Raport eveniment

„Anticorupția: ce rol pentru universități?”

Introducere

Dezbaterea cu tema „Anticorupția: ce rol pentru universități?” a fost organizată de Asociația Studenților de la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării (ASPFC) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (UVT) și a avut loc luni, 10 octombrie, în intervalul orar 14:00 – 16:00, în Amfiteatrul A01 al UVT.

Evenimentul a adresat necesitatea unei abordări integrate aliniate la practicile internaționale în ceea ce privește optimizarea rolului deținut de universități pe dimensiunea educațională a agendei anticorupție.

Dezbaterea a permis preluarea viziunii unor actori educaționali și actori sociali interesați cu privire la oportunitățile și provocările în materie de consolidare a capacităților în domeniul învățământului superior pentru investigarea științifică și furnizarea de soluții acționabile la problema corupției ca provocare societală.

Contextul dezbaterii l-a reprezentat atât schimbarea de paradigmă (accent pe prevenție și educație) propusă de Noua Strategie Națională Anticorupție 2016-2020, cât și bunele practici internaționale relative la dimensiunea educațională a agendei anticorupție.

Temele abordate în cadrul dezbaterii au avut în vedere: oportunitatea proiectării unui curriculum academic unitar de anticoruptie și constituirea de task force-uri academice interdisciplinare ce să integreze aportul mediului neguvernamental cu scopul de a produce recomandări de politici publice acționabile pentru gestionarea fenomenului corupției.

Evenimentul s-a concretizat în prezentul Raport de Eveniment, care include o trecere în revistă a punctelor de vedere exprimate de către participanţi în cadrul dezbaterii. Agenda evenimentului (etape de desfășurare, elemente de comunicare, participanți, puncte de vedere și recomandări formulate)

Etapa ANTE-EVENIMENT Contactarea speaker-ilor/vorbitorilor (au fost contactați 16 experți, dintre care au confirmat participarea 11) || Invitarea participanților din auditoriu (membrii comunității academice a UVT - studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre universitare) || Transmiterea comunicatului de presă către mass media locală

Etapa de DESFĂȘURARE EVENIMENT

Evenimentul a reunit 60 de participanți în auditoriu (reprezentând studenți ai specializărilor de licență Administrație Publică, Științe Politice, Relații Internaționale; masteranzi ai programului Politici Publice și Advocacy; membri ai organizațiilor studențești ASPFC și OSUT; cadre universitare UVT; reprezentanți media locală) și 10 invitați speaker/vorbitori din partea mediului academic, neguvernamental și mass media; reprezentanți instituționali și ai unor centre ce cercetare, experți politici educaționale, după cum urmează:

Prof.dr.Robert Reisz – decan Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul UVT, specialist în statistică educațională și sisteme educaționale Conf.dr.Corina Ilin – președinte Comisia de Etică a Universității de Vest din Timișoara, psiholog Conf.dr.Mihaela Tomiță – Facultatea de Sociologie și Psihologie din cadru UVT, comisar șef de poliție Conf.dr.Mădălin Bunoiu – Prorector Strategie de cercetare, dezvoltare şi inovare ştiinţifică al UVT Lect.dr.Alexandru Jădăneanț - director Departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul UVT, avocat Lect.dr.Claudia Cristescu - Departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul UVT, politolog Drd.Raluca Colojoară – cadru didactic asociat, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, doctorand în Drept Viorel Preoteasa – director Centrul de Politici Publice al UVT, expert politici educaționale, cercetător Melania Cincea – jurnalist, Ziarul Timpolis Cristian Bratu – Asociația Pro Democrația, Clubul Timișoara (opinie scrisă formulată și transmisă organizatorilor) Bogdan Crișan – președinte Organizația Studenților din Universitatea de Vest Timișoara/OSUT

Dezbaterea a fost moderată de Dana Țurcan, președinte ASPFC, masterand al programului Politici Publice și Advocacy, coordonator al proiectului „Școala de Anticorupție”. Evenimentul a debutat cu o intervenție a Danei Țurcan relativă la justificarea organizării dezbaterii pe tema optimizării rolului deținut de universități în promovarea educației anticorupție și a cercetării științifice a fenomenului. Au urmat prezentările realizate de speaker-ii invitați și discuții deschise cu participanții din auditoriu pe marginea acestora. Vorbitorii au fost invitaţi la microfon într-o ordine stabilită prin tragere la sorţi, structurându-și intervențiile într-o limită de 7 minute și formulând răspunsuri punctuale la 4 întrebări:

Puncte de vedere exprimate de participanți (in extenso)

Conf.dr.Corina Ilin – președinte Comisia de Etică a Universității de Vest din Timișoara, psiholog

Contribuția mediului academic la demersurile anticorupție se poate materializa într-o serie de intervenții specifice fundamentate pe cerința consolidării unei culturi a integrității la nivel preuniversitar și universitar: - Participarea universităților la programe ori proiecte de educație de etică și anticorupție, dezvoltate în

colaborare cu organizații neguvernamentale, adresate mediului preuniversitar, oferind un cadru de formare a cetățeniei responsabile prin activarea unor atitudini si comportamente sociale de tipul integritatii, onestitatii, legalitatii, disciplinei.

- Replicarea programului postuniversitar „Consiliere etica in scoli” (ofertat de Facultatea de Sociologie si Psihologie din cadrul UVT) și la nivelul altor instituții de învățământ superior din țară, respectiv organizarea unui program similar în materia avertizorilor de integritate din mass media și instituțiile publice.

Abordarea programului postuniversitar „Consiliere etica in scoli” este una integrată și interdisciplinară, fiind bazată pe adaptarea modelului oferit de teoria sistemului ecologic al dezvoltării a lui Urie Bronfenbrenner. Grupul țintă îl reprezintă persoanele cu studii superioare care doresc să se formeze în vederea îndeplinirii atribuțiilor de consilieri de etică din școli. Într-o primă etapă, cursul se adresează profesorilor și directorilor din învățământul preuniversitar. În perspectivă, cursul postuniversitar poate fi adaptat și pentru formarea consilierilor și avertizorilor de integritate din alte instituții publice (administrația publică locală și fiscală) ori instituții mass media.

- Nevoia de rigoare, etică, integritate și imparțialitate în cercetarea științifică: promovarea unei culturi a

integrităţii în domeniul activităţii academice este nu doar un deziderat, ci o obligativitate morală, urgentă şi necesară.

Incidența cazurilor de plagiat degradează climatul de integritate al universităților, fiind o amenințare la adresa reputației instituțiilor academice, a valorii diplomelor și produselor de cercetare-inovare. Frauda în educație și cercetare compromite calitatea mediului academic și relevanța evaluării cunoștințelor prin tolerarea cazurilor de plagiat în cercetare și de copiat la susținerea examenelor. Potrivit profesorului american de psihologie comportamentală, Dan Ariely, există tendința naturală de a trișa/înșela, iar răspunsul la întrebarea Cum să-i facem pe oameni să trișeze mai puțin? este: să reamintim normele și codurile morale în momentul tentației; să nu ne bazăm pe cunoștințele implicite (că studenții ar ști ce este plagiatul), ci să repetăm în mod constant informația până când ne asigurăm că a fost internalizată și asumată. În acest sens, devine necesar un mai mare interes direcționat înspre cercetarea teoretică și empirică a integrității academice, a proceselor de management al calității în structurile academice. - Un curriculum universitar unitar de etică și integritate ar trebui să integreze – la nivelul disciplinelor din

planul de învățământ – o perspectivă interdisciplinară a problematicii: perspectiva filozofică (educaţia bazată pe conştiinţă, valori, principii, etica universală, dileme etice); perspectiva juridică (cadrul juridic de asigurarea a integrităţii în România; coduri etice vs. coduri juridice; fenomenul corupţiei – concept, prevenire, combatere; managementul riscurilor de corupţie în organizații); perspectiva culturală (factori culturali și orientări valorice ce pot explica acceptarea socială a corupției și toleranța ridicată față de corupție în anumite societăți); integritatea din perspectiva psihologiei personalităţii; perspectiva economiei comportamentale (comportamente lipsite de onestitate, necinstea și înșelătoria, aspecte sociale ale necinstei, forţe raţionale implicate în analiza cost-beneficiu ce induce un comportament necinstit); perspectiva devianței organizaționale (comportamente contraproductive în organizații).

- La nivel preuniversitar, oportunitatea unui curriculum de anticorupție se justifică prin construirea unei culturi a integrităţii școlare bazate pe valori etice, precondiție a unei societăți bazate pe valori şi principii etice („Aşa cum este şcoala românească astăzi, aşa va fi societatea românească mâine”).

Prof.dr.Robert Reisz – decan Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul UVT, specialist în statistică educațională și sisteme educaționale

- Contribuția mediului academic la demersurile anticorupție se poate materializa în adaptarea continuturilor si practicilor pedagogice din invatamantul universitar în sensul localizării oportunităților de încorporare naturală în curriculum a conținuturilor educaționale care să facă referire la corupție, în contextul

specific al unor discipline. Așadar, nu este necesară proiectarea unui curriculum de etică și anticorupție, fiind suficientă integrarea temei în discipline deja existente în planurile de învățământ ale diferitelor specializări.

