Probleme pentru atestarea I la disciplina ”Tolerante și control dimensional”

Probleme ce țin de calculul ToleranțelorProblema 1

Cunoscînd abaterile dimensiunilor de asamblare a pieselor, care formează ajustajul 90 cu abaterile limită ES=+0,035 mm, es=+0,059 mm; ei=+0,037 mm. Să se determine abaterile limită ale arborelui şi ale

alezajului pentru ajustajul 90 .

Problema 2

Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru ajustajul 40 și indicați abaterile fundamentale pentru alezaj și arbore.

Problema 3Calculați abaterea inferioară a arborelui, care cu alezajul unitar de aceeași precizie formează un ajustaj cu jocurile limită Jmin=38 mm și Jmax=80 mm.

Problema 4Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru două ajustaje cu strîngere formate în sistemul arbore unitar la care alezajele să fie de precizie diferită, însă să aibă aceeași abatere fundamentală. Indicați pe scheme strîngerile limită, strîngerea medie. Scrieți formulele de calcul pentru strîngerile limită, strîngerea medie și toleranța ajustajului.

Problema 5Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia arborelui și jocul mediu egal cu 17 mm de calculat valoarea jocului maxim.

Problema 6Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru două ajustaje cu joc formate în sistemul alezaj unitar la care arborii să fie de precizie diferită, însă să aibă aceeași abatere fundamentală. Indicați pe scheme jocurile limită, jocul mediu. Scrieți formulele de calcul pentru jocurile limită, jocul medie și toleranța ajustajului.

Problema 7De calculat abaterea inferioară a alezajului, care ar asigura un ajustaj cu jocurile Jmax=0,12 mm și Jmin=0,07 mm, dacă se știe, că alezajul nu trebuie să depășească limita de 60,04 mm, iar toleranța arborelui Td=0,025 mm.

Problema 8Prezentați schema cîmpurilor de toleranțe pentru ajustajul format în sistemul arbore unitar din piese de aceeași precizie, la care toleranța arborelui este egală cu Td=46 mm, iar jocul minim este de Jmin=30 mm. Calculați jocul maxim.

Problema 9

Reprezentați grafic cîmpurile de toleranțe pentru ajustajul 30 și indicați parametrii acestui ajustaj. Dați o caracteristică pentru ajustaj și prezentați formulele de calcul a parametrilor ajustajului.

Problema 10Indicați un ajustaj la care jocul minim să fie egal cu zero.

Problema 11Cu ce este egală abaterea superioară a alezajului pentru un ajustaj cu joc, format în sistemul alezaj unitar, dacă se știe că piesele au aceiași precizie, iar valorile jocurilor sunt Jmin=36 mm și Jmax=144 mm.

1

Problema 12Din variantele propuse alegeț-o pe cea corectă care să corespundă abaterilor f7 și f9.

a) b) c) d) e)

Problema 13Indicați treptele de precizie utilizate pentru dimensiunile libere (dimensiuni ce nu formează ajustaje).

Problema 14Explicați principiul preferințialității utilizat la proiectare pentru alegerea dimensiunilor nominale.

Problema 15Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru alezajele 20 D9 și 20 D10. Explicați ce este comun și ce diferă la aceste alezaje.

Problema 16Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia arborelui cu toleranța ajustajului de 34 mm, de determinat abaterea superioară a alezajului.

Problema 17Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia arborelui cu toleranța ajustajului de 34 mm, de determinat valoarea jocului mediu.

Problema 18Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia arborelui cu toleranța ajustajului de 34 mm, de determinat valoarea jocului maxim.

Problema 19Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia arborelui cu toleranța ajustajului de 34 mm, de determinat abaterea inferioară a arborelui.

Problema 20Dați exemple de ajustaje cu joc, cu strîngere și intermediare, formate în sistemul alezaj unitar. Explicați diferite cazuri de formare a ajustajelor și dați exemple de notare pe desene.

Problema 21Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia arborelui și jocul mediu egal cu 17 mm, de calculat toleranța ajustajului.

