Facultatea de Stiinte EcononiceUniversitatea “Dunarea de Jos” Galati

PROIECT

DANONE

CUPRINS

1.Prezentarea firmei

2.Analiza SWOT

3.Modelul BCG

4.Modelul Porter

5.Analiza concurentilor – harta diferentierii

6.Profilul consumatorului/clientului

-analiza pe baza de chestionar

7. Lansarea unui nou produs

8. Stabilirea pretului noului produs

9. .Campania de promovare a noului produs

10. Concluzii

2

1.Prezentarea firmei

DANONE este o companie multinaţională, recunoscută ca lider mondial incontestabil în industria alimentară (deţine locul 1 cu produsele lactate proaspete şi biscuiţii; locul 2 cu apele minerale).

Dintre toate brand-urile sale, pe piaţa României s-a impus DANONE-produse lactate proaspete. Intrarea pe piaţa românească s-a dovedit a fi profitabilă şi în 1998 s-a luat decizia construirii unei fabrici proprii la Bucureşti, unde sunt produse iaurturile Danone.

Produsele lactate Danone existente pe piaţa românească sunt: iaurturi simple, iaurturi cu fructe, smântână, kefir, deserturi. Dintre acestea, sunt produse la Bucureşti numai iaurturile: gama Natural (Danone Natural-Iaurt, Danone Natural-Iaurt de Băut, Danone Natural Cremoso-Cremă de Iaurt) şi gama cu fructe (Delicios şi Savoarea Fructelor). Celelalte produse sunt importate din Ungaria şi Polonia.

În România, DANONE este o societate cu răspundere limitată, cu sediul în strada Nicolae Cânea nr.96, sector 2, Bucureşti. În fiecare judeţ al ţării există filiale, structura acestora limitându-se la compartimentul de vânzări şi cel de distribuţie, subordonate unui şef zonal de vânzări.

Sigla DANONE reprezintă garanţia constantă a calităţii la cele mai înalte standarde.

Etapele internationalizarii grupului DANONE - istoria unei reusite

1966-1980

25 februarie 1966:B+SN=BSN

Doua intreprinderi din industria sticlei, Souchon Neuvessel si Glaces de Boussois anunta fuziunea lor, avand drept scop dezvoltarea pe piata ambalajelor recuperabile.In 1969, BSN cumpara Evian si Kronenbourg devenind dintr-o data numarul unu in Franta pe piata apelor minerale si a berii.In 1973, BSN si Gervais Danone anunta fuziunea lor devenind primul grup alimentar francez.Pentru Gervois Danone, scopul era accelerare dezvoltarii deja consecvente in Europa si in lume iar pentru BSN era vorba de o operatie de crestere externa considerabila care i permiteapenetrarea de noi piete.In 1979, cifra de afaceri atinge 16,5 miliarde FRF.

3

1980-1990

O noua strategie. In octombrie 1973, razboiul dintre Israel si tarile arabe precum si socul petrolier marcheaza sfarsitul perioadei de expansiune economica pe care Europa il cunoscuse.Grupul decide sa renunte la activitatea din domeniul sticlariei si se centreaza definitiv pe domeniul alimentar.

Omniprezenta in Europa. Deoarece Europa se aproprie din ce in ce mai mult de o piata unica de 320 milioane locuitori, BSN Gervais Danone, decide la inceputul anilor '80 sa-si extinda activitatea.Se intereseaza cu prioritate de tarile ce-i ofera cele mai mari posibilitati de dezvoltare, in special Italia si Spania.Isi multiplica achizitiile societatilor locale, permitindu-i sa devina omniprezenta atat in Europa de Sud cat si-n Germania si Anglia.

Intrarea in domeniul biscuitilor

In 1986, achizitioneaza General Biscuit, datorita noilor cerinte alimentare in plina expansiune. In mai putin de 20 ani, politica europeana a grupului il face sadevina al treilea pe batranul continent in 1989, cifra de afaceri se ridica la 48,7 miliarde FRF.

1990-1996

Consolidarea in Europa

In noiembrie 1989, caderea zidului Berlinului deschide o noua piata in Europa:BSN Gervais Danone trimite imediat echipe in tarile din EST pentru a explora posibilitatile de implantare. Grupul incepe prin a vinde in EST produse fabricate in Vest inainte de a trece la incheierea de joint-ventures cu firme locale sau preluind controlul intreprinderilor existente ca Bolshevik in Rusia, Cokolodovny in Cehia. Paralel acestei extensii in Est, preia controlul unor grupuri din Vest W&R Jacob in Irlanda, Volvic, Mont Dore in Franta, Danone SA in Spania.

Dezvoltarea pe plan international

In 1993, BSN Gervais Danone isi imbogateste organigrama cu un compartiment specializat in export.

Strategia sa este de a determina marcile cu vocatie internationala si tarile prioritare unde-si va instala echipele. Dar exportul nu este singurul efort al grupului in dezvoltarea sa pe plan mondial: face achizitii si parteniriate in Asia, America Latina, Africa de Sud, piete cu un potential deosebit. Grupul se internationalizeaza pe activitatile unde competentele sale sunt egale sau superioare celormai bune considerate la acel moment pe plan mondial, fara sa excluda din principiu orice activitate in care ar putea atinge rapid o pozitie strategica.

4

Danone...NATURAL

Pentru a se dezvolta si mai rapid, grupului Danone, ii lipsea un atu esential: un logo reprezentativ. In iunie 1994, se decide sa abandoneze numele BSN care evoca mai mult istoria decat viitorul, pentru a se numi de acum inainte DANONE, simbolizat de combinatia intre un copil si o stea (logo-ul). Grupul beneficiaza astfel de puterea principalei sale marci, cunoscuta deja pe toate continentele. Numele de marca DANONE se transforma intr-o legatura intre diversele familii de marci pentru biscuiti, ape minerale, alimente destinate copiilor mici.

1997…

Danone la Wall Street

Pe 20 noiembrie 1997, Danone se alatura celor 15 societati franceze cotate la Bursa din New-York, cea mai importanta bursa din lume. Pentru a celebra evenimente,Wall-Street se transforma o zi in "DANONE STREET". Emisiunea de actiuni se ridica la 3 milioane ADS (American Depository Shares) echivalentul a 600000 actiuni ordinare. Aceasta cotatie creste transperenta grupului in universul financiar Bursa pariziana ofera rezultatele noii sale strategii:actiunea DANONE inregistreaza o crestere de 50% pe an si un record istoric de cotare la 287,8 EURO.

