Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………2

1.Sursele de poluare a aerului atmosferic in mediul urban……………………………..3

1.1.Surse naturale………………………………………………………………………3

1.2.Sursele artificiale………………………………………………………………….4

2.Poluanţii atmosferici……………………………………………………………………..6

3.Poluarea aerului în oraşul Chişinău.................................................................................8

4.Măsuri de conservare a calităţii aerului………………………………………………..12

5.Concluzii………………………………………………………………………………….14

6.Bibliografie……………………………………………………………………………….15

1

“Dacǎ dǎrâmi treptat pereţii casei, vine o zi când îţi cade tavanul în cap.”

Victor Kernbach

Introducere

Atmosfera constituie mediul de viaţă pe Terra, calitatea vieţii fiind direct dependentă de

calitatea aerului. Aerul atmosferic, alături de alte componente ale mediului ambiant, are o

însemnătate vitală pentru natură şi pentru om.

Oraşele interacţionează şi au influenţă asupra terenului înconjurător, astfel afectând mediul

pe o suprafaţă mult mai întinsă. Dezvoltarea acestora este determinată şi de factori externi

precum schimbările demografice, nevoia de mobilitate, globalizarea şi schimbările climatice.

Scăderea numărului de locuinţe şi o îmbătrânire a populaţiei sunt preconizate să amplifice

presiunile asupra mediului în următoarele decenii. Dezvoltarea suplimentară a informaţiilor, a

serviciilor şi a tehnologiei de comunicaţii aduce noi schimbări calitative importante în sistemele

urbane.Oraşele acţionează ca motoare ale progresului, deseori influenţând în mare parte

realizările şi inovaţiile noastre culturale, intelectuale, educaţionale şi tehnologice. Totuşi,

tendinţa actuală către nou, abordările privind densitatea redusă în dezvoltarea urbană determină

un consum crescut de energie, resurse, transporturi şi terenuri, crescând astfel emisiile de gaze cu

efect de seră şi poluarea atmosferică şi fonică la niveluri care deseori depăşesc limitele legale sau

limitele de siguranţă umană recomandate. Mediul urban este un mare consumator de resurse, un

producator major de emisii poluante rezultate din industrie, trafic si  alte surse difuze de

combustie, fiind caracterizat de o densitate mare a populatiei si de concentrarea surselor de

poluare .

Pentru prima dată în istoria omenirii, în oraşe locuiesc mai mulţi oameni decât în zonele

rurale. Europa fiind unul dintre cele mai urbanizate continente. Aproximativ 75% din populaţia

acesteia locuieşte în zonele urbane; începând cu 2020, proporţia va fi de 80%. În consecinţă,

cererea de pământ în interiorul şi în împrejurimile oraşelor devine acută; extinderea urbană

reconturează peisajele şi afectează calitatea vieţii oamenilor şi mediul mai mult ca niciodată.

Planificarea şi gestionarea urbană au ajuns pe prima pagină a agendei politice, transportul şi

locuinţele fiind provocări cruciale.

2

1.Sursele de poluare a aerului atmosferic in mediul urban

Sursele de poluare reprezintǎ locul de producere şi de evacuare în mediul înconjurǎtor a unor

emisii poluante. Dupǎ natura poluanţilor, emisiile poluante acestea pot fi sub formă de pulberi şi

gaze, emisii radioactive şi emisii sonore; în funcţie de provenienţa poluanţilor surse de poluare

sunt naturale şi artificiale.

1.1.Surse naturale

Descompunerea reziduurilor organice. Poluarea atmosferei cu NH3, H2S, CO2 poate fi

produsǎ şi de o serie de gaze rezultate din descompunerea anaerobǎ sau aerobǎ, enzimaticǎ sau

bacterianǎ a reziduurilor precum: deşeuri organice industriale sau alimentare, cadavre, dejecţii

umane şi animale, frunze. Putrefacţia sau descopunerea anaerobǎ, elibereazǎ în aer substanţe

toxice, rǎu mirositoare şi inflamabile. Fermentaţia nǎmolului în bazine, în staţii de epurare,

rampe de gunoi, canale, ape stǎtǎtoare, gropi septice poate dura chiar şi zeci de ani, reacţia fiind

urmatǎ de creşterea presiunii gazelor, ce poate produce explozii şi incendii, uneori la o distanţǎ

mare de sursǎ.

