a unui comitet e- terogen ca etnii, profesii g i Zndeletniciri, ce Ontrunea cele mai de seam& perso- nalitdti pdirunse de cauza stupdritului d in epoca respectivd ,qi care gi-au consa- clat intrsaga lor capacitate ~i forid creatoare pentru propdgirea apiculturii bdnd- Tene.

La conducerea societdtii, .de-a ,lungx2 existentei sale,

Vasile POPJBCU s-au succedat apicultori de cfetdtit Apicole Bdniitene marcri, precum Preot Nico, t imp de 55 de ani (1892- lae Martinovici d in Topolo- 1947), s-au obtinut, aga viitul Mare, el fiind unul dupd cum au consemnat dintre cei mai m r i susti- cronidle vremii, o seam6 ncitori ai stupdritului vre- de reatizilri remarcabile a mii, ce poseda o s t up inz , afirmdrii stupdritulzri siste- sistematicd de peste 300 d e matic din Banat, czcm 6r f i : familii; Dr. Samoil Sago- 1) Redactarea, tncepind cu vici ce s-a remarcat ca anal 1913, a revistei socie- u n strdlucit strateg a1 dez- tdtii in cele trei limbi ale voltdrii materiale gi organi- principalelor nationalltiti zatorice a socfetdtii, arti- ' conlocuitoare d in zomi (ro- buindu-i acesteia u n lot de m in i , maghiari g i germuni) 10 jugdre ~i propagind a- de ccitre u n colectiv alcdtu- picultura fn lumea satelor i t d i n : Dionis Lintia, I. prin cursuri, cxpozitii $i Nagy g i I . Crass ; 2 ) Parti- conferinte ; Dr. Atanasze ciparea soceitcitii i n anul Popovici care a fost discipol 1914 la intrunirea apiculto- a1 ilustrului docent Emil rilor din Austro-Ungaria Ludwig de la Universitatea cu u n numdr de 1000 de din lenu - autorul lucrdrii stupari bdniifeni; 3) Or@- ,,Unsere Bienen" (AlbinelS- nixarea g i desfcigilrarea la noastre). Sub pregedentia Virget a primului. Congres sa a fost dotat3 cu utila- a1 Asodatiei Apieultorilor, jele corespunzdtoare pre- ce a avut loc pe data de sdrii fagurilor artificiali 29 iulie 1918, precum qi necesari practicdrii sttipdri- multe alte acfiuni benefice tului sistematic, dupd care dezvoltcirii g i modernizdrii acgsta cedeazci functid de apiculturii. Toate aceste pregedinte unui alt f ~ n t a ~ manifestciri apicole ale so- $i paslonat stupar bdntean : cietcitii au facilitat dezldn- Pave1 Tismonariu, care s-a tuirea fn lant, pe verticald, dovedit a f i fost exemplul pfnd la cele mai indepdr- de urmat pentru multe ge- tate agezdri omenegtt, a neratii de apicultori - din unor forme organizatorice zond. 0 activitate meritorie - cercuri apicole, prectlm i n cadrul Societdfid Apicole gi a mocfalitdtii de instruire Bdntene, menite dezvoltdrii teoretkd gi practicd- prin stupciritului modern d in cursuri de initiere gi per- tapa respectivd au avut-o $t fectionate a practiciirii stu- directorul vcolar din Timi- pdrtiulut sistematic. U n Voara, l u l i t~ Vulpe, collie- exemplu' grciitor pentru rentiarul Gheorghe Ciun- promovarea apiculturii d in gea, precum f i Ludwig teritoriu 1-a constituit in f i - Cuggenberer $2 N. 1anC0- intarea i n iunie 1941, d in vici - secretari $i redactori initiativa inviitcitoruf Gheor- ai revistei societdfii. ghe Andra$ (1988-1979), a

Prin activitatea desfdgu- Cercului apicol din Sinico- rat6 de comitetele ce s-au laul Mare, i n cadrul cdruia perindat la conducerea So- s-au experimentat cu succes

(continuare fn paq. 30)