Spre pildă, tema educației anticorupție poate fi legată de educația pentru libertate ca formă de empowerment prin activismul civic (capacitarea studenților de a reacționa împotriva corupției, curajul de a respinge și a acționa împotriva corupției) și awareness raising (conștientizarea riscurilor și sancțiunilor practicilor ilicite atrage scăderea rentabilitatea angajării în fapte de corupție etc.)

- Curriculum-ul ascuns (hidden curriculum, null curriculum) este o practică educațională mai eficientă decât un curriculum formal de etică și anticorupție, deoarece permite transmiterea de valori, norme, principii prin calitatea experiențelor din mediul de învățare/instruire/educație: ambianța de moralitate din universitate (climatul de integritate), modele comportamentale (cadrele universitare ca repere de probitate morală), sistemul de recompense și sancțiuni (valorizarea competenței și sancționarea fraudei academice). Așadar, cultura organizațională în care are loc școlarizarea universitară influențează în mod relevant socializarea tinerilor și sistemul valoric al acestora: universitatea poate contribui la demersurile anticorupție, fiind ea însăși necoruptă prin dezvoltarea unei culturi de etică la nivel organizațional.

Viorel Proteasa – director Centrul de Politici Publice al UVT, expert politici educaționale, cercetător

- Contribuția cercetării universitare la fundamentarea și elaborarea de politici publice relevante la nivel societal (materializarea cercetării în propuneri de politici publice care să reglementeze funcționarea instituțiilor publice și interacțiunile dintre acestea și cetățeni în termeni de legalitate, integritate și distribuire echitabilă a bunăstării).

- Contribuția cercetării din științele sociale la expunerea „strategiilor de ocolire” de neconformare la reguli, norme legale sau etice, prin identificarea pattern-urilor comportamentale ce guvernează funcționarea practicilor și instituțiilor informale slăbind statul de drept și generând un nivel suboptimal de funcționare a acestuia.

Centrul de Politici Publice al UVT derulează proiectul „Evaluarea școlilor doctorale” ce își propune construirea unui instrument de monitorizare a școlilor doctorale care să permită atât identificarea strategiilor de ocolire a standardelor de calitate și normelor de etică în cercetare (plagiat, falsificarea datelor cercetării, construirea după modelul ISI a unor jurnale românești), cât și evaluarea incidenței acestora prin indicatori robuști care să cuantifice calitatea școlilor doctorale din România.

Bogdan Crișan – președinte Organizația Studenților din Universitatea de Vest Timișoara/OSUT

- Introducerea unui curriculum academic de anticorupție la nivelul mai multor specializări, nu doar la facultățile de științe sociale, și ar trebui implementat în colaborare cu ONG-uri de profil spre a include metode de educație nonformală care, de regulă, sunt mai „atractive” pentru tineri și mai ușor de internalizat

- Comisii de etică verticale și proactive care să se implice în mod autentic și cu bună credință în soluționarea sesizărilor și, implicit, în construirea unui climat de integritate la nivelul instituțiilor de învățământ superior

Lect.dr.Alexandru Jădăneanț - director Departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul UVT, avocat

- Adaptarea continuturilor si practicilor pedagogice din învățământul preuniversitar românesc în sensul proiectării unui curriculum de etică și anticorupție implementat în mare măsură prin utilizarea metodelor activ-participative de educație non-formală și prin apel la cazuri practice exemplificatoare (spre pildă, înregistrări ale unor flagrante din spețe de corupție ce au făcut obiectul unor anchete judiciare).

- Preluarea modelului instituțional al Agenției Federale Germane pentru Educație Politică și Civică (Bundeszentrale für politische Bildung): adaptată la contextul românesc, o asemenea structură instituțională ar putea opera, pe de o parte, ca furnizor de programe și scheme de formare (competenţe, cunoştinţe de specialitate, metode de predare) a cadrelor didactice în domeniul educației de legalitate și

anticorupție și, pe de altă parte, ca furnizor de strategii curriculare, activități și materiale educaționale care să dezvolte cunoaştere şi înţelegere • capacităţi şi aptitudini • atitudini şi valori în materia culturii de legalitate și statului de drept.