Trei puncte forte

Franck Riboud anunta in mai 1997: "DANONE se va concentra pe trei sectoare prioritare: produsele lactate proaspete, biscuiti si bauturi". Aceasta strategie de cucerire a leader ship-ului in trei sectoare antreneaza renuntarea la mai mult de jumatate din activitatile din sectorul pastelor fainoase, sosurilor si condimentelor.In 1999, grupul isi continua activitatea de repozitionare prin renuntarea la activitatea "Ambalaje" si dezangajarea din producerea berii in Europa. Pentru a fi NUMARUL UNU in activitatile mondializabile, Danone isi adapteaza structurile la strategia sa: trei Directii Generale pe Activitati sunt create: Produse lactate, Biscuiti, Ape minerale; trei marci internationale lider sunt aduse in prim plan: DANONE, EVIAN si LU.

Din acest moment, recentrarea la 97% a grupului pe cele 3 activitati este incheiata.

Accelerarea globalizarii

5

In 1998, DANONE este sponsor oficial la COUPE du MONDE '98. Danone este astazi ungrup de talie mondiala capabil sa rivalizeze cu cei mai mari.Isi realizeaza 38% din cifra de afaceri in afara Europei Occidentale. Ultimii 3 ani au fost marcati de 40 de achizitii in Asia, America Latina, Europa Centrala si de Est si Africa Orientala.

29 martie 2001: 47000000 persoane din intreaga lume consuma un iaurt cu marca DANONE.

PENTRU CONSUMATORI, DANONE ESTE SINONIMUL SANATATII SI AL PLACERII GUSTULUI

PENTRU CEI CARE CUNOSC GRUPUL, ESTE DE ASEMENEA ATASAMENTUL LA DIVERSITATE, INOVATIE SI RESPECTUL FATA DE OAMENI.

Grupul Danone in America Latina

Danone face primii pasi pe piata lactatelor proaspete in Brazilia in 1970 si in Mexic in 1973. Astazi, grupul este numarul 1 de lactate proaspete in aceste doua tari precum si in Argentina. Danone a devenit deasemenea al doilea producator de biscuiti in America de Sud (numarul 1 in Argentina, numarul 2 in Brazilia). Este al doilea producator de apa minerala in America de Sud.

Principalele marci de lactate proaspete: Danone, La Serevisima.Principalele marci de biscuiti: Bagley, Danone.Principalele marci de apa minerala: Bonofont, Villa del Sur, Villavicencio.

1970: cumpararea pachetului majoritar de actiuni la LPC Brazilia.1973: demarajul activitatilor in Mexic prin asocierea cu un producator de

lactatelocal-crearea Danone Mexic.1994: cumpararea principalului producator de biscuiti din Argentina:Bagley.1995: acord de joint-venture cu Mastellone, primul producator de lactate din

Argentina.1998: lansarea unei game de biscuiti "Danone" in Brazilia.

Danone pe continentul european

Locul aparitiei grupului Danone, Europa occidentala reprezinta circa 70% din cifra sa de afaceri. Este pentru Danone o zona de crestere si dezvoltare

6

continua. InEuropa de Vest, Danone este numarul 1 in sectorul lactatelor proaspete si a biscuitilor si numarul 2 pe piata apelor minerale.

1966: fuziunea Boussois cu Sondrou Newsel, creind BSN1973: fuziunea BSN cu Gervois Danone, devenind primul grup alimentar

francez.1986: intrarea in domeniul biscuitilor prin achizitia General Biscuit.1989: achizitia filialelor europene ale grupului Nabisco, Belin, Saiwa, Jacob's.1994: BSN Gervais Danone devine Grupul Danone1997: dezangajarea din activitatile de producere a pastelor fainoase, sosurilor si produselor congelate si recentrarea pe cele trei domenii prioritare.

Danone in Europa de Est

Grupul Danone isi incepe dezvoltarea in tarile din Est in 1990 dupa prabusirea comunismului, unde ajunge repede lider de piata cu marca Danone. Este numarul 1 pepiata lactatelor proaspete in Ungaria, Polonia, Bulgaria, Romania si Rep. Ceha. Principala marca: Danone

Pe piata biscuitilor este lider in Rusia marca Bolshevik, in Cehia si Slovacia cu marca Opania si in Polonia cu marca Wedel.

1990-1992: Cumpararea producatorilor de lactate din Polonia, ex-RDG,Cehia.1992: crearea unui joint-venture cu Nestle' pentru achizitionarea Cokolodovny in Cehia.1993-1997: urmarirea implantarilor pe piata lactatelor in Bulgaria, Ungaria, Rusia, Polonia si Romania.2000: joint-venture cu San Benedetto pentru productia de apa minerala in Polonia.

Danone pe continentul african

Recentele achizitii in Maroc si Tunisia sunt o dovada in plus o strategie de internationalizare a grupului si pe continentul african, care pana la acel moment era destul de limitata.

1995: participarea la managementul societatii Clover, lider in Africa de Sud.1996: participarea cu 20% la managementul societatii lider pe piata lactatelor din Israel Strauss.1997: crearea Danonesa, joint-venture intre Danone si conglomeratul turc Sabanci.

7

1999: intrarea pe piata biscuitilor in Tunisia prin cumpararea firmei SOTUBI.1999: achizitia 100% a BIMO (Biscuitterie Industrielle du Maghreb), lider in Maroc.

Danone pe continentul asiatic si australian

Cu mai mult de 2 miliarde de locuitori si o rapida crestere anuala, Asia este o importanta piata strategica pentru industria alimentara. Grupul e prezent in 9 tari in care sunt angajati 23150 persoane.

Este lider pe piata biscuitilor in India, Malayzia, China, Pakistan. Principalelemarci: Danone, Britania, Griffin's.

Numarul unu pe piata apelor in Asia si Indonezia cu marca Acqua.Locul doi pe piata sosurilor si produselor asiatice, cu marca Amoy.Pe piata lactatelor proaspete prezent in Japonia, Malayezia, China,

Singapore. Principala marca Danone.Volvic este prima marca de apa minerala importata in Japonia.

