plan sectorial – ader 2020 · 2015-01-29 · sistemul de monta practicat monta naturala in harem...
TRANSCRIPT
PLAN SECTORIAL – ADER 2020Contractor: Statiunea de Cercetare - Dezvoltare Pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor Caransebes
Obiectivul general: 7 DDZ
Numărul /codul proiectului: 7.3.3.
Anul inceperii : 1/11/2011 Anul finalizarii 1/11/2014 Durata (luni): 36
Denumirea proiectului:“Sistem Agroecologic de Hranire si Crestere a Hibrizilor de Carne la Ovine si Caprine
in Zone de Deal si Munte in Conditiile Pajistilor Performante”
Denumirea fazei VI:Realizarea unor hibrizi de carne la caprine, proveniti din rase autohtone si straine, in
vederea cresterii performantelor productive la aceasta specie.
Persoana de contact:CS II Dr. Ing. Maria SAUER
Date contact (Tel/Fax, e-mail): 0255 – 51.41.89, [email protected]
Obiectivul proiectului ADER 7.3.3.:
Producerea eficienta si durabila de carne la hibrizii de ovine si caprine,in sistem agroecologic de hranire si crestere, in conditiile pajistilor permanentedin zonele de deal si munte
Obiectivele fazei VI [anul 2014]:
► i) Realizarea unor hibrizi de carne de caprine, proveniti din rase autohtone si straine,in vederea cresterii performantelor productive la aceasta specie;
ii) Producerea de carne la hibrizii de caprine, in conditiile furajarii prin pasunatul directal pajistilor permanente, imbunatatite prin lucrari conventionale si agroecologice;
iii) Determinarea unor parametrii de calitate ai carnii la hibrizii de caprine, in conditiilepajistilor permanente imbunatatite prin metode conventionale si agroecologice;
iv) Evaluarea starii de sanatate si a comportamentului la tineretul caprin din loturileexperimentale;
v) Evaluarea productivitatii si calitatii pajistilor permanente, ameliorate prin metodeconventionale si agroecologice, destinate valorificarii cu hibrizi de carne de caprine;
vi) Studiu de eficienta economica privind tehnologia agroecologica de producere decarne, la hibrizii de caprine;
vii) Modalitati de valorificare si de diseminare a rezultatelor.
Activitati implementate 2014:
I. Stabilirea genitorilor pentru realizarea hibridarilor si alegerea momentului optim pentru sincronizarea fatarilor;
II. Determinarea greutatii initiale a indivizilor si stabilirea loturilor de animale pentru fiecare varianta experimentala;
III. Determinarea masei corporale a tineretului caprin, la inceputul si sfarsitul perioadei de pasunat;
IV. Determinarea sporului mediu zilnic, viteza relativa de crestere si a cantitatii de carne la hectar;V. Evaluarea conformatiei carcaselor, a masei si a compozitiei acestora;VI. Evaluarea starii de sanatate a animalelor pe toata durata perioadei de pasunat;VII. Cuantificarea comportamentului tineretului caprin, timp de 24 ore, privind timpul de furajare,
adapare, odihna, etc.;VIII. Determinarea productiilor de biomasa furajera, pe variante tehnologice si cicluri de pasunat;IX. Analize de compozitie botanica, pe variante si cicluri de pasunat;X. Determinarea unor indici fitocenologici ai vegetatiei pajistilor;XI. Prelevare probe de sol si plante pentru analize de laborator si pentru realizarea bilantului la
principalele elemente chimice, in cadrul relatiei sol-planta- animal;XII. Analiza cheltuielilor si veniturilor la nivelul variantelor tehnologice studiate;XIII. Determinarea gradului de profitabilitate a tehnologiei producerii de carne de caprine, in sistem
conventional si in sistem agroecologic;XIV. Diseminarea rezultatelor prin comunicari si publicatii, participari la conferinte si simpozioane
specifice proiectului;XV. Organizarea unui workshop de prezentare a rezultatelor proiectului si realizarea unui website.