Bundeszentrale für politische Bildung (bpb) este o autoritate publică federală, plasată în subordinea Ministerului de Interne german și a cărei structură organizațională include un Director, un Comitet Executiv, un Consiliu Științific și 5 Departamente ce funcționează ca grupuri de lucru specializate pe următoarele domenii: mass media/jurnalism, educație non-formală, educație civică în școli, educație în materia statului de drept și a administrației publice, planning educațional și proiectare curriculară. Prioritățile tematice ale bpb avute în vedere spre a fi incluse în curriculum, precum și în toate activitățile derulate direcționate înspre mediul preuniversitar, se referă la subiecte controversate, de actualitate și specifice atât pentru agenda publică germană, cât și relevante la nivel internațional (mediu, politici sociale, drepturile omului, extremism și fundamentalism, securitate națională, migrație, mișcări sociale etc.). Așadar, misiunea bpb este aceea de a adapta, în mod constant, conținuturile de învățare și metodele de predare la nevoile informaționale și educaționale ale elevilor. În acest sens, bpb este responsabil cu cercetarea și proiectarea curriculum-ului preuniversitar de educație democratică. Activitățile specifice ale bpb mai includ:

o Elaborează materiale educaționale pe teme politice, sociale, economice concepute pentru diferite grupe de vârstă

o Elaborează strategii de film literacy și media pedagogy, formulând recomandări de includere a filmelor tematice în procesul educațional

o Furnizează instituțiilor de învățământ preuniversitar materiale audiovizuale adaptate disciplinelor de educație civică și democratic

o Dezvoltă softuri educaționale utilizabile în procesul didactic o Organizează sesiuni de training în materia metodelor de predare a educației democratice destinate cadrelor

didactice o Realizează proiecte destinate jurnaliștilor locali, ținând cont de calitatea acestora de formatori de opinie și de

responsabilitatea lor în promovarea principiilor democratice o Derulează activități de social media pentru a stimula un dialog deschis și orientat către problemele publice:

canal Twitter unde experții bpb răspund întrebărilor politice ale elevilor; platforma bpb.de/dialog unde utilizatorii pot iniția discuții, pot formula comentarii pe marginea unor postări și pot dialoga între ei și cu experții pe temele de pe agenda publică actuală; platformele pb21.de și werkstatt.bpb.de oferă produse de educație digitală și conectează cadrele didactice ce predau educație politologică și civică.

Melania Cincea – jurnalist, Ziarul Timpolis

- Optimizarea rolului deținut de universități pe dimensiunea educațională a agendei anticorupție trebuie, în mod necesar, să includă demersuri instituționale și mecanisme preventive și punitive autentice împotriva fraudei academice, în speță a plagiatului.

Actualmente, în mediul universitar românesc, persistă o formă de opacitate maximă față de „impostura” academică; reprezentanții mediului univesitar nu manifestă deschidere față de semnalele de alarmă trase de mass media cu privire la cazurile de plagiat sau alte probleme de corupție din sistemul educațional. Se impune un rol mai proactiv al Comisiilor de Etică de la nivelul universităților, în sens de autosesizare și verificare în regim de maximă celeritate și fără dublu standard a cazurilor de fraudă academică.

Conf.dr.Mihaela Tomiță – Facultatea de Sociologie și Psihologie din cadrul UVT, comisar șef de poliție

- Valorificarea măsurilor propuse de Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 relative la: introducerea unor noțiuni elementare de drept și etică în programa școlară, respectiv înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate. Asemenea măsuri de natură preventivă (mai ales de „prevenție timpurie” în cazul educației preuniversitare) vor putea contribui la stimularea valorizării în rândul tinerilor a culturii de legalitate și a comportamentelor asociate.

- O autentică coaliție de reformă în lupta împotriva corupției ar trebui să își aibă nodul gordian universitatea. Potrivit practicii internaționale, contribuția cercetării științifice la demersurile anticorupție are în vedere două dimensiuni: cercetarea integrității publice și integritatea/etica cercetării. Pentru a avea legitimitate, investigarea științifică a corupției va trebui să se realizeze în cadrul oferit de activarea unor centre de cercetare formate din echipe interdisciplinare (drept, politologie, socio-psihologie, științe economice, științe administrative) în măsură să livreze produse științifice obiective și acționabile (instrumente de monitorizare a impactului costurilor corupției, indicatori de măsurare a bunei guvernanțe

și de evaluare a sistemului de integritate publică) pe care să se fundamenteze viitoarele politici publice și strategii anticorupție.

Conf.dr.Mădălin Bunoiu – Prorector Strategie de cercetare, dezvoltare şi inovare ştiinţifică al UVT

- Replicarea la nivelul tuturor centrelor universitare românești a practicii - inițiate în 2013 de Universitatea de Vest din Timișoara – de încheiere a unui protocol cu Direcția Generală Anticorupție. Printr-un asemenea protocol, se are în vedere atât un control al gestionării şi cheltuirii banilor publici ai universităților, cât și un număr TelVerde disponibil pe site-ul instituţiei de învățământ superior, unde studenţii pot denunţa eventualele fapte de corupţie, iar profesorii au posibilitatea să reclame dacă a existat vreo încercare de mituire.

- În materia fraudei academice, universitățile trebuie să acționeze nu atât cu reactivitate (ca urmare a unor presiuni mediatice, de pildă), ci mai degrabă cu proactivitate (autosesizare și descurajarea acestor practici prin campanii de promovare a culturii de integritate) și, evident, în termeni procedurali. De asemenea, o campanie națională de promovare a culturii de integritate se justifică și prin nevoia de a populariza și sedimenta ideea că intervențiile de descurajare a fraudei academice nu anvizajează exclusiv doctoratele, ci și tezele de licență, dizertațiile de master, toate categoriile de lucrări studențești produse pe parcursul studiilor universitare, precum și falsificarea datelor (statistice) cercetării.

Cristian Bratu – Asociația Pro Democrația, Clubul Timișoara

- Curriculum-ul ascuns vs. Curriculum formal de anticorupție: educaţia informală pro-integritate – pe bază de modele şi exemple de conduită – are întâietate în raport cu educaţia formală anti-corupţie – bazată pe transmiterea şi acumularea de cunoştinţe teoretice. o Descurajarea subculturii corupţiei şi încurajarea culturii de legalitate şi integritate în rândul tinerilor se face pe

baza internalizării unor modele de conduită preluate din exemplele oferite de adulţii pe care aceştia îi respectă, nu informativ prin transferul de cunoştinţe cu privire la bune practici în domeniul combaterii corupţiei. Universitatea este un spaţiu social cu potenţial de educare pro-integritate, dar consider că acest potenţial se referă la socializarea permanentă a tânărului cu toţi actorii mediului universitar, aspect ce depăşeşte cu mult limitele spaţiale şi temporale ale actului de predare la clasă.

o Proiectarea şi implementarea unui curriculum academic anticorupţie este un demers ce poate fi benefic, dar nu înainte de a corecta mesajul opus transmis de spaţiul universitar prin educaţia informală anti-integritate inoculat studenţilor prin modelele de conduită a corpului profesoral şi a celui administrativ – şefi de departament, decani, rectori (tolerarea practicii copiatului în examene şi a lucrărilor de seminar plagiate, acordarea de note de trecere studenților chiar dacă nu îndeplinesc standardele academice de promovare, perpetuarea practicii universităților de a emite diplome de absolvent pentru studenții a căror slabă pregătire în domeniul profesional specific facultăţii urmate este dublată şi de lipsa gândirii critice şi de lipsa coerenţei lingvistic-discursive)

- Presiunea sistemică pro-cantitate (presiunea economică exercitată asupra universităților de a raporta la final de ciclu un număr cât mai mare de studenţi şi un număr cât mai mare de absolvenţi)

Presiunea de a produce un număr mare de absolvenţi prin înşelarea standardelor academice, este o presiune sistemică, iar aceasta îşi are originea în legislaţie, nu la nivelul cadrelor didactice. Corelarea finanţării invăţământului terţiar cu criterii cantitative (număr de studenţi şi număr de absolvenţi) este posibil să aibă efecte secundare negative asupra calităţii procesului educaţional în ansamblu. De aceea, pentru înlăturarea presiunii sistemice pro-cantitate, este necesară realizarea unei analize pe legislaţia actuală, în vederea modificării ei, cu privire la locul şi rolul principiului competitivităţii economice în sistemul de educaţie.

Lect.dr.Claudia Cristescu - Departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul UVT, politolog

Contribuția mediului academic la demersurile anticorupție se poate materializa în două categorii de intervenții specifice: (A) contrastarea practicilor corupte intrasistemice - din sectorul universitar; (B) alinierea la tendințele internaționale în materia consolidării capacităților în domeniul învățământului superior atât pentru proiectarea de curriculum anticorupție, cât și pentru investigarea științifică a corupției, cu scopul de a produce politici publice și recomandări acționabile pentru gestionarea fenomenului.

(A1) Probleme intrasistemice

La nivelul instituțiilor de învățământ superior, cercul vicios al corupției este alimentat de două tipuri de agenți: actorii educaționali (cadrele universitare și managerii instituției academice) și beneficiarii serviciilor educaționale (studenții). Tranzacțiile corupte sunt motivate de faptul că, pe piața educațională, diplomele sunt comoditățile furnizate de universități, iar decizia studentului de angajare in fapte de corupție este relaționată cu motivația de a obține diploma ce îi va facilita accesul pe piața muncii; circumstanțele ce favorizează tranzacția coruptă sunt relaționate, de regulă, cu cererea de mită din partea profesorului ca formă de condiționare a promovării examenelor.

Incidența corupției la nivelul universităților se materializează și în alte forme specifice ce degradează climatul de integritate: deficit de transparență decizională în materia managementului resurselor financiare ale insitutiei (distribuirea arbitrară a

resurselor instituționale către bugetele facultăților) și a alocării fondurilor proiectelor de cercetare

managementul carierei/resurselor umane: practici arbitrare în susținerea concursurilor pe post didactic; angajare și

promovare nu (doar) în baza competențelor, ci și a favoritismelor accesul la educație: încălcarea procedurilor de admitere, evaluare și finalizare a studiilor; schimbarea statutului de student-

taxă la cel de student-buget în baza unor criterii selective și netransparente; condiționarea promovării examenelor de

obligativitatea achiziționării unor cursuri/cărți ale profesorilor titular; modificarea notelor semestriale înscrise în catalogul

electronic de personalul de la secretariatul facultăților

frauda în educație și cercetare: compromiterea calității mediului academic și a relevanței evaluării cunoștințelor prin

tolerarea cazurilor de plagiat în cercetare și de copiat la susținerea examenelor.

Incidența corupției la nivelul universităților reflectă eșecul mecanismelor existente de monitorizare, audit, transparență, calitate, responsabilizare instituțională în a asigura integritatea procesului educațional și de cercetare.

(A2) Soluții

- Proiectarea și implementarea unui sistem eficient de integritate la nivelul organizațiilor academice, preluând practica universităților italiene privind instituția responsabilului cu prevenția corupției (Responsabile della prevenzione e della repressione della corruzione e dell’illegalit{) care, în baza legilor L190/2012, D.lgs. 39/2013 și D.P.R. 62/2013, elaborează și monitorizează respectarea planului de prevenție a corupției (Piano della Prevenzione della Corruzione) și colaborează cu membrii Comisiei de Etică a universităților.

- Antamarea unei campanii naționale de promovare a culturii integrității academice (menite să stimuleze calitatea procesului de predare-învățare și cercetare) prin inițiative instituționale de conștientizare ce intră în categoria publicității sociale.

- Adoptarea unui plan de acțiune național în conformitate cu recomandările Consiliului UE, adoptate la 1 decembrie 2015 (14853/15 RECH 296), cu privire la necesitatea punerii în aplicare a principiilor de integritate a cercetării în statele membre prin: promovarea rețelelor de integritate a cercetării (cum ar fi Rețeaua europeană a birourilor de integritate a cercetării) și a activităților de formare pe baza principiului „formarea formatorilor”, pentru a atinge un grad mai ridicat de coerență a practicilor de integritate a cercetării în Europa intensificarea eforturilor în ceea ce privește exercițiile de învățare reciprocă și schimbul de bune practici în domeniul integrității cercetării și educației reforme instituționale și elaborare de strategii de reducere a factorilor ce favorizează abaterile din domeniul cercetării, punând accentul pe stimulente pozitive pentru promovarea calității cercetării definirea și punerea în aplicare a politicilor de promovare a integrității cercetării și de prevenire și abordare a abaterilor din domeniul educației și cercetării

(B1)Dimensiunea educațională a agendei anticorupție: tendințe și practici internaționale

inițierea unor programe de studii (Austria, Italia, UK, Spania, Germania) și cursuri universitare de profil (SUA, Australia, Ungaria, Polonia, Suedia)

constituirea de centre (European Research Centre for Anti-Corruption and State-Building, TRANSCRIME Joint Research Centre on Transnational Crime, Sussex Centre for the Study of Corruption, Programa interuniversitario en Cultura de la Legalidad, Corruption Research Center Budapest , Quality of Government Institute, Government Transparency Institute, Center for the Advancement of Public Integrity, Public Integrity and Anti-corruption at Griffith University, Corruption Research Network, Korruptionswissenschaftler, Tools

and Resources for Anti-Corruption Knowledge, Academic Working Group on Anti-Corruption, Basel Institute on Governance, Southeast Europe Leadership for Development and Integrity, Regional Anti-corruption