PIanfe meiiferej dar nu numai atit L - . )

v ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ f ~ ~ ~ f / ~ ~ ~ / h - ~MIIF~III~I~NIII~IIIIIIIIII~I~IIR~+'

Q Despre multe specii de plante, cultivate- sazl- scilbatice, apicultorul ( m i 8 $ alks orciseanul) +tie numai ,,ce a apucat" - cd rlau .nectar pi eventual gi PO- Q Q Zen, cci merit; s; se deplaseze deci En pastoral la un masiv de,., sau sd ac- P cepte invitatia la golenizarea .... Dar putini sfnt acei care cunosc mai bine iden- % $ tinatea sursei de nectar sau de polen. Vom fncerca sd- prezentdm in paginile Q 8 revistei iaformatii de naturci non-apicold, cu rprivira la plantele pr$etene api- 8 % cultorului. s 8

E$te cazul sd cunoa~tem mediul inconjurdtor, otiunde ne-am, afla.' ~ e c i : $ # sd cunoa~tem virtutile extra-apicole ale .speciilor melifere, sci te facem cunos- $ $ cute pi altora, sd ocrotim aceste phnte gi sd le folosim. Se vorbepte chiar 2

se scrie despre albinii ca esentialz component6 a mediului, iar despre fndelet- $ $ nicirea noastrd ca avtnd vocatie ecolo~istd. Dacd vrem sii credem noi inpine $ 4 Q aceste afirmatii $i dac; vrem sci dovedim cci este asa, trebuie sd @ actioniim $ 8 ca atare. % Q . Mihaela SERBAN $ bf~ff/ffff~ffff/ff/fff//f///~f/f~/~ 4 vf/#fffmfffIfff/ffffffffff/f//flffb~'

ASTAZI, FRUCTE DE PADURE hsemenea. m r e l e se- utilizeaz5 lsentru

Intmrcerea omului la naturg,, in zilele noaptre, se reflect5 $i in alegerea con- $tient& a remediilor naturale, nu numai pentru mici neplsceri ci chiar pentru rele rnai mari, rezultate ale unei civilizatii care, cu toati panoplia sa de medicamente sintetice, n-a reugit, in unele situatii specifice, s& dep@i~easc?l rernediile de- rivate din chimia natural5 - aceea a plantelor.

Desigur, speciile de plante sint aceleavi dintotdeauna ,$i ele elaboread aceleavi substante. Ce 8-a achimbat ins& este cunoagterea lor exact5, a proprietilvlor $i modului de administrare in fiecare caz.

Cum nu mai este nevoie de o descriere a plantelor melifere, in cazul apicultorilor noqtri versati jn terminologie botanic5, ne vom limita la a indica principiile curative, localizarea acestora in plant5 $i date cit rnai complete despre propriet5- tile lor vindecstmre.

MURUL (Rubus fruticosus L.) Con4inut: h p5rtile sale erbacee, $i

mai ales fn lgstarii noi, contine o mare cantitate de tanin, Pmpreuna cu divervi acizi organici, partial sub form& de 1- ruri. Murele au 7°/0 zah5r (glucozg $i le- vulm5 $i diferiti acizi - citric, lactic, succinic, oxalic, salicilic (acesta probabil sub form5 de salicilat de metil), vitamilla C, etc.

Propriet&ti curative : Cea mai impor- tan^ este cea astringent.3, datoraa tmi- nuluppe care-1 contine. De aceea, se £010- seste contra digreii, dizenteriei, hemoroi- &or, inflmatiilor gitului, pentru fnari- rea gingiilor $i fixareti miiselelor ~ t c . De

prevenire; $i tratarea multor afectiini ale caviatii bucale.

Se folosesc in special lbtari i tineri uscati, in decoct concentrat. fntr-un ibric foarte curat se pune la fiert ceva rnai mult de 1 litru cu 3 uncii (cca. 100 g) de lastari de mur gi se las5 sg fiarb5 pin5 se reduce la 1 litru, apoi se stre- coarg printr-un tifon. Contra hemoroizi- lor, se fac spSlgturi cu acest lichid sau se aplic5 courqprese bine ~Mbibate. Con- tra inflarnatiilor gitului $i ale gurii se folosqte acelagi decoct pentru gangars, cu cit rnai des cu atit rnai bine, indulcit cu mi_ere. Se recornand5 ca decoctul s2 fie preparat zilnic. Este recomandabil5 $i masticarea lhtarilor de mur, care sint comestibili $i pot forrna p a r k din dieta diareicilor ; este suficient ca Ihstarii s5 fie fieGi precum spanacul sau s5 fie mincati ca verdeturi. c

Murele sint $i ele u$or astringente. A- d5ugmd sucului ceva rnai putin decit blul g~uUi t i i sale Pi incilzind *$or, #a la topirea compkt5, se prepax% un excelent sirop de mure care, amestecat cu de- c&ul descris anterior, dwine $i rnai eficient. Diluat in ap5, acest sirop poate fi luat la discretie d e catre cei care trebuie s5 bea lichide, indeosebi cei cu febr5.

,Nici siropul de mure gi nici murele nu fac vreun r5u cuiva.

Observetie : Cind imprejursrile ne silesc s5 recurgem la un inlocuitor, murul se numgr5 printre plantele care pot servi pentru furnat, in locul tutunului, c h i nq este d5ungtor iar fumul s 4 tolereaz5 u$or. Intr-un astfel de caz, se recornand5 folosirea frunzelor de mur de cimp gi a celor -

* 0 uncie = 28,4 grame

de zmeur >pentru prepararea unui Pnlocui- itor de ceai chinezesc. Se iau 2 Mrti frun; ze de mur de cimp $i 1 parte frunze de zmeur .$i, dupii ce se- usuch, se take- bucri- tele. S e stropesc cu putinli ap5 $i se pun intr-o pEnd curat5 care se'inoadli Pn a$a fel fncit frunzele d f ie bine strinse '$i u - mez i te ; se lasft la fermentat intr-un loc adecvat, la urnbrii dar nu prea rece, 2--3 zile. Fermentatia face s.9 aparli o aroma care amintegte pe cea de trandafir. poi se usucii din nou frunzele mliruntite $i prin aceasta parfumul se p iede , dar revine daca se inchid din nou intr-o cutie de tablii etangg.

- ZMEURUL (Rubus idaeus L.) . I

Contine pi& la 7% zahh-, adic5 gluco- zii $i lwulozii, cu. foark mici cantitati de zaharozft, d iveqi acizi organici, i n principal acid citric $i cantitliti mai mici sau

- ,

urme de .acid malic $i formic, precum $i de acid salicilic, probabil_ sub form5 de salicilat de metil, pectin5 etc.

Virtuti. Zmeura este rlicoritoare.

Se folosegbe sub -form5 de sirop, care se preparft din sucul de fructe $i ate mult mai plgcut data acesta nu este fermentat, deci dacri este proasplit extras, adhugin- du-i zahar ceva mai putin decft dublul greuatii sale. Siropul de zmeuri se ial vara cu apri de la gheat6 sau d w r proas- plit5 atunci cind este vprba de bolnavi cu febrA. Impreung cu cel de coadze, este unul dintre siropurile cel mai des falsifi- cate - cu coloranti artificiali $i acid citric sau tartric din comert. U n sirop bun d s zmeur5, preparat i n cask este u n ade- vrirat deliciu. Ca fruct de sezon, zmeura este $i un excelent desert. Este bung contra constipatiei, pentru reumatici $i dis- peptici.

