relatia dintre 2 personaje in basm
TRANSCRIPT
-
7/23/2019 Relatia Dintre 2 Personaje in Basm
1/3
lon
Creangi
publicatin
revista
tema
inilierii.
marcheazi
intrarea
fabulosului,
dar
mai
se
ncheie
prin
omenesc;
dar
to$
acegtia
sunt
umor gi onTitate; ap
dar
personaj
lipsit
de
din
gregeli$
concepfia
popularl
ticilogie,
SpAnul
are
bunitatea.
de
invificel
Cele
,,fiu|
craiulu{',
wezinul
personaie
directi:
,,Fiul
o*
sebagd
u
filnthftf
,
;
sup,
Roq
a
SpAnesE
de
ea,
dar,
onert
a
eroului,,ueG
dar qi
de
ordin
social
orr
al
cdldtoriei
inifiatie
Context
,Pooestea ui Harap-Alb" de Ion Creangi esteun basm cult, publicat in
ista
,,Conoorbiri
iterare"
in
arlull877.
Paradigma mentor
-
invildcel fundamenteazd
intreaga istorie a devenirii
gi
este
reprezentati
simbolic
prin tema inifierii.
hrifierea
este genera-
de
nevoia
unui
parcurs
spiritual,
in
urma cdruia
cel inifiat
capete
acces a
rea lumii
gi
la descoperirea sinelui.
Mentorul este desdrizdtorul
ui cdtre sine al discipolului.
1.llustrarea a
patru
elemente de structuri
gi
de compozilie ale bas-
mului,
semnificative
pentru
realizarea relaliei dintre cele doui
per-
sonaje din basmulcult studiat
{de
exemplu:
acfiune, conflict,
relafii
temporale
gi
spafiale,
incipit, final, telurici
narative, perspectivd
narativd, registre stilistice,
limbal'u I
personajeiCIr
etc.)
Titlul
sugereazi
tema basmului:
mafurizarea mezinului craiului. Concret,
croul
parcurge o
avenfuri eroici
imaginard, un drum al
mafurizirii,
pentru
dobAndirea
unor
valori morale
gi
etice. Motivele
narative specifice sunl su-
perioritatea
mezinului, cdldtoria
supunerea
prin viclegug, muncile, demas-
carea
iuficdtorului
(SpAnul),
pedeaps4
cdsitoria.
in basm, simetria
incipit
-
final se rcalizeazi
prin formule tipice
(formula
inifiald:
,,Amu
cicd
era odatil', formula
finald:
,,qi
a
linut
aeselia ni tntregi,
gi
crm mai
ine
tncil'),
caremarcheaz{.intrarea
gi
iegirea
din fabulos.
Precizate
fir incipit, coordonatele acfiunii sunt
vagi, prin atemporalitatea
gi
aspalialitateaconvenfei:
,,Amu
cicderaodatdintr-o
ard
un crai,care
aoea rei
fcciori".
Actiunea
se
desfigoari linear, prin
inlSnfuirea
secvenlelor
narative, res-
gecti
modelul structural al basmului
qi implici prezenfa elementelor supra-
rturale. Conflictul
dintre bine
gi riu
se
ndreie prin victoria forfelor binelui.
Este
amplificat
procedeul
compozilional
al triplicdrii
in
cazul probelor pe
crre
eroul
le are de trecut.
Sunt
prezente cifre si obiecte
magice.
Personajele
oameni,
dar
gi
,rti@e
himericd' avAnd comportament
omenesc)
hdeplinesc,
prin raportare la
erou,
o serie de functii
(antagonist,
ajutoare,
do-
rtori),
ca
n
basmul popular,
dar sunt
individualizate mai ales prin limbaj.
Limbajul naratorului
gi
al personajelorse caracterueazd
prin
umor
(apar
diminutive
cu valoare
augmentativ|-
,,buzigonre",
,bduturicd";
utnt
incluse
ceracteriziri pitoreqti - portretul lui Gerild, al lui Ochile etc.) gi oralitate
ftecvenfa
proverbelor, a zicdtorilor
introduse in text prin expresia
,,oorba
Go":
,,Vorba
ceea:
").Registrele stilistice popular,
cal
gi
regional conferd originalitate
limbajului artistic, prin integrarea unor
Ermeni
gi
expresii
populare, regionalisme
onetice sau
exicale.