Particulele vegetale precum polenurile, sporii, mucegaiurile, algele, ciupercile şi fermenţii pot

polua atmosfera, deşi sunt produse de arbori şi ierburi care ajutǎ la combaterea poluǎrii aerului.

Polenurile au diametre de 10-50 µm (micrometri) şi au fost identificate chiar şi la altitudini de 12

000 m, iar sporii şi ciupercile pânǎ la 1600 m. Spre deosebire de praf, acestea sunt mai

periculoase deoarece o singurǎ particulǎ poate provoca îmbolnǎvirea unui organism viu. Aceste

particule vegetale alǎturi de bacterii, microbi şi viruşi reprezintǎ principalii poluanţi patogeni ai

aerului.

Ceaţa este frecventǎ în zonele situate în vecinǎtatea oceanelor şi a mǎrilor, care aduc în

atmosfera continentalǎ cristale de sare ce constituie nuclee de condensare a vaporilor de apǎ.

Ceaţa din zona londonezǎ este principala cauzǎ a formǎrii smogului reducǎtor acid, deosebit de

grav sǎnǎtǎţii.

Ionizarea atmosferei este cauzatǎ în straturile înalte de intensificarea activitǎţii solare, în

anumite perioade de timp, iar în straturile inferioare de micşorarea sau perforarea stratului de

ozon, lǎsând astfel cale liberǎ radiaţiilor ultraviolete, cu acţiune ionizantǎ.

3

1.2.Sursele artificiale

Sursele artificiale sunt mai numeroase şi cu emisii mult mai dǎunǎtoare, totodatǎ fiind şi într-o

dezvoltare continuǎ datoratǎ extinderii tehnologiei şi a proceselor pe care acestea le genereazǎ.

Emiterea în atmosferǎ a poluanţilor artificiali se poate face prin două moduri. Unul organizat,

prin canale şi guri de evacuare cu debite şi concentraţii de impuritǎţi cunoscute şi calculate şi

unul neorganizat, prin emiterea poluanţilor direct în atmosferǎ discontinuu şi în cantitǎţi puţin

sau chiar deloc cunoscute. Categoriile de materiale ce pot fi agenţi poluanţi sunt: materii prime

(cǎrbuni, minerale etc.), impuritǎţi din materiile prime (sulf, plumb, mercur, arsen, fluor etc.),

substanţe intermediare, obţinute în anumite faze ale procesului tehnologic (sulfaţi, hidrocarburi

etc.), produse finite (ciment, clor, negru de fum, diferiţi acizi etc.). Poluarea atmosferei cu

particule solide este cea mai veche şi mai evidentǎ categorie de poluare artificialǎ. Dintre surse

putem aminti procesele industriale principale şi combustibilii, nici una dintre aceste surse însǎ nu

degajǎ în atmosferǎ numai poluanţi solizi.

Poluarea industrial.Industria termoenergeticǎ eliminǎ în atmosferǎ poluanţi cum ar fi: praful

(cenuşǎ, particule de cǎrbune nears, zgurǎ), oxizii de sulf şi de azot, iar în cantitǎţi mai mici:

hidrocarburi, funingine, sulfaţi şi acizi organici. Toţi combustibilii uzuali (pǎcurǎ, cocs, cǎrbune)

conţin cenuşǎ provenitǎ din substanţele solide necombustibile. În mod normal combustibilii

gazoşi sau cei distilaţi nu conţin impuritǎţi solide, dar în condiţii de ardere necorespunzǎtoare ei

produc funingine. Partea vizibilǎ a emisiilor este concretizatǎ prin fum care, în funcţie de natura

combustibilului şi felul combustiei are culori diferite. De exemplu, la arderea cǎrbunelui inferior,

de la care rezultǎ multǎ cenuşǎ, fumul este de culoare gri albicioasǎ. La arderea incompletǎ a

cǎrbunelui şi a produselor petroliere se eliminǎ mult combustibil nears, iar fumul capǎtǎ o

culoare neagrǎ.