S-a aplicat un dispozitiv experimental polifactorial:
A – Modul de fertilizare a pajistei permanente:
a1 = pajiste fertilizata conventional (N150P70K70)
a2 = pajiste fertilizata organic (tarlire cu ovinele, 4 nopti)
B – Suplimentarea hranirii tineretului caprin cu concentrate:
b1 = fara concentrate
b2 = cu concentrate
C – genotipul de tineret caprin:
c1 = tineret caprin, rasa Carpatina
c2 = tineret caprin, F1 Boer x Carpatina
Iezi din lotul experimental la intretinerea pe pasune conventionala
Iezi din lotul experimental la intretinerea pe pasune naturala agroecologica
Anul Luna Temperatura medie anuala
(00C)
Precipitatii (mm) Umiditatea
aerului
2013
IX 14,0 157,4 73
X 13,3 65,7 66
XI 8,9 19,3 62
XII 0,7 34,6 78
2014
I 2,2 8,4 80
II 3,8 26,5 77
III 5,8 73,4 75
IV 10,7 59,8 72
V 16,2 80,9 70
VI 18,9 73,4 71
VII 21,6 88,2 68
VIII 21,3 94,3 67
IX 18,3 118,9 72
MEDIA/TOTAL 12,95 900,8 77,6
Evolutia conditiilor climatice in perioada septembrie 2013 – septembrie 2014, la Caransebes
4.80
5.00
5.20
5.40
5.60
5.80
6.00
6.20
N150P70K70 Târlire cu ovinele şi caprinele
5.29
6.12
SU t/ha
Variatia productiei de substanta uscata, in anul 2014, la cele doua variante de fertilizare luate in studiu
N150P70K70
Târlire cu ovinele şi caprinele
0
10
20
30
40
50
60
70
Recolta 1 Recolta 2 Recolta 3
63
8
29
60
24
16SU %
Dinamica realizarii productiei de substanta uscata (%, 2014)
Graminee Leguminoase Alte specii
Agrostis capillarisFestuca valesiacaFestuca rubraCynosurus cristatusHolcus lanatusPoa pratensisLolium perenneAnthoxanthum odoratumFestuca pratensisKoeleria macranthaAlopecurus pratensisDactylis glomerataElymus repensPoa annua
Trifolium repensTrifolium campestreLotus corniculatusOnonis hircinaTrifolium dubiumMedicago lupulinaTrifolium pratense
Achillea milefoliumTaraxacum officinaleAchillea setaceaCampanulla glomerataPotentilla reptansGratiola officinalisPlantago lanceolataConvulvulus arvensisVeronica archideaStachis rectaSalvia austriacaCichorium intybusRanunculus repensHieracum pilosellaRumex acetosellaGalium verumEryngium campestrePrunella vulgarisPotentilla argenteaPlantago mediaPteridium aquilinium
● N150P70K70: 63%● Tarlire: 60%
● N150P70K70: 8%● Tarlire: 24%
● N150P70K70: 29%● Tarlire: 16%
Compozitia botanica a speciilor recenzate pe pajistea de Agrostis capillaris si Festuca valesiaca (Caransebes, 2014)
Indicii de valoare furajera Variante de fertilizareN150P70K70 Tarlire
Vp - functie de structura floristica 53 67
Cp (UVM/ha) - functie de structurafloristica
1,05 1,34
- functie de productiareala
1,89 2,18
Valoarea pastorala (Vp) si capacitatea de pasunat (Cp), determinate in functie de valoarea furajera a speciilor din compozitia floristica si de
productia reala a pajistei permanente (2014, Caransebes)
Varianta PB Nt (%) P (%) K (%)% kg/ha (%)
N150P70K70 15,37 813 (100) 2,46 0,36 1,66
Tarlire cu ovinele si caprinele 16,12 987 (121) 2,58 0,38 1,78
Continutul de proteina si compozitia chimica a furajului (2014)
Varianta Nt kg/ha NFB kg/ha NFB din Nt (%)
N150P70K70 130 22 17
