piata vinurilor- mrk

Download piata vinurilor- mrk

Post on 30-Jun-2015

1.649 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

ACADEMIA DE STUDII ECOMONICE FACULTATEA DE MARKETINGAnul I SERIA A GRUPA 1704

PIATA VINURILOR

Echipa Ciuperca Ersilia Constantin Mihaela Costache Daniela Costin Corina

1

-BUCURESTI 2009Cuprins1) Produsul a) Cum a aparut in timp b) Scurt istoric la nivel mondial si national c) Gama sortimentala existenta 2) Analiza ofertei a) Prezentarea principalilor ofertanti si a produselor oferite b) Volumul productiei vanzarilor, al importurilor sau exporturilor c) Repartitia vanzarilor pe ofertanti si cotele de piata ale acestora d) Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci 3) Analiza cererii a) Definirea unutatii de consum, a unitatii de cumparare si a unitatii de decizie b) Identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora c) Stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de consum sau cumparare(frecventa cumpararii sau consumului, cantitate,marci) d) Capacitatea pietei, numarul consumatorilor efectivi si cei potentiali e) Dezvoltarea pietei (extensiva, intensiva, mixta) 4) Distributia a) Tipuri de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea catre consumatori b) Distributia pe diferite marci 5) Pretul a) Determinarea segmentelor de pret si identificarea principalelor marci incluse in fiecare segment b) Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani si a motivelor ce au stat la baza acestei variatii 6) Promovarea a) Identificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor2

b) Identificarea principalelor companii promotionare si analiza adoptarii mesajului la segmentul tintaVinul este un purttor de imagine pentru istoria, cultura i civilizaia oricrei ri cultivatoare de vi de vie. Romnia este, prin tradiie i potenial, o ar viticol, pentru ara noastr vinul reprezentnd un produs tradiional, bucurndu-se de o palet bogat de sortimente, dispunnd de un mare trecut istoric i de bogate tradiii culturale. Vinurile romneti au fost ntotdeauna cutate n Europa. Alturi de ri ca Frana, Italia, Spania sau Germania, Romnia poate fi considerat o adevrat " patrie a vinului" n Europa.

1. Produsula) Cum a aparut in timpO legend l arat pe Dionysos tnr, mergnd spre insula Naxos. Obosit din cauza drumului lung, se aez pe o pajiste s se odihneasca. La picioarele lui observ o plant firav necunoscut. i plcu nfiarea ei i la plecare o smulse, lund-o cu sine. Soarele ardea puternic i dogoarea ar fi putut pli planta smuls. Voind s-o apere de ari, Dionysos folosi un os de pasre gsit pe drum, n care a introdus planta firav. inut ns n mna lui de zeu cu puteri supranaturale, planta a continuat s creasc vznd cu ochii i osul de pasre deveni tot mai nencptor. Dionysos gsi un os de leu n golul cruia puse osul de pasre cu plant cu tot. Planta crescu mereu, mai viguroas i osul deveni si el nencptor. Mergnd pe drum gsi o capn de mgar i puse n ea planta, cu osul de pasre i cu cel de leu la un loc. n sfrit, ajungnd la Naxos, sdi n pmnt planta, care era vi de vie. Aceasta crescu, fcnd struguri minunai pe care Dionysos i transforma n vin, nvndu-i i pe oameni s lucreze via i s bea vin. Legenda spune c vinul din aceast vi cptase nsuirile celor trei receptacule n care crescuse i anume: cei ce au but puin din vinul oferit de zeu, la nceput au fost veseli i au ciripit ca psrelele; cei care au but mai mult au devenit combativi, bravi i puternici ca leul; iar cei care s-au ntrecut cu butura au nceput s rag ca mgarul. De asemeni, legenda spune c Dionysos s-a nscut n Thracia, pe meleagurile ce astzi reprezint teritoriul Romniei.

b) Scurt istoric la nivel mondial si nationalPentru Romnia, vinul reprezint un produs tradiional, bucurndu-se de o palet bogat de sortimente, dispunnd de un mare trecut istoric i de bogate tradiii culturale. Vinurile

3

romneti au fost ntotdeauna cutate n Europa, ca de altfel i tescovina (tighirul). Alturi de ri ca Frana, Italia, Spania sau Germania, Romnia poate fi considerat o adevrat " patrie a vinului" n Europa. Mai veche decat Romania, istoria viticulturii de pe meleagurile carpato-danubianopontice a cunoscut mai multe etape. Specia Vitis Silvestris a stat la baza celebrei vite dacice. Cu mai bine de 700 de ani inainte de Hristos, agathirsii, populatie care traia in tinuturile de sus ale Vaii Muresului, era renumita prin vii intinse. Viticultura romaneasca se pare ca a fost exportata si altor popoare. Interesant este ca in traditiile mitologice chineze se considera ca vita de vie a fost adusa in China din Dacia preistorica. Vinurile romanesti au fost la mare cautare in Europa. Dupa spusele lui Dimitrie Cantemir, vinurile produse in Moldova erau trimise in Tarigrad, Varsovia, Viena, iar cele din Muntenia erau pe gustul turcilor si al egiptenilor. In acea perioada, soiurile romanesti de Cotnari, Magura, Piatra si Nebuna erau pe picior de egalitate cu cele de Tokay, Sauternes, Santorin si Bourgogne. Vinul de Cotnari era unul din sortimentele preferate ale lui Napoleon. Secolul al XIX-lea insa a adus foarte mari pierderi viticulturii autohtone. In numai 12 ani, podgoriile au fost decimate, iar viticultorii au avut foarte mult de lucru pentru refacerea soiurilor. Pana in al doilea deceniu al secolului urmator suprafata viilor s-a ridicat la 72.600 de hectare cu o productie de peste 1.500.000 hectolitri de vin anual. Sfarsitul primului razboi mondial a dus la dublarea suprafetei viilor, dar acest lucru nu a fost neaparat o intamplare fericita. Taranii care au primit loturi de pamant nu au plantat insa vite altoite ci hibrizi, iar vinurile care au rezultat nu erau de cea mai buna calitate. In scurt timp, pe piata vinurilor s-au resimtit in scurt timp efectele. Bauturile obtinute de noii producatori le concurau pe cele nobile ramase, scazand pretul acestora. Constantin Garoflid, ministru al Agriculturii in perioada interbelica, a adoptat o lege privind ingradirea plantarii de vita de vie hibrida. Pana in 1938 viile cu hibrizi ocupau aproape 170.00 de hectare, iar cele nobile 500.000 de hectare. In perioada in care Romania s-a aflat sub regim comunist, cateva soiuri de vite de vie au disparut sau cel putin au devenit raritati: Basicata, Baraghina, Mustoase, Galbena, Samoveanca si Gordin. A treia parte din suprafata viticola a tarii, peste 90.000 de hectare se afla in Moldova. Iata cateva dintre cele mai importante podgorii si soiurile de vinuri produse de ele: Podgoria Cotnari, cu centre viticole la Cotnari; Harlau, Cucuteni si Tg. Frumos produc Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Feteasca Neagra si Feteasca Regala; podgoriile Iasi, Husi si Colinele Tutovei sunt renumite pentru vinurile Aligote, Babeasca Neagra, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Merlot si Resling Italian; zona Panciu este una din cele mai apreciate zone, iar dintre sortimentele produse amintim Chardonnay, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Pinot Gris, Pinot Noir si Riesling Italian.

4

104.000 hectare sunt dedicate culturii vitei de vie in Muntenia si Oltenia, conditiile de clima fiind mult mai propice cresterii strugurilor aici decat in celelalte regiuni. Cele mai bune vinuri rosii si albe sunt produse aici. Podgoria Dealurile Buzaului este recunoscuta pentru soiurile Cabernet, Merlot si Sauvignon. Zona Dealu Mare cu centrul viticol de la Tohani produce aromata Tamaioasa Romaneasca si soiul Zweigelt, iar Burgund Mare si Negru de Dragasani sunt vinuri produse in podgoriile de la Stefanesti. Calitatea vinurilor produse in Ardeal nu tine de suprafata intinsa a regiunii viticole. Cu o intindere de pana la 14.000 de hectare aceasta zona daruieste cateva dintre cele mai renumite soiuri de vin: Traminer Roz, Neuburger, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Gris si Feteasca Alba si Neagra. Cea mai potrivita zona pentru cultura vitei de vie ramane insa Dobrogea. Toate vinurile produse aici poarta blazoane de mare noblete. Podgoria Murfatlar este cea mai cunoscuta din zona. Vinurile rosii sunt cele care detin suprematia intre toate soiurile de pe piata: Cabernet, Chardonnay, Columna, Pinot Gris, Bouschet si Muscat Ottonel.

c) Gama sortimentala existentaRomnia este o important ar european productoare de vin, dispunnd de un mare trecut istoric i de bogate tradiii culturale, mare parte din ele legate de aceast butur, considerata o licoare divina.

In esenta, Romania a excelat dintotdeauna la capitolul productiei de vinuri si inca ramane un popor renumit pentru soiurile de vita nobila pe care le cultiva. Cu o paleta foarte larga de sortimente, viticultorii romani se pot mandri pe buna dreptate cu realizarile lor. In tara noastra, potrivit legislatiei in vigoare Legea viei si vinului , nr. 67/1997 si HG nr. 314/1999 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii viei si vinului nr. 67/1999 , se obtin urmatoarele categorii de produse vinicole : Vinuri stricto-sensu(vinuri propriu-zise) Vinuri de consum curent -vin de masa , cu taria alcoolica cuprinsa intre 8,5% vol. si 9,5% vol. -vin de masa superior , cu taria alcoolica peste 9,5% vol. B. Vinuri de calitate -vinuri de calitate superioara VS , avand o tarie alcoolica dobandita de minimum 10% vol. -vinuri cu denumiri de origine , avand o tarie alcoolica dobandita de minimum 10,5% vol.

5

Vinurile de calitate superioara VS pot fi exportate sub denumiri generice de Landwein , Vin de Pays , Country Wine sau altele similare , cu mentionarea indicatiei geografice recunoscute . Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tariei alcoolice totale sa fie de 10% vol. , iar cel al tariei alcoolice dobandite , de 9% vol. Vinuri cu denumire de origine pot fi : vinuri cu denumire de origine controlata DOC- trebuie sa provina din srtuguri cu continut in zaharuri de minimum 180 g/l; vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate DOCC. - cules la maturitatea deplina DOCC-CMD : vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 196 g/l ; - cules tarziu DOCC-CT : vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de min