Industria materialelor de construcţie are la bazǎ prelucrarea, fie la cald, fie la rece, a unor roci

naturale (silicaţi, argile, magnezit, calcar, ghips etc.) cele mai poluante fiind industria cimentului,

azbestului, magneziului şi gipsului. Industria cimentului este una dintre cele mai importante în

privinţa poluǎrii atmosferice, dând adesea un aspect tipic terenurilor învecinate. Producţia

cimentului a ridicat probleme legate de protecţia atmosferei şi a mediului înconjurǎtor, deşi s-au

luat mǎsuri esenţiale atât în ceea ce priveşte materia primǎ utilizatǎ, cât şi a tehnologiilor de

prelucrare. Praful produs se poate împrǎştia şi depune pe distanţe de peste 3 km de sursǎ, iar în

apropierea acestora concetraţiile pot varia între 500-2000 tone/hm2 /an.

4

Industria chimicǎ are ca poluanţi principali emisiile de gaze, dar foarte rar se întâmplǎ sǎ se

facǎ numai eliminǎri ale acestora, de cele mai multe ori ele fiind amestecate cu particule solide

sau lichide. Pentru a vedea amploarea pe care o are poluarea chimicǎ asupra atmosferei, trebuie

sǎ ştim cǎ, din cele 5 milioane de substanţe înregistrate pânǎ în 1990, 30 000 sunt fabricate la

scarǎ industrialǎ. Perfecţionarea proceselor tehnologice a dat o largǎ dezvoltare chimiei organice

la care poluarea cu gaze şi vapori este mult mai diversǎ, mai puternicǎ şi mai periculoasǎ decât

poluarea cu particule solide. Dupǎ cercetǎri fǎcute în SUA, se constatǎ cǎ în timp ce eliminarea

de fum, cenuşǎ şi praf industrial însumeazǎ o masǎ de 12x106 t/an, eliminarea de oxizi de sulf şi

diverşi vapori depǎşeşte 60x106 t/an, iar eliminarea de oxid de carbon, singurǎ are aproximativ

aceeaşi valoare. În majoritatea cazurilor gazele eliminate în atmosferǎ sunt reprezentate de

substanţe toxice mai nocive decât particulele solide. Prin interacţiunea chimicǎ a acestor

substanţe din aer cu diversele forme fizice ale apei, precum şi ale altor substanţe şi prin

intervenţia unor catalizǎri fizico-chimice rezultǎ substanţe chimice foarte toxice. Dintre acestea

cele mai importante ar fi: oxizii sulfului şi ai carbonului, sulfurǎ de carbon, hidrogen sulfurat,

acetonǎ, formaldehide, cloropren, dicloretan, tetraetil de plumb etc.

Poluarea prin mijloacele de transport O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie

mijloacele de transport. În aceastǎ categorie intrǎ: autovehiculele, locomotivele, vapoarele,

avioanele etc. Cea mai mare pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine însǎ de la autovehicule,

datoritǎ în primul rând numǎrului foarte mare al acestora. În numai o jumǎtate de secol (1930-

1980), de când au început sǎ se foloseascǎ, numǎrul lor s-a înzecit, ajungând ca, în SUA,

numǎrul lor sǎ ajungǎ unul la douǎ persoane. În Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru

fiecare persoanǎ. Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate în zonele urbane (93 % în

SUA) se poate înţelege rolul lor deosebit de important în poluarea oraşelor (tot în SUA s-au

evaluat 76,6x106 t/an substanţe toxice ce ajung în atmosferǎ). Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot, hidrocarburi nearse, oxizi de sulf,

aldehide, plumb, azbest, funingine etc. Dacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ, atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ; dar pentru a înlocui caii putere cu “caii fizici” care sǎ asigure

tracţiunea, poluarea produsǎ de grajduri ar fi îngrijorǎtoare. Cea mai importantǎ sursǎ de CO din

poluarea generalǎ a atmosferei (60%) este produsǎ de gazele de eşapament. S-a estimat cǎ 80%

din cantitatea de CO este produsǎ în primele 2 minute de funcţionare a motorului şi reprezintǎ

11% din totalul gazelor de eşapament.

5

2.Poluanţii atmosferici

Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:

Monoxidul de carbon (CO). In oraşele cu un trafic intens, majoritatea monoxidului de

carbon eliberat în aer provine de la gazul de eşapament. Mai provine de asemenea din procesele

industriale, arderea lemnului, etc. Sursele din interior includ fumul de ţigară şi instalaţiile de

încălzire.

Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen spre ţesuturi

şi organe, cum ar fi inima şi creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace,

poate fi fatal celor expuşi la concentraţii foarte mari ale acestuia.

Oxizi de azot (NOx) rezultă datorită căldurii create la combustie, aceasta cauzînd

combinarea oxigenului şi oxidului de azot din aer. Oxizii de azot cauzează mai multe probleme,

cum ar fi: probleme respiratorii, mutaţii biologice, etc.

Suspensii solide totale. Numite adesea fum sau funingine, particulele solide din aer sînt

cel mai evident gen de poluare şi adesea cel mai periculos. Populaţia urbană a lumii respiră un

aer în care concentraţia acestor particule depăşeşte limitele stabilite. Unele dintre aceste particule

sînt evacuate prin coşurile fabricilor sub formă de fum negru. Majoritatea conţin dioxid de sulf şi

oxizi de azot, transformîndu-se apoi în nitriţi şi sulfaţi.

Dioxid de sulf (SO2) este un gaz acid şi incolor, poate declanşa accese de astmă, iar

prezent fiind în atmosferă, reacţionează în continuare, formînd particule fine de acizi. Acest gaz

se formează cînd combustibilul care conţine sulf este ars. Exemple sunt arderea cărbunelui şi

uleiului, procesele de extragere a benzinei din ulei, etc. Alte surse sunt reprezentate de industriile

care extrag metale din minereu, cărbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri,

cum ar fi rafinăriile de petrol sau industriile de procesare a metalelor.

Dioxid de azot (NO2). Principalele surse de NO2 sunt instalaţiile fixe de ardere a

combustibilului fosil (cărbune, produse petroliere, gaze naturale) şi mobile - traficul rutier, naval,

feroviar neelectric, aerian. Efectele asupra organismelor umane sensibile (astmatice) apar de la

concentraţia de 0,560 mg/mc pe timp scurt de mediere.

Fenoli (C6H5-OH) Sursele antropice: fabricarea fenolului, prepararea mixturilor

asfaltice, tratamente termice. Pot declanşa iritarea căilor respiratorii, tulburări digestive,

modificări nervoase.

Aldehida formică (CH2O) rezultă datorită emisiilor directe din activităţile de producere

şi de utilizare a aldehidei formice şi reacţii secundare ale hidrocarburilor oxidate rezultate din

arderi în surse fixe şi mobile. Sursele majore antropice, care pot afecta sănătatea umană, sunt

surse de incintă (locuinţe, birouri, alte locuri de muncă etc.) şi anume produse care conţin răşini:

mobilă şi alte produse din lemn, fumul de ţigară, încălzirea în condiţii casnice.

6

Plumbul (Pb) Principalele surse de emisie a Pb în mediu sunt traficul auto şi procesele

industriale. Efectele asupra sănătăţii populaţiei se manifestă prin biosinteza hemoglobinei, efecte

asupra sistemul nervos şi presiunea sîngelui ce apar la expuneri pe termen lung.

Cadmiu! (Cd) In aer Cd ajunge sub formă de particule în urma emisiilor de la incinerarea

deşeurilor, emisiilor din metalurgie. Particulele de Cd pot fi transportate pe distante lungi, astfel

că aria poluată se extinde foarte mult. Se conţine în cantităţi mari în păcură şi motorină, ce

provoacă aberaţii cromozomiale, care modifică respectiv ereditatea, mai posedă urmări

cancerigene, leziuni renale.

Zincul (Zn) se conţine în cantităţi mari în produsele lactate, peşte, carne şi legume.

Intoxicarea cu zinc poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei şi bolilor cardiace.

Cuprul (Cu) Aceste metal are o importanţă vitală pentru creşterea şi dezvoltarea normala a

omului, animalelor şi plantelor. în acelaşi timp, în legătură cu intensificarea poluării mediului

ambiant conţinutul acestor metale este limitat în produsele alimentare şi apă. Intoxicarea cronică

cu cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei şi bolilor de inimă.

Nichel (Ni) este prezent în minereuri sub trei forme principale: sulfit, silicat şi arsenit.

Numeroasele studii epidemiologice au arătat că expunerea cronică la praful de nichel şi la

subsulfitul de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal.