urn4l.iet
hO&Ahz
4i
4tu1
lll. Eseu
rivitor
a
relalia
dintre
doui
personaje
dintr-unbasm ult
studiat
83
-
7/23/2019 Relatia Dintre 2 Personaje in Basm
2/3
9ftuul-
n&
fifa#*
LdLL"
hlAlni,tta
eu 9pntrul
2. Prezentarea statutului social,
psihologic,
moral etc. al fiecirub
dintre
personajele
alese
Harap-Alb este
protagonistul
basmului,
firtruchipare a
binelui dar
es[
un erou atipic de basm, deoarece este
lipsit de insugiri
supranaturale,
fiind
construit
realist, ca
o
fiinli
complexi,
care nvafi din
gregeli
gi
progreseazl
Nici antagonistul
(Sp6nul)
nu esteunul tipic,
firtrucAt nici
el
nu
are
atribrr
te miraculoase, nefiind un zmeu sau un animal fabulos. Dimpohiv5, con-
struclia
realisti a personajului reflecti concepfia
populard
despre omul
riu
care este
,,insemnat",
ceea ce
poate motiva psihologic ticilogia acesfuia, r>
tmcAt
il
supune
prin viclegug pe
eroul
imatur. tr
plus,
deoarece
,riutatea-
lui il pune pe tAndr in situalia de a-qi dovedi calitiEile,
SpAnul
are
rolul
unui
,pedagog
rdu" in
scenariul
nilierii lui Harap-Alb.
Statutul iniflal al eroului este cel de neinifat. Mezinul craiului este
naiv, ru
gtie
si distingn adevirul de
minciuni,
sd
vadi
caracterul unui om dincolo &
aparenfe.Are nevoie de experienfavieFi spre a dobAndi
nfelepciune.
Sedeo*
begtede frafi snt, nci de ainceput, prinbunitate, calitate rlspldtitd de sfaturih
SfinteiDuminici,
dupi ce o miluiegte cuunban. Degi are calitiSlenecesareunui
viitor impirat, in viziunea autorului, acestea u sunt evidenfiate de la incept&
ci
gi le
descoperi prin intermediul probelor la care este supus, c6nd
dovedegE
generozitate,
prietenig respectarea
urnmAntului,
curaj,
responsabilitate.
Numele
Harap-Alb
semnificd sclav-alb,
rob
de origine nobild, dar
gi
con-
difia de invifice| faptul de a fi supus inifierii, transformirii.
Cele trei iposta-
ze, sugerate de numele lui, corespund in plan
compozifionaf
celor
trei etape
ale
drumului inifiatic: la trceput
-
,,ful
uaiulu{', mezinul
naioul),
pe parcursul
cilitoriei
-
Harap-Alb
iwdfdcelul),
a sfArgit impdratul
iniliatul).
3. Evidenlierea
prin
doui episoade/citate/secvente comentate a
modului in care evolueazi
relalia dintre cele doui
personaje
Eroul basmului parcurge
un
drum al initierii, la finalul
cdruia trebuie sl
treaci intr-un plan superior
de existenfd.
Dupi ce
se desparte
de
tatil siu, care i spune
sd se
ereascd
de omul spAn
gi
de omul
rog
criiqorul
se
rdticegte fir pddurea-labirint.
Incalci
sfatul dat de
tati
(interdictia)
qi
gi
ia
drept
ciliuzi un
span,
care
dd
dovadi de viclenie
gi
i
se aratd de trei ori sub diferite infiFgdri,
acest apt conducAndu-l pe
erou la
naiva concluzie
c6.,,aiasta-i
lara
spilnilof'.
in
episodul coborArii in fantat
a, naratorul surprinde lipsa de
experien{i a
tanerdui,
prin caracterizare
directd:
,Fiul
craiului, bobocn
felul
fru la trebi le
aieste,
e
potrfuegte
phnului gi
se bagd n
fdntdnil'.
Naivitatea
tAnirului face
posibili
supunereaprin
viclegug.
Antagonistul (riuficitorul)
il inchide pe
t6nir in fantane
qi
ii cere, pentru
a-l lisa in viafi, sd acdsdrimb de identitate, si devini robul luiqisd jure ,,pe
asculiqulpalogului" (sugestie
a unui cod
al conduitei
cavaleregti) i-i dea
as-
cultare
ntru
toate,
,pind
c6ndaa muri
gi
inr aa?naia",
ondifionare
paradoxa-
ld.,
dar care arati qi
modul
de eliberare.
De asemenea,
SpAnul i di fiului
de
crai numele
de Harap-Alb.
