REGNUL PROTISTA

� Cuprinde cele mai simple eucariote

� Sunt in general acvatice

� Nutritia:

� Fotoautotrofa - algele

� Heterotrofa - se hranesc cu bacterii, cu alte celuledin categoria protistelor sau cu resturi organice

suspendate in apa

Caractere generale

� Cele mai multe specii sunt unicelulare, unele coloniale

� Au nucleu individualizat si numeroaseorganite celulare

� Miscarea se realizeaza cu ajutorul cililorsi flagelilor de pe membrana celulara , aceste organite avand si rol de receptoripentru diversi stimuli din mediul extern

� Respiratia celulara este anaeroba la formele primitive, dar predominant aeroba la majoritatea speciilor

� Reproducerea:

� Asexuata prin diviziune

� Sexuata

Clasificare

� Organisme extrem de diverse grupate in 3

categorii:

� Protiste cu caracter de animal – protozoare

� Protiste cu caracter de plante - alge

� Protiste cu caracter de fungi – mixomicete sioomicete

Protozoarele

� Cuprind 4 filumuri:

� Sarcodina

� Zoomastigina

� Ciliophora

� Sporozoa

Filumul SARCODINA

� Cuprinde amoebele� Se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor –

expansiuni citoplasmatice formate la periferiacitoplasmei

� Ex: Amoeba proteus - populeaza apele dulcise hraneste cu alte protozoare si bacterii� Amoebe marine: radiolarii si foraminiferii –

prezinta o capsula rigida formata din siliciuin care este inchis continutul celulei

� Naegleria fowleri – prima amoeba incriminata in producereameningoencefalitelor

� Entamoeba histolytica – amoeba parazitacare provoaca afectiuni gastrointestinale la om dar poate parazita si alte organe(plamanii, ficatul)

Amoeba proteus (amoeba)

Filumul ZOOMASTIGINA

� Cuprinde protozoare care au atasati la suprafata celulei unul sau mai multi flageli

� Flagelii au rol in miscare; propulsareacelulei este rezultatul miscarilor de pendulare sau de biciuire a apei

� Exemple:

� Trypanosoma – gen cu reprezentantiexclusiv paraziti (Trypanosomagambiense provoaca boala somnului sieste transmisa prin musca tete)

� Giardia intestinalis paraziteazaintestinul multor animale printre care siomul; este lipsita de mitocondrii

� Euglena este un eucariot acvatic cu nutritie mixta (fotoautotrofa siheterotrofa)

Trypanosoma gambiense

Filumul CILIOPHORA

� Cuprinde protozoare heterotrofe care au ca organite de miscare ciliiprezenti pe toata suprafatamembranei

� Reproducerea sexuata se realizeazaprin conjugare

� Exemple:

� Paramoecium – ciliate reniformecu siruri de cili dispusi in spirala sicare le confera viteza mare de deplasare

� Vorticella este un ciliat in forma de palnie care foloseste cilii pentrunutritie Paramoecium bursaria (pantofiorul)

Filumul SPOROZOA

� Cuprinde protiste imobile

� Se inmultesc prin spori

� Sunt exclusiv parazite

� Plasmodium - gen care cuprinde cateva

specii ce provoaca malaria; boala se

menifesta prin frisoane si febra, este

transmisa prin tantarul anofel si provoaca

distrugerea globulelor rosii

PROTISTE CU CARACTER DE PLANTE

� FILUM CHRYSOPHYTA-cuprinde alge aurii si diatomee-depoziteaza grasimi

-contin clorofila a, c si carotenoizi-diatomeele au perete celular cu siliciu

Actynocylus sp.

� FILUM PYRROPHYTA

-cuprinde alge cu flageli

-depoziteaza amidon

-unele sunt heterotrofe

-contin clorofila a, c, carotenoizi si peridinina

-perete celular cu platose frumos ornamentate

Peridinium sp.