Cromul (Cr) expunerea cronică prin inhalarea compuşilor de crom insolubili poate produce

pneumoconioza cu alterarea funcţiei pulmonare. Excesul la săruri anorganice solubile poate

provoca apariţia de ulceraţii cutanate, dermatită, perforarea septului nazal şi manifestări

respiratorii de hipersensibilizare.

Exista numeroase dovezi ca poluarea aerului afecteaza sanatatea oamenilor şi a animalelor,

distruge vegetaţia, solul, afecteaza climatul, reduce vizibilitatea şi radiaţia solară. A doua

jumătate a secolului XX este considerată ca o perioadă de dezvoltare lără precedent a

urbanismului, industriei şi agriculturii. Pentru această dezvoltare se plăteşte însă un preţ foarte

mare, sub forma epuizării resurselor naturale şi a operaţiei poluării aerului, apei, solului, poluare

care constituie o ameninţare permanentă atît sănătăţii umane cît şi mediului înconjurător.

7

3.Poluarea aerului în oraşul Chişinău

În bazinul aerian a oraşului odată cu emisiile industriale şi autovehiculelor pe parcursul anului

pătrund sute şi uneori mii de tone de substanţe nocive. În dependenţă de compoziţia emisiilor

industriale, frecvenţa, înălţimea şi diametrul coşurilor surselor de  emisie, temperatura

amestecului de gaze evacuate, precum şi de condiţiile climatice, care determină transportul şi

dispersia emisiilor, se formează nivelul poluării aerului.

          Cel mai înalt nivel al poluării aerului în mun. Chişinău s-a semnalat pentru dioxid de

azot. În anul 2007, circa 50% din zilele cu observaţii, s-a înregistrat depăşirea concentraţiei

maxime admisibile (CMA) medii zilnice şi maximă momentană. Concentraţia maximă

momentană a depăşit norma de 2,7 ori.

          Dioxidul de azot întră în listă celor mai periculoşi poluanţi, deoarece provoacă efecte

senzoriale, funcţionale şi patologice. Persoanele expuse la concentraţii ridicate de dioxid de

azot, cel mai des sunt supuşi bolilor de catar ale tractului respirator superior, bronşită, mană şi

pneumonie.

          Poluarea aerului cu dioxid de azot conţine o ameninţare nu numai pentru sănătatea

umană, dar provoacă şi daune ecologice pentru mediul ambiant. Efecte dioxidului de azot

asupra plantelor duce la înălbirea frunzelor, ofilirea florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor.

          În aerul atmosferic a mun. Chişinău şi a republicii dioxidul de azot este eliminat practic 

de la toate întreprinderile existente.

          Principalele surse de oxizi de azot sunt procesele de ardere la temperaturi înalte a

diferitor tipuri de combustibil (gaze naturale, cărbune, benzină, ulei, motorină) în centralele

termice, boilere, instalaţii industriale. Circa 90% din toate emisiile de oxizi de azot în

atmosferă sunt legate de arderea combustibilului.

          Analiza funcţionării întreprinderilor mun. Chişinău  în a.2006 a arătat faptul că de la

sursele staţionare în aerul atmosferic se degajă 515,41 tone dioxid de azot. În mun. Chişinău

cele mai esenţiale emisii sunt înregistrate de la aşa întreprinderi ca: S.A. „Fabrica de sticlă”–

122,80 tone/an; S.A. „CET-I” –  81,568 tone/an; S.A. „Bucuria” –  38,358  tone/an.

          Pentru evaluarea influenţei emisiilor întreprinderilor mun. Chişinău asupra nivelului

poluării atmosferei cu dioxid de azot s-au utilizat datele de inventariere a 9 surse majore de

poluare: S.A. „CET-1”, S.A. „CET-2”, S.A. „Fabrica de sticlă”, S.A. „Bucuria”, S.A. „Beton şi

mortari”, S.A. „Edilitate”, S.A. „Zorile”, S.A. „Tutun”, S.A. „Carmez”) şi conform ОНД-86

“Методика расчёта концентраций в атмосферном воздухе вредных веществ,

содержащихся в выбросах предприятий” a fost estimate zonele de influenţă (emisiilor) a

acestor întreprinderi (tabelul 1).Zona de influenţă a întreprinderilor reprezintă spaţiul

8

înconjurător de la sursa de poluare (în cazul dat cu dioxid de azot) în care concentraţia

poluantului nu depăşeşte valoarea de 0,05 CMA.

