Proiect La Ergonomie Forestieră

Tema: Alimentatia Muncitorilor din Economia Forestieră

Profesor Indrumator: Student:S. I.G. Dănilă Budeanu Constantin-Tarzan Anul: IV Grupa: 5141a

ALIMENTATIA MUNCITORILOR DIN ALIMENTATIA MUNCITORILOR DIN ECONOMIA ECONOMIA FORESTIERAFORESTIERA

Omul care munceste are nevoie de o alimentatie care sa-i satisfaca in chip optim toate trebuintele organismului, pentru intretinere si pentru acoperirea consumului de energie investit in munca productive. Cercetarile in domeniul alimentatiei au aratat canevoile alimentare ale organismului variaza cu starea fiziologica (varsta, sex, tip neuro-endocrin), cu conditiile de mediu (factori climatici, infectiozitate, toxicitate etc.), in care se munceste si cu conditiile de viata in genere.

Problema fundamentala a alimentatiei consta in cunoasterea trebuintelor alimentare ale organismului exprimate in calorii si factorii nutritive (alimente simple, vitamine si elemente minerale) ca si modul de acoperire a acestor trebuinte cu alimente naturale in stare sa nu prejudicieze sanatatea. O asemenea alimentatie contine tot ceea ce este necesar ca elemente fizice, energetice si catalitice pentru eleborarea materiei vii si pentru desfasurarea activitatii organismului.

O alimentatie rationala trebuie sa contina nu numai fiecare aliment simplu in proportie corespunzatoare starii fiziologice si conditiilor de mediu ci si o anumita cantitate de saruri minerale.

Metoda cea mai justa pentru stabilirea unei ratii alimentare rationale consta in determinarea concamitenta atat a cheltuielii de energie cat si a cantitatii fiecarui factor nutritiv necesar starilor fiziologice si conditiilor de mediu, in parte.

Stabilirea nivelului trebuintelor alimentare se face pe baza cheltuielii de energie si cu aplicarea principiilor care stau la baza alimentatiei rationale, alcatuind ratii adecvate nevoilor organismului.

In sectorul de exploatare forestiera, inca din 1951 un colectiv de cercetatori ai Institutului de Igiene din Bucuresti, au intreprins primul studiu la noi asupra alimentatiei muncitorilor forestieri, de la exploatarea rasinoaselor, bazat pe determinari de metabolism energetic.

Intensitatea efortului a fost in medie de 7,77 kcal la operatia de doborare, 6,8 kcal la sectionari si 8,52 kcal la corhanit. Valoarea medie a nivelului energetic al ratiei alimentare, a acestor muncitori, trebuia sa fie de maximum 5300 kcal absorbite.Tinand seama ca pierderile digestive reprezinta 3-5% din valoarea calorica a alimentelor ingerate, echivalentul caloric al ratiei alimentare ajunge sa fie de 5600-5900 kcal in 24 ore.

Cercetarile ergonomice, din sectorul forestier au cuprins mecanizarea exploatarii cu operatiile de doborare si colectare precum si cele de la constructia de drumuri si de la activitatile manuale auxiliare

Comisia alimentara a tinut seama si de progresul ethnic, a redus numarul de calorii la 2900 pentru barbat si la 2100 pentru femei. Mai recent, l-a redus la 2800 respectiv 2100 kcal. Aceste valori se ajusteaza in functie de: greutatea corpului, varsta si ambianta climatica.

In raport cu varsta comisia considera ca trebuintele energetice alimentare scag uniform cu 7,5% pentru fiecare decada peste 25 de ani. Ulterior scaderea per deceniu s-a redus cu 3% pana la 45 de ani si cu 7,5 % intre 46 si 65 ani. Dupa aceasta varsta ratia trebuie sa fie redusa cu 10 %. Trebuintele energetice ale unei persoane de 45 ani sant mai reduse cu 6%, la 65 ani cu 21%, iar la 75 ani cu 31 %, fata de ratia necesara la 25 de ani.