84
Prin
urs
-&
opozi
-rhgi,
cin
Dintne
P
|in
faPte,l
Aiunfi
k
;robe:
adut
qan tot,
q
F|nr
ctc*
d6'
4uE
krtnr
e
bcare,
p
tsrrantul
l:
intoa
I.le),
il &
I
reie
cap
atdind
oara
pe
Eroul e
*
dulce,
tcia
pal
l. Susf
mul
pntl
in
ogini
heso),
e
&rcni
im1
in
relal
grsels ca
,3
@tenr
Concl
kin
un
aaznaz{
livitate,
t
rla
nive
-
7/23/2019 Relatia Dintre 2 Personaje in Basm
3/3
etc.
al f iecdruia
d binelui,
dar
este
supranafurale,
fiind
el nu are
atribu-
Dimpotrivd, con-
despre
omul
rdu
acestuia,
n-
deoarece
;61)tatea"
are rolul
unui
.raiului
este naiv,
nu
unui
om dincolo
de
:elepciune.
Se deose-
:ispldtitd
de
sfaturile
,
it;tile
necesare
unul
jnliate de la furceput,
c6nd dovedegte
-:.onsabilitate.
nobild,
dar gi
con-
,:ii.
Cele rei
iposta-
ral,
celor
trei
etape
.;:t
ul),
pe parcursul
: intul).
r te
cornentate
a
.
cAruia
rebuie
sa
-
-,=ca
e
omul
spAn
-.rlci
sfatul
dal
de
.
-rc-ld
e viclenie
si
-,rndu-l
pe
erou la
,--:
de
experientd
a
':lul
sdu a
trebi
de
:..r
t6ndrului
face
-,
si ii
cere,
pentru
. Iui si sd jure ,,pe
:esti)
sd-i
dea
as-
:.
-)nare
paradoxa-
:ul
ii
di fiului
de
Prin
urmare, protagonistul
gi
antagonistul se construiescpe baza
unei se-
:ii
de
opozifii
dintre
bine
qi rdu:
om de onoare
ticdlos,
om de origine nobild
-
slugd,cinstit
-
necinstit.
Dintre
procedeele e caracterizare
ndirectd,
se utilizeazdcaracterizarea
:rin fapte, imbaj, relafii
cu alfe personaje,
ume.
Ajungi
a
curtea ui Verde-Impirat, SpAnul
l
supune
pe
Harap-Alb la trei
-.robe: ducerea,sdldlilor" in GrddinaUrsului, aducerea ielii cerbului, ,cu
.tp
cu ot,
ssabdtute
u pietrescutnpe, umse gdsesc"
i
a
fetei mpdratuluiRog
Ftuw
-.entru
cXsitoria SpAnului.Mijloaceleprin careeroul trece
probele
,or
de mira-
--.rlos,
jutoarele aleavAndputeri supranafurale.
Pentru
erou, aducerea
etei
Impiratului
Rog
a SpAneste cea mai
dificild
rcercare,
pentru ci pe drum se
ndrdgostegte
e ea, dar, onest, gi respectd
rrdmAntul
icut
gi
nu-i mirturisegte
adevirata sa
dentitate.
La intoarcerea a Verde-impdrat, ata,
,o
armazoand"
cu
puteri
suprana-
.-rrale),
il
demascd e SpAn, arecredecd
Harap-Alb
a divulgat secretul
qi
taie capul. De fapt,
,,rdutatea"
SpAnului
l
dezleagd e erou de
urdmAnt
*:mn
cd
nifierea ste ncheiati, iar rolul
,,pedagogului
du" ia sfArgit.
Calul
l
noard
pe SpAn,aruncAndu-l din
inaltul cerului.
Eroul este nviat de fatd cu ajutorul obiectelormagice (,,treismicele e
.1r
dulce,apdoie qi apdmoartdde undesebat munlii tn capete"
;
el reintrd in
,'
rsesia
aloqului
qi
primegte dsplata:pe
fata mpdratului Roggi
mpdrdfia.
4 .Susginerea
t te iop in i idespre
modul in
careo ideesau ema bas-
ffiului cult studiat se
reflect* n
evohrtia elatiei dintre celedoui
personaje
in
opinia
me4
protagonistulesteo
intruchipare a
,,omului
de
soibun"
(G.
C5-
:',escu),
roul
,,vrednic",
care
nvafi din
greqeli
gi
se mafurizeazd
pentru
a
-:r-eni
mpdrat.
In
relalia mentor
-
invdficel, antagonistuleste un
,,rdu
necesar",
dupd
--'usele alului: ,,qiunii caacestiaunt trebuitori e umechteodatd,entrucdfac
oaftEfl.id
prindd
q minte"
Concluzie
Prin
urmare, perechea ntagonist protagonist,specificdbasmului, se con-
':nzeazd
in,,povestea" lui Ion
Creangd
n
opozilia de ordin
moral
viclenie
-
,ivitate,
dar
gi
de
ordin
socialom de rAnd/slugi mincinoasd fiu de
crai/print
:
la nivelul
simbolic al cdlitoriei
initiatice n raportul mentor
-ft:rvdfdcel.
85