patologie articulara traumatica

8/16/2019 Patologie Articulara Traumatica

1/43

ELEMENTE DEELEMENTE DE

PATOLOGIEPATOLOGIE

ARTICULARĂ ARTICULARĂ

TRAUMATICĂ TRAUMATICĂ


2/43

1. Entorsele ligamentare1. Entorsele ligamentare

DefiniţieDefiniţie::

Termenul de entorsă defineşte o alterareTermenul de entorsă defineşte o alterare

traumatică a structurilor capsulo-traumatică a structurilor capsulo-ligamentare articulare inextensibile prinligamentare articulare inextensibile prin

distensia sau ruptura completă saudistensia sau ruptura completă sau

incompletă a ligamentelor în funcţie deincompletă a ligamentelor în funcţie de

gravitatea traumatismului şi persistenţagravitatea traumatismului şi persistenţafactorului traumatic.factorului traumatic.


3/43

Mecanismul de producereMecanismul de producere

Traumatismele articulaţiilor se produc deTraumatismele articulaţiilor se produc de

obicei prin mecanism indirect de inflexiuneobicei prin mecanism indirect de inflexiunesau combinat de flexie şi rotaţie cusau combinat de flexie şi rotaţie cu

pivotarea unui segment de membru înpivotarea unui segment de membru în

jurul celuilalt care este fixat jurul celuilalt care este fixat..


4/43

Mecanismul de producere al entorsei de genunchi - o mişcarecombinată de flexie-valgus-rotaţie externă şi durere asociată uneisenzaţii de cracment sunt elementele care definesc gravitatea

unei entorse de genunchi.


5/43

Impactul maxim este la nivelul ligamentelor şiImpactul maxim este la nivelul ligamentelor şi

capsulei articulare, elemente de bază decapsulei articulare, elemente de bază destabilizare articulară.stabilizare articulară.

tunci c!nd forţa traumatică este suficient de tunci c!nd forţa traumatică este suficient de

mare, se produce de regulă, o rupturămare, se produce de regulă, o rupturăligamentară sau smulgerea unei inserţiiligamentară sau smulgerea unei inserţii

ligamentare pe os.ligamentare pe os.

"artilajul articular poate fi şi el lezat dacă"artilajul articular poate fi şi el lezat dacăsuprafeţele articulare sunt comprimate sausuprafeţele articulare sunt comprimate sau

dacă se produce o fractură articulară.dacă se produce o fractură articulară.


6/43

"a o regulă generală, la adult,"a o regulă generală, la adult, punerea înpunerea întensiune forţată a ligamentelor conducetensiune forţată a ligamentelor conduce

mai degrabă la ruptură ligamentară dec!tmai degrabă la ruptură ligamentară dec!t

la fractură sau smulgere osoasă, sprela fractură sau smulgere osoasă, spre

deosebire de v!rstnici, unde, pe fonduldeosebire de v!rstnici, unde, pe fondul

osteoporozei ligamentele pot rezista şi seosteoporozei ligamentele pot rezista şi se

produce o fractură osoasă sau o tasareproduce o fractură osoasă sau o tasare

articulară de partea opusăarticulară de partea opusăcompartimentului articular interesat.compartimentului articular interesat.


7/43

#a copii, se poate produce o fractură-separare a#a copii, se poate produce o fractură-separare a

cartilajului de conjugare, mai degrabă dec!t ocartilajului de conjugare, mai degrabă dec!t o

leziune ligamentară.leziune ligamentară. $e forma articulaţiei depinde natura mişcărilor$e forma articulaţiei depinde natura mişcărilor

posibile şi de mărimea şi importanţa ligamentelorposibile şi de mărimea şi importanţa ligamentelor

depinde efectuarea sau nu a unor mişcări.depinde efectuarea sau nu a unor mişcări.

$oar articulaţiile sferice ale umărului şi şoldului au$oar articulaţiile sferice ale umărului şi şoldului au

un grad foarte mare de libertate al mişcărilor.un grad foarte mare de libertate al mişcărilor.

%ajoritatea celorlalte articulaţii nu permit mişcarea%ajoritatea celorlalte articulaţii nu permit mişcarea

dec!t în anumite limite şi formaţiunile ligamentaredec!t în anumite limite şi formaţiunile ligamentareindispensabile stabilităţii lor au un rol, cu at!t maiindispensabile stabilităţii lor au un rol, cu at!t mai

important, cu c!t articulaţia este mai puţinimportant, cu c!t articulaţia este mai puţin

congruentă, cum este cazul articulaţieicongruentă, cum este cazul articulaţiei

genunc&iului.genunc&iului.


8/43

Clasifcare anatomo-Clasifcare anatomo-clinicăclinică

IIn funcţie de gravitatea şi persistenţan funcţie de gravitatea şi persistenţatraumatismului cauzator precum şi atraumatismului cauzator precum şi a

mecanismului de producere, leziunilemecanismului de producere, leziunile

ligamentare pot fi clasificate în numeroase feluri.ligamentare pot fi clasificate în numeroase feluri. IIn principiu, atunci c!nd forţa traumatică a fostn principiu, atunci c!nd forţa traumatică a fost

moderată şi de scurtă durată şi mecanismulmoderată şi de scurtă durată şi mecanismulindirect, vorbim deindirect, vorbim de entorsă stabilă (benignă).entorsă stabilă (benignă). 'a presupune, în principiu, o distensie'a presupune, în principiu, o distensieligamentară sau o ruptură fibrilară, parţială, aligamentară sau o ruptură fibrilară, parţială, aunei sau mai multe fascicule ligamentare, cuunei sau mai multe fascicule ligamentare, cu

păstrarea stabilităţii articulare.păstrarea stabilităţii articulare.


9/43

tunci c!nd forţa traumatică a fost puternică şi tunci c!nd forţa traumatică a fost puternică şiprelungită şi mecanismul de producere aprelungită şi mecanismul de producere a

favorizat producerea acestui tip de traumatism,favorizat producerea acestui tip de traumatism,

consecinţa este ruptura parţială sau totală,consecinţa este ruptura parţială sau totală,

superficială şi profundă a fasciculelorsuperficială şi profundă a fasciculelorligamentare. rticulaţia este destabilizată şiligamentare. rticulaţia este destabilizată şi

vorbim de ovorbim de o entorsă gravă (instabilă).entorsă gravă (instabilă). "ele mai afectate articulaţii sunt cele cel mai"ele mai afectate articulaţii sunt cele cel mai

puţin protejate de muşc&ii periarticulari(puţin protejate de muşc&ii periarticulari(

genunc&i, gleznă şi articulaţiile degetelor.genunc&i, gleznă şi articulaţiile degetelor.


10/43

Simptomele clinice şiSimptomele clinice şidiagnosticdiagnostic

IIn entorsa stabilă, articulaţia este destinsăn entorsa stabilă, articulaţia este destinsă

)&idartroză* şi dureroasă cu o eventuală zonă)&idartroză* şi dureroasă cu o eventuală zonă

limitată de ec&imoză periarticulară.limitată de ec&imoză periarticulară.

+alparea ligamentului pe toată lungimea sa pune+alparea ligamentului pe toată lungimea sa pune în evidenţă unul sau mai multe puncte dureroase în evidenţă unul sau mai multe puncte dureroase

pe traiectul său sauşi la locul de inserţie alpe traiectul său sauşi la locul de inserţie al

ligamentului.ligamentului.

"onfirmarea diagnosticului, cu infirmarea oricărei"onfirmarea diagnosticului, cu infirmarea oricărei

leziuni osoase asociate impune un tratamentleziuni osoase asociate impune un tratament

conservator cu imobilizare şi punere în repaus aconservator cu imobilizare şi punere în repaus a

articulaţiei p!nă c!nd durerile dispar.articulaţiei p!nă c!nd durerile dispar.


11/43

I I n entorsa gravă durerea este intensă şin entorsa gravă durerea este intensă şi

persistentă, cu reacţie articularăpersistentă, cu reacţie articularăimportantă )&emartroza* şi ec&imozăimportantă )&emartroza* şi ec&imoză

întinsă, difuză în compartimentul afectat. întinsă, difuză în compartimentul afectat.

'xaminarea clinică a bolnavului nu este'xaminarea clinică a bolnavului nu esteposibilă dec!t după anestezie generală.posibilă dec!t după anestezie generală.

$upă relaxare şi dispariţia durerii sub$upă relaxare şi dispariţia durerii sub

anestezie se poate pune în evidenţăanestezie se poate pune în evidenţăinstabilitatea articularăinstabilitatea articulară care face, celcare face, celpuţin clinic, diferenţierea de entorsăpuţin clinic, diferenţierea de entorsă..


12/43

Entorsă gravă de genunchi în care se observăcăscarea interliniului intern al genunchiului la

mişcarea de valgus forţat: a - clinic; b - schematic.


13/43

adiografia poate pune în evidenţă unadiografia poate pune în evidenţă unfragment detaşat de la locul de inserţie alfragment detaşat de la locul de inserţie al

ligamentului sau desc&iderea şi căscarealigamentului sau desc&iderea şi căscarea

anormală a spaţiului articular de parteaanormală a spaţiului articular de partealezată, atunci c!nd radiografia este făcutălezată, atunci c!nd radiografia este făcută

cu membrul în poziţie forţată, carecu membrul în poziţie forţată, care

reproduce mecanismul entorseireproduce mecanismul entorsei

)radiografii în poziţie menţinută*)radiografii în poziţie menţinută*..


14/43

Entorsă gravă de glenă (ruptura ligamentului lateral e!tern)a - poziţie normală;b - mişcare de varus equin forţat al piciorului;c - imagine radiografică a poziţiei forţate (radiografie n poziţiemenţinută! care confirmă gravitatea entorsei prin căscarea

evidentă a interliniului articular de partea externă.


15/43

2. Luxaţiile şi subluxaţiile articulare2. Luxaţiile şi subluxaţiile articulare

DefiniţieDefiniţie::

+ierderea permanentă a contactului între+ierderea permanentă a contactului între

suprafeţele articulare, prin leziunisuprafeţele articulare, prin leziuniimportante ale tuturor elementelor intra şiimportante ale tuturor elementelor intra şiperiarticulare de stabilizare constituieperiarticulare de stabilizare constituieluxaţia. ubluxaţia implică un grad mai micluxaţia. ubluxaţia implică un grad mai mic

de deplasare a elementelor constitutivede deplasare a elementelor constitutivearticulare, astfel înc!t suprafeţelearticulare, astfel înc!t suprafeţelearticulare răm!n parţial în contact.articulare răm!n parţial în contact.


16/43

Mecanismul deMecanismul deproducereproducere

#uxaţia este cu at!t mai frecventă cu c!t#uxaţia este cu at!t mai frecventă cu c!tarticulaţia este mai incongruentă şi mobilăarticulaţia este mai incongruentă şi mobilăiar legăturile casulo-ligamentare sunt maiiar legăturile casulo-ligamentare sunt mai

laxe şi fragile.laxe şi fragile. Toate articulaţiile sunt susceptibile înToate articulaţiile sunt susceptibile în

principiu de a suferi o luxaţie dar în ordineaprincipiu de a suferi o luxaţie dar în ordinea

frecvenţei riscul maxim este pentrufrecvenţei riscul maxim este pentruarticulaţia umărului, cotului, şoldului,articulaţia umărului, cotului, şoldului,genunc&iului pumnului şi m!inii, gleznei şigenunc&iului pumnului şi m!inii, gleznei şipiciorului.piciorului.


17/43

Traumatismul este aproape întotdeaunaTraumatismul este aproape întotdeaunaindirect şi complex.indirect şi complex.

'l antrenează o breşă articulară şi o'l antrenează o breşă articulară şi o

ruptură capsulo-ligamentară sau fracturăruptură capsulo-ligamentară sau fracturăarticulară care permite dizlocareaarticulară care permite dizlocarea

articulară.articulară.

IIn principiu, orice mişcare forţată sprijinităn principiu, orice mişcare forţată sprijinităşi prelungită poate fi cauză de luxaţie.şi prelungită poate fi cauză de luxaţie.


18/43

Anatomie patologică şiAnatomie patologică şiclasificareclasificare

I I n funcţie de ruptura capsulo-ligamentară sen funcţie de ruptura capsulo-ligamentară se

definesc(definesc(

luxaţii regulateluxaţii regulate, cu atitudine caracteristică, cu atitudine caracteristicăexplicată de menţinerea integrităţiiexplicată de menţinerea integrităţii

unui ligament important/unui ligament important/

luxaţii neregulateluxaţii neregulate, cu atitudine variabilă, cu atitudine variabilădeoarece structurile ligamentaredeoarece structurile ligamentare

importante sunt rupte.importante sunt rupte.


19/43

imptome şi forme cliniceimptome şi forme clinice

"linic, în cazul luxaţiei, după un"linic, în cazul luxaţiei, după untraumatism forte, articulaţia interesatătraumatism forte, articulaţia interesată

este foarte dureroasă şi se însoţeşte deeste foarte dureroasă şi se însoţeşte de

impotenţă funcţională totalăimpotenţă funcţională totală.. 0orma articulaţiei este anormală şi0orma articulaţiei este anormală şi

reperele osoase sunt deplasate cu oreperele osoase sunt deplasate cu o

poziţie caracteristică a membrului afectat.poziţie caracteristică a membrului afectat. %obilizarea voluntară a articulaţiei luxate%obilizarea voluntară a articulaţiei luxate

este imposibilă iar mobilizarea pasivă esteeste imposibilă iar mobilizarea pasivă este

foarte dureroasă şi respinsă de pacient.foarte dureroasă şi respinsă de pacient.


20/43

adiografia tranşează diagnosticul, pun!nd înadiografia tranşează diagnosticul, pun!nd în

evidenţă luxaţia şi varietatea anatomo-clinică/evidenţă luxaţia şi varietatea anatomo-clinică/

ea poate evidenţia o leziune osoasă asociatăea poate evidenţia o leziune osoasă asociată

care poate afecta stabilitatea articularăcare poate afecta stabilitatea articulară

)fractură-luxaţie*.)fractură-luxaţie*.


21/43

tunci c!nd după un prim episod de luxaţie tunci c!nd după un prim episod de luxaţie

redusă, persistă după reducere o serie deredusă, persistă după reducere o serie de

leziuni ligamentare sau osoase periarticulare, seleziuni ligamentare sau osoase periarticulare, sepot crea condiţiile pentru o nouă luxaţie saupot crea condiţiile pentru o nouă luxaţie sau

pentru reproducerea cu frecvenţă variabilă apentru reproducerea cu frecvenţă variabilă a

luxaţiei, situaţie în care spunem că luxaţia esteluxaţiei, situaţie în care spunem că luxaţia este

recidivantă.recidivantă.

'ste cazul cel mai frecvent al luxaţiei de umăr şi'ste cazul cel mai frecvent al luxaţiei de umăr şi

luxaţiei în articulaţia femuro-patelară.luxaţiei în articulaţia femuro-patelară.

lteori, luxaţia este &abituală, reprodusă lteori, luxaţia este &abituală, reprodusăvoluntar de către pacient oric!nd doreşte prinvoluntar de către pacient oric!nd doreşte prin

contracţie musculară voluntară şi laxitatecontracţie musculară voluntară şi laxitate

ligamentară.ligamentară.


22/43

"u!aţia de umăr "u!aţia de umăr

'ste cea mai frecventă luxaţie,'ste cea mai frecventă luxaţie, se producese produceprin mecanism de abducţie şi rotaţieprin mecanism de abducţie şi rotaţieexternă forţată a braţului.externă forţată a braţului.

1arietatea antero-internă este cea mai1arietatea antero-internă este cea maifrecventă, în timp ce luxaţia posterioară prinfrecventă, în timp ce luxaţia posterioară prin&iper-rotaţie internă este cea mai rară&iper-rotaţie internă este cea mai rară ..

e asociază destul de frecvent cu parezăe asociază destul de frecvent cu parezăsau paralizie de nerv circumflex, fracturăsau paralizie de nerv circumflex, fracturăsubcapitală de &umerus )fractură-luxaţie*,subcapitală de &umerus )fractură-luxaţie*,leziuni ale coafei muşc&ilor rotatori aileziuni ale coafei muşc&ilor rotatori ai

umărului.umărului.


23/43

"u!atie scapulo-humerală# varietate antero-internă - aspect

clinic şi radiografic


24/43

"u!aţia de cot "u!aţia de cot

%ai rară, este cel mai adesea posterioară%ai rară, este cel mai adesea posterioară

sau postero-externă, produsă prinsau postero-externă, produsă prin

mecanism de &iperextensie forţată amecanism de &iperextensie forţată a

braţului sau cădere cu sprijin pe m!nă.braţului sau cădere cu sprijin pe m!nă. 'voluţia este dominată de riscul redorii'voluţia este dominată de riscul redorii

articulare sau a compresiunii vasculo-articulare sau a compresiunii vasculo-

nervoase şi a fracturii asociate care potnervoase şi a fracturii asociate care potconduce la o complicaţie gravă, retracţieconduce la o complicaţie gravă, retracţie

isc&emică 1ol2mannisc&emică 1ol2mann..


25/43

"u!aţie posterioară de cot -aspect radiografic nainte şi după

reducerea luxaţiei.


26/43

"u!aţia de şold "u!aţia de şold

'ste postero-superioară prin compresiunea în axul'ste postero-superioară prin compresiunea în axul

femurului, şoldul fiind flectat.femurului, şoldul fiind flectat.

'ste aşa-numitul mecanism al'ste aşa-numitul mecanism al 3tabloului de bord43tabloului de bord4

caracteristic accidentelor rutiere.caracteristic accidentelor rutiere. 0ractura marginii posterioare a cotilului,0ractura marginii posterioare a cotilului,

întreruperea vascularizaţiei capului femural cu întreruperea vascularizaţiei capului femural cu

necroză consecutivă şi paralizia sciatică suntnecroză consecutivă şi paralizia sciatică sunt

principalele leziuni asociate.principalele leziuni asociate.

'voluţia este dominată de riscul necrozei capului şi'voluţia este dominată de riscul necrozei capului şi

a artrozei coxo-femurale posttraumaticea artrozei coxo-femurale posttraumatice

întotdeauna consecinţa unui traumatism violent întotdeauna consecinţa unui traumatism violent..


27/43

"u!aţie de şold# varietatea postero-superioară " aspect radiografic

nainte şi după reducerea luxaţiei


28/43

E!oluţie şi prognosticE!oluţie şi prognostic

$epinde de leziunea iniţială şi modalităţile$epinde de leziunea iniţială şi modalităţileterapeutice. +rincipalele modalităţi deterapeutice. +rincipalele modalităţi deevoluţie a unei luxaţii sunt către(evoluţie a unei luxaţii sunt către( instabilitate prin cicatrizare ligamentarăinstabilitate prin cicatrizare ligamentară

aleatorie sau fractură articulară/aleatorie sau fractură articulară/ redoare prin retracţie ligamentare sau osificăriredoare prin retracţie ligamentare sau osificări

&eterotopice periarticulare/&eterotopice periarticulare/ artroză posttraumatică prin necroză osteo-artroză posttraumatică prin necroză osteo-

cartilaginoasă sau interpoziţiecartilaginoasă sau interpoziţiearticulară a elementelor de vecinătate, înarticulară a elementelor de vecinătate, înmomentul reducerii.momentul reducerii.


29/43

DiagnosticDiagnostic

'ste evocat de( mecanismul accidentului,'ste evocat de( mecanismul accidentului,

durerea vie, tumefacţia şi impotentadurerea vie, tumefacţia şi impotenta

funcţională totală a membrului, deformaţiafuncţională totală a membrului, deformaţia

şi atitudinea vicioasă caracteristică.şi atitudinea vicioasă caracteristică. 'xamenul radiografie este indispensabil'xamenul radiografie este indispensabil

pentru diagnosticul de luxatie sau fracturăpentru diagnosticul de luxatie sau fractură

asociată şi este obligatoriu înainte şi dupăasociată şi este obligatoriu înainte şi dupăreducere.reducere.


30/43

3. Leziunile meniscale3. Leziunile meniscaletraumaticetraumatice

upturile traumatice ale meniscurilor seupturile traumatice ale meniscurilor se

înt!lnesc cel mai adesea la nivelul înt!lnesc cel mai adesea la nivelul

meniscului intern al genunc&iului la tinerimeniscului intern al genunc&iului la tinerişi sportivi.şi sportivi.

#eziunea este rareori izolată fiind frecvent#eziunea este rareori izolată fiind frecvent

asociată cu leziuni ligamentare cuasociată cu leziuni ligamentare cu

manifestarea clinică, adesea discretă.manifestarea clinică, adesea discretă.


31/43

Anatomie patologică Anatomie patologică

olul meniscurilor în complexul articular alolul meniscurilor în complexul articular algenunc&iului este foarte importantgenunc&iului este foarte important..

"ele două meniscuri sunt formaţiuni"ele două meniscuri sunt formaţiunifibrocartiiaginoase în formă de semilună cu inserţiefibrocartiiaginoase în formă de semilună cu inserţie

fixă la nivelul extremităţilor şi inserţie mobilăfixă la nivelul extremităţilor şi inserţie mobilăperiferică pe capsulă.periferică pe capsulă.

'le îndeplinesc rolul de adaptare a suprafeţelor'le îndeplinesc rolul de adaptare a suprafeţelorarticulare incongruente ale volutelor condilienearticulare incongruente ale volutelor condiliene

femurale şi platourilor tibiale, de repartiţie ec&ilibratăfemurale şi platourilor tibiale, de repartiţie ec&ilibratăa forţelor de presiune în articulaţie şi de contribuţiea forţelor de presiune în articulaţie şi de contribuţiela asigurarea stabilităţii de ansamblu a genunc&iului,la asigurarea stabilităţii de ansamblu a genunc&iului,stabilitate controlată în principal de un sistemstabilitate controlată în principal de un sistemligamentar şi muscular foarte bine coordonatligamentar şi muscular foarte bine coordonat..


32/43

Meniscurile genunchiului şi ligamentele încrucişate

anterior ("$%) şi posterior ("$&)


33/43

%eniscurile nu sunt vascularizate prin vase%eniscurile nu sunt vascularizate prin vaseproprii ci prin imbibiţie la nivelul inserţieiproprii ci prin imbibiţie la nivelul inserţieiperiferice capsulare.periferice capsulare.

cest lucru explică dificultăţile de cicatrizare şi cest lucru explică dificultăţile de cicatrizare şinecesitatea frecventă a ablaţiei meniscului rupt.necesitatea frecventă a ablaţiei meniscului rupt.

5dată produsă fisura meniscală, tendinţa este5dată produsă fisura meniscală, tendinţa este

nu spre cicatrizare ci spre mărirea sa p!nă lanu spre cicatrizare ci spre mărirea sa p!nă laruptura completă în funcţie de solicitărileruptura completă în funcţie de solicitărilemeniscale.meniscale.

5 lang&etă sau o ansă meniscală mobilă este5 lang&etă sau o ansă meniscală mobilă estecel mai adesea responsabilă de blocajulcel mai adesea responsabilă de blocajulmeniscal prin interpoziţia în şanţul intercondilianmeniscal prin interpoziţia în şanţul intercondiliansau de alte tulburări funcţionale acuzate desau de alte tulburări funcţionale acuzate de

pacientpacient..


34/43

"eiunile traumatice ale meniscului intern agenunchiului - anatomie patologică


35/43

Mecanismul deMecanismul deproducereproducere

I I n cursul mişcărilor complexe alen cursul mişcărilor complexe alegenunc&iului, care sunt în principal de flexiegenunc&iului, care sunt în principal de flexieşi extensie şi accesoriu rotatorii,şi extensie şi accesoriu rotatorii,

meniscurile sunt comprimate şi semeniscurile sunt comprimate şi sedeformează între inserţiile lor fixe şi mobile.deformează între inserţiile lor fixe şi mobile.

%işcarea brutală asociată unor forţe de%işcarea brutală asociată unor forţe decompresiune sau smulgere estecompresiune sau smulgere esteresponsabilă de un asincronism întreresponsabilă de un asincronism întredeformaţia meniscală şi mişcările tibiei îndeformaţia meniscală şi mişcările tibiei înraport cu femurul, conduc!nd în final laraport cu femurul, conduc!nd în final la

ruptura meniscului.ruptura meniscului.


36/43


37/43

imptome şi diagnosticimptome şi diagnostic

6locajul meniscal reprezintă un accident acut6locajul meniscal reprezintă un accident acut

foarte caracteristic.foarte caracteristic.

'l apare cu ocazia unei mişcări forţate, se'l apare cu ocazia unei mişcări forţate, se

însoţeşte de un cracment dureros intraarticular, însoţeşte de un cracment dureros intraarticular,

deficit de extensie completă în articulaţiadeficit de extensie completă în articulaţia

genunc&iului şi poate ceda spontan cu ogenunc&iului şi poate ceda spontan cu o

senzaţie de resort.senzaţie de resort. IIn aceste cazuri diagnosticul clinic este cert.n aceste cazuri diagnosticul clinic este cert.


38/43

lteori, durerea în interliniu articular intern lteori, durerea în interliniu articular internsau extern al genunc&iului, descrisă desau extern al genunc&iului, descrisă de

pacient sau provocată de manevrepacient sau provocată de manevre

specifice, sunt evocatoare pentruspecifice, sunt evocatoare pentrususpiciunea de leziune meniscală.suspiciunea de leziune meniscală.

IIn unele cazuri lipsesc c&iar şi acesten unele cazuri lipsesc c&iar şi aceste

semne, diagnosticul clinic fiind mai dificil.semne, diagnosticul clinic fiind mai dificil.


39/43


40/43

ImagisticaImagistica

"!nd examenul clinic nu este caracteristic,"!nd examenul clinic nu este caracteristic,diagnosticul paraclinic poate confirmadiagnosticul paraclinic poate confirmaleziunea meniscală.leziunea meniscală.

+rincipalele modalităţi de investigare sunt+rincipalele modalităţi de investigare suntimagistice şi constau fie înimagistice şi constau fie în artrografieartrografiega&oasă sau lic$idiană a genunc$iuluiga&oasă sau lic$idiană a genunc$iuluifie *n artroscopie.fie *n artroscopie.

rtrografia constă în radiografierea rtrografia constă în radiografiereagenunc&iului după introducerea unuigenunc&iului după introducerea unuiprodus de contrast pentru a vizualizaprodus de contrast pentru a vizualiza

meniscurile care sunt radiotransparentemeniscurile care sunt radiotransparente..


41/43

%rtrografia genunchiului care evidenţiaă o fisură

meniscală


42/43

rtroscopia diagnostică constă în rtroscopia diagnostică constă în

introducerea în articulaţia genunc&iului aintroducerea în articulaţia genunc&iului a

unui sistem optic şi a unui croşet palpatorunui sistem optic şi a unui croşet palpator

cu ajutorul cărora pot fi explorate, vizual şicu ajutorul cărora pot fi explorate, vizual şipalpator, toate structurile intraarticulare,palpator, toate structurile intraarticulare,

inclusiv meniscurile.inclusiv meniscurile.


43/43

patologie articulara traumatica

Documents