COMPUNEREA RATIEI ALIMENTARE

La alcatuirea meniurilor se tine seama in afara de valorile cantitative si calitative ale alimentelor si de gradul de digestibilitate, de timpul mediu de evacuare a stomacului. Alimentele care solicita mai putin functia digestive se considera usor digerabile, cele care raman mai mult timp in stomac avand efecte secretogene intense au mare capacitate de saturatie, “tin de foame”.

Carnea si preparatele din carne bogate in substante extractive provoaca cea mai intensa secretie de acid clorhidric, care atrage dupa sine o puternica secretie pancreatica si intestinala pentru neutralozarea acestuia.

Painea si cartofii consumati singuri au o putere de saturatie mica, asociati insa cu grasime si cu carne isi maresc capacitatea de saturatie, la fel legumele.

Dulciurile la sfarsitul mesei maresc capacitate de saturatie.

TREBUINTE NUTRITIVE IN TERMENI DE ALIMENTE IN G/ZI SI PE SAPTAMANA (Dupa Sutescu)

Grupe de alimente Bruto NetoDin val.calorica

a ratiei %

Ratia saptamanala bruta

I. Lapte-brazeturiLapteBranzaII. CarneIII Oua

IV.Legume-fructeCartofiAlte legumeFructeV. Cereale si leguminoasePaineAlte derivateLegume uscateVI. DulciuriZahar si prod. zahar,Alte dulciuriVII. Grasimi alimentareUlei, untura, unt

250-30030-4015010-20

360-400360-400150-250

700-75050-6040-50

30-4040-50

55-70

250-30030-401309-17

300-320300-320130-200

700-75050-6040-50

30-4040-50

55-70

7-61

12-13

50

7

16-17

1750-2100210-22010501-2 buc. Pot fi inlocuite izotrofic prin lapte sau carne

2400-28002400-28001050-1750

4900-5250350-420290-350

210-280280-350

385-400

Meniul zilei trebuiesa cuprinda cel putin un aliment care sa necesite masticatie sis a furnizeze pentru adult circa 6-7 g de material fibros cu efect enterokinetic

Desi alimentele de origine animala sant mai satiose si contin proteine de calitatea I apropiatede cele ale organismului uman, bogate in vitamine B2 si B6 , totusi laptele si branzeturile se impugn sa fie consummate prin aportul lor de minerale si antidecalcifiere. Carnea este necesara prin bogatia de niascina si prin efectul hematopoetic si excito-secretor, iar ouale prin vitamine lipo si hidrosolubile.

Dintre alimentele de origine vegetala, derivatele de ceriale constituie pricipala sursa de glucide si timina, dar sant total lipsite de vit. C si P, principalele surse pentru provitamina A,avand totdeodata effect alcalinizant. Ele mai sant importante prin materialul fibros care intretine motilitatea gastrica si intestinala si prin multiplele lor insusiri senzoriale ce asigura varietatea in compunerea meniurilor.

DISTRIBUTIA RATIEI ALIMENTARE

VALOAREA CALORICA A MESELOR DINTR-O ZI (Dupa Grandjean)

Muncitori cu activitate usoara: barbate si femei Muncitori care presteaza munca grea

Micul dejun: 300-400 kcal Gustatea: 26-50 kcalPranzul: 800-900 kcalA 2-a gustare 25-50 kcal

600-700 kcal150-250 kcal

900-1000 kcal150-250 kcal

Ratia alimentara zilnica e bine sa fie repartizata in 4 mese ; a 4-a sa fie o gustare. De dorit ca muncitorii sa poata servi mancari gatite, in cantine sau bucatarii collective pe sectoare de exploatere. Aceasta ar putea satisface un deziderat foarte important, fiind cunoscuta frecventa mare de imbolnaviri digestive a muncitorilor forestieri, datorita meniurilor lipsite de variatie si a mancarurilor reci. Mancarurile preparate in cantine pentru collective mai mari, ar putea sa realizeze chiar meniuri dietetice consistente pentru muncitorii din terenirile de exploatare.