Problema 22Pentru ajustajul format din piese unitare, la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia arborelui și jocul mediu egal cu 17 mm, de determinat toleranța arborelui.

Problema 23Scrieți cîmpurile de toleranțe pentru doi arbori la care abaterile fundamentale să fie aceleași. Faceți același lucru pentru două alezaje. Notați cîmpurile de toleranță pe desene.

Problema 24Dați exemple de ajustaje cu joc, cu strîngere, și intermediare, formate în sistemul arbore unitar. Explicați diferite cazuri de formare a ajustajelor și dați exemple de notare pe desene.

Problema 252

Determinați abaterea superioară a alezajului 30F7, dacă vă este prezentată poziția cîmpurilor

de toleranță pentru ajustajul 30 .

Problema 26Prezentați schemele cîmpurilor de toleranțe pentru arborii 20d6 și 20d7. Explicați ce este comun și ce diferă la acești arbori.

Probleme ce țin de Abaterile de forma si poziție

Problema 27Prezentați exemple de notare pe desene a toleranței de la coaxialitate, care depinde de valorile efective ale dimensiunii considerate. Explicaţi acest caz și scrieți formula de calcul a toleranței dependente.

Problema 28Dați exemple de notare pe desene a bătăii frontale și a bătăii frontale totale. Explicaţi aceste abateri de poziție.

Problema 29Prezentați exemple de notare pe desene a bătăii radiale și a bătăii radiale totale. Explicaţi acești parametri.

Problema 30Prezentați exemple de notare pe desene a bătăi radiale și bătăi frontale totale. Explicaţi acești parametri.

Problema 31Dați exemple de notare pe desene a toleranței de la perpendicularitate. Explicaţi această abatere de poziție.

Problema 32Dați exemple de notare pe desene a toleranței de la paralelism. Explicaţi această abatere de poziție.

Problema 33Prezentați exemple de notare a toleranței de la coaxialitate, care depinde de valorile efective ale dimensiunilor suprafețelor considerată și de referință. Explicaţi cazul și scrieți formula de calcul a toleranței dependente.

Problema 34Dați exemple de notare a toleranței de la rectilinitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 35Dați exemple de notare a toleranței de la cilindricitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 36Dați exemple de notare a toleranței abaterii profilului longitudinal. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 37Dați exemple de notare a toleranței de la circularitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 38Prezentați un exemplu de notare pe desene a toleranței de la coaxialitate, care depinde de valorile efective ale dimensiunii suprafeței de referință. Explicați acest caz și scrieți formula de calcul a toleranței dependente.Problema 39

3

Explicaţi cazurile de notare pe desene.

a) b)

Problema 40Explicaţi cazurile de înscriere a simbolurilor T și T/2.

Problema 41Explicaţi cazurile de înscriere a simbolurilor și R.

a) b)

Problema 42Explicaţi cazul de notare a abaterii de poziție.

Problema 43Explicaţi cazurile de notare a abaterilor de formă.

a) b)

Problema 44Explicaţi cazurile de notare a abaterilor de formă și poziție.

a) b)

Problema 45 Problema 46

4

Explicaţi cazul de notare a abaterii de poziție. Explicaţi cazul de notare a abaterii de poziție.

Problema 47Explicaţi cazurile de notare a abaterile de poziție:

a) b)

Problema 48Dați exemple de notare pe desene a toleranței la planitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 49Explicaţi cazurile de notare a abaterilor de poziție prezentate.

Problema 50Desenaţi două piese şi indicaţi abaterile de formă:

- abaterea de la rectilinitate;- abaterea de la planitate;

Explicaţi cazurile.

Problema 51Desenaţi două piese şi indicaţi abaterile de poziție:

- abaterea de la paralelism;- abaterea de la perpendicularitate.

Explicaţi cazurile.

Problema 52Desenaţi cîteva piese şi indicaţi abaterile de formă:

- abaterea de la circularitate;- abaterea profilului longitudinal;- abaterea de la cilindricitate.

Explicaţi cazurile.

Probleme ce țin de Rugozitatea suprafețelor

5

Problema 53Desenați o piesă şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care să aibă procentajul lungimii portante de 40% la nivelul de secţionare p=60% din Rmax. Explicaţi acest parametru.