1980: acord de joint-venture cu grupul japonez Ajinomoto.1989: participarea la managementul Britania in India.1990: preluarea controlului grupului australian Griffin's.1994: doua acorduri de joint-venture semnate la Shanghai, unul pentru iaurt, celalalt pt.biscuiti.1998: preluarea controlului Wahalra in China.2000: achizitia societatii Robust, unul din liderii bauturilor si lactatelor in China.

Dintre toate brand-urile sale, pe piaţa României s-a impus DANONE-

produse lactate proaspete. Intrarea pe piaţa românească s-a dovedit a fi profitabilă şi în 1998 s-a luat decizia construirii unei fabrici proprii la Bucureşti, unde sunt produse iaurturile Danone.

Produsele lactate Danone existente pe piaţa românească sunt: iaurturi simple, iaurturi cu fructe, smântână, kefir, deserturi. Dintre acestea, sunt produse la Bucureşti numai iaurturile: gama Natural (Danone Natural-Iaurt, Danone Natural-Iaurt de Băut, Danone Natural Cremoso-Cremă de Iaurt) şi gama cu fructe (Delicios şi Savoarea Fructelor). Celelalte produse sunt importate din Ungaria şi Polonia.

În România, DANONE este o societate cu răspundere limitată, cu sediul în strada Nicolae Cânea nr.96, sector 2, Bucureşti. În fiecare judeţ al ţării există filiale, structura acestora limitându-se la compartimentul de vânzări şi cel de distribuţie, subordonate unui şef zonal de vânzări. Sigla DANONE reprezintă garanţia constantă a calităţii la cele mai înalte standarde.

8

2.Analiza SWOT

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.

Analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/ organizatii. Analiza SWOT incepe cu scrierea unei liste cu puncte curente : puncte de forta dar si puncte de slabiciune, privind

starea unei intreprinderi/organizatii. Denumirea SWOT insasi este un acronim provenind de la initialele unui numar de patru cuvinte in limba engleza :

Strengths. Punctele forte ale organizatiei, deci capacitatile, resursele si avantajele pe care ea le poseda, competentele distinctive ale personalului managerial de cele doua nivele: prescriptor si decident, precum si alti factori de succes ai intreprinderii/organizatiei, nuneaparat doar factori „tangibili”, fizici, ci si elemente „intangibile”, precum asertiuni peremptorii din zona cunoasterii prudentiale. ‚Punctele forte’ ale organizatiei definesc valorile pozitive si conditionarile interne care pot constitui surse pentru succesul organizatiei in atingerea obiectivului managerial. Intr-adevar, din punctul de vedere al managerului, un ‚punct forte’ reprezinta oricare element, tangibil sau intangibil, adica fizic ori numai intelectual, care faciliteaza atingerea obiectivelor manageriale. De fapt, in analiza SWOT punctele forte sunt definite atat ca valori, cat si drept factori interni care creeaza valorile.

Insistam asupra faptului ca ‘punctele forte’ pot sa fie gestionate in cadrul unui plan strategic al organizatiei/firmei.

9

Weaknesses. Ceea ce inseamna punctele de slabiciune ale organizatiei, ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sarace, si alte „valori negative” sau ‚conditionari negative’.

‚Punctele de slabiciune’ ale organizatiei reprezinta conditionari interne ce sunt contrariul valorilor propriu-zise. Din perspectiva managerului, un ‚punct de slabiciune’ reprezinta un element identificat in organizatie, element ce poate impiedica atingerea obiectivelor manageriale ale organizatiei. Punctele de slabiciune se pot imparti in doua categorii : i.)factori interni care distrug valorile; ii.) conditii interne insuficient de bine focalizate pentru a putea sa creeze valori competitive in conditiile globalizarii (de exemplu o gandire autarhica orientata spre echilibrul cu natura ; sa reamintim cu acest prilej ca globalizarea se bazeaza pe principiul destructiei creative, actiunea de distrugere a globalizarii fiind orientata in primul

rand spre sectorul economiei autarhice).

Opportunities. Oportunitatile ori caile pe care pot fi avansate interesele organizatiei respective, cai pe care pot fi exploatate liniile sale de forta, si eliminat balastul punctelor vulnerabile, reprezinta valori pozitive si conditionari externe. Deci ‘oportunitatile’ sunt

tendinte generale prezente in mediul extern, ori sanse oferite de intamplare in afara campului de influentare a lor prin management, desi ele pot influenta pozitiv procesul dezvoltarii.

Oportunitatea este o proiectie a ‘binelui viitor’ (‘good in the future’, in limba engleza). Se considera ca oportunitatile “aduc lumina” pe calea strategica a intreprinderii/organizatiei.

Threats. Adica amenintarile la adresa intereselor cresterii organizatiei respective, aspecte negative ce apar din supraexploatarea resurselor sale, ori limitarile care se impun organizatiei din partea unui mediu extern aflat in schimbare; in fine, riscuri. ‚Amenintarile’ reprezinta „valori” negative si conditionari externe aflate dincolo de campul de actiune manageriala ; ele

pot fi atat riscuri tranzitorii, cat si permanente. Amenintarea (sau ‘riscul’) este o proiectie a ‘raului viitor’ (‘bad in the future’, in limba engleza).

Puncte forte :

Societatea beneficiază de un management modern; Structura organizaţională a societăţii este modernă, cuprinzând

sectoarele, secţiile şi compartimentele necesare unei întreprinderi moderne;

Ocupa pozitia de lider atat la nivel mondial cat si national pe piata produselor lactate;

Gama diversificata de produse(lactate,biscuiti,apa );

10

Prin tehnologiile şi aparatura modernă cu care este dotată, societatea are posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta fiind o preocupare constantă;

Societatea prin produsele sale şi preţurile atractive ale acestora, are o imagine favorabilă pe piaţă, situându-se printre liderii de piaţă.

Aspect comercial modern; Sisteme de promovare inovatoare,canale de distributie variate.