Initiative, Anti-Corruption Research Network etc.) și proiecte colaborative de cercetare (ANTICORRP,

DIGIWHIST etc.) orientate atât către investigarea cauzelor, mecanismelor, percepției corupției, cât și către elaborarea de instrumente de monitorizare a impactului costurilor corupției, indicatori de măsurare a bunei guvernanțe și de evaluare a sistemului de integritate publică pe care să se fundamenteze viitoarele politici publice ori strategii anticorupție localizate și comprehensive

consorțiul universitar internațional „Compostela Group of Universities”, reunind 68 de universități-membre semnatare ale „Declarației de la Poznan” ce propune implementarea curriculum-ului de etică și anti-coruptie în instituțiile de învățământ superior

„Inițiativa Academică Anticorupție” (Anti-corruption Academic Initiative/ACAD) a Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) au redactat un document conținând Recomandări prin care propun instituțiilor de învățământ superior asumarea responsabilității includerii în curriculum-ul universitar a conținuturilor educaționale de anticorupție

fenomenul corupției ca provocare societală globală menționată în Horizon2020 – Programul cadru pentru cercetare și inovare al UE (European Comission, Horizon 2020 Work Programme 2016 – 2017: 13. Europe in a

changing world – inclusive, innovative and reflective Societies, p.46. European Comission, Expert Advisory Group recommendations on 2018-2020 Work Programme Horizon 2020: Societal Challenge 6 Europe in a changing world – Inclusive, innovative and reflective societies, p.39. European Comission, Horizon 2020 Work Programme 2016 – 2017: 14. Secure societies – Protecting freedom and security of Europe and its citizens, p.25)

(B2)Adaptarea la tendințele internaționale în materia consolidării capacităților în domeniul învățământului superior, atât pentru proiectarea de curriculum anticorupție, cât și pentru investigarea științifică a corupției prin contribuția substanțială a științelor sociale.

În România, o serie de documente interne (Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, Strategia anticorupție în educație, Strategia CDI 2014-2020, EDU2025) pot oferi cadrul necesar pentru optimizarea rolului deținut de universități în promovarea culturii de legalitate, construirea de valori şi dezvoltarea de capacităţi necesare pentru a forma poziţia critică fata de corupţie, prin constientizarea consecintelor negative ale subculturii coruptiei.

SNA 2016-2020. Măsuri: Introducerea unor noțiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa școlară; Înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate. Strategia anticorupție în educație. Măsura 4.2. Cresterea gradului de educatie anticoruptie la nivelul tinerei generatii: „În termeni de dezvoltare durabilă, promovarea integrității în societatea românească nu se poate realiza fără asigurarea unei bune educații anticorupție la nivelul tinerei generații, precum și fără informarea, implicarea și contribuția activă a beneficiarilor serviciului educațional și a societății civile”. Strategia CDI 2014-2020. CAPITOLUL 3. Obiectivele generale şi specifice ale Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020. SUBCAPITOLUL 2: Obiective specifice. OS3. Concentrarea unei părţi importante a activităţilor CDI pe probleme societale, pentru dezvoltarea capacității sectorului CDI public de a solicita şi adopta rezultatele cercetării şi de a răspunde unor teme legate de provocările globale de importanţă pentru România. EDU2025. 1.2.Responsabilitatea socială şi civică a universităţilor: „universitatea ca un loc de angajament faţă de drepturile civile, justiţie socială şi reforme”; „Universităţile depind de societăţi, dar şi prefigurează societăţile. Vrem astăzi o societate (…) a oamenilor competenţi şi responsabili, ce respectă reguli, inclusiv reguli de minimă morală?”; „Se pare că nu se dă destulă atenţie ideii că în cadrul universităţii nu se produc doar tehnologii şi forţă de muncă, ci se formează oameni, indivizi ce alcătuiesc, o parte activă a societăţii.”; „Universitatea poate fi evaluată în funcţie de o serie întreagă de indicatori, însă doar evaluând componenta «valori» se poate observa în ce grad universitatea este capabilă şi disponibilă să preia şi să rezolve problemele deschise din societate.”

Concluzii și recomandări (en bref) Recomandările participanților în privința contribuției mediului academic la demersurile anticorupție au vizat două categorii de intervenții specifice:

I. Soluționarea problemelor intrasistemice ale sectorului universitar (practici corupte; frauda academică)

Încheierea unui protocol cu Direcția Generală Anticorupție la nivelul tuturor centrelor universitare românești (TelVerde pentru denunțarea faptelor de corupție, de către studenți, sau a tentativelor de mituire, de către cadrele universitare).

Proiectarea și implementarea unui sistem eficient de integritate la nivelul organizațiilor academice, preluând practica universităților italiene privind instituția responsabilului cu prevenția corupției (Responsabile della prevenzione e della repressione della corruzione e dell’illegalit{) care, în baza legilor L190/2012, D.lgs. 39/2013 și

D.P.R. 62/2013, elaborează și monitorizează respectarea planului de prevenție a corupției (Piano della Prevenzione della Corruzione) și colaborează cu membrii Comisiei de Etică a universităților.

Plan de acțiune național în conformitate cu recomandarea 14853/15 RECH 296 a Consiliului UE privind necesitatea punerii în aplicare a principiilor de integritate a cercetării în statele membre (elaborare strategii de reducere a factorilor favorizanți ai abaterilor din domeniul cercetării; promovare rețele de integritate a cercetării; exerciții de învățare reciprocă și schimb de bune practici în domeniul integrității academic).

Înlăturarea presiunii sistemice pro-cantitate prin realizarea unei analize pe legislaţia actuală, în vederea modificării ei, cu privire la locul şi rolul principiului competitivităţii economice în sistemul de educaţie.

Campanie națională de promovare a culturii integrității academice prin inițiative instituționale de conștientizare ce intră în categoria publicității sociale.

Mecanisme preventive și punitive autentice împotriva fraudei academice: un rol mai proactiv al Comisiilor de Etică de la nivelul facultăților și universităților, în sens de autosesizare, verificare în regim de maximă celeritate și fără dublu standard a cazurilor de fraudă academică (doctorate, teze de licență, dizertații de master, toate categoriile de lucrări studențești produse pe parcursul studiilor universitare, falsificarea datelor cercetării).

II. Consolidarea capacităților în domeniul învățământului superior pentru proiectare de curriculum anticorupție și pentru investigarea științifică a corupției

Instituționalizarea unor programe postuniversitare de „Consiliere etică în școli” adresate profesorilor și directorilor din învățământul preuniversitar, respectiv adaptarea acestora și pentru formarea consilierilor și avertizorilor de integritate din alte instituții publice (administrația publică locală și fiscală).

Valorificarea măsurilor propuse de Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 relative la: introducerea noțiunilor elementare de drept și etică în programa școlară; înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate.

Investigarea științifică a corupției în cadrul oferit de activarea unor centre de cercetare formate din echipe interdisciplinare (drept, politologie, socio-psihologie, științe economice, științe administrative) în măsură să livreze produse științifice obiective și acționabile (instrumente de monitorizare a impactului costurilor corupției, indicatori de măsurare a bunei guvernanțe și de evaluare a sistemului de integritate publică, expunerea „strategiilor de ocolire” ce guvernează funcționarea practicilor informale slăbind statul de drept și generând un nivel suboptimal de funcționare a acestuia) pe care să se fundamenteze viitoarele politici publice și strategii anticorupție.

Afilierea universităților românești la consorțiul internațional „Compostela Group of Universities” în vederea semnării „Declaratiei de la Poznan” relativă la implementarea curriculum-ului de etică și anti-coruptie în instituțiile de învățământ superior.

Alinierea universităților românești la recomandările și standardele cerute de Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), prin „Inițiativa Academică Anticorupție” (Anti-corruption Academic Initiative/ACAD), cu privire la asumarea responsabilității includerii în curriculum-ul universitar a conținuturilor educaționale de anticorupție.

Preluarea modelului instituțional al Agenției Federale Germane pentru Educație Politică și Civică (Bundeszentrale für politische Bildung): adaptată la contextul românesc, o asemenea structură instituțională ar opera, pe de o parte, ca furnizor de programe și scheme de formare (competenţe, cunoştinţe de specialitate, metode de predare) a cadrelor didactice în domeniul educației de legalitate și anticorupție și, pe de altă parte, ca furnizor de strategii curriculare, activități și materiale educaționale care să dezvolte: cunoaştere şi înţelegere • capacităţi şi aptitudini • atitudini şi valori în materia culturii de legalitate și statului de drept.

Adaptarea continuturilor si practicilor pedagogice din învățământul preuniversitar și universitar, fie în sensul proiectării unui curriculum de etică și anticorupție implementat cu aportul ONGurilor de profil și prin utilizarea metodelor activ-participative de educație non-formală; fie în sensul localizării oportunităților de încorporare naturală în curriculum-ul existent a conținuturilor educaționale care să facă referire la corupție, în contextul specific al unor discipline.