Problema 54Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care să aibă înălțimea medie a neregularităților în 10 puncte egală cu 20 mm. Explicaţi acest parametru.

Problema 55Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei obținute după o operație de prelucrare cu scoaterea așchiilor, cu abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 1,25 mm. Explicaţi cazul.

Problema 56Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care are pasul mediu pe linia medie de 0,032 mm, și abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 2,5 mm. Explicaţi cazul.

Problema 57Explicaţi cazurile de notare a rugozității suprafețelor pentru piesele prezentate.

a) b) c)

Problema 58Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafețe rugozitatea care are înălțimea medie a neregularităților în 10 puncte egală cu 12,5 mm și procentajul lungimii portante de 30% la nivelul de secţionare p=40% din înălțimea maximă a neregularităților. Explicaţi cazul.

Problema 59Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea care are pasul pe vîrfuri egal cu 0,014 mm. Explicaţi acest parametru.

Problema 60Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea care are înălțimea neregularităților în 10 puncte în limitele de la 10 la 20 mm. Explicaţi acest parametru.

Problema 61Desenați o piesă cu o suprafață obținută prin netezire şi indicaţi pe ea rugozitatea care are abaterea medie aritmetică a neregularităților în limitele 1,25 și 2,5 mm. Explicaţi cazul.

Problema 62Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea care are abaterea medie aritmetică a profilului de 2,5 mm pe lungimea de bază de 2,5 mm ce nu corespunde lungimii de bază prevăzută de standard. Explicaţi cazul.

Problema 63Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea cu pasul mediu pe vîrfuri egală cu 0,6320% mm. Explicaţi acest parametru.

Problema 64Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea cu valoarea minimă a înălțimii medii a neregularităților în 10 puncte egală cu 50 mm. Explicaţi cazul.

Problema 65

6

Desenați o piesă şi indicaţi abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 1,25 mm pe una din suprafețe ce se va obține prin rectificare – operație prevăzută de constructor. Explicaţi cazul.

Problema 66Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea cu orientare paralelă a neregularităților și pasul mediu pe linia medie de 0,063 mm. Explicaţi cazul.

Problema 67Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe înălțimea medie a neregularităților în zece puncte, exprimată cu valoarea nominală 20 mm și limitele, care variază cu 10%.

Problema 68

Explicaţi cazurile de utilizare a simbolurilor la notarea pe desene a rugozității suprafețelor.

Problema 69Desenați un arbore care pe suprafața cilindrică șă aibă pasul neregularităților pe linia medie de la 0,040 pînă la 0,063 mm, abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 0,1 mm și procentajul lungimii portante de 40 10% la nivelul de secționare p= 50% din Rmax.

Problema 70Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei cilindrice obținute după o operație de prelucrare cu scoaterea așchiilor, și limitată de valoarea minimă a abaterii medii aritmetice a profilului egală cu 3,2 mm.

Problema 71Explicați cazul de notare a rugozității suprafeței arborelui prezentat mai jos.

Problema 72Prezentați un exemplu de notare a rugozității, apreciată cu parametrul Ra. Explicați acest parametru.

Problema 73Explicați parametrul Rz al rugozității. Desenați o profilogramă și scrieți formulele de calcul. Dați exemple de notare pe desene.

Problema 74Explicați parametrul Ra al rugozității. Desenați o profilogramă și scrieți formulele de calcul. Dați exemple de notare pe desene.

Problema 75Prezentați un exemplu de notare a rugozității, apreciată cu pasul mediu pe vîrfuri. Explicaţi acest parametru.

Problema 76Prezentați un exemplu de notare a rugozității, apreciată cu pasul mediu pe linia medie. Explicaţi acest parametru.

Problema 77Explicați parametrii Sm și S al rugozității. Desenați profilul și scrieți formulele de calcul. Dați exemple de notare pe desene.

Problema 78Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care să aibă procentajul lungimii portante de 30% la nivelul de secţionare p=40% din Rmax. Explicaţi cazul.

7