. Florenbi~na Nestor (dupli El Diosc6rldes Renovado)

UN VEAC' DE LA REORGAMZAREA STUPARTTULU~ ROMANESC DE VEST IN SOCIETATEA APICOLA BANAVANA

(continuare din pag.. 28) '

- noire sisteme de stupi : Da- dant-Blatt, Layens g f cel bdndtean. Tot Gh. Andray- a #st cel c a r e a introdus ps ru prima oar6 stupdritul pastoral 3n partea de vest a tdrii, sprijlnit fifnd de u n alt mare stupar din Sinicolaul Mare : Sava Leo- poev (1878-1942). Pentru realizdrile obtinute i n or- gadzarea gi dezvoltarea a- piculturii din zon6, la re- . coman_darea consilierulud a- pic01 Dr. Florin Begnescu, Ministerul Agriculturii $i Domeniilor din vremea a- ceea, Gh. Andray a fost nu- n i t apicultor propagandist a1 regiunii de vest.

La progresul apiculturii bdndtene gi-au adus u n a- port insemnat y i o seami de activigti, ca : Prof. univ. ing. C. Martinovici, prof. I. Andronescu, L. Kopf! invdtdtor Virgil Amandz din Bucovdt, Seraflm Po- pescu din Lugoj, Barbu I - oan din Camnsebey, Corw- lan Murgu din Ilidia, Au- re1 Dancen din Prilipdt, precum y i foarte multi alti stupari anonimi, datdritli cdrora a fost posibil ca, trecind peste toate vicisitudinile celor doud rdzboaie mondiale ce au decimat On mare md- surd potentialul apicol, totugi sd se ajungd ca fn a- nul 1943, Societatea Apicold Bdateand sd aibd Dnscri~i

u n numdr de 1689 membrii, stuparilor activi.

Dupd cel de a1 doilea rdz- boi mondial, datoritd reor- ganizdrii profunde impuse, Societatea ApZcold Bdmifea- nii a aderat la Societatea Central6 de apiculturli din pucureyti, astfel luind sfir- git existenfa sa de organi- zatie apicold de sine stdtd- ioare, .purtdtoare a destine- lor stupdritului romiinesc de vest pe arcul de legdturd dintre secolele a1 XIX-lea g i a1 XX-lea.

Fie ca exemplul de dd- ruire a1 inaintagilor apkul- turii traditionale sd dBinuie peste timpuri spre hznc,; T i propb~irea stupiiritulut romiinesc.

DOCUMENTAR APICOL

Klartan qi Apistan OMOLOGAREA OFICIALA A MEDI- CAMENTELOR

Omologarea .sau neomologarea remediilor apicole reclam5 acordul a patru o- f icii independente, intercantonale sau f e- derale. Este vorba de Oficiul international a1 medicamentelor .OICM), d t Oficiul federal a1 sSnlt5tii publice (OFSP) gi de Oficiul veterinar federal (OVF), Sectia apicol3, FAM (Liebefeld, nefiind compe- tent5 decit pentru examinarea eficacitstii $i pfntru iaspectele tehnice).

Este incontestabil c5 solicitantul, cel mai adesea fabricantul sau . revinz5toru1, este cel ce are rolul major. El pune in migcare procedura de omologare. Deja la acest nivel, deciziile foarte importante intervin c5ci nici o autorizatie nu va fi cerut5 pentru un produs care prezint5 un oarecare ~ u n c t slab sau alt5 Rzerv5.

- Penrtu a elibera o autorizatie, trebuie indeplinite map multe exigenfe, iat5-le pe cele mai importante : - produsul trebuie sti se dovedeasc5 e- ficient (sti distrug5 varroa) ; - nu trebuie s i fie dguniitor pentru gazd5 ; - nu trebuie s& prezinte nici un p e r i d pentru om, animale sau mediu ; - substanta activa trebuie cunoscuta. - nu trebuie sil sumin& nici un efect secundar intimiat ; - trebuie stabllite limitele de €olerant5 ale ieziduurilor ; - trebuie s5 f i f a t atestat Pn mai mul= te laboratoare ; - experiente pe teren trebuie sii de-

m ~ s t r e z e c5 rgspunde eatisficiitor exigentelor practice ; - f o m a sub care se prkinta substanta activl (formula) trebuie declarata ; - dozarea trebuie stabilia cu precizie ; - conditiile de stocare, conditionare, conservare (data limitg) trebuie cunoscute ; - reelele de distribuire trebuie defi- nite ; - in unele cazuri particulare, elimina- rea controlatti trebuie reglementatg.