REPATIZAREA MESELOR IN CURSUL ZILEI DE MUNCA

Din punct de vedere fiziologic se admite, in majoritatea cazurilor, o pauzade pranz de 45-60 minute, in care se alimenteaza substantial si cate o pauza de 10-15 minute inainte si dupa prinz in care sa poata lua cate o gustare.

S-au observat relatii stranse intre dinamica capacitatii de munca si pauzele pentru masa.

Intr-o uzina de gaz aerian din Suedia s-a notat in fiecare zit imp de 19 ani erorile de citire a catorva controlori, redate graphic pentru fiecare oraa zilei. Acest graphic arata ca o pauza de pranz, in timpul digestiei numarului mediu de erori este maximal. Aceasta constatare confirma legea biologica dupa care activitatea organelor digestive provoaca o diminuare a disponibilitatii intregului organism.

Efectul unui pranz greu da stari de oboseala si indispozitie ceea ce face pe om inapt pentru o activitate cu exigente sporite. De asemenea este cunoscut faptul ca un stomac gol reduce capacitatea de actiune a organismului. Cei mai constienti de acest fapt sant sprotivii.

Doi fiziologi americani, Haggard si Greanberg au masurat in cursul unei zile de munca, de o maniera continua, la tineri voluntari, nivelul glicemiei si coeficientl respirator, constatand ca dupa fiecare gustare sau pranz cei doi parametri cresteau si ca dupa 3 ore de la micul dejun nivelul zaharului din sange era minim. Aceste momente sant acompaniate de o stare de oboseala si de diminuare a capacitatii de munca. Cand persoanele de experienta luau cate o gustare la 2 ore glicemia nu mai atingea valorile minime ci deopotriva cu corficientul respiratorse mentineau la un nivel mai ridicat pe toata durata zilei, ceea ce crea o disponibilitate de minca sustinuta.

NEVOIA DE LICHIDE

Omul are nevoie nu numai de energie sub forma de alimnte, ci si de lichidele necesare pentru mentinerea normala a bilantului hidric. S-a evaluat consumul mediu deapa la o greutate corporala de 65 kg, la 2,5 litri/zi. Apa continuta in alimente sau absorbita sub formade bautura este eliminata permanent prin rinichi si glandele sudoripare sub forma de apa incarcata cu produsi de dezasimilatie (uree, cloruri si diversi cataboliti).

Cu toate ca alimentele care compun hrana contin o cantitate importanta de lichide, de exemplu : carnea 70-80 %, painea 45 %, fructele 85 %, cartofii 78 %, pastele fainoase 14 %, aceasta nu este suficienta ci trebuie sa fie completata dupa trebuintele individuale cu un aport de 1,5-2 litri de lichide in 24 ore.

In munca la temperature ridicate pierderea de apa prin transpiratie poate sa ajunga pana la 1 litru/orasi deci muncitorul care lucreaza in aceste conditii poate sa piarde intr-un schimb 2-6 litri de lichide.

Redam in continuare un tabel cu echivalentul de energie calorica a catorva bauturi si unele alimente :

1 pahar de apa minerala……………………………………………………………………-O ceasca de supa……………………………………………………………//…10-15 caloriiO ceasca de ceai cu 2 buc. zahar………………………………………………….35 caloriiO ceasca de cafea cu 2 buc. zahar si putin lapte………………………………….37 calorii1 pahar desuc de mere…………………………………………………………….65 calorii1 pahar de lapte sau iaurt…………………………………………………………65 calorii50 g biscuiti……………………………………………………………………,,,...190 calorii

50 g paine…………………………………………………………………………..120 calorii

Paine cu fructe…………………………………………………………………….240 caloriiPaine cu branza…………………………………………………………………..300 caloriiPaine cu carnat……………………………………………………………………300 caloriiPaine cu ciocolata………………………………………………………...………350 calorii

CONSUMUL DE ALCOOL

In randul muncitorilor forestieri este raspndita idea ca alcoolul inlatura oboseala si da putere. Pentru formarea unei opinii stiintifice asupra bauturilor alcoolice redam relatarile specialistilor. Dupa I.Gontea bauturile alcoolice in cantitati mici au efect stimulant, produc buna dispozitie si micsoreaza senzatia de oboseala, dar genereaza idea gresita ca da putere. Prin efectul vasodilatator periferic, alcoolul inlatura senzatia dezagreabila de frig si da falsa impresie ca mareste rezistenta organismului fata de temperaturile scazute. Muncitorul foloseste alcoolul alaturi de hrana pentru a se incalzi si a-i stimula pofta de mancare, cu toate ca alcoolul prin vasodilatatie periferica sporeste pierderea de caldura si expune organismul la raceli. Alcoolul influenteaza de asemenea viata psihica si indeosebi componenta ei afectiva. Prin consumarea lui repetata se stabileste o asociere intre insusirile organoleptice ale bauturilor si efectul lor agreabil. Aceasta legatura sta la baza obisnuintei care, dupa constituire, incepe sa domine vointa si face ca omul sa simta necesitatea alcoolului ca pe un aliment preferat.

Desi posibilitatea oxidarii alcoolului este incontestabila, urmarind comportarea in organism se constata ca in timp ce arderea glucozei si a acizilor grasi creste proportional cu cheltuiala de energie, la aceeasi persoana, oxidarea alcoolului si scaderea concentratiei lui in sange se face cu o viteza aproape constata cu cca 100 mg/kg corp/ora, cu toate ca frigul si mai ales activitatea musculara pot marii de 4-8 ori nevoia de calorii prin arderile de glucoza si grasimi.

In aceleasi conditii cantitatea de alcool oxidat pe unitatea de timp ramane aproape nemodificata. Aceasta arata ca alcoolul nu poate fi folosit nici ca sursa de energie de lucru nici pentru pastrarea organismului contra frigului.

Dupa opinia profesorului I.Gontea alcoolul constituie pentru om un drog. Pentru a evita consencintele grave ale consumului de alcool in exces este necesar sa se cunoasca limitele peste care alcoolul devine un factor de risc pentru sanatatea fizica si mentalasi pentru situatia sociala a omului. Un criteriu obiectiv il constituie concentratia alcoolului in sange. Se recomanda ca nivelul alcoolemiei sa nu depaseasca 0,5 g la litru, ceea ce pentru un adult de 70 de kg corespunde la cca 35 g adica 350 ml de vin de 12 grade sau 700-800 ml bere. Consumul in exces a bauturilor alcoolice are si un efect social prin sustragerea unei bune parti din bugetul familiei; genereaza mizeria, lipsa, neglijarea familiei si riscul de dezorganizare a acesteia.

Alcoolismul se rasfrange asupra productivitatii muncii; bautorii lipsesc de la program de 2-6 ori mai mult si provoaca de 2-3 ori mai multe accidente decat persoanele normale. Cresterea alcoolemiei peste 0,5‰ reduce pe de o parte campul vizual si perceptia culorilor, pe de alta parte mareste curajul, prelungeste timpul de reactie si micsoreaza capacitatea de apreciere justa a distantelor si viteza vehiculelor. Riscul de accidentare creste proportional cu alcoolemia.

Materialul informatic privind importanta alimentatiei pentru conservarea sanatatii si mentinerea capacitaii de munca, la un nivel inalt, are o importanta deopotriva individuala si economic socilala.

Dezvoltarea acestui material are intentia sa sensibilizeze pe organizatorii de munca despre importanta alimentatiei

CONCLUZIE: