Academia de Studii Economice din MoldovaFacultatea „Business i administrarea afacerilor”ș

Catedra ”Turism i Servicii Hoteliere”ș

REFERATLa Economia Întreprinderii de Restaura ieț

Tema: Cultura gastronomică a Germaniei

A elaborat : Gori ElenaGr. T- 101

A verificat : Tertea Liliana

Chi inău 2012ș

CUPRINS:

1) Istoria şi evoluţia culturii gastronomice germane;

2) Alimentele care stau la baza preparatelor naţionale;

3) 3 Reţete din bucătăria naţională germană;

4) Vesela utilizata si traditia servirii meselor;

5) Festivalurile gastronomic ale Germaniei;

6) Restaurante cu specific german in Chisinau;

7) Bibliografie,concluzii.

2

1) Istoria şi evoluţia culturii gastronomice germane

Bucătăria germană are o bogată şi interesantă istorie, iar tradiţia culinară se

deosebeşte destul de mult în diferite părţi ale Germaniei.

Însăşi noţiunea de bucătărie unitară germană a apărut doar în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea, odată cu unificarea teritoriilor germane într-un singur stat.1

Mâncarea germană e bazată in special pe o extraordinară varietate de preparate din

carne de porc, vită, peste, carne de pasăre - de la salamuri, carnaţi sau leberwurst si până

la faimoasele sniţele. Nemţii consumă foarte mult peste marin sau de apă dulce. Sunt

printre puţinele popoare care preferă mezeluri de peste, salate variate, chiftele din peste

sau alte tocături. Alte sortimente de mâncare: peste afumat, brânzeturi, plăcinte

(faimoasele plăcinte cu mere si strudele). Asta nu inseamnă că nu se răsfaţă cu lactate,

fructe si legume de cea mai bună calitate.

Bucătăria lor foloseste multe fructe: mere, nuci,

portocale. Dintre legume, consumă mai cu seamă cartofi,

diverse tipuri de varză, morcovi, ridichi, ceapă, spanac,

fasole, mazăre, rosii si rădăcinoase - de obicei in tocane,

mâncăruri, garnituri sau supe. Sparanghelul este foarte

iubit de nemţi drept fel principal sau garnitură. O

caracteristică a bucătăriei germane este asocierea cărnii

cu sosuri groase, cu paste fainoase, cu multe legume si

cu dulciuri. Ca grăsime, folosesc predilect untul, margarina si untura de porc.

Condimentarea preparatelor culinare se face din belsug cu ardei, pătrunjel, ţelină, mărar,

chimen, cimbru, foi de dafin, anason, ceapă, usturoi si boabe de piper. Germania se laudă

cu cel puţin 300 de feluri diferite de pâine, de la pâinea albă la pâinea gri (Graubrot) si

pâinea neagră de secară (Schwarzbrot).

O masă de prânz nemţească se compune din: supe de carne cu adaos de făinoase,

diferite găluste de gris sau de ficat, supe de legume proaspete, supe de fructe; diferite

gustări de mezeluri si brânzeturi; fripturi cu diferite adaosuri de făinoase, cu sosuri din

legume si in special cu cartofi sau cu salate, adeseori indulcite cu zahar. Mesele de prânz

se termină cu prăjituri, compoturi sau fructe crude. La desert, germanii mănâncă mai ales

1 http://www.bonduelle.ro/main/content/2/5/62/108/bucataria-germana

3

ingheţată si fructe, dar si deserturi tradiţionale - Rote Grutze (compot de fructe si cremă),

budincă, orez cu lapte si Eis und Heiss (ingheţată de vanilie cu compot cald de cirese). 2

2) Alimentele care stau la baza preparatelor naţionale

Consistenţa pare a defini cel mai bine această bucătărie în care o serie de elemente

sunt asemănătoare celei româneşti.3

Pîinea

În ceea ce priveşte pîinea, bucătăria germană se aseamănă mai mult cu bucătăria

estică decît cu cea din Europa de Vest. Există cel puţin 300 de feluri diferite de pîine, de

la pîinea albă la pîinea gri (Graubrot) şi pîinea "neagră" de secară (Schwarzbrot). Cele

mai multe varietăţi de pîine se fac atît cu făină de grîu cît şi de secară (Mischbrot, pîine

mixtă) şi deseori cu seminţe de in, de floarea soarelui şi de dovleac.

Pîinea neagră din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se prepară la

aburi şi are un gust dulceag unic.

Chiflele, numite Brötchen, Semmel sau Weckle/Weckli în funcţie de regiune, se

servesc tăiate în două şi unse cu unt, margarină sau maioneză. Între cele două felii sau pe

fiecare felie se pune apoi branză, carne sau peşte.

Pîinea se consumă de obicei la micul dejun şi sub formă de sandwichuri seara, nu ca

supliment la masa principală.

Importanţa pîinii (Brot) în bucătăria germană este ilustrată de cuvinte cum ar fi

Abendbrot (cină - painea de seară) ţi Brotzeit (gustare - pauză de pîine).

Carnea

Principalele tipuri de carne consumate în Germania sunt carnea de porc, vită şi

pasăre, carnea de porc fiind de departe cea mai populară. Dintre păsări, puiul este cel mai

frecvent folosit, dar nici raţa, gasca sau curcanul nu sunt neglijate. Vînatul, în special

iepurele, mistreţul şi căprioara se găsesc cu uşurinţă de bucătari .

2 http://felicia.a1.ro/articol_1004712/bucataria_germana_-_bogata_consistenta_si_variata_.html

3 http://www.dietetik.ro/bucataria-germana/1202.html?page=2

4

Carnea de miel şi de capră nu sunt foarte populare. Carnea de cal este consideratş

drept o specialitate în unele regiuni, dar în general consumarea ei nu este agreată din

considerente morale.

Carnea se prepară de obicei friptă în oală. Se poate prepara şi în tigaie dar in special

în zonele sub influenţa culinară franceză.În Germania, carnea se manîncă foarte frecvent

sub formă de carnaţi, de aceea exista peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mîncare.

Weißwurst (carnaţ alb) este o varietate tradiţională bavareză preparată din carne de

viţel tocată foarte fin şi şuncă proaspătă de porc. Se condimentează de obicei cu pătrunjel,

lămîie, ceapă, nucuşoara şi ghimbir. Amestecul se pune în maţe curate şi proaspete de

porc şi separată în cîrnaţi individuali subţiri. Se consumă fierţi cu muştar dulce.

Leberkäse este o mîncare tradiţională asemănătoare cu plăcinta de carne din sudul

Germaniei, Austria şi unele regiuni din Elveţia. Este făcută din carne sărată de vită, şuncă

şi ceapă, tocate foarte fin, şi coapte ca pîinea, pînă are o crustă crocantă maro.

Peştele

În meniurile germane cel mai frecvent peşte de apş dulce este păstrăvul, alături de

crap, ştiucă şi biban, de obicei preparaţi la grătar.

Peştele era în trecut consumat în special

în regiunile nordice de coastă, cu excepţia

scrumbiei murate care se găsea peste tot. Însă

în ziua de azi, germanii din intreaga ţară

mănîncă mulţi peşti marini, cum ar fi scrumbia

proaspătă (de asemenea sub formă drulou de

scrumbie murată rollmops), sardinele, tonul,

macroul şi somonul.

Legumele

5

Legumele se consumă de obicei în tocane, mîncăruri, garnituri sau supe. Se

folosesc la gătit morcovi, ridichi, spanac, mazăre, fasole, diverse tipuri de varză, ceapă

prajită (nu se foloseşte în bucătăria bavareză).

Sparanghelul, în special cel alb, este foarte iubit de nemţi drept fel principal sau

garnitură. Unele restaurante au meniuri întregi numai cu sparanghel.

Garnituri

Taieţeii sunt de obicei mai groşi decît pastele italiene, şi de multe ori sunt preparaţi

cu gălbenuş de ou. În special în sudul Germaniei, tăieţeii Spätzle conţin foarte mult

gălbenuş.

Pe lîngă tăiâei, germanilor le mai plac cartofii şi găluştele (Klöße sau Knödel făcute

din cartofi piure sau raşi, sau pîine uscată, cu lapte şi gălbenuş de ou). Cartofii au început

să fie folosiţi în bucătăria germană la sfîrşitul sec. XVIII, devenind foarte populari, dar în

ultima vreme au pierdut teren în faţa tăiţeilor şi a orezului. Metoda de preparare cea mai

frecventă este fierberea în apă sărată, urmată de piure şi prăjirea în ulei.

Deserturi

Germania are foarte multe tipuri de prăjituri şi tarte, de obicei cu fructe proaspete

cum ar fi merele, prunele, căpşunile şi cireşele. Prăjitura cu brînză este foarte mult iubită

şi se prepară de obicei cu branza nemţească moale din lapte bătut smîntînit.

Gogoşile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi şi se numesc

Berliner Pfannkuchen sau Krapfen în funcţie de regiune. Sunt coapte în grăsime şi

umplutura se injectează după preparare.

Se pot pudra cu zahăr sau se poate pune

glazură.

Unul din deserturile populare din

nordul Germaniei este Rote Grütze,

jeleu de fructe roşii din coacăze roşii,

zmeură,şi uneori căpşuni sau cireşe. Se

serveşte cu smîntînă, dar şi cu sos de

vanilie, lapte sau frişcă. Variaţiile lui

Rote Grütze sunt Rhababergrütze (jeleu de rubarba) and Grüne Grütze (jeleu de agrise).

6

Alte deserturi sunt serbetul şi ingheţata, în special cea italiană.4

Condimente

Muştarul german este foarte iute şi se consumă cu cîrnaţi. În sud, există o varietate

de muştar dulce, care se serveşte cu specialităţile bavareze Weißwurst şi Leberkäse.

Usturoiul n-a fost utilizat frecvent multă vreme în bucătăria germană din cauza

mirosului, dar popularitatea lui a crescut datorită influenâelor franceze, italiene şi turceşti.

În general, cu excepţia muştarului pentru cîrnaţi, felurile de mîncare nemţeşti sunt

rareori iuţi şi condimentate. Cele mai folosite plante sunt pătrunjelul, cimbrul, hreanul,

dafinul şi arpagicul, cele mai folosite condimente sunt piperul alb în cantităţi mici,

boabele de ienupar şi chimenul. Alte condimente şi plante cum ar fi oregano, busuiocul,

salvia şi ardeii iuţi chilli au devenit mai populare în ultima vreme.

3) 3 Reţete din bucătăria naţională germană.

Eintopf – carne şi legume gătite la oală

Timp de preparare: 60 min porţii:4

Eintopf-ul în limba germană înseamnă « un vas » care, este de fapt, secretul acestui

fel de mâncare.Secretul constă că toate feluri se pregătesc într-un singur vas. Se adaugă

kaizer sau o altă carne şi nişte legume, cartofi, orez sau cuscus (sau ceea ce găsiţi la

îndemână) şi se fierbe lent şi mult. Felul de mâncare,

în funcţie de componente, poate semăna cu o ciorbă,

gulaş sau cu o mâncare cu sos. Fiecare alege ce-i

place mai mult. Eintropf-ul a apărut într-o perioadă,

când oamenii nu aveau prea mulţi bani, dar familiile

erau numeroase. Gospodinele casei îl pregăteau când

nu aveau timp de gătit, de exemplu când erau ocupate

cu « ziua de spălat rufe » sau secerişul.

Ingrediente: 1 l de supă de vită ,carne fiartă de

vită 300 g ,ciuperci 300 g,

macaroane cocardă 100 g, 1 morcov, ulei ,4 linguriţe de smântână,sare,piper.

4 http://www.dietetik.ro/bucataria-germana/1202.html?page=2

7

Mod de preparare:

Macaroanele se fierb în apă cu sare,iar apoi se strecoară. Se fierbe bulionul. Carnea

de vită se taie felii, iar ciupercuţele şi morcovul, în bucăţele mici. După care ciupercile se

rumenesc în ulei în tigaie. Se adaugă carnea şi morcovul, se toarnă bulionul fiert, se lasă

să fiarbă 10 minut. Se adaugă smântâna, se amestecă, se pun condimentel. Şi în finale

amestecă cu macaroanele.5

Kartoffelsalat – salată de cartofi

Timp de preparare:30 min porţii:4

Baza acestui fel de mâncare sunt cartofii fierţi la care se adaugă diferite ingrediente,

cum ar fi: costiţă sau ceapă, roşii sau mazăre verde, ou,

boabe de porumb sau chiar portocale. Salatele de cartofi

de diferite feluri sunt servite în mod diferit. În partea de

sud a Germaniei se servesc de obicei calde sau chiar

fierbinţi, în alte regiuni, la temperatura camerei.În partea

de nord se preferă consumarea lor la rece. Sosurile

pentru asemenea salate sunt variate : maioneză,

smântână, muştar, sos cu oţet, oţet etc.

Ingrediente:1 kg de cartofi mici, nefărâmicioşi ,o

linguriţă de chimen ,2 cepe medii,

200 ml supă (cub concentrat de supă),100 ml oţet (poate fi de mere), 100 ml de ulei de

floarea soarelui sau din sâmburi de struguri, 2 legături de ceapă verde, 5-6 feliuţe de

costiţă slabă, afumată, sare, piper.

Mod de preparare:

Se fierb cartofii cu coajă şi chimen timp de 25-30 minute.Se taie ceapa mărunt.

După care cartofii fierţi se cojesc, se taie feliuţe, apoi se presară cu ceapă.Bulionul se

fierbe cu jumătate din oţet şi se toarnă imediat peste cartofi.Se condimentează după gust

cu sare şi piper, apoi se amestecă uşor şi se lasă 30 de minute.Se poate turna restul de

supă cu care au fost stropiţi cartofii.Costiţa se rumeneşte în tigaie, se taie bucăţele

mărunte şi se adaugă în salată.Restul de oţet se bate cu uleiul într-o compoziţie cremoasă,

5 http://www.bonduelle.ro/main/content/2/5/62/108/292/eintopf

8

se adaugă ceapa verde tăiată mărunt şi această compoziţie se toarnă peste salată.Cu restul

de ceapă verde se presară salata înainte de a fi servită.6

Käsekuchen - budincă cu brânză

Timp de preparare:90 min porţii:4

Reţeta pentru budincă cu brânză – foarte populară nu numai în Germania.

Din timpurile Imperiului Roman budinca cu brânză a fost populară în mai multe

secole.Cea mai veche reţetă pentru budinca cu brânză datează în izvoarele germane din

anul 1596, când Anna Alarm a trecut-o pentru prima dată în cartea de bucate. 100 de ani

mai târziu, în Cartea de Bucate de la Nurnberg erau amintite câtea moduri de preparare a

budincii. Baza o constituie brânza nesărată, la care se adaugă zahăr, ouă şi lapte, după

care compoziţia astfel obţinută se bagă la cuptor. Cel

mai adesea la budinca cu brânză se adaugă căpşuni,

zmeură, coacăze roşii şi negre, vişine, afine ; fructe :

mere, prune, portocale, stafide, migdale etc.

Ingrediente:

Blatul:2 ceşti cu făină cernută, 4 linguriţe de

unt, nu margarină ,½ ceaşcă de zahăr granulat, 1 ou mare, 1 linguriţă de praf de copt.

Budinca cu brânză:3 ceşti de brânză frecată, ½ ceaşcă de mălai de porumb, 1

linguriţă bicarbonat de sodiu,1 ceaşcă de zahăr granulat, 4 ouă mari, ½ linguriţă de coajă

de lămâie rasă, ½ de linguriţă de esenţă de vanilie, 1 ceaşcă de smântână acră ,1 ceaşcă de

stafide.

Mod de preparare:

Blatul sau coaja:

Într-un castron mare se amestecă toate ingredientele; se adaugă unt, se amestecă

până ce aluatul devine omogen .Se împarte aluatul în două părţi .Prima jumătate acoperă

fundul tigăii până la 23 de cm, cealaltă jumătate se toarnă până la linia de pe margine. Se

poate încerca să se facă acest lucru cu mâinile .Se răceşte înainte de a fi umplut

Budinca:

Se încinge cuptorul până la 190 grade C .Se rade brânza prin sită .Se amestecă

pudra de porumb cu bicarbonatul de sodium.Într-un castron mare se amestecă brânza,

zahărul, ouăle, coaja de lămâie şi vanilia .Se bate până la o consistenţă omogenă .Se

6 http://www.bonduelle.ro/main/content/2/5/62/108/293/kartoffelsalat

9

adaugă amestecul cu pudră de porumb şi bicarbonatul de sodium.Se toarnă smântâna, se

adaugă stafidele şi se amestecă .Se toarnă compoziţia pregătită în blat şi se coace o oră

sau până se rumeneşte.Miezul trebuie să fie moale .Se stinge cuptorul şi se lasă uşa

deschisă .Se lasă prăjitura să se răcească la temperature

camerei7.

4) Vesela utilizata si traditia servirii meselor.

Ce spune traditia:

Servetul de pinza si farfuria se pun intotdeauna in partea stinga,iar paharele

in dreapta, sus.

De obicei paharul de vin rosu este mai mare decit cel de vin alb.

Paharul de apa este bombat si fara picior si adeseori are aceisi dimensiune ca

si paharul de vin rosu.

Lingura pentru supa/ciorba mereu sta in partea dreapta

Cutitul se pune in partea dreapta si furculitsa respective in stinga

Tacimurile pentru desert de cele mai multe ori se afla in partea de sus a

farfuriei.

A servetelB farfurie intinsaC farfurie de supaD farfurie si cutit pentru gustari tartinabileE pahar pentru apaF pahar pentru vin albG pahar pentru vin rosuH furculita pentru pesteI furculita pentru friptura/fel principalJ furculita pentru salataK cutit pentru fripturaL cutit pentru pesteM lingura pentru supaN lingurita si furculita pentru desert

Bucătăria germană variază

foarte mult de la regiune la regiune.

7

10

În sud, Bavaria şi Suebia au multe feluri de mîncare în comun între ele şi cu vecinele lor,

Elveţia şi Austria. În vest, se simt influenţele franceze, în est cele est-europene, iar pe

coastele de nord cele scandinave.

Micul dejun (Frühstück) este compus de obicei din pîine prajită sau simplă, sau

chifle (Brötchen sau Semmeln) cu gem, marmeladă sau miere, ouă şi cafea pentru adulţi,

cacao cu lapte pentru copii. Se consumă şi mezeluri (ca şunca şi salamul) şi brînzeturi pe

pîine. O varietate populară de ingredient pentru

sandwichuri este Leberwurst (cîrnaţ de ficat).

Muesli şi cerealele (fulgii de porumb) sunt de

asemenea foarte populare.

Prînzul (Mittagessen),masa principal

tradiţională a zilei, care se serveşte în jur de ora 12.

Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o

masă mai puţin îmbelşugată, consistînd uneori doar

din cîteva sandwichuri. Aceste obiceiuri s-au

schimbat însa în prezent datorită orelor de lucru, nefiind neobişnuit pentru mulţi germani

să ia masa principală seara.

Feluri tradiţionale nemţeşti :

• Schweinebraten (carne de porc si sos, servite cu cartofi fierţi și găluște);

• Goulasch (cuburi de carne de porc și vită fierte cu ceapă și piper, servite cu cartofi

fierţi și tăiţei);

• Kassler mit Sauerkraut (carne de porc cu cartofi și varză acră);

• Erbsensuppe (supă de mazăre cu ceapă si cartofi, servită de obicei cu cârnaţi);

• Leberknödel Suppe (supă cu chiftele din ficat de porc);

•Kartoffelsuppe (supă de cartofi, ceapă si bacon, servită cu cârnaţi vienezi);

•Kochfisch mit Senfsauce (peste file fiert, cu sos de mustar si cartofi);

•Linsensuppe (supă de linte);

•Pastele „Spaetzle” sau Kartoffelpuffer mit Apfelmus (plăcinte cu cartofi si compot);

•Kohollade mit Kartoffeln (sarmale nemţesti cu cartofi), care se prepară diferit de cele

românesti - nu se fierb, ci se frig. Au altă compoziţie si se servesc împreună cu cartofi8.

8 http://felicia.a1.ro/articol_1004712/bucataria_germana_-_bogata_consistenta_si_variata_.html

11

5) Festivalul gastronomic – Octoberfest

Oktoberfest (în trad. "Sărbătoarea lui octombrie"), în dialect d’Wiesn, este una din

cele mai mari serbări populare din lume. Se desfășoară anual, în München, de la mijlocul

lui septembrie până în octombrie.

Ideea a pornit de la un subofițer din garda națională bavareză. Acesta a sugerat

organizarea unei curse de cai cu ocazia festivităților legate de căsătoria prințului

moștenitor Ludovic I al Bavariei cu prințesa Therese von Hildburghausen. Regele

Bavariei, Maximilian I, s-a

arătat mai mult decât

încântat de această

sugestie. La 17 octombrie

1810 avea loc cursa de cai,

pe care prințesa-mireasă a

denumit-o Oktoberfest. Ca

loc de desfășurare a fost

aleasă o pajiște nefolosită

de la marginea ora ș ului ,

denumită ulterior "Theresienwiese" (pajiștea Tereziei).

În anul 1935, cu ocazia aniversării nunții de argint a cuplului regal bavarez, s-a

organizat o paradă de costume populare bavareze. Aceasta a devenit însă tradiție la

Oktoberfest doar din anul 1950. Astăzi, parada de costume populare este una dintre cele

mai mari din lume, cu aproximativ 9000 de participanți. Pe lângă costume germane, se

pot admira și porturi specifice austriece, italiene, elvețiene, poloneze și chiar norvegiene.

La paradă mai participă și formații de muzică populară, asociații de vânători, precum și

reprezentanți ai berăriilor participante.

Tradiția conform căreia primarul orașului dă cep primului butoi de bere în prima

sâmbătă la ora 12, declarând astfel deschis festivalul, a fost inaugurată relativ târziu, în

anul 1950. Această ceremonie este deosebit de importantă, înainte de acest moment

consumarea alcoolului în perimetrul Oktoberfest-ului nefiind permisă.

12

Oktoberfest-ul este vizitat de atât de multe naționalități încât a incetat să mai fie un

festival regional și s-a transformat într-unul internațional.

Oktoberfest nu a fost la origine o manifestare singulară: septembrie era în mod

tradițional luna festivalurilor berii și aceasta nu doar datorită nevoii oamenilor de a

petrece. O lege germană din anul 1539 stipula faptul ca berea nu putea fi produsă decât

între 29 septembrie și 23 aprilie, deoarece pe perioada verii riscurile unor incendii în

timpul prelucrării berii erau mult mai mari. Neavând condițiile de depozitare pe care le

au astăzi, producătorii trebuiau să vândă toată berea din anul respectiv înainte de a putea

începe producerea uneia noi. De aici și multitudinea de festivaluri la care berea se găsea

din belșug.

Oktoberfest-ul începe în jurul datei de 20 septembrie și se termină în prima

duminică din octombrie; excepție de la această regulă se face doar în anii în care prima

duminică din octombrie cade pe 1 sau 2.

PROST!

Aceasta este varianta germană a românescului

"Noroc!", urare de bine ce se rostește atunci când se

ciocnesc două halbe de bere la Oktoberfest. Această

halbă, cu forma ei inconfundabilă, are o tradiție destul de

veche în Bayern și este un simbol netăgăduit al

festivalului. Pe tot parcursul acestuia, atât în perimetrul

festivalului cât și în întreg orașul, inclusiv pe mijloacele de transport în comun, se pot

vedea grupuri de vizitatori în mâna cărora atârna un Bierkrug (halbă de bere) golit de

conținut. Inițial, halba de bere de la Oktoberfest era din piatră sau por ț elan , materiale din

care se construiau toate halbele de bere, unele din ele fiind chiar obiecte de colecție, cu

capace de zinc sau de argint încrustat. Pentru Oktoberfest, halbele de piatră sau porțelan

s-au dovedit însă, în condițiile date, prea scumpe și prea fragile. Cele de sticlă sunt mult

mai ușor de produs, mai ieftine și mai ușor de întreținut. Halbele de porțelan și piatră se

mai produc și astăzi, cu variante speciale pentru Oktoberfest. Acestea sunt căutate în

special de către colecționari sau vânători de suveniruri.

13

Oktoberfest, curiozităţi:

6.000.000 de vizitatori, în medie; 12.000 de oameni lucrează la Oktoberfest, dintre care 1600 sunt chelnerițele; 200.000 de halbe de bere au fost recuperate în anul 2006 de la vizitatorii care

încercau să le sustragă; 1440 de toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor; 43 de km de cabluri șerpuiesc, la vedere sau ascunse, pe întreaga suprafață a

Theresenwiese; 30% din produția anuală de bere din München se consumă în timpul festivalului; cei mai mulți litri de bere consumați:12.000 hectolitri, în anul 1910, la aniversarea

centenarului; cei mai mulți vizitatori: 1985, la sărbătorirea a 175 de ani; cea mai lungă pauză: 1939-1948; cel mai mare cort, în anul 1913, al firmei Pschorr-Rosl: 5500 metri pătrați, 12.000

locuri.9

6) Restaurante cu specific german in Chisinau

Restaurant Bier Platz Moldova Chisinau, str. M. Eminescu 55

  (022) 229163

  marketing@bierplatz.md

  www.bierplatz.md

Arhicunoscutul club al impătimiţilor de bere Bier Platz – e mai mult decît o berărie, e locul unde poţi stabili o întîlnire de afaceri şi poţi lua prînzul cu partenerii tăi,  unde fanii fotbalului se întîlnesc la ora meciului şi trăiesc emoţiile impreună în faţa ecranului mare pe care îşi pot vedea favoriţii, unde poţi da petreceri nebune pentru prieteni, unde îţi poţi organiza ziua de naştere şi primi un cadou minunat din partea casei – un discount plăcut, unde poţi face o petrecere corporativă, bal de absolvire şi chiar o nunta de neuitat, originală.Bier Platz e locul unde fanteziile tale nu vor fi limitate de  nici un dress-code şi de limitele localului.Bier Platz este  sărbătoarea continuă a berii în spaţiul german, în care veţi gasi fantane, orchestre de stradă cîntînd live, cu ferestrele caselor larg deschise şi oamenii odihnindu-se  pe băncile din oraş. De

9 http:/en.wikipedia.org/wiki/oktoberfest

14

pe străzile oraşului veţi accede în sala BRUDERSCHAFT creată în stilul sălilor de oaspeţi  a castelelor  din sec XVIII unde puteţi să vă asezaţi pe canapelele moi în faţa şemineului.

Cei care nu au reusşit să viziteze restaurantul nostru vor afla că sălile în acest local imita piaţa muncheneză în timpul tradiţionalului festival nemţesc  Oktoberfest. O parte a meselor este acoperită  de bolţi arcuite  restul fiind  aşezate sub corturi stilizate. Designul interior este format în mod democratic, care este exprimat în abundenţa pieselor din lemn, indiferent dacă este vorba despre confortabilile bănci sau grinzi, detaliile din fier forjat din interior sau candelabre lucioase atîrnînd de complicatul plafon de cupru.Uniformele personalului sînt realizate în stilul costumelor populare germane.Bineînţeles şi muzica aici este germană. Toate acestea vă vor ajuta să accedeţi  într-o bună şi veche Germanie. Singura diferenţă este că în restaurant nostru vizitatorii pot întotdeauna găsi ziare şi reviste absolut noi, pot  comanda orice melodie perferată  din ţări diferite, în plus, există un WiFi (cu acces gratuit la internet). Trăim într-o perioada cînd tradiţiile vechi şi noile tehnologii sunt strîns interconectate.

De asemenea, la mesele din  "Bier Platz" puteţi juca  şah, dame, cărţi, table. Cei mai activi oaspeţi îşi pot încerca puterea într-o luptă la masa de "arm wrestling" sau sa bea din partea casei un "metru de bere". Şi în conformitate cu bere, puteti comanda raci în fiecare lună în titlul  carora se conţine litera "p". Principalul "truc" al  localului  este , desigur, berea. Propunem un asortiment de  mai mult de 20 de branduri de bere, blonda şi bruna: "Paulaner", "Franziskaner", "Spaten", "Lowenbrau" ... În meniul cu bauturi ale restaurantului veţi găsi berea rusească Baltica, berea ucraineană Slavutich, precum şi multe alte denumiri de bere, vinuri, băuturi spirtoase şi cocktailuri. Trebuie doar să încercaţi şi vă veţi convinge. Nu contează ce ai comandat - bere, пиво, sau beer, băuturile în Bier Platz sînt la fel de proaspete şi gustoase!

Ce oferim la "bere"?

Bucătăria "Bier Platz" este europeană – adevărat că  bucatele  germane ocupa locul lor de drept, dar nu domină. Prin urmare, va fi uşor să aleagă atît "fanii" de carne cît şi iubitorii de mâncăruri uşoare - peşte sau salate clasice. Toate felurile de mâncare au gust excelent. Rulica, costiţă de proc ca la Viena, pemeţi cu usturoi, cîrnaciori de Bavaria cu cartofi praăjiţi ca acasă -  doar enumerarea acestora începe să iţi lase gura apa. Fireşte avem un meniu extins la bere unde sînt prezente şi tradiţionalele gustări: salam picant de la semi-iute la ardere, aripi de pui, carne de pui, frigărui, cheeseboard ...

BEER HOUSE

Telefon: (022)27-56-27

15

Adresa:Chisinau,bd.C.Negruzzi,6/2

Orar:Lu-Du 11:00-23:00

BEERMANIA

Telefon: (022)22-73-31

Adresa:Chisinau,str.Alexandru Cel Bun 83

Orar:Lu-Du 11:00-24:00

Bibliografie :

1) www.bonduelle.ro ;2) www.felicia.a1.ro ;

16

3) www.dietetik.ro ;4) www.retete.info-heaven.ro ;5) www.gustos.ro ;6) en.wikipedia.org

17