Puncte slabe: Preturile produselor comercializate in Romania sunt mai mari in

comparative cu cele ale concurentei; Compania a avut de suferit in urma scandalului de contaminare cu

dioxina a iaurtului Danone Delicios fapt ce a determinat o scaderea drastica a vanzarilor;

Compania danone nu dispune de un site in limba romana;

Oportunitati: Extinderea retelelor de hyper-marketuri gen Real , Kaufland, Cora,

Billa; O data cu intrarea in Uniunea Europeana, , Danone Romania isi poate

estinde piata, devenind un centrul de export pentru tarile din zona ( Moldova si Bulgaria) dar si acapararea unor noi piete din Uniune;

Datorita intrarii in Uniunea Europeana, compania are posibilitatea de a colabora si comunica mai bine cu parteneri straini.

Amenintari :

Fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR; Aparitia pe piata lactatelor din Romania a unei noi marci si nume

TNUVA,imediat dupa scandalul “Dioxina” ce a dus la scaderea vanzarilor;

Securitatea alimentara constituie o prioritate absoluta, compania Danone fiind nevoita de a realiza permanent teste ale produselor sale la laboratoarele specializate din Europa

Concluzii :In urma indentificarii puntelor forte,punctelor slabe,oportunitatilor si

amenintarilor se poate concluziona k compania Danone este una profitabila,are un management modern, are o gama de produse diversificate si de buna calitate,are posibilitatea de a se mentine printre liderii nationali si internationali.

11

3.Modelul BCG

Modelul Boston Consulting Group, cunoscut si sub numele de matricea B.C.G. sau matricea crestere-cota de piata, a fost elaborat de o firma american de consultanta manageriala avand acelasi nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupeaza activitatile (produsele) existente in portofoliul unei intreprinderi in patru categorii, în functie de doua criterii: rata de crestere a pietei, activitatii (produsului). Ca prag de diferentiere s-

a considerat valoarea de 10% care distinge o piata aflata in crestere rapida si una aflata în crestere lenta, stagnare sau scadere. cota relativa de piata detinuta de o intreprindere in cadrul pietei respective.

Ca prag de diferentere s-a considerat valoarea 1,00 care diferentiaza produsele lider de cele non-lider ale intreprinderii.

Astfel, în functie de cadranul in care sunt plasate activitatile (produsele) intreprinderii, acestea vor purta denumiri sugestive, permitand o analiza a lor.

Matricea B.C.G.

Produsele aflate in cadranul “Dileme” sunt produse care actioneaza pe o piata aflata in crestere rapida, dar ele nereusind sa ocupe o pozitie de lider. Aceste produse necesita lichiditati, ele contribuie la dezvoltarea

12

intreprinderii, desi evolutia lor este incerta. Exista o similitudine intre pozitia ocupata de un produs in cadrul acestei matrice si etapele din ciclul de viata al produselor. Astfel, “dilemele” vor fi produse aflate in faza de lansare, cand inca nu se stie sigur daca vor constitui un succes sau nu. “Vedetele” reprezinta produse ce actioneaza pe o piata aflata in crestere rapida, ele detinand pozitia de lider. Ca urmare, contribuie la cresterea cifrei de afacere a intreprinderii, precum si la imbunatatirea imaginii acesteia. De regula, un produs aflat in faza de crestere se plaseaza in acest cadran. “Vacile de muls” reprezinta produse care ocupa o pozitie de lider pe o piata aflata intr-o crestere lenta, stagnare sau chiar in declin. Aceste produse sunt valori certe ale intreprinderii, in sensul ca ele aduc profituri si furnizeaza lichiditati pentru finantarea celorlalte produse situate in alte cadrane. Un produs aflat in faza de maturitate se poate situa in acest cadran. “Pietrele de moara” sunt produse aflate pe o piata in crestere lenta, stagnare sau declin si care nu reusesc sa detina pozitia de lider. Ele nu contribuie la obtinerea profitului intreprinderii si nici la imbunatatirea imaginii acesteia. Deoarece necesita lichiditati, se pune problema mentinerii lor sau abandonarii, dar numai dupa o analiza riguroasa a tuturor aspectelor economico- financiare. De regula, un produs aflat in faza de declin se situeaza in acest cadran.

In continuare, vom analiza cateva din produsele Danone, in functie de cotele de crestere si cotele relative de piata, prezentate in tabelul urmator:

Produs Rata de crestere

Cota relativa de piata

1.Danone iaurt 8 1,22.Danone samntana 17 1,4

3.Danone lapte 18 0,74.Danone branza de

vaci14 0,8

5.Danonino 5 1,5

Astfel, matricea B.C.G. in reprezentand produsele prezentate mai sus poate fi determinata in felul urmator:

13

Din matricea B.C.G. putem extrage urmatoarele cocluzii in lagatura cu cele 5 produse ale companiei Danone:

produsele “Danone lapte” si “Danone branza de vaci” au o pozitie delicata pe piata datorita costurilor de productie ridicate ceea ce inseamna ca au un puternic concurrent pe piata;

Danone smantana, Danone iaurt si Danonino inregistreaza un volum mare de productie,fiind numite produse profitabile;

Danone iaurt si danonino reusesc sa acopere o cota ridicata de piata ele neavand nevoie de investitii semnificative.

4.Modelul Porter

Modelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategica a

domeniului de activitate in care opereaza o firma. Abordarea strategică a lui Porter aprofundeaza dinamica concurentiala a mediului extern si concepe manevre strategice specifice particularitatilor fiecarei firme. In conceptia sa, alegerea unei strategii depinde, in primul rand, de natura si intensitatea concurentei care se manifesta in sectorul de activitate considerat. In acelasi timp, Porter defineste strategiile generice care constituie puncte de pornire in constructia particulara, cu caracter original, a strategiei fiecarei firme.

Modelul se bazeaza pe analiza a 5 factori care isi exercita influenta in mediul concurential specific fiecarui sector de activitate. Puterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza domeniul de activitate sub raportul intensitatii concurentei si, in ultima instanta, determina rentabilitatea sectorului – masurata prin randamentul pe termen lung al capitalului investit. Acest model sugereaza o relatie inversa intre nivelul fortelor care opereaza intr-un domeniu de activitate si nivelul performantelor firmei. Cu cat actiunea fortelor concurente este mai accentuata, cu atat performantele firmei sunt mai scazute. Grafic, modelul lui Porter este reprezentat prin urmatoarea schema:

14

1. Analiza rivalitatii intre firmele existente in cadrul sectorului de activitate

Concurenta pe piata produselor lactate din Romania este intensa, insa Danone este lider detasat in acest domeniu, cu o cota de piata de peste 50% in valoare, aceasta marca bucurandu-se de un imens renume in intreaga lume in momentul patrunderii pe piata romaneasca. Produsele lactate proaspete cu marca Danone au devansat intr-un timp scurt celelalte produse similare ale comerciantilor autohtoni. Cei mai importanti comercianti (producatori sau importatori) ce actioneaza pe piata lactatelor in Romania sunt:

Covalact Sfântu Gheorghe comercializează lapte de consum cu 1,8% grăsime, ambalat în pungi de 1 litru, lapte bătut cu 2% grăsime, în două variante de ambalare: la pungi de 500 ml şi la pahar de 450 ml, lapte sana cu 3,6% grăsime, la pahar de 175 ml, smântână cu 15% grăsime, ambalată în pahar de 200 g şi smântână cu 25% grăsime în pahar

de 200 g, precum şi în găleţi de 5 şi 10 kilograme (pentru cofetării şi restaurante), unt cu 65% grăsime, la pachete de 200 grame şi unt cu 80% grăsime, la pachete de 200 grame sau cuburi de 15 grame (ambalate în cutii a 64 de bucăţi).

15

Potrivit surselor din companie, cheltuielile de publicitate ale companiei Covalact pentru promovarea produselor nou lansate, s-au ridicat anul trecut la 100 milioane lei

SC Mioriţa SA Bucureşti (fostă Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Bucureşti) comercializează două sortimente de lapte de consum: lapte pasteurizat cu 1,8% grăsime şi lapte pasteurizat cu 2,5% grăsime, ambalat în pungi de polietilenă de 1l, smântână de consum cu 25% grăsime, ambalată în pahare de 200g, unt cu 65% grăsime în pachete de 200g, 100g şi 10g. Societatea a început un amplu proces de retehnologizare şi modernizare prin achiziţii de utilaje moderne atât pentru sectorul de producţie, cât şi în sectorul de achiziţie a materiei prime şi a desfacerii produselor. Obiectivul societăţii este crearea unei noi imagini în rândul consumatorilor: atât prin designul ambalajului cât şi prin desfăşurarea unor acţiuni de promovare în mass-media. Cu prilejul lansării pe piaţă a unor produse şi pentru stimularea vânzărilor, Mioriţa SA organizează la punctele proprii de vânzare şi în magazinele alimentare samplinguri (degustări de produse) şi campanii publicitare în mass-media.

Dorna Lactate, companie a grupului Dorna, comercializeaza ca principale produse lactate: lapte superpasteurizat UHT LaDorna, smantana dulce UHT LaDorna pentru gătit si pentru frisca. Ca urmare a unei investitii de 3,4 milioane USD intr-o linie tehnologica de procesare a branzei topite, Dorna Lactate a introdus in urma cu 3 ani pe piata o varietate de sortimente de branza topita: cu smantana, cu sunca, cu ciuperci si cu busuioc. Tot ca urmare a unei investitii de 1,5 milioane USD a fost inaugurata o linie tehnologica pentru procesarea laptelui superpasteurizat UHT. Conform ultimilor studii de piata, Dorna ocupa locul al doilea ca si cota de piata in Romania, pe piata produselor lactate.

SC Prodlacta SA Braşov, comercializează lapte cu 2% grăsime, în pungi de 1 l, iaurt dietetic şi gras, smântână la diferite gramaje şi cu procent diferit de grăsime, lapte sana la 400 grame, lapte bătut la 250 ml şi, respectiv 500 ml, chefir la 250 ml, unt, brânză etc.

Societatea este prezentă la târgurile şi expoziţiile de profil, ca sponsor al unor manifestări şi îşi promovează şi susţine vânzările prin oferte şi tombole desfăşurate în magazinele proprii şi prin campanii publicitare în mass-media locală. Volumul cheltuielilor pentru acţiuni promoţionale în anul 1999 a fost evaluat de Prodlacta la 75 milioane lei.

Parametru-Brenac lactate, lactatele Brenac si Prim fac parte din categoria produselor proaspete, naturale, fara conservanti si netratate termic. Produsele marca Brenac se adreseaza consumatorilor cu venituri peste medie, iar produsele marca Prim se adreseaza consumatorilor cu venituri mici.

16

Gama Brenac, introdusa pe piata incepand din 1993, cuprinde în momentul de fata 24 de produse lactate proaspete si branzeturi (lapte proaspat pasteurizat, lapte cu cacao, lapte batut, smantana pentru gatit, smantana pentru frisca, unt, etc). Gama de produse lactate marca Prim a fost introdusa pe piata in 1998 si cuprinde: lapte proaspat, iaurt din lapte de vaca si unt nesarat. Potrivit surselor din companie, Parametru distribuie zilnic lactate Brenac si Prim in 1500 de puncte de vanzare din Bucuresti si alte 16 orase mari din tara, cota sa de piata in volum fiind de 15%. Pentru promovarea produselor sale, compania Parametru-Brenac Lactate a utilizat mijloace de publicitate la locul vânzării, în magazinele tuturor clienţilor firmei (afişe, autocolante, broşuri, etichete de preţ etc.), acţiuni de promovare a vânzărilor în marile supermarketuri din Bucureşti şi Constanţa (samplinguri, oferte speciale de preţ), concursuri cu premii, etc.

Totodata pe piata romaneasca de lactate se mai gasesc si alte marci atat nationale cat si internationale. Printre acestea amintim:

- Parmalat, lapte UHT cu 1,5% - 3% grasime, distribuit de Parmarom;

- Trinkmilch, lapte UHT cu 3,2% grasime, respectiv 1,5% grasime, produs de Meggle Germania, importat si distribuit de firma Whiteland;

- lapte marca Tigris, cu 3%, respectiv 1,5% grasime, producator Tigris Company;

- laptele marca President, degresat ai integral, importat si distribuit de Macromex;

- unt Meggle 125 grame sau cuburi de 10 grame, distribuit de Whiteland;

- unt Candia Doux la 200 grame, produs Candia, distribuit de YAN 2000;

- unt President in diferite variante de gramaj;- etc.