 

Tabelul 1

               

Zona de influenţă  a întreprinderilor din

 mun. Chişinău

Întreprinderea  Zona de influenţă, m

1 S.A.”Carmez” 1290

2 S.A.”Zorile” 1405

3 S.A.”Beton şi

mortar”

1670

4 S.A.”Edilitate” 2156

5 S.A.”Tutun” 2788

6 S.A.”Fabrica de

sticlă”

7020

7 S.A.”Bucuria” 7247

8 S.A. „CET-1” 30024

9 S.A. „CET-2” 33022

 

          Rezultatele estimării denotă, că cea mai mare influenţă asupra poluării aerului atmosferic

cu dioxid de azot revine centralelor termoelectrice.

           Zonele de influenţă a întreprinderilor sunt demonstrate pe harta mun. Chişinău din

figura 1(animată).

9

           

             Fig.1. Zona influenţei întreprinderilor cu dioxid de azot, mun. Chişinău                  

                          1 -  S.A.”Carmez”,   2 -  S.A.”Zorile”,   3 - S.A.”Beton şi mortar”,

                          4 - S.A.”Edilitate”,  5 -  S.A.”Tutun”,  6  - S.A.”Fabrica de sticlă”,  

                          7 - S.A.”Bucuria”,   8 - S.A.” CET-1”,  9 -  S.A.” CET-2”.

          Suprapunerea zonelor de influenţă a întreprinderilor duc la majorarea concentraţiei

dioxidului de azot în sectorul de reacoperire. La aceste zone se referă sectoarele Buicani şi

Ciocana din mun. Chişinău. Monitoringul zilnic al calităţii aerului atmosferic confirmă aceste

concluzii.

          Zonele de influenţă ale S.A. „CET-2” şi S.A. „CET-1” sunt foarte mari şi acoperă toată

aria oraşului şi suburbiile lui (scara hărţii a fost micşorat pentru vizibilitate). Zonele influenţei

celorlalte întreprinderi corespund scării de pe hartă.

          Evaluarea influenţei emisiilor întreprinderilor mun. Chişinău asupra poluării aerului cu

dioxid de azot a arătat necesitatea prognozării din timp a condiţiilor meteorologice

nefavorabile şi reducerea emisiilor substanţelor nocive în atmosferă în aceste perioade.10

Actualmente, cota emisiilor poluante de la autovehicule pe Republică, în volumul sumar de

poluanţi ai aerului atmosferic, constitue în medie 82,3%. În oraşele mari această cotă a sporit

considerabil:

Chişinău – 92,5%

Cahul – 94,5%

Bălţi – 95,0 %

Exploatarea autovehiculelor ce au o uzură sporită şi calitatea nesatisfăcătoare a

combustibilului reprezintă cauzele principale care conduc la poluarea aerului atmospheric

cu diferite substanţe toxice.

11

4.Măsuri de conservare a calităţii aerului

Principalele măsuri de conservare a calităţii aerului sunt:

implementarea unui sistem eficient de monitoring (supraveghere);

folosirea mijloacelor tehnice de combatere a poluării şi a emisiilor de poluanţi, care

presupun:

–         utilarea întreprinderilor cu instalaţii antipoluante de reţinere şi captare a pulberilor

(separatoare, precipitoare electrostatice, scrubere, filtre), a gazelor şi vaporilor toxici (dispozitive

de neutralizare, comprimare, lichefiere etc.);

–          perfecţionarea motoarelor cu ardere internă, trecerea lor la combustibili mai puţin

poluanţi {de exemplu: metan, hidrogen etc.);

–          utilizarea ca agent tehnic a gazelor naturale, a energiei electrice;

–          amenajarea zonelor verzi;

–          reglementarea traficului rutier în vederea evitării aglomeraţiilor de auto-vehicule;

planificarea zonelor sanitare la proiectarea întreprinderilor industriale;

reducerea şi chiar eliminarea degajării în atmosferă a substanţelor poluante prin utilizarea

tehnologiilor noi în industriile care poluează atmosfera, prin captarea substanţelor nocive

chiar de la sursele de emisie, prin desulfurarea gazelor de ardere;

diminuarea răspândirii poluanţilor în aer prin dispersarea lor la înălţimi mari sau în

timpul fenomenelor meteorologice care favorizează dispersia lor;

amplasarea industriilor poluante departe de zonele locuite.