Lista exigentelor este mult mai sever3 Este c a u l p e n h remediile apicole c5ci dacti siinstatea umani poate fi implicatit. apicultorul intrg f n contact cu produsul fn timpul tratamentului $i mierea este un p r d u s a l h e n t a r (cu exigente ridicate).

Folbex VA, Perizin, Apitol, Formacid, Illertissner Platten, Apistan $i Bay varol (in' ordinea cronologic5 a omoolgSrli) au

indeplinit . deci aceste conditii. Fiecare autorizatie este provizorie . $i trebuie rein- noit5 txriodic. 'Ea este refuzat5 . dac5 exist5 motive bine fondate. Instructiunile de utilizare s h t restrictive. Modificarea lor trebuie s5 fie testatii. Retelele lor de ,distribuire sint reglementate ; medicamen- tele contra epizootiilor cu declarare 6bli- gatorie ii parvin apicultorului prin veteri- narul cantonal $i inspectori.

PROPR~ETATILE $1 D O Z A R ~ API- STAN-ULUI $1 KLARTAN-ULUI In timpul cercet5rii utili&rii Apista-

n-ului, problemele doz5rii $i ale naturi suportului (benzi dip PVC) erau foarte importante. Benzile sint rezultatul final a1 unei lungi serii de cercet5ri. Cind se introduc doui benzi noi de Apistan h- tr-o populatie normal&, exist5 siguranta c5 o cantitate regulat5 $i constant5 suficientg de materie activl va efi eliberatg in tot timpul tratamentului prescris. Dup5 utilizare, r5mine relativ mult5 materie ac- tiv5 in benzile care sInt dup3 aceea scoa- se gi arse la temperaturi ridicat5. Subs- tanta activti restant5 este asffel distrus5 f g d & lase reziduuri nelinivtitoare.

Se elibereaz5 in stup doar a zecea p a r k aproximativ din 1600 miligrame de subs- tant3 activ5 continut5 In dou5 benzi in cursul m u i tratament conform prescriptii- lor. Adicg aproape la fel cu 150 miligrame de Klartan eliberate in cursul unui tratament dupl metoda descris5 de Max An- derhub (in Schweizerische Bienen-zeitmg 9/91, p. 502). Totugi Klartan-ul este hidrosolubil $i siibstanta activ5 nu este elibe- rat& nici In mod regulat, nici in m5sur3 suficient5.

Nici un h h i c a n t , nici un vtnzhthl. in- termedbr nu a cerut autorizatie pentru Klartan, d c i ca mqlic-arnent veterhar, nici CEI p r d m fitosanitm. C a produs an- tivarroa, el mu este nici testat, nici mun- tat. ' F i m prodiwc3tuare n u 4 n a e pen- ~ T U vinzare #in tElveW ei mu-$ asurn5 nici o respomabili~tate pentru eventualde pagube sau efecte secmdare., INU exist5 nici o Hat5 din surs5 sigur5 d e r i t a a r e ka eficient5, toleranti, a n d d e aplicare, dozare, conservare, sto@are, eliminare. Toate recomandkiie relative h aceasta aint eco- uir de rekte de cas5 neexaminate.

Klartan gi Apistan sint douh preparate fundamental diferite. Ambele, este adev5- rat, contin fluvalinat ca materie activi, dar formulele lor sint diferite, Klartan-ul

este complet hidrosolubil datoria unui a- ditiv (un emulgator) care nu dispare in timpul uscririi ; astfel, mvalinatul revine in solutie imediat ce intrB in contact cu urniditatea. Aceasta Pnseamnil fluvalinatul continut in Klartan s e dizolv5 in miere, dar nu $i cel continut in Apistan.