� FILUM CHLOROPHYTA - alge unicelulare

-cuprinde alge cu flageli

-depoziteaza amidon

-perete celular celulozic

-contin clorofila a si b

-au vacuola contractila

Halosphaera minor

Protiste cu caracter de fungi

� Cuprinde organisme unicelulare care traiesc

in soluri umede, pe substraturi organice aflate

in descompunere

� Pot fi saprofite sau parazite pe plantele de

cultura

� Multa vreme au fost considerate apartinand

regnului Fungi

Filumul MYXOMYCETES

� Se numesc si mucegaiuri mucilaginoase

� Provin din celule flagelate care fuzioneaza formand un sincitiu –masa citoplasmatica in care se afla mai multi nuclei

� Exemplu: Physarium

� Sincitiul, in conditii neprielnice, (diminuarea hranei) formeazasporangi din care sunt eliberati in mediu sporii; din acestia se formeaza mici celule amoeboidale care vor fuziona refacandsincitiul

Physarium (mucegai mucilaginos)

sincitiu

Diferentiereasporangilor

Filumul OOMYCETES

� Se numesc si mucegaiuri de apa

� Formeaza agregate celulare cu

aspect de filamente

� Celulele au un singur nucleu si au

un perete scheletic celulozic

� Se inmultesc sexuat diferentiind

gameti flagelati

� Exemple: Saprolegnia – mucegaiulapelor

Phytophora – organism parazit ce provoaca mana cartofului

Saprolegnia sp.

Infectie cu Phytophora la cartof

Importanta protistelor

-participa la intretinerea ciclurilor biogeochimice

ca producatori, consumatori si

descompunatori

-au rol de filtre ale mediului inconjurator

-fertilizatori pentru sol

-intra in alcatuirea planctonului

-protistele fotoautotrofe contribuie la

oxigenarea mediului si constituie producatorii

primari in ecosistemele acvatice

Importanta economica:

Efecte negative:

-produsi toxici eliminati in mediu

Efecte pozitive:

-materie prima pentru industria celulozei si hartiei

-obtinerea mediilor de cultura pentru laborator (agar)

-principii active pentru medicamente si produsecosmetice

Diatomeele formeaza roca numita diatomita utilizatain ind vopselelor, a filtrelor si ca adaos in compozitiapastei de dinti.

REGNUL FUNGI

� Cuprinde organisme eucariote imobile, heterotrofe

� Toate speciile sunt parazite sausaprofite

� Traiesc pe orice substrat organic dacaacesta nu este total lipsit de apa (apa, sol, arbori in descompunere)

� Au corpul vegetativ format din:

-o celula sferica sau ovala(drojdiile);

-hife = una sau mai multe celulefilamentoase ramificate care se impletesc si formeaza o masacompacta� miceliu.

Dupa structura materialului nuclear hifele pot fi:

� Haploide (nucleul cu un singur set de

cromozomi)

� Diploide (nucleul cu un doua seturi de

cromozomi) si Dicariotice (cu doi nuclei in

celula)

� Unicelulare cu structura de sincitiu

� Multicelulare

Peretele celular al fungilor

� nu contine celuloza

� contine substante specifice: chitina si ergosterol;

Substanta de rezerva ce se depune in celule –glicogenul;

Reproducere:

� Asexuata – prin fragmentare, diviziune directa, spori asexuati;

� Sexuata – spori sexuati;

Sporangele = organul in care se diferentiaza sporii

sexuati.

Regnul FUNGI cuprinde:

� Filum Chytridiomycota

� Filum Zigomycota

� Filum Ascomycota

� Filum Bazidiomycota

FILUM CHYTRIDIOMYCOTA

� Cuprinde reprezentantipredominant acvatici, prevazuti cu flageli

� Reproducere prin sporiasexuati si sexuati

� Peretele celular continechitina si celuloza

Synchytrium endobioticum(raia neagra a cartofului) – parazit ce provoacanegii cartofului

FILUM ZIGOMYCOTA

� Cuprinde fungi terestri

care elibereaza spori in

atmosfera umeda

� Structura de sincitiu

� Formeaza spori de

rezistenta – zigospori;

Rhizopus stolonifer

(mucegaiul negru de

paine)

FILUM ASCOMYCOTA

� Cuprinde cele mai raspanditesi numeroase specii de fungi

� Prezinta hife septate

� Prezinta sporange in forma de sac numit asca

Aspergillus sp. si Candida sp. care provoaca diferite maladiila om;

Sacharomyces cerevisiae(drojdia de bere) – pentruobtinerea alcoolului;

Penicillium sp. – pentruobtinerea antibioticelor

FILUM BAZIDIOMYCOTA

� Cuprinde fungii cei maiavansati din punct de vedereevolutiv

� Miceliile sunt formate din hifemulticelulare

� Se inmultesc prin spori produsiintr-o formatiune cubica –bazidie

� Cuprinde specii comestibile:

Agaricus bisporus

Pleurotus ostreatus

Boletus edulis (manatarca sauhribii)

IMPORTANTA FUNGILOR

� Speciile saprofite:

– grup important de descompunatori care asiguracircuitul materiei in natura.

-sursa de hrana sau sunt utilizate pentru producereade antibiotice, alcool, vitamine, citostatice s.a.

-contribuie la realizarea procesului de digestie (genuriale filumului Chytridiomycota)

� Speciile parazite:

-determina diminuarea productiilor agricole

-produc boli la plante si animale

-declanseaza reactii alergice la om

� Ascomicetele si bazidiomicetele formeaza

simbioze (asocieri) cu plantele superioare =

micorize

� Genuri de fungi care realizeaza micorize:

Auricularia si Tuber

Realizeaza micorize: muschii de pamant,

coniferele si plantele cu flori;

Plantulele de Orchidaceae nu se pot dezvolta

decat cu ajutorul fungilor.

LICHENII

� Nu constituie un regn

� Combinatie intre regnul Fungi si Protista

� Sunt asociatii simbiotice intre fungi si alge

� Traiesc pe sol, stanci, scoarta copacilor farasa fie paraziti; sunt adaptati sa suporte foartebine uscaciunea

� Fungii – specie de ascomicete saubazidiomicete = componenta heterotrofa

� Alga – specie clorofita sau cianobacterie = componenta autotrofa

� Clasificare – dupa morfologie:

-licheni frunzosi

-licheni crustosi

-licheni tufosi

� Inmultire:

-prin fragmentare

-prin izidii si soredii

� Importanta:

-erodeaza stancile contribuind astfel la formareasolului pentru instalarea altor organisme � “pionieriivegetatiei”

-reprezinta excelenti bioindicatori pentru poluare

REGNUL PLANTE

� Plantele - organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe;

- prezinta perete celular

- sunt lipsite de mobilitate fiind fixate de substrat

-miscarea plantelor se realizeaza princrestere;

Clasificare (dupa diferentierea tesuturilor conducatoaresi a organelor vegetative):

-plante avasculare: algele pluricelulare si Filum Briophyta

-plante vasculare: Filum Pteridophyta si Spermatophyta(Gimnosperme si Angiosperme)

PLANTELE AVASCULARE

Algele pluricelulare – organisme acvatice

fotoautotrofe;

- corpul vegetativ = tal;

4 grupe de alge in functie de tipul pigmentilor

asimilatori:

� Alge verzi

� Alge rosii

� Alge brune

� Alge aurii

FILUM CHLOROPHYTA

� Cuprinde algele verzi

Caracteristici structurale si functionale:

� Celulele au perete celulozic

� Contin amidon ca substanta de rezerva

� Contin pigmenti de clorofila a si b

Spirogyra sp. (matasea broastei) – tal pluricelularfilamentos neramificat;

Cladophora sp. (lana broastei) – tal pluricelularfilamentos, ramificat;

Ulva sp. (salata marii) – tal pluricelular latit;

Volvox sp. – tal colonial

FILUM RHODOPHYTA

� Cuprinde algele rosii

(pigmenti carotenoizi:

ficoeritrina si ficocianina)

� Specii care populeaza

marile calde;

Chondrus crispus

Chondrus crispus

FILUM PHAEOPHYTA

� Cuprinde algele brune

marine

Nereocystis luetkeana

Sargassum sp.

Nereocystis luetkeana

Sargassum sp.

FILUM BRYOPHYTA

� Cuprinde specii din planteacvatice adaptate la mediulterestru

� Traiesc pe uscat dar au nevoiede apa pentru reproducere

� Corpul briofitelor este un talpluricelular

� Celulele au perete celular faralignina

� Corpul briofitelor este diferentiatin rizoizi, tulpinite si frunzisoare� tesuturi cu rol de aparare sitesuturi fundamentale

sporogon

spori

seta

tulpinita

frunzisoare

rizoizi

Polytrichum commune

(muschiul de pamant)

� In lipsa unui corp veritabil, absorbtia apei si a sarurilor minerale se face pe toata suprafatacorpului

Alternanta de generatii la briofite este reprezentata de:

� O stare haploida – gametofit – care produce gameti;

� O stare diploida – sporofit – care produce spori;

Faza diploida este total dependenta de cea haploida,

fiind incapabila de autofotosinteza.

Inmultire:

� Asexuata prin fragmentare si propagule

� Sexuata prin spori produsi in organe reproducatoare

pluricelulare.

CLASA HEPATICATAE(hepatice)

- aceste briofite au simetriebilaterala

- prezinta rizoizi unicelulari sipluricelulari

Marchantia polymorpha (fiereapamantului)

Bryophyta cuprinde 3 clase: Hepaticatae, Anthocerotatae, Bryatae.

CLASA ANTHOCEROTATAE

- cuprinde briofite cu morfologie aparte

- pe tulpinita se formeaza o coloana de tesut in forma de filament in capatul careia se diferentiaza sporii;

Phaeoceros laevis

CLASA BRYATAE(muschii propriu-zisi)

- grupul cel mai numerossi cel mai studiat dintrebriofite

- cuprinde muschi cu simetrie radiara

- se remarcapredominanta rizoizilorpluricelulari

Sphagnum cymbifolium(muschiul de turba)

Importanta briofitelor

� Descompunatori ai organismelor moarte

� Imbraca suprafata stancilor creand conditii

pentru dezvoltarea altor organisme

� Impiedica eroziunea solului

� Mentin umiditatea solului

� Bioindicatori pentru schimbarile ecosistemului

� Constituie adaposturi pentru insecte si hrana

pentru multe specii de animale

PLANTELE VASCULARE

� Plante superioare caracterizate prin

diferentierea tesuturilor conducatoare (trahei

si traheide)= traheofite.

� Plante caracterizate prin diferentierea

organelor vegetative, corpul plantelor se

numeste corm = cormofite.

� Cuprinde doua filumuri:

� Filum Pteridophyta

� Filum Spermatophyta

FILUM PTERIDOPHYTA

� Cuprinde ferigile, grupaprimelor plante vasculareaparute pe Pamant

� Sunt in general planteterestre, unele specii suntadaptate la mediul acvatic(pestisoara- Salvinianatans)

� In zonele temperate preferalocurile umede siumbroase.

� Cormul ferigilor este format din radacini adventive, rizomi subterani si frunze mari dublu penat-compusenumite fronde.

� La unele specii radacinita si frunzele nu suntdiferentiate (Rhynia).

� Vasele conducatoare lemnoase sunt traheidele.

� Pteridofitele nu formeaza flori si nici seminte.

� Reproducere:

� Asexuata - spori produsi de sporofit in organe

pluricelulare numite sporangi care se dezvolta in structuri de aparare numite sori, situati pe partea

inferioara a frunzelor.

� Sexuata – gameti sexuati diferentiati in gametofit.

Filumul Pteridophyta cuprinde 3 clase:

• Clasa Lycopodiatae

• Clasa Equisetatae

• Clasa Filicatae

CLASA LYCOPODIATAE

� Tulpini taratoare

� Frunze mici dispuse in

spirala in jurul tulpinii

� Sporangii au aspect de

spiculete

Lycopodium clavatum

(pedicuta)

CLASA EQUISETATAE

� Epiderma tulpinii si a frunzelor este bogata in siliciu

� Frunze mici in verticil la nodurile tulpinii

� Sporangii se formeaza pe indivizi diferiti

Equisetum arvense (coada calului)

CLASA FILICATAE

� Frunzele sunt mari,

multinervate, lobate,

de obicei compuse

� Sporangii se

formeaza in sori pe

acelasi individ

Polypodium vulgare

(feriguta)

FILUM SPERMATOPHYTA

� Spermatofitele sunt plante vasculare cu seminte,adaptate la mediul terestru.

Caracteristici:

� Tesuturi vasculare prezente in toate organele plantei

� Reproducerea sexuata este independenta de prezentaapei

� Sporofitul este dominant

� Diferentiaza heterospori (spori sexuati diferiti):

-microspori sau spori masculini (granule de polen)

-macrospori sau spori feminini (sac embrionar)

� Dupa fecundare macrosporii se transforma in samanta

Cuprinde 2 subfilumuri:

� Gymnospermatophyta

� Angyospermatophyta

SUBFILUMUL GYMNOSPERMATOPHYTA

� Cuprinde spermatofite cu seminte neinchise in fruct;

� Datorita prezentei glandelor rezinifere, speciile

acestui subfilum poarta denumirea de rasinoase

� Gimnospermele sunt plante lemnoase (arbori siarbusti)

� Cele mai cunoscute gimnosperme sunt coniferele

� Coniferele au radacina pivotanta, tulpina dreapta siinalta, frunze aciculare, uninerve si persitente(exceptie Larix decidua – zada).

� In structura vaselor conducatoare lemnoase suntprezente traheidele.

� Florile sunt unisexuate, organizate in conuri:

� Conurile masculine - o singura floare si sunt formatedin solzi purtatori de saci cu polen

� Conurile feminine – inflorescente compuse din solzicare poarta ovule descoperite

� Reproducerea este sexuata, polenizarea se face cu ajutorul vantului, fecundatia este simpla

� Samanta este compusa din embrion, mai multecotiledoane si un invelis protector

Subfilumul Spermatophyta cuprinde 5 clase:

� Clasa Cycadatae

� Clasa Ginkgoatae

� Clasa Gnetatae

� Clasa Pinatae

� Clasa Taxaceae

CLASA CYCADATAE

� Cele mai vechi gimnosperme

� Aspect de palmier

� Traiesc in regiuni tropicale si subtropicale

� Tulpina dreapta prezinta cicatrice ale frunzelor

� Frunze penat-compuse sub forma de veriticil la

varful tulpinii

Enchephalartos kosiensis

CLASA GINKGOATAE

� Tulpini inalte (peste30 m)

� Frunze bilobate cu nervatiune bifurcata siforma de evantai

� Fructele au o parteexterna carnoasa

� Plante ornamentale, rezistente la poluare

Ginkgo biloba (arborelepagodelor)

CLASA GNETATAE

� Cuprinde 3 genuri

Welwitschia mirabilis

-traieste in Africa

-trunchiul creste in sol

-frunzele au forma de

fasii late

CLASA PINATAE

� Plante rezistente la frig, vant siseceta

� Frunze aciculare, in general persistente

� Cuprind coniferele: bradul, pinul, molidul, ienuparul, jneapanul s.a.

Abies alba (brad)-frunze pe doua randuri dispuse in

acelasi plan;-frunzele prezinta pe fata inferioara

doua dungi albicioase

Picea abies (molid)-frunze cu varf ascutit dispuse in

spirala pe ramuri

CLASA TAXACEAE

� Cuprinde arbori si arbusticu tulpini drepte

� Nu au glande rezinifere

Sequoia gigantea (arborelemamut)

Taxus bacata (tisa) –prezinta o formatiune

carnoasa de culoarerosie care acopera

samanta - aril

Importanta coniferelor

� Lemnul coniferelor este utilizat in constructii,

industria lemnului, industria celulozei si

hartiei

� Din rasina se extrag substante antifungice si

insecticide

� Din muguri se obtin siropuri expectorante si

stimulatoare anabolizante

� Formeaza paduri cu rol ecologic, multe specii

fiind decorative

SUBFILUMUL ANGYOSPERMATOPHYTA

� Cuprinde plante superioare cu flori si seminteinchise in fruct

� Au vasele conducatoare lemnoase reprezentate de trahei

� Reproducerea este sexuata

Organele de reproducere: floarea, fructul si samanta

La floarea de Angiosperme ovulul este inchis in ovar, sacul embrionar se gaseste in ovul

Fecundatia:

-independenta de prezenta apei si a umiditatii

-este dubla; fuzionarea celor 2 nuclei spermatici cu cele doua componente ale sacului embrionar

Dupa fecundare:

Ovulul � samanta

Ovarul � fruct

Clasificare:

� Clasa Magnoliatae (Dicotiledonate)

� Clasa Liliatae (Monocotiledonate)

CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATE)

Malus pumila (floare de mar)

Familia Rosaceae

Phaseolus vulgaris (fasole)

Familia Leguminosae

Trifolium pratense

(trifoi)

Familia Fabaceae

Vitis vinifera (vita-de-vie)

Familia Vitaceae

Fagus sylvatica (fag)

Familia Fagaceae

CLASA LILIATAE (MONOCOTILEDONATE)

Scilla bifolia (viorea)

Familia Liliaceae

Galanthus nivalis (ghiocel)

Familia Amaryllidaceae

Iris germanica (iris)

Familia Iridaceae

Triticum aestivum (grau)

Familia Poaceae

Cocos nucifera

(arborele de cocos)

Familia Arecaceae

CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATE)CARACTERE GENERALE

� Radacina pivotanta si ramuroasa� Tulpina ramificata nearticulata, cu crestere apicala si in

grosime

� Fascicolele conducatoare sunt distribuite regulat, pe un singur cerc

Radacina la Brassica

rapa (rapita)

Quercus robur (stejar)Ranunculus repens (floarea de leac)

– fascicole conducatoare

� Nervatiunea frunzelor palmata sau penata� Flori pentamere; caliciul si corola sunt diferentiate;

polenizare cu ajutorul insectelor

� In seminte sunt 2 cotiledoane

Frunza la Pelargonium zonale

(muscata)

Samanta la Phaseolus

vulgaris (fasole)

Floarea la Rosa canina

(maces)

CLASA LILIATAE (MONOTILEDONATE)

CARACTERE GENERALE

� Radacina adventiva, fasciculata

� Tulpina neramificata, articulata cu crestere la nivelul

nodurilor; rar creste in grosime

� Fascicole conducatoare dispuse neregulat

Radacina de GramineeSectiune prin tulpina de

Zea mays (porumb)

Tulpina de

Phoenix dactylifera

(curmal)

� Nervatiunea frunzei paralela

� Flori trimere; caliciul si corola nediferentiate;

polenizare cu ajutorul vantului

� Samanta cu un singur cotiledon

Frunza de Poligonatum

odoratum

(Pecetea lui Solomon)Floare de Galanthus nivalis

(ghiocel)

Samanta la Zea mays

(porumb)

Analizarea florii la Angiospermae

� Structura florilor este redata simbolic prin formula florala. Simboluri utilizate:

* = simetrie radiara

●│● = simetrie bilaterala

♀ = floare unisexuata feminina

♂ = floare unisexuata masculina

K = caliciul (totalitatea sepalelor)

C = corola (totalitatea petalelor)

P = periant (totalitatea tepalelor)

A = androceu (totalitatea staminelor)

G = gineceu (totalitatea carpelelor)

G = gineceu inferior

= gineceu superiorG

-pentru un numar mare al elementelorinvelisului floral: ∞;

-pentru elemente concrescute numarul de elemente este scris in paranteze;

-elementele aceluiasi invelis floral situate la nivele diferite: A+B

Floare de maces

G☼ ♂K5C5A∞ (2)

Petunia violacea (petunie) Fagus sylvatica (fag)Pisum sativum (mazare)

☼ K(5)C(5)A(5) G (2) G●│●K(5)C(5)A(9)+1 1☼♀P7 G

3

� Determinarea speciilor de stejarQuercus cerris (cer) – frunza cu lobii in forma de dinti

de fierastrau, aspre si cu peri stelati

Quercus pedunculiflora (brumariu) – frunza cu perigrupati

Quercus robur (stejar de campie) – frunze lipsite de peri

Quercus dalechampii (gorun de deal) – frunze cu lobiingusti, ascutiti si inegali in lungime

Quercus petraea (gorun de munte inferior) – frunze cu lobi rotunjiti si de lungimi diferite

Quercus frainetto (garnita) – frunze fara peduncul siparoase cu lungimi de peste 10 cm

Quercus pubescens (tufan) – frunze cu petiol, paroasesi lungi de maxim 8 cm

Plante carnivore

� Au radacinile slab dezvoltate� Nu formeaza micorize� Nu formeaza simbioze cu bacteriile fixatoare de azot� Frunzele au o fotosinteza de mica intensitate� Secreta enzime de tipul celor produse de glandele digestive ale

animalelor

Drosera capensis (roua cerului)

-planta insectivora

-peri pe suprafata frunzelor

Nepenthes alata (ulciorul

tropical)

-planta insectivora

-frunzele in forma de urna