Poluarea aerului atmosferic cu substanţe radioactive în urma accidentelor nucleare, experienţelor

militare provoacă un impact dezastruos şi de lungă durată, iar măsurile de ameliorare sunt

specifice, costisitoare şi cu o eficacitate redusă.

În Republica Moldova se întreprind acţiuni de combatere a factorilor poluanţi:

Pentru localităţile urbane:

îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto (în special starea mijloacelor de transport cu

motoare cu ardere internă);

instituirea testării tehnice anuale obligatorii a tuturor automobilelor;

implementarea normativelor ecologice europene;

aplicarea restricţiilor la importul automobilelor cu un grad înalt de uzură;

inventarierea tuturor surselor de poluare prin crearea şi gestionarea unui registru al

agenţilor poluanţi;

12

folosirea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară);

instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor;

practicarea sistematică a curăţării umede a străzilor şi a pieţelor;

înverzirea teritoriilor.

Pentru localităţile rurale:

educarea populaţiei în spirit ecologic;

inventarierea şi întreţinerea corectă a încăperilor de stocare a pesticidelor;

interzicerea utilizării în calitate de combustibil a anvelopelor auto;

controlul asupra gradului de poluare a aerului cu praf în carierele deschise de extragere a

materialelor de construcţie;

interzicerea arderii gunoiştilor, a miriştilor şi a paielor;

crearea unui sistem centralizat de colectare a deşeurilor; instalarea în fiecare gospodărie a

tomberoanelor speciale;

crearea mini-staţiilor de epurare a apei.

Pentru localităţile urbane şi cele rurale este necesară aplicarea unui sistem eficient de

management al deşeurilor solide, de colectare selectivă şi de valorificare a deşeurilor şi

ambalajelor, incinerarea separată a deşeurilor menajere industriale cu producerea concomitentă a

energiei electrice şi termice, precum şi reciclarea deşeurilor.

Implementarea continuă a acestor şi a altor măsuri va reduce cauzele riscurilor climatice, ale

modificării climei. Recunoscând importanţa problematicii ce ţine de influenţa schimbărilor

climatice asupra umanităţii, Republica Moldova a aderat la Convenţia-cadru a ONU cu privire la

schimbarea climei (9 iunie 1995) şi Protocolul de la Kyoto (13 februarie 2003).

13

Concluzii:

1. Poluarea atmosfericǎ este o problemǎ social-economicǎ gravǎ care în unele pǎrţi

ale lumii, în special în ţǎrile puternic industrializate, a luat proporţii masive care

au impus adoptarea unor metode de limitare a poluǎrii.

2. Urbanizarea, dezvoltarea industriei şi a transportului provoacă emisii cu

concentraţii mari de substanţe poluante în atmosferă, emisii care duc la efecte

nocive asupra naturii şi a tuturor organismelor vii.

3. În oraşele din Republica Moldova cel mai mult poluează aerul atmosferic –

transportul auto.

4. Poluarea aerului este o ameninţare nu numai pentru sănătatea umană, dar

provoacă şi daune ecologice pentru mediul ambiant, de aceea este necesar ca să

întreprindem măsuri de protecţie a aerului.

14

Bibliografie:

1. Arcadie Capcelea, Managementul ecologic în tranziţia economică, Editura Ştiinţa,

Chişinău 2013, 408pg

2. Comisia Economică pentru Europa, Studiu de performanţe în domeniul protecţiei

mediului (II), Geneva 2005, 176pg

3. Lazăr Chirică,Tatiana Dudnicenco, Tehnologii Ecologice, Chişinău 2011, 263pg

4. Стольберг Ф.В, Экология города, Киев "Либра " 2000, 463pg

5. http://www.eea.europa.eu/ro/themes/urban/about-the-urban-environment

6. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Calitatea-aerului-in-mediul-ur93649.php

7. http://www.meteo.md/karta/zoni2.htm

8. http://www.eea.europa.eu/ro/themes/air

9. http://www.meteo.md/monitor/anuare/2012/anuaraer_2012.pdf

10. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/MONITORIZAREA-CALITATII-

AERULU35.php

11. http://www.referatexp.com/tag/mediul-urban/

15