Nimeni nu gtie cum se comport6 cu a- deviirat kfartan-ul pe suport (din lemn, benzi din iut5). Este probabil c6 la inceput o mare cantitate de materie activli este eli~beratri $i dupri putin timp ea scade mult Diferitele esente de lemn se com- para diferit in timpul impregn5rii prin imersiune. Alte variatii intervin in functie de grosime $i formri. Rezult5 o incertitudine cmsiderabilri in privinta eliber6- rii substantei active din lemnul impreg- nat ; o astfel de incertitudine este exclusg cu benzile de Apistan din plastic, care sint standardizate $i calibrate.

In afara motivelor cunoscute (reziduuri, pericol pentru mediu, dezvoltarea rezis- tentei, toxicitate pentru pqti) , avem mai ales prWup6ri pentru lnodul de aplicare, dozare, manevrare grqi ta (dilutie, um- plere, stocare), liberul acces la produse neautorizate, eliminare. h plus, multe problerne ~Bmin deschise in privinta efectelor pe tennen indelungat $i a efectelor secundare.

In Elvetia, serviciul d e sriniltate apicolri si-a stabilit oraane de control a1 e~izoo- tiilor. Pentru a combate maladiile, afpicul- torul este sustinut profesional $i adesea $i material f n mare mrisur5 de c6tre serviciile veterinare $i inspectori. Statul i$i a- sum& o p a r k din sarcini $i responsabili- Gti. Dar aceasta il obligg sil participe $i la alegerea medicamentelor de utilizat.

Potrivit articolului 24.1 din decizia privitoare la epizootii, din 15 , decembrie 1967, produsele cle cambatere a varroozei sint supuse procedurii de omologare. In caz contrar, nu pot fi pnse in circulatie sau in vinzare.

Potrivit punctului 11 2 din direcfivele de combatere a varroozei din 15 martie 1990, utilizarea d e p r d u s e neautorizate oficial este interzisa. Astfel, utilizarea Klartan- ului este oficial prohibit&

Tot ,,valsul" autorizavilor oficiale nu este un scop in sine. El este cerut de lege $i constituie o protectie pentru apicultor,

- consumatorul de mfere, albine gi mediul inconjuriitor. Fat5 de conceatenii ng t r i , trebuie sri respecam aceasta in mod con- $tient ai far6 constrjngeri.

Se poete ca serviciile de omologare s6 fie severe $i, in unele cazuri particulare, prea prudente. Dar este in interesul publicului $i nu p e n h a-i tracasa pe api.- cultori $i pe altii comparativ cu alte t a l , Elvetia s-a dovedit rnai rapid5 $i mai li-

6

berala decit Germania $i Statele Unite in privinta omologiirii produselor Apistan $i Bayvarol ; totul depinde cu ce se com- parli.

Fat5 de substantele active cum sint fluvalinatul sau flumetrinul, este nevoie de prudent6. Nu este numai o chestiune de incredere, dar inainte de toate o chestiune de cunqtinte $i experiente. Cind atitea date ~tiintifice lipsesc, a r trebui sB fie clar cS nu se poate 15sa cale libera trata- mentelor cu Klartan. ,,Eficient& $i mun- cii p*inriu cum cere Max Anderhub, nu trebuie s6 fie singurele criterii. Numai a- ceste obiective a r fi periculoase $i, prea simplu, a r putea 56 j n s e v e vedere limi- tat6 $i comoditate.

Acum c6 Apistan $i Bayvarol sint auto- rizate, nu mai exist$ intr-adevar nici un motiv sii se utilizeze ?legal Klartan. Di- ferenta de pret nu justific6 riscurile. Din contr6, pierderea increderii publicului (consumatoni de miere) a r putea avea consecinte financiare catastrofale pentru apiculturg. - . .

Prelucrare de .Liliana BRE- TOTEAN dup& G. . Biihl- mann, din revista ,,Jour- nal suisse d'apieulture"

1-2/1992)2, pag. 29.

romania apicola 1992 nr.9 septembrie

Documents

dml cd vor pune fn adevdr

siuni n u n c fmpsdecd

n i d a e wccxaide

p h t e melifere

tori d e scrierf apicole

t d n l smhiderap

o scard cit mat largd

rapt i n practtcd dodnta