Tarlire cu ovinele si caprinele 158 65 41
Cantitatea de Nt si cantitatea de azot fixat pe cale biologica (NFB1))
1) NFB = functie de proportia de leguminoase din pajiste (in medie: 2,7 kg NFB/1%leguminoase)
Specificare Planificat Realizat
Tapi din rasa Boer 2 capete 2 capete
Capre din rasa Carpatina 36 capete, capre
multipare
40 capete, capre
multipare
Sistemul de monta practicat Monta naturala in harem Monta naturala in harem [1 tap/40 capre pentru un ciclu de calduri (19 zile), 5 zile deschise, dupa care s-a introdus tapul nr 2]
Indicii de
reproducere post
si prenatali
Indicele estral 96 %(34 capete) 97,5 % (39 capete)
Indicele de fecunditate 96 % (33 capete) 92,3 % (36 capete)
Indicele de prolificitate 145 % (48 capete) 147 % (53 capete)
Indicele de supravietuire 92 % (44 capete) 92,45 % (49 capete)
T l i i b i i 44 i i hib i i F 49 i i hib i i F
Date privind designul experimental pentru obtinerea iezilor hibrizi F1 Boer x Carpatina
Tapi rasa Boer la SCDCOC Caransebes
In total, in cadrul experimentelor au fost utilizati un numar de 80 de iezi, dupa
cum urmeaza: - 40 iezi (4 loturi x 10 capete/lot experimental) F1 Boer x Carpatina; -
40 iezi din rasa Carpatina (4 loturi x 10 capete/lot de control).
Genotip Greutate la
fatare (kg)
Greutate la 28
zile (kg)
Spor mediu
zilnic (g/zi)
Spor total 0-28
zile (kg)
F1Boer x Carpatina [A] 3,1±0,10 10,1±0,21 154,0±0,01 5,8±0,10
Carpatina [B] 2,7±0,09 8,0±0,14 117,4±0,01 4,3±0,10
Testarea diferentelor (Testul non-parametric Mann-Whitney)
A vs. B 0,4 * 2,1 *** 36,6 *** 1,5 ***
Greutatea la fatare si la 28 de zile la iezii hibrizi F1Boer x Carpatina si Carpatina rasa curata
Specificare Genotip Varianta experimentala
Masa initiala (kg)
Masa finala (kg)
Spor mediu zilnic (g/zi)
Lot 1 [A] F1 Boer x Carpatina Fara concentrate 20.7±0.72 25.4±1.95 145.2±0.02
Lot 2 [B] F1 Boer x Carpatina Cu concentrate 20.8±0.94 28.8±1.94 211.9±0.02
Lot 3 [C] Carpatina Fara concentrate 18.0±0.60 22.9±1.74 100.7±0.02
Lot 4 [D] Carpatina Cu concentrate 18.5±0.64 24.5±1.41 124.4±0.02
Testarea diferentelor (Testul non-parametric Mann-Whitney)A vs. B 0,1 NS 3,4 ** 66,7 **
C vs. D 0,5 NS 1,6 * 23,7 *
A vs. C 2,7 * 2,5 *** 44,5 **
B vs. D 2,3 * 4,3 *** 87,5 ***
Ratele de crestere a iezilor din loturile experimentale la intretinerea pe pasune conventionala
Specificare Genotip Varianta experimentala
Masa initiala (kg)
Masa finala (kg)
Spor mediu zilnic (g)
Lot 5 [E] F1 Boer x Carpatina Fara concentrate 20,5±0,76 25,4±1,95 177,3±0.03
Lot 6 [F] F1 Boer x Carpatina
Cu concentrate 20,2±1,07 26,4±1,41 214,4±0,01
Lot 7 [G] Carpatina Fara concentrate 18,9±0,43 22,4±0,85 105,2±0,03
Lot 8 [H] Carpatina Cu concentrate 18,7±0,55 23,9±2,03 158,5±0,03
Testarea diferentelor (Testul non-parametric Mann-Whitney)E vs. F 0,3 NS 1,0 * 37,1 **
G vs. H 0,2 NS 1,5 * 53,3 **
E vs. G 1,6 * 3 ** 72,1 ***
F vs. H 1,5 * 2,5 ** 55,9 **
Ratele de crestere a iezilor din loturile experimentale la intretinerea pe pasune agroecologica tarlita
Variante experimentale
kg/hadif.
kg/ha%
Tipul de pajisteModul de suplimentare a ratiei
Genotipul
Pajiste permanenta fertilizata cu N150P70K70
Fara concentrate Carpatina 114 - 100F1 Boer x Carpatina
163 49 143
Cu concentrate Carpatina 140 30 123F1 Boer x Carpatina
238 124 209
Pajiste permanenta fertilizata prin tarlire si suprainsamantata
Fara concentrate Carpatina 149 35 131F1 Boer x Carpatina
252 138 221
Cu concentrate Carpatina 226 112 198F1 Boer x Carpatina
305 191 268
Cantitatea de carne de caprine, in functie de factorii experimentali(raportata la structura floristica a pajistei)
Aspecte privind aprecierea calitatii carcaselor provenite de la iezii
F1 Boer x Carpatina
Specificare Randament comercial (%)
Randament carcasa (%)
% de carne in carcasa
F1 Boer x Carpatina, pasune naturala [A] 46,3±0,20 35,5±0,24 23,7±0,37
F1 Boer x Carpatina, pasune naturala + conc. [B] 47,6±0,43 37,6±0,28 25,4±0,13
Carpatina, pasune naturala [C] 44,4±0,28 34,2±0,53 22,7±0,38
Carpatina, pasune naturala + conc. [D] 45,6±0,18 36,7±0,17 23,5±0,28
A vs. B NS * *C vs. D NS * NSA vs. C * * NSB vs. D * * *
Randamentul comercial (carcasa+cap+organe interne), randamentul la taiere si procentul de carne in carcasa la intretinerea iezilor pe pasune
agroecologica tarlita (n/lot=3)
Specificare Randament comercial (%)
Randament carcasa (%)
% de carne in carcasa
F1 Boer x Carpatina, pasune conventionala [E] 47,6±0,20 36,2±0,43 24,2±0,43
F1 Boer x Carpatina, pasune conv. + conc. [F] 48,1±0,17 39,2±0,38 26,5±0,18
Carpatina, pasune conventionala [G] 45,1±0,11 33,9±0,35 23,1±0,38
Carpatina, pasune conv. + conc. [H] 45,9±0,13 35,8±0,71 24,5±0,18
E vs. F NS * NSG vs. H NS * NSE vs. G * * NSF vs. H * * NS
Randamentul comercial (carcasa+cap+organe interne), randamentul la taiere si procentul de carne in carcasa la intretinerea iezilor pe pasune
conventionala (n/lot=3)
Aspecte privind determinarea raportului carne/grasime/oase
Specificare Raport carne/grasime in
carcasa
Raport carne/oase in carcasa
F1 Boer x Carpatina, pasune naturala [A] 3,8±0,11 2,5±0,10
F1 Boer x Carpatina, pasune naturala + conc. [B] 3,9±0,27 2,4±0,11
Carpatina, pasune naturala [C] 8,7±0,20 2,3±0,22
Carpatina, pasune naturala + conc. [D] 6,5±0,18 2,9±0,05
A vs. B NS NSC vs. D * NSA vs. C *** NSB vs. D ** NS
Raportul carne/grasime si carne/oase la intretinerea iezilor pe pasune agroecologica tarlita
Specificare Raport carne/grasime in
carcasa
Raport carne/oase in
carcasaF1 Boer x Carpatina, pasune conventionala [E] 4,3±0,32 2,6±0,28
F1 Boer x Carpatina, pasune conv. + conc. [F] 4,5±0,20 2,6±0,30
Carpatina, pasune conventionala [G] 6,4±0,11 2,2±0,13
Carpatina, pasune conv. + conc. [H] 6,1±0,15 2,7±0,09
E vs. F NS NSG vs. H NS NSE vs. G * NSF vs. H * NS
Raportul carne/grasime si carne/oase la intretinerea iezilor pe pasune conventionala
Variante experimentale Cheltuieli
tehnologic
e (lei/ha)
Productia
masa
verde
(t/ha)
Cost de
productie
(lei/kg
masa
verde)
Cheltuieli
de
intretinere
(lei/ha)
Cheltuieli
hranire
suplimenta
ra (lei/ha)
Total
cheltuieli
(lei/ha)
Productia
de carne
(kg/ha)
Cost de
productie
(lei/kg
carne)
Tipul de
pajiste
Modul de
suplimenta
re a ratiei
Genotipul
0 1 2 3 4 5=3/4 6 7 8=3+6+7 9 10=8:9
Pajiste
permanent
a fertilizata
cu N150 P70
K70
Fara
concentrate
Carpatina 835 26,45 0,031 370 - 1205 114 10,57
F1 Boer x
Carpatina
835 26,45 0,031 370 - 1205 163 7,39
Cu
concentrate
Carpatina 835 26,45 0,031 370 420 1625 140 11,60
F1 Boer x
Carpatina
835 26,45 0,031 370 420 1625 238 6,82
Pajiste
permanent
a fertilizata
prin tarlire
cu ovinele
Fara
concentrate
Carpatina 1200 30,60 0,039 570 - 1770 149 11,87
F1 Boer x
Carpatina
1200 30,60 0,039 570 - 1770 252 7,02
Cu
concentrate
Carpatina 1200 30,60 0,039 570 420 2190 226 9,69
F1 Boer x
Carpatina
1200 30,60 0,039 570 420 2190 305 7,18
Structura cheltuielilor si a costurilor de productie pentru carnea de caprine
DISEMINAREA REZULTATELOR [ANUL 2014]:
Participarea la conferinte si simpozioane specifice proiectului:
- Conferinta Regionala Europeana a IGA, organizata de catre Asociatia Internationala de Caprine (IGA), 7 - 13 aprilie 2014, Debrecen si Oradea;
- Conferinta “Bioingineria resurselor animale 2014”, 29 – 30 Mai 2014, Timisoara, Organizator USAMVB Timisoara;
Publicarea a 3 lucrari stiintifice;
Organizarea unui workshop destinat crescatorilor si specialistilor din domeniu [57 de participanti]
Constructia unei pagini web a proiectului si postarea rezultatelor (rapoarte, lucrari publicate, prezentarile power-
point ale rapoartelor) [http://scdcoc.ro].
Concluzii:
► In anul 2014, respectiv anul al treilea de la aplicarea sistemului de fertilizare a pajisteipermanente studiate, productiile de biomasa furajera s-au diferentiat in functie de modulde fertilizare: la pajistea fertilizata cu NPK s-a obtinut o productie de 26,45 t/ha masaverde, iar la pajistea tarlita cu ovinele productia a fost de 30,60 t/ha masa verde;
► Ratele de crestere la iezii hibrizi si calitatea carcaselor provenite de la acestia au fostsuperioare comparativ cu performantele inregistrate de iezii din rasa Carpatina in ambelesisteme de crestere. Pentru sporirea performantelor economice din fermele de caprine,crescatorii pot opta pentru producerea si comercializarea de hibrizi de carne in conditiilein care tehnologiile elaborate in cadrul proiectului sunt respectate. Ratele de crestere laiezii hibrizi fiind de regula superioare cu cca. 20%, comparativ cu iezii din rasa Carpatina;
► Rezultatele arata faptul ca rezistenta organica (ratele de supravietuire si rezistenta latehnopatii) nu sunt semnificativ afectate la iezii hibrizi, comparativ cu cei de rasaCarpatina. Prin aplicarea unui management corespunzator a efectivelor si a normelor debiosecuritate a fermei, si in special prin respectarea tehnologiilor de pasunat rotational sia tratamentelor sanitar-veterinare, iezii hibrizi F1 performeaza sub aspect al rezistenteiorganice similar cu iezii din rasa autohtona Carpatina;
► In functie de cheltuielile totale efectuate (tehnologice, de intretinere si de hraniresuplimentara) costurile de productie au inregistrat valori cuprinse intre 6,82-10,57 lei/kgcarne, la varianta de pajiste fertilizata cu NPK si intre 7,18-11,87 lei/kg carne la variantaagroecologica.