2. Analiza intrarilor de noi competitori in cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de amenintare pe care il prezinta

acestea

Un domeniu nu este atractiv daca in viitor pot patrunde usor in el noi concurenti, care vor aduce capacitati de productie si resurse suplimentare si care vor lupta pentru cresterea cotei de piata si impartirea profiturilor. Intrarea in sector va fi usurata daca barierele de intrare si tendinta spre relatii concurentiale intre competitorii existenti sunt mai putin evidente sau reduse. O aprofundare a analizei presupune studierea corelata a intrarilor si iesirilor potentiale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente in ambele cazuri. Astfel:

17

- daca ambele bariere – de intrare si de iesire – sunt mici, veniturile sunt stabile, dar mici pentru ca firmele intra si parasesc usor, fara restrictii, sectorul respectiv; de asemenea exista un risc ridicat sub raportul gradului de concurenta;- daca barierele de intrare sunt mici, iar cele de iesire mari, firmele intra usor atunci cand conjunctura este favorabila, dar ies greu, in aceste conditii, oferta de produse depaseste capacitatea de absorbtie a pietii, reducandu-se nivelul profiturilor pentru toti competitorii;- cel mai bun si atractiv sector este acela in care barierele de intrare sunt inalte, iar cele de iesire sunt mici. Astfel, se intra greu si se paraseste usor domeniul in caz de recesiune;- daca ambele bariere sunt inalte, potentialul de profit este ridicat, dar prezinta un risc mare deoarece este ingreunata iesirea din sector atunci când ritmul de crestere a activitatii si posibilitatile de obtinere de profituri devin stabile sau chiar incep sa scada.

Ca urmare a numarului mare de agenti economici ce au intrat pe aceasta piata in ultimii ani, putem remarca ca bariele de intrare sunt relativ mici, noii veniti putant obtine profituri stabile pe termen scurt si mediu, dar ele fiind scazute comparativ cu cele ale concurentilor cu experienta in acest sector. In aceasta situatie se afla noii producatori de lactate care au intrat in ultimii ani in acest sector de activitate si care distribuie proprii pe plan local sau regional (Napolact Cluj, Prodlacta Brasov, Covalact Sf. Gheorghe, IL Harghita, Somesana, UnTim Timisoara, SC Lucis SA Buzau, SC IL Bucovina SA, etc.). Putem spune deci ca piata produselor lactate din Romania este un sector atractiv pentru intreprinderile mici si mijlocii care doresc sa obtina profit pe termen scurt si mediu, dar niciodata pe terman lung. Aceste firme pot supravietui doar prin practicarea unor preturi sub cele ale producatorilor nationali, dar prin fabricarea unor produse mai slab calitative decat cele ale fruntasilor, clientela tinta fiind reprezentata de indivizii cu venituri sub medie, mai ales din mediu rural. Cu toate acestea, multe firme apar si dispar de pe piata produselor lactate din Romania, ceea ce releva faptul ca si barierele de iesire sunt mici, multe dintre intreprinderi nereusind sa reziste concurentei marilor producatori de lactate prospete (ex.: Lactis Iasi, Moldavia Agri, Prola Ploiesti, ILL Constanta, SCIO Prod SA Bucuresti, etc.). De cele mai multe ori, aceste firme doresc sa patrunda pe unele piete locale sau regionale in care se lovesc de renumele marcilor consacrate si nu reusesc sa tina piept concurentei.

18

3. Analiza gradului de amenintare a unor produse de substitutie

Un domeniu de activitate nu este atractiv daca se caracterizeaza prin existenta unor inlocuitori actuali sau potentiali ai produselor. Ei determina formarea unor “plafoane” ale preturilor ce pot fi obtinute ca urmare a faptului ca o parte din cererea existenta migreaza spre produsele substituente. Firma trebuie sa urmareasca in permanenta evolutia preturilor la produsele inlocuitoare. O scadere a acestora determina o diminuare a cererii si, in functie de aceasta, a pretului si profitului pentru produsele substituite (de baza). Cel mai bun exemplu in acest sens este dat de produsul unt si substituentul sau – margarina. Datele statistice releva faptul ca scaderea cu 25% a consumului de unt in 2006, fata de 2005 poate fi pusa pe indreptarea atentiei consumatorilor catre margarina vegetala ca produs de substitutie, mai ieftin, cu continut de grasimi vegetale mult mai asimilate de catre organismul uman si nu in ultimul rand datorita caracterului tartinabil, superior fata de cel al untului.

1. Analiza capacitatii de negociere a clientilor

Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci cand clientii au o putere de negociere mare. Ei vor incerca sa obtina preturi de vanzare cat mai mici, produse de calitate superioara cu servicii post-vanzare si facilitati comerciale deosebite. Aceasta determina o concurenta puternica in cadrul sectorului si scaderea profitabilitatii. Publicul tinta al produselor Danone il reprezinta consumatorii adulti din mediul urban, cu venit mediu spre superior, familisti, cu copii, orientati spre calitate si siguranta alimentara (aprox. 2 500 000 de persoane in 2006). Loial misiunii sale – „de a contribui la asigurarea unei nutritii sanatoase pentru un numar cat mai mare oameni” - Danone contribuie la cresterea pietei de produse lactate din Romania, investind continuu in produse de calitate si inovative, adaptate nevoilor locale, si se preocupa sa ofere in permanenta consumatorului, informatii utile privind beneficiile consumului de lapte si iaurt. Puterea de negociere a clientilor Danone este relativ scazuta, datorita unei serii de factori:- consumatorii nu se orienteaza foarte bine in alegerea produselor- ponderea produselor lactate nu este semnificativa in valoarea totala a cheltuielilor clientilor- produsele oferite de Danone au un grad mare de standardizare si diferentiere- costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt ridicate

19

Din aceste cauze, compania Danone si-a format deja un public fidel si permanent, dar este inca in plina acaparare de noi potentiali clienti, cota de piata crescand in fiecare an.

2. Analiza capacitatii de negociere a furnizorilor

Un domeniu nu este atractiv daca furnizorii firmei au posibilitatea de a creste preturile resurselor oferite si de a reduce cantitatea livrata. Danone Romania lucreaza cu 107 furnizori, selectia acestora avand la baza un audit al fermei si al calitatii laptelui produs. Danone sustine afacerile furnizorilor sai - fermierii - prin ajutorul acordat pentru a progresa in ceea ce privete cantitatea si calitatea laptelui furnizat (prin consultanta, achizitia de junici si investitii in masini si echipamente moderne de muls).  In cadrul programului „Spre Vest”, dezvoltat de Danone impreuna cu fermierii romani, au fost importate 2000 de junici de calitate superioara, iar pentru urmatoarele luni exista proiecte pentru achizitionarea unor echipamente moderne de muls pentru 30 de ferme. Puterea de negociere a furnizorilor firmei Danone este moderata, deoarece:

- nu exista produse inlocuitoare pentru laptele proaspat- prdusul oferit de fermieri (laptele) este foarte important pentru producatorul Danone- furnizorii sunt numerosi si bine organizati- produsele oferite de furnizori nu sunt diferentiate pe aceata piata Pentru a-si asigura colaborarea furnizorilor, compania Danone a stabilit relatii de lunga durata reciproc avantajoase cu acestia.

20

5.Analiza concurentilor – harta diferentierii

Harta diferentierii este o reprezentare grafica a firmei si a capacitatilor specifice corelate cu nevoile clientilor. In partea din stsnga a hartii se trec nevoile clientilor, in ordinea prioritatii lor. In partea superioara se afla o scala de evaluare. Aceasta reda capacitatea de satisfacere a fiecărei nevoi.

Am luat spre analiza 2 dintre concurentii firmei Danone si anume Galacta si Friesland.

Am observat ca in ceea ce priveste calitatea compania danone nu este intrecuta de nici una din firmele analizate.

In ceea ce priveste pretul firma Galacta practica cel mai ridicat prêt fiid urmata de Danone, compania Friesland practicand cel mai scazut prêt in opinia consumatorilor.

In cazul promovarii,Danone este lider detasat fiind urmata de Friesland si Galacta, care investesc mai putin in promovare,investitiile acestora orientandu-se catre cresterea calitatii produselor.

21

Ca si concluzie al raportului calitate-pret-promovare, firma Danone se situeaza pe cea mai inalta pozitie, ceilalti 2 concurenti fiind nevoiti sa faca mari investitii in ceea ce priveste promovarea imaginii si calitatea produselor.

6.Profilul consumatorului/clientului

-analiza pe baza de chestionar

Chestionar

Chestionar nr. ___ Data __ /__ / __

Buna ziua! Ma numesc , sunt student si efectuez o cercetare de marketing in randul consumatorilor de iaurt. Aveti amabilitatea sa imi raspundeti la cateva intrebari? Nu va dura mai mult de 5 minute. Chestionarul este anonim si serveste doar pentru analiza stiintifica a datelor obtinute.

1.Consumati iaurt ?

a. Da

b. Nu

Daca raspunsul este Nu,se opreste interviul,daca este da acesta

continua.

2.Ce fel de iaurt consumati de obicei ?

a. Natural

b. Dietetic

c. Cu fructe

d. De baut

3.Ce marca de iaurturi consumati ?

a. Danone

b. Tnuva

c. Galacta

22

d. Prodlacta

e. Altele …………

Daca respondenti aleg danone interviul continua daca nu acesta se

opreste.

4.Ce apreciati cel mai mult la un iaurt ?

a. Gustul

b. Continutul de elemente nutritive

c. Pretul

d. Altele ………

5. . Pe urmatoarea scala, cum apreciati produsele „Danone” de pe piata romaneasca ? (marcati cu un punct nivelul corespunsaztor raspunsului dumneavoastra)

6. Ati aflat de intentia Danone de a lansa un nou produs cu efect afrodiziac,cu aroma de banane si ciocolata?

a. Da 3680( 92%)b. Nu 320 (8%)

7. Daca da de unde ati aflat de nou produs Danone cu efect afrodiziac cu gust de banane si ciocolata? a. din mass-media; b. de pe internet; c. de la prieteni; d. din alte surse ……

8.Cunoasteti alte produse cu efecte similare?a. Dab. Nuc. Nu stiu

9. Ati cumpara produsul Danone LOVE CREAM ?a. In mod sigur

23

b. Probabil ca da c. Probabil ca nu d. Cu siguranta nu

Prin aceasta se masoara intentia de cumparare.Ar fi de asteptat ca aceasta sa fie mare pentru consumatorii care au raspuns pozitiv la intrebarile anterioare.

10. Considerati k pretul de 2.5 ron este rezonabil in raport cu valoarea acestui produs ?

a. Da b. Nu c. Nu stiu

Prin aceasta se masoara valoarea perceputa.Cu cat ea e mai mare, cu atat e mai mare si interesul consumatorilor.

11. Cat de des ati cumpara acest produs ?a. o data pe saptamana b. de doua ori pe saptamana c. de trei ori pe saptamana d. ocazional

12. In ce moment al zilei ati consuma acest produs? a. ca gustare b. la pranz c. la micul dejun d. in alte momente

13. Care este motivul care va determina sa consumati iaurt ? a. sa-mi potolesc foamea b. sa savurez placerea c. toti prietenii mei mananca iaurt d. altul

14. Care este parerea dumneavoastra despre reclamele la iaurtul „Danone”? (marcati cu „X” casuta corespunzatoare raspunsului dumneavoastra)

Foarte buna Buna Indifetent Proasta Foarte prosta

15. In ce categorie de varsta va incadrati?a. Sub 7 anib. 7-13 ani

24

c. 14-18 anid. 18-25 anie. peste 25 ani

16. Care este ocupatia dumneavoastra?a. Elev\ studentb. Salariatc. Liber profesionistd. Pensionare. Somer

17. Venitul mediu lunar pe membru al familiei se situeaza in jurul valorii de: a. sub 300 lei b. 300-500 lei c. 500-700 lei d. 700-1000 lei e. 1000-1500 lei f. peste 1500 lei

18. Sexul respondentului:a. Masculinb. Feminin

Concluzii :Cercetarile de piata arata ca exista o cerere pentru iaurturi ce contin

taurina.Prin lansarea Danone LOVE CREAM, va fi satisfacut segmentul de populatie care cauta acest gen de produse (populatia activa, foarte ocupata, grabita). Majoritatea din esantionul cercetat a aflat despre produsele „Danone LOVE CREAM ” prin intermediul publicitatii (si asta pentru ca publicitatea este „sufletul” vanzarilor). Si doar 2% nu au auzit despre produsele acestei firme. Acest fapt ne arata ca marea compania „Danone ” stie sa-si promoveze produsele si are un departament de marketing bine structurat, care promoveaza strategii ce-si ating scopul.

25

7. Lansarea unui nou produs

In urma cercetarii de piata solicitata de firma Danone si efectuata in mai multe orase din tara, compania a decis sa testeze piata prin lansarea unui nou produs, care in momentul de fata ar putea satisface nevoile unui nou segment de piata. Grupul DANONE solicita ca ideiile de produse noi sa fie prezentate intr-o forma standard pentru a pute fi analizate de o comisie speciala din Cadrul departamentului R&D.Prezentarea trebuie sa cuprinda aspecte referitoare la ideea de produs,piata-tinta si concurenta, apreciindu-se marimea pietei, pretul produsului, durata si costurile de realizare precum si rata rentabilitatii acestuia.

Danone lansează LOVE CREAM – un iaurt cu aroma de banana si ciocolata, venind astfel în întâmpinarea dorinţelor consumatorilor. Love cream oferă toate beneficiile fermenţilor naturali activi pentru buna funcţionare a organismului şi, în plus, efectul afrodisiac al ingredientelor sale principale.

Ingrediente: lapte degresat, zahăr, smântână, lapte praf, arome (banana - bogate in potasiu si vitamine B, care se spune ca sunt necesare pentru productia de hormoni sexuali si ciocolata- contine feniletilamina si serotonina, care sunt amandoua substante care ne fac sa ne simtim bine. Ele se produc natural in corpurile noastre si sunt eliberate de creier atunci cand suntem fericiti sau ne simtim iubitori si pasionali. Produce o senzatie de euforie, ca si atunci cand suntem indragostiti.), fermenţi selecţionaţi de iaurt, coloranţi.

Noul produs Danone LOVE CREAM este destinat consumului zilnic asigurand o crestere a activitatii sexuale. Expertii spun ca afrodisiacele pot functiona in doua feluri: exista tipul care creaza apetit sexual prin influentarea mintii, si exista tipul care creaza apetitul afectand ale parti ale corpului. De exemplu, ceva ce creste fluxul sanguin in organele genitale poate simula senzatia de contact sexual si prin urmare efectul de a creste apetitul. De asemenea, exista lucruri care ne pot face corpurile sa produca mai multe chimicale asociate cu dorinta sexuala. Ceva care ne dezinhiba, cum ar fi alcoolul sau marihuana, pot de asemenea sa creeeze (sau sa permita) dorinta de a face

Valoare medie nutritivă pentru 100 g:

Proteine 3,4 gGrăsimi 1,9 gGlucide 12 gValoareenergetică

79 kcal(332 kj)

26

sex. Uneori si simplul gand de a crede ca ceva este un afrodisiac poate sa il faca sa se comporte ca atare in mintea noastra.

Ambalajul-indeplineste o functie elamentara pentru majoritatea produselor. El protejeaza bunurile, ajuta la mentinerea produsului.

Culoarea ambalajului este reprezentativa pentru acest produs: rosu aprins, fiind un plus de culoare pe fundalul alb al rafturilor de iaurturi, atragand un mod involuntar privirile consumatorilor.

8. Stabilirea pretului noului produs

DANONE Romania intentioneaza sa lanseze pe piata lactatelor iaurtul DANONE LOVE CREAM .Noul produs este prezentat in poturi de 250 grame cu o grafica atragatoare.

Pentru a stabili pretul noului produs s-a recurs la o cercetare selectiva directa, desfasurata pe un esantion reprezentativ de 1000 persoane.

Subiectii au fost solicitati sa raspunda la urmatoarele intrebari deschise:1. Care este pretul minim sub care nu ati cumpara iaurtul DANONE LOVE

CREAM ?. (sub care va indoiti de calitatea produsului).2. Care este pretul maxim pe care sunteti dispus sa-l platiti pentru

achizitionarea noului produs DANONE LOVE CREAM?.Rezultatele obtinute in urma chestionarii sunt prezentate in tabelul de mai

jos:

Pret minim-lei-

2 .5RON 2,6 RON 2,7 RON 2,8 RON 2,9 RON

Nr.persoane

400 450 630 320 200

Pret maxim-lei-

2,6 RON 2,7 RON 2,8 RON 2,9 RON 3,0 RON

Nr.persoane

420 450 500 380 250

27

Pentru pretul maxim sunt prevazute doua limite 2,6 RON si 3,0 RON iar pentru cel minim 2 RON si 2,5 RON.

Se constituie un interval comun avand limita inferioara egala cu 2,5 si superioara cu 3.0. Astfel la alegerea pretului se va opta pentru o varianta de mijloc acesta fiind de 2.7 ron\pot de 250 gr.

9. Campania de promovare a noului

produs

Promovarea produselor face parte din cele patru componente ale mixului de marketing. Acest lucru se datoreaza importantei pe care o are promovarea in vanzarea produsului.

Promovarea noului produs, DANONE LOVE CREAM, se va realiza prin :-anunturi publicitare: in Evenimentul zilei, reviste destinate gospodinelor-afise A4 color: plasate in centrele de distributie in dreptul rafturilor-reclama televizata pe posturile particulare si publice-panouri publicitare amplasate pe marginea drumurilor nationale si orasenesti

Promovarea vanzarilor se va realiza prin: -pachetul oferta care va contine cu 15% mai mult iaurt -pachete de “3+1 gratis”

28

10. Concluzii

Calitatea Danone a fost cea care a făcut ca sortimentele comercializate să se impună rapid pe piaţă pentru ca mai apoi să se menţină la nivel de top în domeniu.

Produsele comercializate de Danone pot fi considerate ca fiind de o calitate incontestabilă, puţine firme putându-se ridica la standardele impuse de calitatea Danone. De asemenea gama sortimentală oferită de Danone acoperă în cea mai bună măsură cerinţele tot mai variate ale consumatorilor.

Piaţa laptelui şi a produselor lactate se află în plin proces evolutiv; această tendinţă se manifestă şi în privinţa calităţii produselor şi în privinţa îmbogăţirii cu noi sortimente. Majoritatea producătorilor regionali susţin că, în ciuda greutăţilor financiare cu care se confruntă consumatorii, oferta nu poate acoperi cererea; pe de altă parte consumul anual de lapte şi lactate pe cap de locuitor este evaluat la jumătatea celui înregistrat în majoritatea ţărilor Europei Centrale.

29