Politica comerciala a

Germaniei

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Afaceri Internationale

Student:Licoiu Rebeca

 

 

Tariful Vamal Comun al Uniunii Europene

 

  Tariful Vamal Comun este documentul de baza pentru regimurile de

import pe care Uniunea Europeana (UE) le aplica in relatiile comerciale cu

terte state. Tariful Vamal Comun se aplica uniform pe intregul teritoriu al

Uniunii Europene, fara adoptarea unei legislatii nationale specifice.

Baza legala a Tarifului Vamal Comun este Regulamentul Consiliului Nr.

2658/87 din 23 iulie 1987 privind tariful si nomenclatura statistica si Tariful

Vamal Comun (Jurnalul Oficial L 256, 07/09/1987)  .

Tariful Vamal Comun are doua componente principale:

  Nomenclatorul tarifar, cunoscut sub denumirea Nomenclatura

Combinata 

  Drepturile vamale si alte taxe asociate, corespunzator regimurilor

comerciale de import aplicate marfurilor orginare din terte state 

In conformitate cu Regulamentul Consiliului Nr. 2658/87 (Articolul 12),

Comisia Europeana adopta in fiecare an un regulament care include o

versiune completa a Nomenclaturii Combinate, impreuna cu ratele drepturilor

vamale si alte taxe aplicabile din Tariful Vamal Comun, astfel cum rezulta din

masurile adoptate de Consiliu sau de Comisie.

Tariful Integrat al Comunitatilor Europene (TARIC) este o baza de date on-line

gestionata de Comisia Europeana in care sunt prezentate toate prevederile

aplicabile in spatiul comunitar in legatura cu legislatia tarifara, comerciala si

agricola. Prin integrarea si codificarea acestor masuri legislative, TARIC

asigura o aplicare uniforma a politicilor comunitare in domeniile vizate de

catre toate statele membre si ofera o evaluare clara si concisa a masurilor pe

care operatorii economici trebuie sa le aplice in tranzactiile de import sau

export marfuri.

TARIC contine urmatoarele categorii principale de masuri:

  Masuri tarifare (taxe vamale, suspendari de taxe vamale, cote tarifare,

preferinte vamale)

  Masuri ce decurg din Politica Agricola Comuna (componente agricole,

taxe vamale suplimentare legate de continutul de zahar sau faina, taxe

compensatorii, restituiri la exportul de produse agricole de baza sau

prelucrate)

  Masuri comerciale (masuri antidumping, masuri antisubventie, masuride salvgardare)

 

  Masuri privind restrictii pentru circulatia marfurilor (prohibitii laexport/import, restrictii la export/import, limitari cantitative)

  Masuri pentru colectarea datelor statistice

Tariful vamal al Germaniei

Regulamentul vamal german contine reglementari similare cu ale celorlalte

tari membre ale Uniunii Europene.

Conform reglementarilor europene EC 1889 din 2005, toti calatorii care

parasesc sau intra in spatiul UE cu sume detinute in numerar mai mari de 10.000

Euro trebuie sa declare suma respectiva autoritatilor vamale competente.

Cetatenii romani care calatoresc doar in Germania trebuie sa declare, la

solicitarea autoritatilor vamale, sumele detinute in numerar care depasesc 15.000

Euro.

Potrivit reglementarilor vamale germane, bunurile introduse din state terte

(care nu apartin spatiului UE) si a caror valoare nu depaseste 175 Euro sunt

scutite de taxe vamale.

Bunurile ce depasesc valoarea de 175 Euro trebuie, in mod obligatoriu

declarate autoritatilor vamale. Nerespectarea reglementarilor vamale este

sanctionata cu amenzi ce depind de tipul si valoarea bunurilor introduse in

Germania sau chiar sanctiuni penale.

Limitele cantitative pentru anumite produse sunt: tigari: 200 bucati; 1 litru

bauturi alcoolice; parfumuri 50 g.

Regimul vamal aplicat în Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii

Europene, valabil pentru toate tarile membre.

Taxele vamale ale Uniunii Europene

 

 Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei

statului in comertul international. Aceasta interventie a statului in economie

se realizeaza pe doua cai: direct si indirect.

Pe cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra

importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari, prohibitii etc), fie

prin reglementarea schimburilor. Interventia directa ridica probleme destul

de delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si poate avea efecte

paguboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare.

Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale, adica prin

impozitarea schimburilor internationale. Ceea ce se impune este valoarea in

vama a produselor care fac obiectul tranzactiei externe. Cota de impunere,

adica nivelul taxei vamale, este prevazuta prin lege.

Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si

fiecare avand efecte diferite, pentru a elabora o politica vamala

corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune o clasificare a lor.

Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:

  In functie de sensul fluxurilor comerciale;

  Dupa modul de fixare;

  Dupa modul de percepere al taxei;

  Dupa scopul instituirii taxelor vamale.

a)In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:

- taxe vamale de import;

- taxe vamale de export;

- taxe vamale de tranzit.

Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se

platesc de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta

efectuarea tranzactiei. Aceasta taxa vamala se adauga la pretul de cumparare,

sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul tarii

importatoare. In final taxa va fi suportata de consumatorul individual, ca de

altfel, in cazul tuturor impozitelor indirecte.

Taxele de export se intalnesc rar, deoarece statele sunt interesate in

general in incurajarea exporturilor. Ratiunea lor este una fiscala si se

intalneste in tarile care au nevoie stringenta de venituri si le pot obtine in

principal doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu in tarile care exporta

masiv bogatii naturale: minereuri, cafea, cacao etc). Un alt scop al acestor taxe

vamale ar fi acela al descurajarii exporturilor de materii prime neprelucrate.

 

  Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu

afecteaza nici productia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national,

statul impune taxa. Sunt practicate in cazuri foarte rare deoarece statele sunt

interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obtinand diverse beneficii

de pe urma acestui lucru.

b)Dupa modul de fixare taxele vamale pot fi:

- taxe vamale autonome;

- taxe vamale conventionale;

- taxe vamale autonom-conventionale;

- taxe vamale asimilate.

Taxele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu exista

acorduri privind "clauza natiunii celei mai favorizate".

Taxele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si

se aplica asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite

uniuni vamale. Se mai numesc si taxe vamale preferentiale.

Taxele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia

preluarii sistemului vamal al unei alte tari.

c)Dupa modul de percepere al taxei intalnim:

- taxe vamale ad valorem;

- taxe vamale specifice;

- taxe vamale mixte.

Taxele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite

care se aplica asupra bazei de impozitare (valoarea in vama). Acest tip de taxe

vamale sunt cel mai intalnite. Utilizarea lor are avantajul simplitatii, dar

prezinta neajunsul fiscal al variatiei randamentului, ca urmare a modificarilor

frecvente a preturilor pietele mondiale.

Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de masura a

utilitatii importate.

Valoarea în vamă 

Valoarea în vamă a mărfurilor importate este, conform Acordul privind

 

punerea în aplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale

şi comerţ (GATT)1994, valoarea de tranzacţie, respectiv preţul efectiv plătitsau de plătit pentru mărfuri atunci când sunt vândute pentru export peteritoriul vamal al Comunităţii. Valoarea de tranzacţie poate fi ajustată atuncicând anumite elemente specifice care sunt considerate ca făcând parte dinvaloarea în vamă sunt în sarcina cumpărătorului, dar nu sunt incluse în preţulefectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate (de exemplu, cheltuielilede transport şi costul asigurării mărfurilor importate, precum şi cheltuielile deîncărcare şi manipulare legate de transportul mărfurilor importate până lapunctul de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunităţii,redevenţe şi drepturi de licenţă, etc.). În valoarea de tranzacţie se includ şianumite prestaţii făcute de cumpărător în favoarea vânzătorului sub formă demărfuri sau de servicii determinate, altele decât sub formă de bani. Suntprevăzute şi elemente care nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor, cucondiţia să fie evidenţiate separat de preţul efectiv plătit sau de plătit ( deexemplu, cheltuielile de transport pentru mărfuri după sosirea lor la locul deintrare pe teritoriul Comunităţii, comisioane de cumpărare, etc.).  

Atunci când valoarea în vamă nu poate fi determinată pe baza preţului detranzacţie, ea se determină prin parcurgerea succesivă a următoarelor

regulilor de evaluare până la prima în conformitate cu care această valoarepoate fi stabilită: (a) valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute pentru export înComunitate şi exportate în acelaşi sau aproximativ acelaşi moment cumărfurile care se evaluează; (b) valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vândute pentru export înComunitate şi exportate în acelaşi sau aproximativ acelaşi moment cumărfurile care se evaluează; (c) valoarea bazată pe preţul unitar care corespunde vânzărilor în Com unitate

de mărfuri importate sau de mărfuri identice sau similare importatetotalizând cantitatea cea mai mare, către persoane care nu au legătură cuvânzătorii; (d) valoarea calculată egală cu suma: 

  costului sau valorii materialelor şi fabricării sau altor transformări înprocesul de fabricare a mărfurilor importate; 

  valorii profitului şi cheltuielilor generale egale cu cele care se reflectă înmod obişnuit în vânzările de mărfuri de aceeaşi natură sau tip cumărfurile evaluate care sunt fabricate de producători în ţaraexportatoare pentru a fi exportate în Comunitate;

 

  cheltuielilor de transport şi costul asigurării mărfurilor importate,precum şi cheltuielile de încărcare şi manipulare legate de transportulmărfurilor importate până la punctul de introducere a mărfurilor peteritoriul vamal al Comunităţii. 

Determinarea valorii în vamă nu trebuie să se bazeze pe anumiteelemente, cum ar fi: preţul de vânzare în Comunitate pentru mărfuri produseîn Comunitate, preţul mărfurilor de pe piaţa internă a ţării exportatoare,valori în vamă minime, arbitrare sau fictive, etc. 

Taxele vamale in Germania

Taxa de drum/tranzit în Germania: Republica Federala Germania impune taxa

de drum pentru utilizarea autostrazilor si drumurilor expres vehiculelor a caror

masa totala depaseste 12 tone. Taxa de drum din Germania nu este supusa TVA-

ului. Taxa de drum din Germania, respectiv perceperea acesteia, functioneaza pe

principiul tehnologiei de determinare a pozitiei prin satelit cu ajutorul tehnologiei

moderne de comunicatii mobile.

La importul de bunuri în Germania, taxa nu se plateste, în cazul în care fie

valoarea totala a marfurilor (fara a include taxele de transport sau asigurare) nu

depaseste 150 € sau daca valoarea taxei datorate, nu depaseste 5 €. Nici taxa, nici

TVA-ul nu se platesc în cazul în care valoarea totala a marfurilor (fara a include

taxele de transport sau asigurare) nu depaseste 22 €. 

Un import de bunuri este scutit de plata taxelor vamale, dar si de plata TVA

in vama numai in situatia in care bunurile importate pe teritoriul acelui stat

membru, de exemplu Germania, sunt expediate pe teritoriul altui stat

membru, de exemplu Ungaria. Astfel, prin expedierea bunurilor se considera

ca importatorul efectueaza o livrare intracomunitara de bunuri pe teritoriul

statului membru pe care sosesc bunurile, respectiv pe teritoriul Germaniei si

considera operatiunea de livrare scutita cu drept de deducere a TVA.

Masuri anti-dumping si compensatorii

 

1. Masurile anti-dumping si compensatorii sunt integrate in baza de date

TARIC dupa cum urmeaza:

 

 

DUMP P taxa anti-dumping provizorie

DUMP D taxa anti-dumping definitiva

COMP P taxa compensatoare provizorie

COMP D taxa compensatoare definitiva

2. Lista cu codurile tarifare a produselor la care se aplica taxe anti-

dumping/compensatorii au la baza regulamentele de baza:

- Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009

privind protectia impotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din

partea tarilor care nu sunt membre ale Comunitatii Europene (J.O.

L343/22.12.2009).

- Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind

protectia impotriva importurilor care fac obiectul unor subventii din partea

tarilor care nu sunt membre ale Comunitatii Europene (J.O. L

188/18.07.1997).

Conform art. 14 la Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 se prevad

urmatoarele dispozitii generale: „Taxele antidumping, provizorii saudefinitive, se impun prin regulament si percepute de statele membre in

conformitate cu forma, rata

de schimb si celelalte elemente stabilite de regulamentul care le impune.

Aceste taxe sunt de asemenea percepute in mod independent de taxele

vamale, de impozite si de alte taxe percepute in mod normal la import. Niciun

produs nu poate

fi supus in acelasi timp taxelor antidumping si taxelor compensatorii pentru a

remedia o situatie care rezulta in urma unui dumping sau a acordarii unei

subventii la export. Regulamentele care impun taxe antidumping provizorii

sau definitive, regulamentele sau deciziile care prevad acceptarea

angajamentelor sau încheierea anchetelor sau a procedurilor sunt publicate în

Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene."