parteneriatul social

7/23/2019 parteneriatul social

1/341

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Cu titlu de manuscris

C.Z.U: 349.2(043.3)

EDUARD BOI#TEANU

FUNDAMENTE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND

INSTITU%IA JURIDIC'A PARTENERIATULUI SOCIAL *N

SFERA MUNCII

Specialitatea 553.05 dreptul muncii -i proteciei sociale

T E Z ' D E D O C T O R H A B I L I T A T *N D R E P T

Autorul: Eduard BOI#TEANU, doctor/n drept,

confereniar universitar

Chi-in1u, 2015


2/341

2

Eduard BOI#TEANU, 2015


3/341

3

CUPRINS

ADNOTARE (rom3n1, rus1, englez1). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

LISTA ABREVIERILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

INTRODUCERE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.ANALIZA INSTITU%IEI JURIDICE A PARTENERIATULUI SOCIAL*N SFERA MUNCII *N CADRUL SPA%IULUI #TIIN%IFIC

1.1. Instituia juridic# a parteneriatului social &n sfera muncii &n legislaiile

Republicii Moldova, a Rom)niei *i a altor state str#ine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

1.1.1. Evoluia reglement#rilor privind raporturile colective de munc# &n

Republica Moldova *i Rom)nia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

1.1.2. Analiza parteneriatului social &n sfera muncii &n legislaia #rilor

str#ine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

1.2. Analiza investigaiilor *tiinifice &n materia parteneriatului social &n sfera

muncii &n doctrina moldoveneasc#*i a altor state str#ine . . . . . . . . . . . . . . . . . .47

1.3. Concluzii la Capitolul 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

2.ABORD'RI CONCEPTUALE #I PLURIDIMENSIONALE PRIVINDSEMNIFICA%IA PARTENERIATULUI SOCIAL *N SFERA MUNCII

2.1. Parteneriatul social &n doctrin#*i legislaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

2.2. Conceptualizarea parteneriatului social *i identificarea domeniului de aplicare

a acestuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70

2.3. Parteneriatul social mijloc de realizare a p#cii sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

2.4. Cadrul de manifestare a parteneriatului social &n sfera muncii . . . . . . . . . . . . . . 90

2.5. Partenerii sociali *i organele parteneriatului social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

2.6. Concluzii la Capitolul 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

3. PARTENERII SOCIALI #I ROLUL ACESTORA*N CADRUL RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNC'#I *N ASIGURAREA

PARTENERIATULUI SOCIAL *N SFERA MUNCII

3.1. Conturarea statutului juridic al partenerilor sociali *i a cadrului instituional al

parteneriatului social. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

3.2. Sindicatele &n calitate de partener social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

3.2.1. Libertatea sindical#. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

3.2.2. Definiia sindicatelor. Principiile *i tr#s#turile caracteristice ale orga-

nizaiilor sindicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129


4/341

4

3.2.3. Regimul legal privind constituirea, organizarea *i funcionarea orga-

nizaiilor sindicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

3.3. Reprezentanii ale*i ai salariailor &n calitate de partener social . . . . . . . . . . . . . 156

3.4. Patronatele &n calitate de partener social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163

3.5. Statul &n calitate de partener social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1733.6. Concluzii la Capitolul 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

4. PREZENTAREA COMPARATIV'#I TELEOLOGIC'A ROLULUI#I A FORMELOR DE REALIZARE A PARTENERIATULUI SOCIAL

*N SFERA RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNC'

4.1. Conceptualizarea principalelor forme de realizare a parteneriatului social . . . . 180

4.2. Negocieri colective privind elaborarea proiectelor de contracte colective de

munc#*i de convenii colective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192

4.3. Contractul colectiv de munc#*i convenia colectiv# acte de parteneriat social

&n sfera muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

4.3.1. Natura juridic# *i evoluia teoriilor privind contractul colectiv de

munc#*i convenia colectiv#. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

4.3.2. Caracterele juridice, coninutul *i efectele contractului colectiv de

munc#. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224

4.3.3. Caracterele juridice, coninutul *i efectele conveniei colective . . . . . 2354.3.4. ,nregistrarea, modificarea, suspendarea *i &ncetarea contractului cole-

ctiv de munc#*i a conveniei colective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239

4.4. Modalit#i legale de soluionare a conflictelor colective de munc#. . . . . . . . . . 247

4.4.1. Jurisdicia muncii jurisdicie specializat#, axat#pe ap#rarea dreptu-

rilor salariailor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247

4.4.2. Conflictele colective de munc#&n doctrin#*i legislaie . . . . . . . . . . . . 253

4.4.3. Declan*area conflictelor colective de munc#*i procedura extrajuris-dicional#de soluionare a unor astfel de conflicte. . . . . . . . . . . . . . . 258

4.5. Concluzii la Capitolul 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271

CONCLUZII GENERALE #I RECOMAND'RI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285

ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315

Anexa nr. 1Figura A1.1 Obiectul de reglementare a dreptului muncii. Figura

A1.2 Natura dihotomic#a metodei de reglementare a dreptului muncii . . . . . . . 315


5/341

5

Anexa nr. 2 Figura A2.1 Sistemul dreptului muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316

Anexa nr. 3 Figura A3.1 Ierarhia reglement#rilor ce in de raporturi juridice

de munc#. Figura A3.2 Triunghiul dialogului social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317

Anexa nr. 4Figura A4.1 Tipologia dialogului social. Figura A4.2 Evenimente

importante din istoria Organizaiei Internaionale a Muncii (OIM) . . . . . . . . . . 318Anexa nr. 5 Figura A5.1 Adoptarea unei norme internaionale a muncii.

Figura A5.2 Ciclul de dialog social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319

Anexa nr. 6 Biografia renumitului profesor Otto Kahn-Freund . . . . . . . . . . . . . 320

Anexa nr. 7Figura A7.1 Formele parteneriatului social. Figura A7.2 Etapele

negocierii colective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321

Anexa nr. 8 Model de ordin cu privire la numirea &n componena comisiei

pentru dialog social angajator salariai a reprezentanilor angajatorului. . . . 322Anexa nr. 9Model de cerere pentru &nceperea negocierilor colective la nivel

de unitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322

Anexa nr. 10 Model de proces-verbal privind desf#*urarea primei *edine

(continu#rii) a negocierii contractului colectiv de munc#. . . . . . . . . . . . . . . . . . 323

Anexa nr. 11Figura A11.1 Distinciile existente &ntre contractul colectiv de

munc#*i convenia colectiv#. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324

Anexa nr. 12 Model de cerere pentru &nregistrarea contractului colectiv de

munc#la Inspecia Teritorial#de Munc#. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325

Anexa nr. 13Model de acord suplimentar la contractul colectiv de munc#. . . 325

Anexa nr. 14 Proiect de Lege pentru modificarea *i completarea Codului

muncii al Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326

Anexa nr. 15Proiect de Lege privind organizarea *i funcionarea Consiliului

Naional Tripartit pentru Promovarea Parteneriatului Social . . . . . . . . . . . . . . . 332

Anexa nr. 16Model de contract colectiv de munc#. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335

DECLARA%IA PRIVIND ASUMAREA R'SPUNDERII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340

CV AL AUTORULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341


6/341

6

ADNOTARE

la teza de doctor habilitat/n drept Fundamente teoretico-practice privind instituiajuridic1a parteneriatului social/n sfera muncii; specialitatea 553.05 dreptul muncii -i

proteciei sociale; autor Eduard BOI#TEANU

Domeniul de studii: dreptul muncii, interferena dreptului public cu dreptul privat, dreptul

privat al muncii, dreptul colectiv al muncii.Structura tezei: teza a fost perfectat# &n anul 2013, av&nd urm#toarea structur#: introdu-

cere, ca iniiere &n studiu, patru capitole, concluzii generale *i recomand#ri, 284 pagini de text debaz#, bibliografie din 474 titluri, 16 anexe, adnotare, lista abrevierilor. Rezultatele obinute suntreflectate &n 26 lucr#ri *tiinifice.

Cuvinte-cheie: parteneriatul social &n sfera muncii, dialog social, bipartism, tripartism, ne-gociere colectiv#, contract colectiv, convenie colectiv#, partenerii sociali, sindicate, patronate.

Scopul -i obiectivele tezei. Scopul tezei const#&n abordarea complex#a instituiei partene-riatului social &n sfera muncii prin prisma instrumentelor internaionale &n domeniu, a legislaieinaionale, dar *i a opiniilor doctrinare. De asemenea, s-a propus, ca obiectiv, completarea litera-turii juridice de specialitate cu un studiu monografic asupra problematicii men ionate mai sus,

precum *i &naintarea unor propuneri de modernizare a legislaiei naionale &n domeniu, compati-biliz&nd-o cu cea internaional#. Obiectul de cercetare a tezei este axat pe analiza *tiinific#a con-ceptului general al parteneriatului social, precum *i pe relevarea semnificaiei acestuia &n materiaraporturilor colective de munc#.

Noutatea -tiinific1 a rezultatelor obinute constau &n formularea concluziilor de ordinteoretic *i practic *i &naintarea propunerilor de lege ferenda&n scopul &mbun#t#irii legislaiei &ndomeniu. ,n acela*i timp, prezenta tez# constituie un studiu monografic &n ale c#rui pagini,

pentru prima dat# &n doctrina naional#, a fost efectuat# o cercetare exhaustiv# *i complex# ainstituiei juridice a parteneriatului social &n sfera muncii. La elucidarea conceptului de parte-neriat social au fost utilizate lucr#rile renumiilor savani din domeniul antropologiei, filosofiei *isociologiei juridice, cum sunt: Emile Durkheim, Eugen Ehrlich, Hans Kelsen, Alain Supiot, fapt

ce a contribuit la realizarea unei abord#ri pluridimensionale a semnificaiei parteneriatului social&n sfera social-economic#. De asemenea, a fost supus unei analize complexe *i exhaustive statu-tul juridic al partenerilor sociali implicai &n realizarea parteneriatului social.

Rezultatele principial noi pentru -tiin1-i practic1obinute, care au determinat solu-ionarea unei probleme -tiinifice, aplicative, de importan1 major1. Problema *tiinific#soluionat#rezid#&n fundamentarea, din punct de vedere *tiinific *i metodologic, a mecanismu-lui legal de organizare *i realizare a parteneriatului social &n sfera muncii din Republica Mol-dova, fapt care a condus la elaborarea unor instrumente practice de lucru (ghiduri metodice)

pentru partenerii sociali, ce vizeaz# formele de realizare a parteneriatului social *i, &n acela*itimp, a determinat clarificarea pentru teoreticienii *i practicienii din domeniul dreptului muncii, a

cadrului de manifestare *i a finalit#ii parteneriatului social &n vederea valoriz#rii acestuia, ca ceamai important#modalitate de realizare a democraiei economico-sociale.Prezenta tez#are o semnificaie bidimensional#. Astfel, semnificaia epistemologic#a luc-

r#rii rezid#&n abordarea conceptului de dialog social prin prisma teoriei corporatiste a lui EmileDurkheim, a teoriei dreptului viu elaborate de sociologul Eugen Ehrlich *i, nu &n ultimul r&nd,

prin prisma teoriei lui Hans Kelsen cu privire la piramida nivelurilor juridice. Semnificaia pra-xiologic#a tezei rezult#din abordarea aspectelor practice viz&nd rolul *i formele de realizare ale

parteneriatului social &n sfera raporturilor juridice de munc#.Semnificaia teoretic1-i valoarea aplicativ1 a tezei este determinat#de importana so-

cial-juridic#a parteneriatului social &n sfera muncii pentru domeniul politicilor social-economiceale statului. Studiul realizat cuprinde o cercetare comparativ# a cadrului normativ &n domeniul

negocierilor colective, actelor de parteneriat social *i al conflictelor colective de munc#, existent&n mai multe #ri. ,n concluzie, consider#m c#teza poate servi ca baza de pornire &n cercetare *ipentru ali speciali*ti din domeniul dreptului muncii sau din alte domenii.


7/341

7

ANNOTATION

to the thesis of habilitated doctor of law Theoretical and Practical Fundamentals of the

Legal Institution of Social Partnership in Labour Sphere; specialty 553.05 Labor Law

and Social Protection Law; author Eduard BOI#TEANU

Field of study:labour law, interference of public law with private law, private labour law,collective labour law.

Thesis structure: The thesis was developed in 2013, consisting of: introduction, as an

initiation into the study, four chapters, general conclusions and recommendations, 284 basic text

pages, bibliography listing 474 sources, 16 annexes, annotation and list of abbreviations. The

results obtained are reflected in 26 scientific publications.

Keywords: social partnership in labour sphere, social dialogue, bipartism, tripartism,

collective bargaining, collective agreement, collective convention, social partners, trade unions,

employers organisations.

Purpose and objectives of the thesis. The purpose of the thesis is to comprehensively

approach the institution of social partnership in labour sphere through international instruments,

national legislation and doctrinal opinions. It has also been aimed at enriching the legal literatureon targeted problems and improving the national legislation in this area, making it compatible

with the international one. The research object of the thesis is focused on the scientific analysis

of the general concept of social partnership, as well as on highlighting its significance in the area

of collective labor relations.

Scientific novelty of the results obtained consists in the formulation of some theoretical

and practical conclusions and presentation of de lege ferendaproposals aimed at improving the

legislation in this field. At the same time, the present thesis is a monographic study on which

pages has been conducted an exhaustive and complex research of the legal institution of social

partnership in labour sphere. Furthermore, the works of the well-known scholars in the field

anthropology, legal philosophy and sociology such as Emile Durkheim, Eugen Ehrlich, Hans

Kelsen, Alain Supiot were used to elucidate the concept of social partnership, which fact

contributed to the realization of a multidimensional significance of social partnership in the

social and economic sphere. Also, the legal status of social partners involved in the implement-

tation of social partnership has undergone a complex and exhaustive analysis.

Fundamentally new results obtained for science and practice, which lead to resolution

of an applicative, scientific problem of major importance. The scientific problem resolved

lies in scientific and methodological substantiation of the legal mechanism of organization and

implementation of social partnership in labour sphere in the Republic of Moldova, which led to

the development of practical tools (methodological guides) for social partners on forms of

achieving social partnership and, which also enabled theorists and practitioners in the field of

labor law to clarify the framework and purpose of social partnership as the most important wayof achieving economic and social democracy.

The present thesis has a two-dimensional significance. The epistemological significance of

the work lies in addressing the concept of social dialogue through the corporate theory of Emile

Durkheim, of the theory of "alive" law developed by the sociologist Eugen Ehrlich and, not least,

through the theory of Hans Kelsen on the legal levels pyramid. The praxeological significance of

the thesis lies in addressing the practical aspects regarding the role and forms of achieving social

partnership in the sphere of labour relations.

Theoretical significance and value of the thesis is determined by the social and legal

importance of social partnership in labour sphere for socio-economic policies of the state. The

study comprises a comparative research of the normative framework on collective bargaining,

acts of social partnership and collective labour disputes existing in many countries. Inconclusion, we are of the opinion that the thesis will certainly serve as a starting point in research

for other specialists in the field of labour law or other fields.


8/341

8

455794:;?@@BDFGH??IG@J?@LGI?BMOBIJP@FBQBI?>JLFJDGRGT?U?FGFQDGVG9BJDBF?LJ-

QDGLF?OB@L?BJ@IJVWQDGVJVJXJ?I@F?FMFG@JH?GUYIJXJQGDFIBD@FVGV@ZBDBFDM>G;@[email protected] FDM>JVJBQDGVJ?@JH?GUYIG[\G]?FG; GVFJD ^>MGD>

`7;a9JVGI?[: ./1346479/:64, 6;:6@;A91BC.E47./1346479/:64, G4CC7G.?@@BDFGH??. H>7/.:I


9/341

9

LISTA ABREVIERILOR

alin. alineat

apud citat dup#

art. articolul

BIM Biroul Internaional al Muncii

c. contra

>. >./:E


10/341

10

RSSU Republica Sovietic#Socialist#Ucrainean#

*.a. *i alii, *i altele

TFUE Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene

UE Uniunea European#

URSS Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

USM Universitatea de Stat din Moldova

vol. volumul


11/341

11

INTRODUCERE

Actualitatea i importan#a abord%rii institu#iei juridice a parteneriatului social (n sfera

muncii.Tr#s#tura caracteristic#indispensabil#, inerent#oric#rei democraii, o constituie partici-

parea membrilor societ#ii la conducerea ei, atragerea cet#enilor &n rezolvarea problemelor deorganizare, strategie, cogestiune *i funcionare a tuturor organismelor *i mecanismelor sociale de

toate nivelurile, &ncep&nd cu cele de grup, de &ntreprindere, de localitate, de unitate administrativ-

teritorial#*i de stat.

Ca modalitate esenial#de exprimare *i concretizare a democraiei politice, dialogul organi-

zat de stat cu membrii societ#ii este prezent &n sfera social-economic#*i, &ndeosebi, &n domeniul

raporturilor juridice de munc#.

A*adar, mecanismul legal de dialog (parteneriat) social s-a cristalizat &n timp, &n statele cuo economie de pia#dezvoltat#, procesul &n cauz# fiind promovat de c#tre Organizaia Interna-

ional#a Muncii (&n continuare OIM) instituie care a susinut, &n mod constant, principiul

asocierii reprezentanilor salariailor, ai patronatului *i ai guvernului &n vederea c#ut#rii &n comun

a celor mai eficiente modalit#i de realizare a unei justiii sociale. ,n Republica Moldova, temelia

mecanismelor parteneriatului social &n sfera muncii s-a pus abia la sf&r*itul anului 1992, odat#cu

emiterea de c#tre Pre*edintele Republicii Moldova a Decretului nr. 247 Cu privire la asigurarea

drepturilor sindicatelor &n sfera parteneriatului social din 15 decembrie 1992 [157].

,n perioada anterioar# proclam#rii independenei Republicii Moldova, toate instituiile

juridice ale dreptului colectiv al muncii (contractul colectiv de munc#, statutul legal al organiza-

iilor sindicale, conflictele colective de munc#) au fost supuse unor reglement#ri imperfecte,

improprii, ce au condus la deformarea naturii juridice a acestora. Mai mult, nu putem vorbi

despre faptul c#, &n perioada menionat#, ar fi funcionat cel puin unele dintre elementele

parteneriatului social &n sfera muncii, imposibilitate datorat#, &n mare m#sur#, totalitarismului

politic *i ideologiei clasice marxiste.

Maniera &n care sunt reglementate raporturile colective de munc# este de o importan#

major#, &ntruc&t libertatea de asociere *i parteneriatul (dialogul) social sunt privite peste tot &n

lume, inclusiv &n cadrul unor organizaii internaionale de prestigiu (OIM, Uniunea European#

*.a.), ca fiind componente fundamentale ce dau m#sura organiz#rii *i funcion#rii unei societ#i

democratice. Totodat#, se cere subliniat c#, &n cadrul raporturilor colective de munc#, prezint#

importan# echilibrul care trebuie s# funcioneze &ntre partenerii sociali, &ntre reprezentanii

capitalului *i reprezentanii intereselor sociale. C&nd acest echilibru se rupe, se ajunge la st#ri

conflictuale, la declararea *i organizarea grevelor *i la alte urm#ri negative pentru societate &n

ansamblu. Ideal ar fi &ns# ca echilibrul s# se menin# &n permanen#, astfel configur)ndu-se


12/341

12

pacea social1 [8, p. 167-168]. Pentru meninerea echilibrului este necesar#, a*adar, instituirea

parteneriatului social, care s-ar derula prin proceduri specifice *i &ntr-un cadru instituionalizat.

,n prezent, cadrul legal al parteneriatului social &n Republica Moldova este asigurat de

Codul muncii al Republicii Moldova (&n continuare CM al RM) [89]. Astfel, lu&nd &n conside-

rare prevederile art. 15 din CM al RM, parteneriatul socialeste definit ca fiind un sistem de

raporturi stabilite &ntre salariai (reprezentanii salariailor), angajatori (reprezentanii angajato-

rilor) *i autorit#ile publice respective &n procesul determin#rii *i realiz#rii drepturilor *i intere-

selor sociale *i economice ale p#rilor.

Cu referire la reglement#rile cuprinse &n CM al RM, se cere relevat faptul c#, &n ultimul

timp, apar din ce &n ce mai multe sugestii de revizuire total# a materiei normative ce vizeaz#

parteneriatul social &n sfera muncii *i statutul legal al partenerilor sociali. Aceste &ncerc#ri de

modernizare a instituiei juridice a parteneriatului social sunt dictate fie de necesitatea acomo-d#rii caracterului protectiv al normelor dreptului muncii la exigenele competitivit#ii economice

globale, fie de considerentele c#legislaia muncii trebuie s#devin#mai flexibil#pentru a contri-

bui la eliminarea efectelor negative ale crizei mondiale.

,n cuprinsul tezei pentru obinerea titlului de doctor habilitat s-a realizat o analiz#detaliat#

*i aprofundat#at&t a legislaiei muncii a Republicii Moldova, c&t *i a legislaiei rom)ne ce vizeaz#

materia parteneriatului (dialogului) social &n sfera muncii. Care este utilitatea practic# a unui

astfel de studiu comparativ? ,n primul r&nd, un asemenea studiu suscit# un interes *tiinifico-

aplicativ deosebit, dac# ne conducem de faptul c# Republica Moldova parcurge, &n prezent,

drumul integr#rii europene, procesul dat presupun&nd armonizarea legislaiei naionale din dome-

niul enunat cu acquis-ul Uniunii Europene. ,n acest sens, armonizarea legislaiei muncii repre-

zint#un proces continuu care evolueaz# &n contextul integr#rii europene propriu-zise, Rom)nia

f#c&nd parte din #rile &n care s-au &nregistrat progrese notabile la &nf#ptuirea procesului de armo-

nizare a legislaiei naionale cu cea european#.

,n al doilea r&nd, &n anul 2011 legislaia rom)n#a muncii a fost supus#unui proces de revi-

zuire total#, dictat# de necesitatea flexibiliz#rii relaiilor de munc#. Astfel, legiuitorul rom)n a

adoptat Legea dialogului social nr. 62/2011 [238], act normativ ce grupeaz# &ntr-un singur text

legi anterioare referitoare la organizarea *i funcionarea organizaiilor sindicale *i patronale, la

contractele colective de munc#*i conflictele de munc#. Suferind tocmai de promovarea sa prin

neluarea &n considerare a opiniilor partenerilor sociali *i prin evitarea analizei parlamentare

aprofundate, Legea dialogului social nr. 62/2011 este catalogat# &n doctrina rom)n# drept un

recul al prevederilor cu caracter social [391, p. 38].

A*adar, din intenia de a preveni eventualele sc#p#ri ale legiuitorului moldovean *i,

totodat#, de a preveni transpunerea &n legislaia naional# a unor prevederi legale ce ar putea


13/341

13

d#una unui climat de parteneriat social &n sfera muncii, am fost determinai s# &ntreprindem o

analiz# comparativ# a fundamentelor teoretico-practice ce vizeaz# funcionarea parteneriatului

(dialogului) social &n Republica Moldova *i &n Rom)nia.

,n prezent, pot fi notate numeroase lu#ri de poziie, at&t la nivelul deciziei politice c&t *i la

cel al opiniei doctrinare, &n favoarea unei reform#ri a cadrului legal ce guverneaz# raporturilecolective de munc#, care ar putea avea urm#toarele efecte: reevaluarea reglement#rii legale a

parteneriatului social, restricionarea exerciiului dreptului la grev#, diminuarea rolului contracte-

lor colective de munc#prin eliminarea efectelor erga omnesale acestora etc.

Aceast# reform# preconizeaz# implementarea conceptului de flexisecuritate (flexicurity) &n

legislaia muncii a Republicii Moldova, concept care va servi, la r&ndul s#u, ca pretext pentru

revizuirea unor concepte axiomatice pentru dreptul muncii. ,n acest context, observ#m c#, &nce-

p&nd cu anul 2006, &n cadrul Uniunii Europene se realizeaz#o revizuire a legislaiei muncii &nvederea asigur#rii flexibilit#ii *i securit#ii pentru toi actorii: angajatori *i salariai. Adaptarea la

noile schimb#ri (dezvoltarea rapid# a noilor tehnologii, ritmul rapid al integr#rii economice

europene, &mb#tr&nirea demografic# a societ#ii europene) necesit#o pia# a muncii combinat#

mai flexibil cu nivelurile de securitate care se adreseaz#at&t nevoilor noi ale salariailor, c#t &i

ale angajatorilor[83, p. 6]. ,n consecin#, Comisia European#a formulat conceptul deflexisecu-

ritate (flexicurity)&n calitate de instrument pentru redresarea economico-social#durabil#. Acest

concept se &ntemeiaz#pe ideea c#cele dou#dimensiuni ale pieei muncii (flexibilitatea *i securi-

tatea) nu sunt elemente contradictorii, ci se sprijin#reciproc, &n special &n contextul noilor provo-

c#ri majore: segmentarea pieei muncii, progresul tehnologic, globalizarea etc.

Conceptul de flexisecuritate a fost supus unor serioase critici. Astfel, autorul rom)n Andrei

Popescu, abord&nd problema flexisecurit#ii, a definit-o ca fiind o tendin# surprinz#toare (*i

contrar#, de altfel, prescripiilor de p)n#acum ale normelor de drept internaional al muncii *i ale

dreptului european al muncii) de punere &n discuie a raportului dintre lucr#tori *i patroni, dintre

munc#*i capital [296, p. 15].

Cu referire la rolul parteneriatului social &ntr-o societate democratic#, nu putem s# nu

remarc#m faptul c# adeziunea statului la cooperarea tripartit# cu asociaiile patronale *i

organizaiile sindicale nu este un act de bun#voin#, ci reflect#nevoia imperioas#de progres f#r#

asperit#i *i de durat# &n ce prive*te rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea social-

economic#. De asemenea, acesta reprezint#preul pe care partenerii sociali trebuie s#-l pl#teasc#,

ca membri ai unei societ#i organizate, dedicat#meninerii p#cii sociale, distribuiei echitabile a

venitului naional, proteciei *i promov#rii drepturilor salariailor etc.

,n prezenta lucrare am &ncercat s# evideniem semnificaia parteneriatului social &n sfera

muncii, fiind analizate detaliat principalele forme de realizare a acestuia *i, de asemenea, fiind


14/341

14

evideniate deficienele *i lacunele legislative din domeniul supus analizei, pentru a propune, &n

final, un instrument practic de lucru, u*or de utilizat at&t de c#tre autorit#ile publice, c&t *i de

c#tre partenerii sociali.

,n procesul de elaborare a prezentului studiu au fost supuse unei analize minuioase cele

mai noi *i mai valoroase lucr#ri doctrinare &n domeniul teoriei *i practicii dreptului muncii dinRepublica Moldova, Rom)nia, Federaia Rus#, Frana, Marea Britanie etc., acestea constituind

pilonul unei cercet#ri veritabile ce presupune o abordare c&t mai am#nunit#a instituiei partene-

riatului social &n sfera muncii.

,n urma analizei lucr#rilor *tiinifice &n materia parteneriatului social &n sfera muncii, am

constatat c# &n literatura juridic# autohton#, aceast# tem# nu a f#cut obiectul unor investigaii

distincte, fiind tratat#la modul general, &n lucr#rile speciali*tilor din domeniul dreptului muncii.

Printre autorii autohtoni care au abordat acest subiect *i ale c#ror opinii au servit drept punct depornire &n efectuarea acestui studiu pot fi menionai: Nicolai Romanda*, Nicolae Sadovei, Tudor

Negru, Boris Sosna, C#t#lina Scorescu, Tudor Cap*a, Evlampie Donos, Ala Lipciu *.a.

,n literatura de specialitate din Rom)nia, problematica dialogului social a fost cercetat#&n

lucr#rile savanilor: Alexandru jiclea, Sanda Ghimpu, Ion Traian ltef#nescu, Valer Dorneanu,

Nicolae Voiculescu, Raluca Dimitriu, Georgeta Codreanu, Claudia-Ana Moarc#* Costea, Ale-

xandru Athanasiu, lerban Beligr#deanu, Constantin Tufan, Magda Volonciu, Monica Gheorghe

*.a.

,n ceea ce prive*te gradul de investigare a problemei privind parteneriatul social &n sfera

muncii &n perimetrul doctrinei Federaiei Ruse, remarc#m, &n mod special, lucr#rile urm#torilor

autori: L.A. S&rovatskaia (n.b. NJ/46:.>G:@), V.M. Lebedev (\.f. n7B7376), M.V. Lu*nikova

(f.\. n1VE


15/341

15

Scopul i obiectivele tezei. Teza de doctor habilitat propus#ateniei are ca scop abordarea

complex# *i multidimensional# a instituiei parteneriatului social &n sfera muncii prin prisma

instrumentelor internaionale &n domeniu, a legislaiei naionale, dar *i a opiniilor doctrinare. De

asemenea, ne-am propus ca obiectiv completarea literaturii juridice de specialitate cu un studiu

monografic asupra problematicii menionate mai sus, precum *i &naintarea unor propuneri demodernizare a legislaiei naionale &n domeniu, compatibiliz&nd-o cu cea internaional#. Identifi-

carea *i configurarea circumstanelor *i datelor care au stat la temelia cercet#rii de fa#, ne-au

ajutat s#elucid#m din punct de vedere *tiinific conceptul general al parteneriatului social *i s#

evideniem semnificaia acestuia &n materia raporturilor colective de munc#.

,ntru realizarea scopului, ne-am propus dimensionarea urm#toarelor obiective:

- determinarea gradului de investigare a problemei ce vizeaz# instituia parteneriatului

social &n sfera muncii *i evidenierea aspectelor mai puin cercetate ale temei &n vederea abord#riilor detaliate &n cuprinsul prezentului studiu;

- analiza conceptului de parteneriat social prin prisma doctrinei *i legislaiei muncii a

Republicii Moldova;

- evidenierea semnificaiei parteneriatului social &n sfera muncii pe calea abord#rii deta-

liate a formelor de realizare a acestuia *i a relev#rii lacunelor legislative din domeniul studiat,

pentru a propune, &n final, instrumente practice de lucru (sub forma unor ghiduri metodice), u*or

de utilizat at&t de c#tre autorit#ile publice, c&t *i de c#tre partenerii sociali;

- examinarea genezei *i evoluiei conceptului de parteneriat (dialog) social &n diferite

sisteme de drept *i la diferite etape istorice de dezvoltare;

- evidenierea carenelor de ordin conceptual dar *i practic, &n aplicarea unor reglement#ri

naionale privind funcionarea parteneriatului social &n sfera muncii;

- cercetarea aspectelor de drept comparat ce vizeaz# reglementarea legal# a parteneria-

tului social &n sfera muncii;

- aprecierea gradului de conformare a legislaiei muncii moldovene*ti din domeniul parte-

neriatului social cu acquis-ul Uniunii Europene;

- identificarea *i elucidarea statutului juridic al partenerilor sociali implicai &n realizarea

parteneriatului social &n sfera muncii;

- analiza *i evidenierea specificului metodei deschise de coordonare, considerat#drept o

metod# interguvernamental# care furnizeaz# un cadru de cooperare &ntre statele membre ale

Uniunii Europene, ale c#ror politici sociale sunt, &n consecin#, dirijate c#tre anumite obiective;

- formarea unui nucleu de teze *i mecanisme de implementare, care s#asigure o anumit#

omogenitate interpretativ# *i decizional# &n aplicarea legislaiei muncii ce vizeaz# raporturile

colective de munc#;


16/341

16

- elucidarea problematicii negocierilor colective prin prisma teoriei lui Alain Supiot, pot-

rivit c#reia o astfel de form# de realizare a parteneriatului social reprezint# una dintre princi-

palele modalit#i de dezmembrare a puterii legislative;

- analiza regimului legal al modului de derulare a negocierilor colective &n vederea

&ncheierii contractului colectiv de munc#*i a conveniei colective, ca forme de realizare a parte-neriatului social &n sfera muncii;

- expunerea *i clasificarea principalelor teorii, formulate &n vederea determin#rii naturii

juridice *i a efectelor contractului colectiv de munc#;

- elucidarea naturii juridice *i a importanei actelor de parteneriat social;

- cercetarea aspectelor conceptuale, normative *i metodologice referitoare la structura,

coninutul *i efectele contractelor colective de munc#*i cele ale conveniilor colective;

-

analiza aspectelor de drept comparat ce vizeaz# reglementarea legal# a contractelorcolective de munc#*i a conveniilor colective;

- &naintarea de soluii riguros &ntemeiate conceptual, dar cu valene concrete de utilizare

&n practica dreptului muncii;

- evidenierea carenelor *i lacunelor existente &n cadrul legal de reglementare a partene-

riatului social *i a statutului juridic al partenerilor sociali *i formularea unor propuneri de lege

ferenda&n vederea perfecion#rii *i eficientiz#rii legislaiei muncii &n domeniul vizat, &n concor-

dan#cu soluiile teoretice *i practice elaborate de doctrin#&n materia organiz#rii *i funcion#rii

sistemului de parteneriat social.

Metodologia cercet%rii tiin#ifice. Bazele metodologice ale cercet#rii teoretico-practice a

instituiei parteneriatului social &n sfera muncii constau dintr-o pluralitate prestabilit#de metode,

mijloace *i procedee utilizate, *i anume: metode generale (istoric#, logic#, sistematic#, analiza,

sinteza, inducia, deducia, generalizarea, abstractizarea, modelarea, analogia); metode sociolo-

gice(metoda analizei sistemice, metoda comparativ#); metode juridice(metoda formal-juridic#,

metoda juridic#comparat#); metode statistice(metoda grup#rilor statistice, metoda corelaiei).

A*adar, &ntru realizarea prezentului studiu au fost aplicate mai multe metode analitice de

cercetare *tiinific# a categoriilor juridice, printre care menion#m: a) metoda analizei istorice,

const&nd &n cercetarea genezei, form#rii *i evoluiei mecanismului parteneriatului (dialogului)

social &n sfera muncii; b) metoda analizei logice, const&nd &n utilizarea legit#ilor, categoriilor *i

raionamentelor logice, aplicate pe parcursul elabor#rii studiului, cu referin# la: sintetizarea

opiniilor doctrinare susinute de diferii autori; sintetizarea reglement#rilor ce vizeaz#funciona-

rea parteneriatului social &n sfera muncii, consfinite de c#tre legiuitor; c) metoda analizei

sociologice indirecte, const&nd &n colectarea, stocarea *i analiza datelor culese din surse de cerce-

tare sociologic#, &n special din Barometrul opiniei publice din Moldova care conine date referi-


17/341

17

toare la gradul de &ncredere a populaiei &n sindicate *i la gradul de sindicalizare a angajailor din

Republica Moldova, precum *i a datelor culese din Rapoartele de activitate ale Inspectoratului de

Stat al Muncii pentru anii 2007-2013 cu referire la num#rul contractelor colective de munc#

&ncheiate pe ar#*i &nregistrate, conform art. 40 alin. (1) din CM al RM, la inspeciile teritoriale

de munc#; d) metoda analizei sistemice, const&nd &n cercetarea normelor legale ce reglementeaz#statutul juridic al partenerilor sociali, formele de realizare a parteneriatului social *i care sunt

&ncorporate &n diferite acte normative; e) metoda analizei dinamice, const&nd &n observarea

modalit#ii de evoluie a sistemului de parteneriat social, &n special a organelor de parteneriat

social *i a obiectivelor acestuia, la diferite etape ale istoriei, av&nd ca finalitate, determinarea

tendinelor de dezvoltare a acestui sistem &n cadrul raporturilor juridice de munc#; f) metoda

analizei sintetice, const&nd &n exprimarea generalizatoare a tuturor elementelor constitutive ale

parteneriatului social &n sfera muncii &n vederea elabor#rii unor propuneri de lege ferenda*i aunor concluzii *i recomand#ri finale &n materia parteneriatului social &n sfera muncii.

Rezultatele principial noi pentru tiin#%i practic%ob#inute, care au determinat solu#io-

narea unei probleme tiin#ifice, aplicative, de importan#%major%. Problema *tiinific#soluio-

nat#rezid#&n fundamentarea, din punct de vedere *tiinific *i metodologic, a mecanismului legal

de organizare *i realizare a parteneriatului social &n sfera muncii din Republica Moldova, fapt

care a condus la elaborarea unor instrumente practice de lucru (ghiduri metodice) pentru parte-

nerii sociali, ce vizeaz# formele de realizare a parteneriatului social *i, &n acela*i timp, a deter-

minat clarificarea pentru teoreticienii *i practicienii din domeniul dreptului muncii, a cadrului de

manifestare *i a finalit#ii parteneriatului social &n vederea valoriz#rii acestuia, ca cea mai impor-

tant#modalitate de realizare a democraiei economico-sociale.

Noutatea tiin#ific%a rezultatelor ob#inuteconst#&n formularea concluziilor de ordin teo-

retic *i practic *i &naintarea propunerilor de lege ferenda &n vederea &mbun#t#irii legislaiei &n

domeniu. ,n acela*i timp, teza de doctor habilitat constituie o investigaie monografic# &n ale

c#rei pagini, pentru prima dat# &n doctrina naional#, a fost efectuat# o cercetare complex# a

instituiei juridice a parteneriatului social &n sfera muncii. La studierea conceptului de partene-

riat social au fost utilizate lucr#rile renumiilor savani din domeniul antropologiei, filosofiei *i

sociologiei juridice, cum sunt: Emile Durkheim, Eugen Ehrlich, Hans Kelsen, Alain Supiot, fapt

ce a contribuit la realizarea unei investigaii pluridimensionale a semnificaiei parteneriatului so-

cial &n sfera social-economic#.

De asemenea, au fost supuse unei analize aprofundate statutul juridic al partenerilor sociali

implicai &n realizarea parteneriatului social, formele de realizare a acestuia *i rolul parteneria-

tului social &n sfera raporturilor juridice de munc#.

Elementele de noutate sunt concretizate &n urm#toarele teze:


18/341

18

- a fost realizat#o sistematizare a viziunilor doctrinare asupra genezei *i evoluiei concep-

iei relative la parteneriatul (dialogul) social &n diferite sisteme de drept *i la diferite etape isto-

rice de dezvoltare;

- &n temeiul reglement#rilor legale &n materie, a fost dedus# *i argumentat# concepia

dreptului muncii al Republicii Moldova asupra naturii, semnificaiei juridice *i cadrului de mani-festare a parteneriatului social &n sfera muncii;

- au fost prezentate aspecte de drept comparat cu referire la reglementarea legal#a parte-

neriatului (dialogului) social &n legislaiile altor state. Mai mult, a fost efectuat#o cercetare com-

parativ#*i detaliat#a tuturor aspectelor teoretico-practice ce vizeaz#funcionarea parteneriatului

(dialogului) social &n Republica Moldova *i &n Rom)nia;

- &n urma investigaiilor realizate, au fost evideniate carenele existente &n cadrul legal de

reglementare a statutului juridic al partenerilor sociali *i a formelor de realizare a parteneriatuluisocial &n sfera muncii *i, totodat#, au fost formulate propuneri *i recomand#ri &n vederea punerii

legislaiei &n acord cu soluiile teoretice *i practice elaborate de doctrin#*i jurispruden#.

Elementul novator constituie pilonul oric#rei cercet#ri *tiinifice, fiind elementul indispen-

sabil *i al prezentei teze. Lu&nd &n considerare faptul c#&n literatura de specialitate din Republica

Moldova problematica parteneriatului social &n sfera muncii *i a formelor de realizare a acestuia

nu a f#cut obiectul unor investigaii *tiinifice distincte, consider#m c# &ns#*i &ncercarea de a

prospecta *tiinific acest t#r&m poate fi calificat#drept novatoare. ,n acest sens, noutatea *tiini-

fic#a tezei de doctor habilitat &n drept rezid#&n faptul c#, pentru prima dat#&n doctrina naional#,

a fost &ntreprins# o tentativ# de a realiza o cercetare *tiinific# pluridisciplinar# sociologic#,

psihologic# *i filosofic# *i minuioas# a conceptelor de parteneriat social, dialog social,

tripartism *i bipartism, &n scopul evidenierii leg#turii dintre acestea.

Trebuie s#menion#m, de asemenea, c# prezenta tez# are o semnificaie bidimensional#.

Astfel, semnificaia epistemologic# a lucr#rii rezid# &n abordarea conceptului de dialog social

prin prisma teoriei corporatiste a lui Emile Durkheim, a celei elaborate de c#tre sociologul

austriac Eugen Ehrlich (teoria dreptului viu) *i, nu &n ultimul r&nd, prin prisma teoriei lui Hans

Kelsen cu privire la piramida nivelurilor juridice. De asemenea, au fost supuse cercet#rii etiolo-

gia dialogului (parteneriatului social) *i condiiile necesare pentru &nf#ptuirea cu succes a parte-

neriatului social la nivel naional.

Semnificaia praxiologic#a tezei de doctor habilitat rezult#din abordarea aspectelor prac-

tice viz&nd rolul *i formele de realizare ale parteneriatului social &n sfera raporturilor juridice de

munc#.


19/341

19

Concluziile *i propunerile de lege ferendaau, &n opinia noastr#, un caracter argumentat *i

pertinent *i, totodat#, pot contribui la modernizarea legislaiei muncii din domeniul raporturilor

colective de munc#.

Importan#a teoretic%i valoarea aplicativ%a lucr%riieste determinat#, mai &nt&i de toate,

de importana social-juridic#a instituiei parteneriatului social &n sfera muncii pentru domeniulpoliticilor social-economice ale statului. ,n studiul efectuat, au fost sintetizate cele mai relevante

opinii *i concepii expuse &n doctrin#&n aceast#materie.

Este prima lucrare din Republica Moldova &n care este realizat#o cercetare *tiinific#apro-

fundat# *i comparativ# a principalelor probleme juridice ce in de organizarea *i funcionarea

parteneriatului social &n sfera muncii. De asemenea, studiul realizat cuprinde *i o cercetare com-

parativ#a cadrului normativ din domeniul negocierilor colective, actelor de parteneriat social *i

al conflictelor colective de munc#din mai multe #ri, inclusiv a cadrului normativ aplicabil &nstatele membre ale Uniunii Europene.

A*adar, susinem ideea c#teza de doctor habilitat poate servi, cu siguran#, ca baz#de por-

nire &n cercetare *i pentru ali speciali*ti din domeniul dreptului muncii *i nu numai.

Teza, concluziile *i recomand#rile privind noiunea, semnificaia juridic#*i cadrul de mani-

festare ale parteneriatului social &n sfera muncii completeaz# baza teoretic# a acestui concept

*tiinific, dar, &n acela*i timp, orienteaz#spre anumite m#suri practice din partea statului *i parte-

nerilor sociali.

Aprobarea rezultatelor cercet%rii. Studiul instituiei parteneriatului social &n sfera muncii a

fost elaborat, aprobat *i recomandat spre susinere &n cadrul Catedrei Dreptul muncii a Facult#ii

de Drept a USM.

Rezultatele cercet#rilor, efectuate &n domeniul tezei de doctor habilitat, au fost expuse *i

aprobate &n cadrul unor conferine *tiinifice naionale, cu participare internaional# *i interna-

ionale, cele mai multe g#sindu-*i reflectarea &n studii publicate &n diverse reviste *tiinifice din

Republica Moldova *i de peste hotare, &n limbile rom)n#, rus# *i englez#, unele dintre aceste

reviste fiind indexate &n baze de date internaionale (EBSCO, ProQuest, HeinOnline), precum *i

&n studiul monografic: Parteneriatul social #n sfera muncii(2014).

,n acest context, remarc#m faptul c# materialele cercet#rilor efectuate, unele concluzii *i

recomand#ri ale investigaiilor *i-a g#sit reflectare &n urm#toarele publicaii *tiinifice:

1. BOIlTEANU, E. Parteneriatul social #n sfera muncii: Monografie, Chi*in#u, CEP

USM, 2014, - 272 p. ISBN 978-9975-71-497-6.

2. BOIlTEANU, E. Dreptul muncii. Partea general(: Manual (&n coautorat Nicolai

ROMANDAl), Chi*in#u, CEP USM, 2012, - 154 p. ISBN 978-9975-71-292-7.


20/341

20

3. BOIlTEANU, E. Dreptul muncii: Manual (&n coautorat Nicolai ROMANDAl),

Chi*in#u, Reclama, 2015, - 736 p. ISBN 978-9975-53-444-4.

4. BOIlTEANU, E. Parteneriatul social #n sfera muncii: ghid practic pentru patroni (&n

coautorat Iulia DRUMEA), Chi*in#u, Tipografia Sofart Studio SRL, 2012, - 32 p. ISBN 978-

9975-4084-1-7.

5. BOIlTEANU, E. Ghidul angajatorului #n negocierile colective (&n coautorat Iulia

DRUMEA), Chi*in#u, Tipografia Sofart Studio SRL, 2014, - 41 p. ISBN 978-9975-4479-4-2.

6. BOIlTEANU, E. Rolul patronatelor #n Republica Moldova (&n coautorat Iulia

DRUMEA), Chi*in#u, Tipografia Sofart Studio SRL, 2013, - 33 p. ISBN 978-9975-4479-0-4.

7. BOIlTEANU, E. Dreptul muncii: Indicaii metodice (pentru lecii practice) (&n

coautorat Nicolai ROMANDAl, Oxana ElANU, Adrian LUNGU), Chi*in#u, CEP USM,

2011, - 196 p. ISBN 978-9975-71-125-8.8. BOIlTEANU, E. Some legal reflections on the definition of the notion of social

partnership in the field of labor and outlining the basic principles of social partnership in the

legislation of the Republic of Moldova (&n coautorat Iulia DRUMEA) articol *tiinific,

publicat &n: Jurnalul de Studii Juridice / Journal of Legal Studies, nr. 1/2014, p. 100-112.

9. BOIlTEANU, E. The legal status of the elected employees representatives in the

community normative acts and legislation of the Republic of Moldova (&n coautorat Iulia

DRUMEA) articol *tiinific, publicat &n: Jurnalul de Studii Juridice / Journal of Legal Studies,

nr. 1/2014, p. 81-91.

10.BOIlTEANU, E. Abord(ri conceptuale privind metoda de reglementare a dreptului

muncii(&n coautorat Nicolai ROMANDAl) articol *tiinific, publicat &n: Revista rom)n#de

dreptul muncii, nr. 6/2012, p. 15-24.

11.BOIlTEANU, E. Unele reflecii teoretice privind izvoarele dreptului muncii (&n

coautorat Nicolai ROMANDAl) articol *tiinific, publicat &n: Revista rom)n# de dreptul

muncii, nr. 5/2012, p. 27-37.

12.BOIlTEANU, E. Unele reflecii privind metoda de reglementare juridic(a dreptului

muncii (&n coautorat Nicolai ROMANDAl) articol *tiinific, publicat &n: Revista metodico-

*tiinific#Administrarea public#, nr. 1/2012, p. 35-41.

13.BOIlTEANU, E. Noiunea, natura juridic( &i importana contractului colectiv de

munc( articol *tiinific, publicat &n: Culegerea Parteneriatul social &n contextul transform#rilor

sistemico-economice (expunerea comunic#rilor &n cadrul Conferinei *tiinifico-practice inter-

naionale Social partnership in the context of systemic and economic transformations),

Chi*in#u, CEP, 2011, p. 73-78.


21/341

21

14.BOIlTEANU, E. Unele consideraii privind modul legal de declarare &i desf(&urare a

grevei #n Republica Moldova articol *tiinific, publicat &n: Culegerea Parteneriatul social &n

contextul transform#rilor sistemico-economice (expunerea comunic#rilor &n cadrul Conferinei

*tiinifico-practice internaionale Social partnership in the context of systemic and economic

transformations), Chi*in#u, CEP, 2011, p. 111-115.15.BOIlTEANU, E. Unele observaii referitoare la subiecii, organele &i obiectivele

sistemului de parteneriat social #n sfera muncii #n Republica Moldova articol *tiinific, publicat

&n: Materialele Conferinei ltiinifice Internaionale Instituii ale procesului civil *i ale execu-

t#rii silite (29-31 august 2013, T&rgu-Mure*), Bucure*ti, Universul Juridic, 2013, p. 82-88.

16.BOIlTEANU, E. Unele aspecte privind #nregistrarea contractelor colective de munc(

&i publicitatea acestora #n legislaia Republicii Moldova &i #n cea a Rom+niei (&n coautorat

C#t#lin FAGHIAN) articol *tiinific, publicat &n: Teoria *i practica administr#rii publice: Ma-teriale ale Conferinei *tiinifico-practice cu participare internaional#, 22 mai, 2012, Chi*in#u,

AAP, 2012, p. 187-189.

17.BOIlTEANU, E. Unele consideraii privind dreptul de asociere #n sindicate prin

prisma instrumentelor internaionale &i a legislaiei Republicii Moldova(&n coautorat C#t#lin

FAGHIAN) articol *tiinific, publicat &n: Materialele Conferinei *tiinifico-practice Procura-

tura Republicii Moldova la 20 de ani. Rolul *i locul Procuraturii &ntr-un stat de drept, Chi*in#u,

2012, p. 273-277.

18.BOIlTEANU, E. Unele reflecii teoretice privind parteneriatul social #n sfera muncii

din Republica Moldova articol *tiinific, publicat &n: Revista metodico-*tiinific# Adminis-

trarea public#, nr. 4/2012, p. 34-40.

19.BOIlTEANU, E. Unele observaii referitoare la subiecii, organele &i obiectivele

sistemului de parteneriat social #n sfera muncii #n Republica Moldova articol *tiinific, publicat

&n: Conferina internaional#Instituii ale procesului civil *i ale execut#rii silite: 29-31 august

2013, T&rgu-Mure*, Rom)nia, Bucure*ti, Editura Universul Juridic, 2013.

20.BOIlTEANU, E. Unele reflecii analitice privind instituia contractului colectiv de

munc( #n legislaia muncii a Republicii Moldova (&n coautorat C#t#lin FAGHIAN) articol

*tiinific, publicat &n: Revista rom)n#de dreptul muncii, nr. 7/2013, p. 49-76.

21.BOIlTEANU, E. Consideraii doctrinare privind conceptul raportului juridic de munc(

articol *tiinific, publicat &n: Teoria *i practica administr#rii publice: Materiale ale Conferinei

*tiinifico-practice cu participare internaional#, 20 mai 2013, Chi*in#u, Chi*in#u, AAP, 2013,

p. 226-229.

22.BOIlTEANU, E. Unele consideraii teoretice privind sistemul dreptului muncii

comunicare *tiinific# &n cadrul Conferinei *tiinifico-practice cu participare internaional# cu


22/341

22

genericul Teoria *i practica administr#rii publice, 22 mai 2012, publicat#&n: Teoria *i practica

administr#rii publice: Materiale ale Conferinei *tiinifico-practice cu participare internaional#,

22 mai, 2012, Chi*in#u, AAP, 2012, p. 138-140.

23.BOIlTEANU, E. Unele reflecii teoretice privind parteneriatul social #n sfera muncii

din Republica Moldova comunicare *tiinific#&n cadrul Sesiunii *tiinifice anuale a Institutuluide Istorie George Bariiu, Cluj-Napoca (Rom)nia), 16-17 noiembrie 2012, rezumatul comuni-

c#rii publicat &n: A XXI-a Sesiune ltiinific# a D.C.S.U. cu participare internaional# 16-17

noiembrie 2012. Rezumate, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2012, p. 32.

24.PYpqrsuw, ^. , ./1242689 ;6=>2>89 =?;/14=9 26A=.BD=EBB ?2EB=FG.2A2

;=64./6?4>= > ?H/6/46IK= >L/?;INFB1/O2FK2>=. ,n: bG.1:CAEi 9/4BC7=4Ii:CAE4F4;:B7;97D7EE@: r7;2>2S ;6B62K8 12FF/14B>.2A246IK2-

>2A2 K2A2>26= ;2 K/S?4>ITU/VID=12.2K=4/FG?4>IL/?;INFB1BO2FK2>=. ,n: r7E37EIix

/4;6


23/341

23

str#ini care au cercetat, &n cadrul demersurilor *tiinifice, instituia juridic#a parteneriatului social

&n sfera muncii. De asemenea, este supus# investig#rii evoluia istoric# a reglement#rilor legale

privind raporturile colective de munc#, cu evidenierea viziunilor existente la fiecare etap#evolu-

tiv#asupra raporturilor respective.

Capitolul 2 Abord(ri conceptuale &i pluridimensionale privind semnificaia parteneria-tului social #n sfera muncii este rezervat analizei aspectelor conceptuale ale parteneriatului

social, abordat prin prisma teoriilor sociologice *i normativiste. Din varietatea formelor *i mode-

lelor dialogului (parteneriatului) social a fost cristalizat# tipologia dialogului social. De aseme-

nea, au fost supuse cercet#rii condiiile necesare pentru &nf#ptuirea cu succes a parteneriatului

social la nivel naional. Aparte este prezentat#noiunea de pace social#, care nu poate fi privit#

dec&t ca un rezultat al dialogului &ntre partenerii sociali.

,n urma cercet#rii realizate, pe parcursul Capitolului 2 au fost elucidate *i modalit#ile deconstituire *i de funcionare a organelor parteneriatului social din Republica Moldova *i Rom)-

nia. ,n context, au fost supuse unor critici argumentate prevederile Legii RM nr. 245/2006

Privind organizarea *i funcionarea Comisiei naionale pentru consult#ri *i negocieri colective, a

comisiilor pentru consult#ri *i negocieri colective la nivel de ramur#*i la nivel teritorial *i, &n

acela*i timp, a fost conturat#o gam#variat#de probleme ce vizeaz#modul de funcionare a Co-

misiei naionale pentru consult#ri *i negocieri colective.

De asemenea, a fost supus# analizei detaliate metoda deschis# de coordonare, care rep-

rezint#&n spaiul european un instrument nou de elaborare, implementare *i monitorizare a poli-

ticilor sociale.

Capitolul 3 al tezei de doctor habilitat &n drept, intitulat Partenerii sociali&i rolul acestora

#n cadrul raporturilor juridice de munc(&i #n asigurarea parteneriatului social #n sfera muncii,

este dedicat cercet#rii problemelor ce vizeaz# statutul juridic al partenerilor sociali implicai

efectiv &n organizarea *i &nf#ptuirea parteneriatului social &n sfera muncii. ,n acest compartiment

au fost supuse analizei rolul *i atribuiile statului, organizaiilor sindicale *i ale celor patronale &n

cadrul raporturilor de parteneriat social.

,n plus, au fost supuse analizei particularit#ile statutului juridic al reprezentanilor ale*i ai

salariailor. ,n acest sens, a fost conturat#ideea c#astfel de reprezentani se prezint#ca o alter-

nativ#a sindicatelor; ei pot fi ale*i doar &n lipsa organizaiei sindicale *i pot reprezenta interesele

salariailor numai &n cadrul unit#ii.

Capitolul 4 Prezentarea comparativ(&i teleologic(a rolului &i a formelor de realizare a

parteneriatului social #n sfera raporturilor juridice de munc(este dedicat cercet#rii analitice a

suportului normativ regulatoriu &n materia formelor de realizare a parteneriatului social. Astfel,

dup# elucidarea noiunii *i a formelor principale de realizare a parteneriatului social, studiul


24/341

24

*tiinific continu#cu relevarea unor aspecte teoretico-practice referitoare la noiunea *i funciile

negocierii colective. Remarc#m, &n acest sens, faptul c#, prin intermediul negocierii colective,

este stabilit coninutul raportului juridic de munc#, sunt fundamentate drepturile *i obligaiile

p#rilor parteneriatului social &n procesul muncii. Totodat#, trebuie remarcat faptul c# aici este

analizat#*i procedura de iniiere *i de purtare a negocierilor colective &n vederea &ncheierii con-tractului colectiv de munc#*i a conveniei colective.

Problematica negocierii colective a fost abordat#prin prisma teoriei lui Alain Supiot, con-

siderat#ca una dintre principalele modalit#i de dezmembrare a puterii legislative. Preluarea *i

explicarea acestei teorii de natur#antropologic#confer#o originalitate aparte studiului nostru.

De asemenea, &n aceast# lucrare au fost supuse cercet#rii noiunea, natura juridic# *i

importana contractului colectiv de munc#*i a conveniei colective. ,n plus, a fost acreditat#teo-

ria ordinii publice &n dreptul muncii, teorie care const# &n posibilitatea de a se acorda drepturisuplimentare salariailor, peste plafonul legal, cu interdicia expres# de a se cobor& sub acest

plafon.

Tot &n acest capitol, au fost supuse analizei modalit#ile extrajurisdicionale de soluionare

a conflictelor colective de munc#. ,n ceea ce ine de studiul acestor modalit#i de tran*are a con-

flictelor de munc#, supunem discuiei urm#toarele aspecte: conceptul privind jurisdicia muncii;

noiunea *i tr#s#turile caracteristice ale conflictelor colective de munc#; declan*area conflictelor

colective de munc#*i procedura extrajurisdicional#de soluionare a unor astfel de conflicte.


25/341

25

1. ANALIZA INSTITU%IEI JURIDICE A PARTENERIATULUI SOCIAL *N SFERA

MUNCII *N CADRUL SPA%IULUI #TIIN%IFIC

1.1. Instituia juridic1a parteneriatului social /n sfera muncii /n legislaiile Republicii

Moldova, a Rom3

niei-i a altor state str

1ine

1.1.1. Evolu#ia reglement%rilor privind raporturile colective de munc% (n Republica

Moldova i Rom+nia. Legislaia Republicii Moldova referitoare la raporturile colective de

munc#a cunoscut o evoluie &n timp, put&nd fi distinse, &n acest sens, urm#toarele perioade: a)

perioada 1918-1940; b) perioada 1944-1991; c) perioada de dup#anul 1991 p&n#&n prezent.

Doctrina rom)n#[261, p. 17] elucideaz#legislaia rom)neasc#referitoare la relaiile colec-

tive de munc# &n evoluia sa istoric# pe perioade, care corespund unor sisteme distincte, *i

anume: perioada 1919-1944; perioada 1944-1990 *i perioada de dup#anul 1990 p&n#&n prezent.

Este indubitabil faptul c#raporturile colective de munc#sunt axate pe trei instituii juridice

fundamentale: contractul colectiv de munc#*i convenia colectiv#, conflictele colective de mun-

c#*i, desigur, parteneriatul social &n sfera muncii, ultimul fiind prezentat ca o instituie contem-

poran#ce are drept scop realizarea unei democraii economico-sociale, integrabile &n ansamblul

democraiei politice.

A. Reglementarea raporturilor colective de munc%(n perioada 1918-1940

Prima etap#&ncepe odat#cu unirea Basarabiei cu Regatul Rom)niei, eveniment produs la 9

aprilie 1918, *i se &ncheie &n anul 1940, odat#cu ocuparea Basarabiei de c#tre trupele URSS.

Observ#m din start c#&n Basarabia, &n a doua jum#tate a secolului al XIX-lea *i &n primul

deceniu al secolului al XX-lea, nu se poate vorbi despre existen a unei legislaii autonome

rezervate, &n special, raporturilor colective de munc#. ,n aceast#perioad#, dup#cum menioneaz#

autoarea Elena Aram#[5, p. 107], apar primele reglement#ri cu privire la condiiile de munc#ale

minorilor *i femeilor. Acestea sunt legile sanitare din 1885 *i 1894 privind interzicerea muncii de

noapte *i a celei subterane minorilor &n v&rst#de p&n#la 14 ani *i femeilor. ,n 1897, a fost con-

sacrat pe cale legislativ#dreptul lucr#torilor *i al ucenicilor la repausul duminical *i la s#rb#torile

anuale, iar &n 1902, potrivit reglement#rilor cuprinse &n Legea pentru organizarea meseriilor, a

fost prev#zut# posibilitatea &ncheierii contractului individual de munc# *i, totodat#, instituit#

posibilitatea organiz#rii corporaiilor de meseria*i, cuprinz&nd *i reglement#ri privind raporturile

dintre patroni, lucr#tori *i elevi.

,n ceea ce prive*te contractul colectiv de munc#, menion#m c# acest tip de contracte a

ap#rut ca urmare a dezvolt#rii industriale de la sf&r*itul secolului al XIX-lea *i &nceputulsecolului al XX-lea. Constituirea primelor forme de organizare a muncitorilor a dus la nego-


26/341

26

cierea colectiv#a drepturilor angajailor. ,n aceste condiii, contractul colectiv de munc#a repre-

zentat modalitatea concret#de a avea o certitudine cu privire la rezultatul negocierilor, drepturile

muncitorilor fiind stipulate &ntr-un document scris *i semnat de patroni [69, p. 50].

,n Rom)nia, pentru prima dat# despre contractul colectiv de munc# s-a discutat &n anul

1909 cu ocazia proiectului Orleanu, &n care a fost subliniat#importana unui asemenea contractpentru pacea social# [360, p. 259].

Contractul colectiv de munc# a fost reglementat iniial &n legislaia rom)n# pe cale indi-

rect#, prin Legea conflictelor colective de munc# din 1920, apoi prin Legea contractelor

profesionale din 1921 [178, p. 152]. Totodat#, &n literatura de specialitate s-a menionat c# [...]

dup#1918, contractul colectiv de munc( a fost o realitate faptic#, pe care clasa muncitoare a

impus-o patronatului *i pe care cercurile guvernante au trebuit s# o ia &n seam#. Hot#r&rile

comisiilor de conciliere *i ale comisiilor de arbitraj obligatoriu (dup#prevederile L. (Legii n.ns.; E.B.) pentru reglementarea conflictelor colective de munc# din 1920) au avut calitatea de

contracte colective de munc(, iar &n baza L. (Legii n. ns.;E.B.) pentru sindicatele profesionale

din 1921 sindicatele puteau &ncheia convenii colective de munc# [210, p. 425].

Chiar *i nereglementat &n mod expres, contractul colectiv de munc# era tot mai frecvent

utilizat &n practic#, a*a &nc&t legiferarea sa va deveni o realitate &n anul 1929, odat#cu adoptarea

Legii asupra contractelor de munc#. Astfel, potrivit art. 101 din Legea nominalizat#, contractul

colectiv de munc#este acordul scris privitor la condiiile de munc#*i salarizare, &ncheiat, pe de o

parte, de unul sau de mai muli &ntreprinz#tori, de grup#ri sau asociaii ale acestora *i, pe de alt#

parte, de asociaiile profesionale sau grup#rile de salariai. Sunt considerate de asemenea cont-

racte colective de munc# stipulaiile cuprinse &n procesele-verbale de conciliaiune, precum *i

hot#r)rile de arbitraj, soluion)nd conflictele colective de munc# [241].

,n ceea ce prive*te influena contractului colectiv de munc#asupra contractelor individuale

de munc#, observ#m c#, &n temeiul art. 110 din Legea asupra contractelor de munc#, contractul

individual de munc# intervenit &ntre salariai *i &ntreprinz#tor, legai ambii printr-un contract

colectiv de munc#, nu poate cuprinde dispoziii contrare celor stipulate prin acesta din urm#.

Orice dispoziie contrar#este nul#de plin drept *i va fi &nlocuit#prin acea din contractul colectiv

de munc#.

,n plus, menion#m c#, sub pedeaps#de nulitate, contractul colectiv de munc#trebuia s#fie

perfectat &n scris *i &nregistrat &n termen de cel mult 15 zile la Camera de munc#&n circumscripia

c#reia urma s#fie aplicat.

,n literatura de specialitate, au fost formulate *i unele critici fa#de reglement#rile cuprinse

&n Legea asupra contractelor de munc#. Astfel, modul &n care a fost reglementat contractul

colectiv de munc# &n 1929 face din el, din punct de vedere juridic, mai cur&nd un contract de


27/341

27

adeziune, pentru c#el ap#rea ca o manifestare unilateral#de voin#, ca ceva impus muncitorilor,

lucru pe care l-au recunoscut *i unii teoreticieni ai timpului, ce considerau c# este vorba, mai

degrab#, de un regulament prestabilit dec&t de un adev#rat contract, regulament din care auto-

nomia de voin#se g#se*te expropriat# (I. Rosetti-B#l#nescu) [210, p. 426].

,n ceea ce prive*te primul act legislativ modern &n materia soluion#rii conflictelor colec-tive de munc#, acesta l-a constituit Legea pentru reglementarea conflictelor colective de munc#

din 1920, cunoscut#*i sub denumirea deLegea Trancu Ia&i, dup#numele iniiatorului ei [360,

p. 770].

Prin aceast#lege se reglementa at&t declan*area conflictelor de munc#, derularea *i &nceta-

rea colectiv#a lucrului, c&t *i modalit#ile de soluionare a acestora: libertatea muncii, procedura

&mp#c#rii, arbitrajul, sanciuni, dispoziii procedurale.

,n literatura juridic#s-a emis un punct de vedere demn de menionat, la care subscriem *inoi, ce evidenia c#ideea cea mai valoroas#a Legii Trancu Ia&irezid#&n reglementarea liber-

t#ii muncii [261, p. 23]. Prin art. 1 din Lege se recunoa*te tuturor persoanelor dreptul de a

munci dup#voie, prevedere ce prefigura consfinirea libert#ii muncii prin Constituia Rom)niei

din 29 martie 1923. Mai mult, legiuitorul rom)n nu s-a limitat doar la proclamarea acestui princi-

piu, ci a consacrat &n cuprinsul legii mijloace juridice de garantare a libert#ii muncii, *i anume:

potrivit art. 2 din Legea Trancu Ia&i, oricine prin amenin#ri grave, imediate *i directe ori

violene de fapt va fora ori va &ncerca s# &mpiedice ori s# foreze pe cineva de la lucru, va fi

pedepsit.

O noutate adus# de Legea Trancu Ia&i prive*te procedura de soluionare a conflictelor

colective de munc#. Astfel, legea menionat#a instituit o procedura obligatorie de conciliere *i o

procedur#de arbitraj facultativ#. ,mp#ciuirea (concilierea) &n litigiile pasibile de a genera o &nce-

tare colectiv#a lucrului consta &n discuiile ce aveau loc &ntre delegaiile muncitorilor (2-5 per-

soane) cu patronul &ntreprinderii sau delegatul s#u, &n prezena unui delegat al Ministerului Mun-

cii.

,n cazul &n care, &n urma discuiilor purtate, cele dou# p#ri ajungeau la un acord, acesta

urma s#fie considerat o convenie colectiv#de munc#, ale c#rei prevederi erau obligatorii.

Dac# p#rile implicate &n conflict nu ajungeau la o &nelegere, soluionarea conflictului

colectiv de munc# putea fi deferit# unei comisii de arbitraj, alc#tuit# din cinci membri *i doi

supleani, ale*i de c#tre salariai *i, respectiv, de patron, condus# de un pre*edinte care &ntot-

deauna era un judec#tor.

,n sensulLegii Trancu Ia&i, prin &ncetare colectiv#a lucrului se &nelegea &ncetarea lucru-

lui a cel puin o treime din num#rul total de salariai ai stabilimentului industrial sau comercial,

ori din num#rul salariailor ocupai &n una sau mai multe seciuni din acel stabiliment.


28/341

28

Un alt capitol din legea nominalizat#reglementa sabotajul, delict de sabotaj fiind con-

siderat orice aspect de deteriorare, distrugere, sustragere, fabricare defectuoas#prin erori voite,

falsificarea, manevr#ri sau manipul#ri frauduloase ale ma*inilor, instrumentelor de lucru, mate-

rialelor, m#rfurilor sau produselor, &n total sau &n parte atunci c&nd f#ptuitorul era angajat cu un

contract de munc#la persoana c#reia &i aparineau acele obiecte. Toate acele fapte se pedepseaucu &nchisoare, iar s#v&r*irea sabotajului &n timpul *i cu prilejul unei &ncet#ri colective a lucrului

care era interzis#prin lege constituia o circumstan#agravant#[380, p. 189].

Legea asupra conflictelor de munc(din 1929cuprindea unele dispoziii referitoare la solu-

ionarea conflictelor de munc#. Astfel, participarea la o grev#ce se desf#*ura &n condiiile legii

nu constituia cauz#legal#de concediere a salariatului.

Legea nr. 13/1933 pentru #nfiinarea&i organizarea jurisdiciei munciia atribuit &n compe-

tena judec#toriilor de munc#soluionarea conflictelor de munc#, &n afara cazurilor &n care p#rileau ales calea arbitrajului facultativ, iar completul de arbitraj s-a constituit.

Cu referin#la Uniunea Sovietic#, autorul rus I.I. Kiseliov [406, p. 8] a menionat c#primul

act normativ relativ la contractele colective de munc#a fost adoptat la 2 iulie 1918, atunci c&nd

Sovietul Comisarilor Poporului a adoptat Regulamentul cu privire la aprobarea contractelor

colective ce stabilesc tarifele retribuirii muncii &i ale condiiilor de munc(. Potrivit reglement#-

rilor cuprinse &n acest act normativ, contractele colective se elaborau de c#tre organizaiile sindi-

cale *i, ulterior, erau remise spre examinare p#rii antreprenoriale. Antreprenorul era obligat s#

comunice acordul sau dezacordul privind iniierea negocierilor colective &n termen de 7 zile de la

data recepion#rii proiectului contractului colectiv.

Ulterior, contractul colectiv, &ncheiat &ntre p#rile contractante, urma s#fie prezentat pentru

aprobare organelor Comisariatului Popular al Muncii *i, &n plus, intra &n vigoare din momentul

aprob#rii de c#tre structura statal#menionat#.

,n cazul &n care antreprenorul refuza s#purcead# la negocieri colective sau &n cazul lipsei

de consens &n procesul de negocieri colective, organizaia sindical# dispunea de dreptul de a

remite proiectul contractului colectiv (elaborat de c#tre sindicate) c#tre comisariatul muncii, care

avea &mputerniciri &n ceea ce prive*te aprobarea sau respingerea unui asemenea proiect de

contract colectiv.

,n perioada comunismului de r#zboi (1917-1921), s-a observat o diminuare semnificativ#

a rolului contractului colectiv, fapt care se datora &ndeosebi centraliz#rii maxime a economiei

naionale. Chiar dac#Codul muncii al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (&n conti-

nuare RSFSR) din decembrie 1918 nu consacra, &n mod expres, noiunea de contract colectiv,

totu*i, din cuprinsul reglement#rilor, rezulta c#, &n toate &ntreprinderile sovietice, condiiile de

munc#urmau s#fie reglementate prin regulamente tarifare(4=6BH.8/;2F2W/.BX). ,n realitate


29/341

29

&ns#, condiiile de munc# &n cadrul acestor &ntreprinderi erau supuse unor reglement#ri centra-

lizate de tipul decretelor Sovietului Comisarilor Poporului [69, p. 52].

,n perioada noii politici economice (1921-1929), caracterizat#prin aceea c#statul comunist

permitea existena unei economii de pia#limitate, &n republicile sovietice au fost adoptate coduri

ale muncii. Remarc#m, &n acest sens, c#pe teritoriul Republicii Autonome Sovietice SocialisteMoldovene*ti se aplica Codul muncii al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene ( &n continuare

RSSU) din 1922, care reitera prevederile Codului muncii din RSFSR.

Lu&nd &n considerare prevederile Codului muncii al RSSU, contractul colectiv de munc#

era &ncheiat &ntre organele sindicale ca reprezentani ai salariailor *i administraie, &n care se

indicau condiiile de munc# *i tarifele de salarizare. Totodat#, organele sindicale trebuiau s#

supravegheze respectarea de c#tre administraia &ntreprinderilor (de stat sau private) a legislaiei

muncii [5, p. 161-162].,n aceast# perioad#, contractele colective de munc# se perfectau &n form# scris# *i erau

supuse &nregistr#rii obligatorii la organele Comisariatului Popular al Muncii, care aveau preroga-

tive &nsemnate &n ceea ce prive*te recunoa*terea nulit#ii pariale a contractelor colective de

munc#&n partea &n care acestea &nr#ut#eau situaia salariailor &n comparaie cu legislaia muncii.

Astfel, contractele colective de munc# &n a c#ror privin# nu a fost respectat# procedura de

&nregistrare nu aveau nici o for#juridic#.

Prevederile contractului colectiv de munc# nu produceau efecte juridice &n privina

funcionarilor din personalul administrativ (de conducere), c#rora li se atribuia dreptul de

angajare *i de concediere a lucr#torilor [406, p. 23]. ,n opinia noastr#, o asemenea restricie nu

este lipsit#de sens *i &n actualele condiii, mai ales &n situaii &n care at&t &n jurisprudena rus#, c&t

*i &n cea a Republicii Moldova apar din ce &n ce mai frecvent litigii de munc#, care au fost

denumite (&n mod ironic) &n jurisprudena rus#ca fiind litigii cu privire la para&utele de aur(&n

limba rus# >94/J4;4C4.JT9:/:VK.:T) [449, p. 58-63]. Prin noiunea de para*ut#de

aur se &nelege un acord scris care fie c#&mbrac#forma unui contract individual de munc#sau a

unui acord adiional (suplimentar) la acesta, fie c#ia forma unor norme convenionale, *i care, &n

urma negocierilor colective, sunt &ncorporate &n contractul colectiv de munc#, prin intermediul

c#ruia, angajatorul cu statut de persoan# juridic# se oblig# s# pl#teasc# salariatului (de regul#,

top-managerilor sau conduc#torilor de unit#i) o compensaie b#neasc# impun#toare pentru

&ncetarea contractului individual de munc# &nainte de termen [69, p. 52-53]. ,n practic#, s-a

constatat c#m#rimea unor astfel de compensaii se estimeaz#la milioane de ruble ruse*ti sau lei

moldovene*ti.

li dac#problema inser#rii unor clauze contractuale privind para*uta de aur &n cuprinsul

contractului individual de munc#, &ncheiat cu conduc#torul unit#ii, nu ridic# dificult#i *i nu


30/341

30

constituie o surs#pentru eventuale abuzuri de drept din partea conduc#torului de unitate (care

&ntrune*te suplimentar *i calitatea de salariat &n cadrul raportului juridic de munc#cu proprietarul

unit#ii), &ntruc&t negocierile individuale au loc nemijlocit &ntre proprietarul unit#ii *i noul

conduc#tor al unit#ii, atunci angajatorul, &n cazul negocierilor colective, poate &nainta (al#turi de

reprezentanii s#i) c#tre reprezentanii salariailor o propunere privind includerea &n cuprinsulcontractului colectiv de munc# a unor clauze privind plata compensaiei b#ne*ti &n beneficiul

conduc#torului de unitate pentru &ncetarea contractului individual de munc#&nainte de termen. O

asemenea clauz# privind para*uta de aur poate &mbr#ca forma unei clauze abuzive, dac#

presupunem c# aceasta a fost operat# &n privina top-managerilor unit#ii (cu participarea lor

anterioar# la negocierile colective!), f#r# a fi &n*tiinat *i f#r# a fi implicat &n acest proces

proprietarul unit#ii &n cauz#.

Problema acordurilor (&nelegerilor) privind para*utele de aur a constituit deja obiectulunor preocup#ri serioase &n Guvernul RM. Astfel, la sf&r*itul anului 2010, Guvernul RM a operat

o serie de modific#ri *i complet#ri &n Hot#r&rea Guvernului RM nr. 743/2002 Cu privire la

salarizarea angajailor din unit#ile cu autonomie financiar# [201], &n baza c#rora a fost introdus

pct. 13#cu urm#torul coninut: ,n caz de &ncetare a contractului individual de munc#&ncheiat cu

conduc#torul unit#ii &n baza ordinului (dispoziiei, deciziei, hot#r&rii) organului abilitat, &n lipsa

unor aciuni sau inaciuni culpabile, conduc#torului i se pl#te*te o compensaie pentru &ncetarea

contractului individual de munc# &nainte de termen, &n m#rimea prev#zut# de contract, dar nu

mai mic#dec&t 3 *i nu mai mare dec&t 6 salarii medii lunare. A*adar, dac#&n CM al RM a fost

statuat#doar m#rimea minim#a acestei compensaii (3 salarii medii lunare), &n Hot#r&rea Guver-

nului RM nr. 743/2002 a fost stabilit plafonul maxim al acesteia 6 salarii medii lunare. Consi-

der#m c# printr-o asemenea intervenie normativ# vor putea fi prevenite, &n viitor, eventualele

abuzuri de drept din partea conduc#torilor de unit#i.

,n cele din urm#, vom remarca doar faptul c#o astfel de clauz# clauza privind para*uta

de aur poate fi recunoscut#nul#doar prin prisma legislaiei civile *i comerciale. Legislaia

muncii &l va proteja, &n acest caz, pe conduc#torul unit#ii, &ntruc&t aceasta este permisiv# la

compartimentul ce ine de stabilirea pentru salariai a unor drepturi *i garanii de munc#

suplimentare la cele prev#zute de actele normative &n vigoare. Mai mult, legislaia muncii a

Republicii Moldova nu consacr# expres principiul bunei-credine &n exercitarea drepturilor *i

obligaiilor de munc#.

Revenind la studiul retrospectiv, remarc#m faptul c#, potrivit Codului muncii al RSSU din

1922, era exclus# &n &ntregime angajarea r#spunderii patrimoniale a organizaiei sindicale &n

temeiul contractului colectiv de munc#[406, p. 23].


31/341

31

,n anii 20-40 ai secolului al XX-lea, &n Uniunea Sovietic#a fost revizuit &ntregul sistem de

&ncheiere a contractelor colective de munc#. Astfel, pentru procesul de reglementare a relaiilor

de munc# a fost determinant#, la acea etap#, cre*terea semnificativ# a rolului reglement#rilor

centralizate. Funciile normative (regulatorii) ale contractelor colective de munc# au fost dimi-

nuate esenial, contractele colective de munc# transform&ndu-se &n a*a-numitele contracte de&ntrecere socialist#. ,n asemenea contracte erau statuate, &n mod am#nunit, obligaiile conc-

rete ale administraiei &ntreprinderii *i ale lucr#torilor, menite s#asigure &ndeplinirea *i dep#*irea

planului de producie &n cadrul &ntreprinderii respective.

,ncep&nd cu anul 1934 p&n#&n anul 1947, pe &ntreg teritoriul Uniunii Sovietice a fost sistat#

practica &ncheierii contractelor colective de munc#*i deci a fost suprimat#reglementarea local#a

relaiilor de munc#[433, p. 106].

Totodat#, observ#m c#, &n perioada 1938-1944, &n Rom)nia s-a instaurat, de asemenea, unregim opresiv de munc#, caracterizat printr-o &ngr#dire a drepturilor *i libert#ilor elementare ale

muncitorilor. Astfel, Decretul-lege nr. 2490 din 23 iulie 1940 pentru stabilirea regimului muncii

&n &mprejur#ri excepionale a prev#zut interzicerea grevei *i a lock-out-ului, statu&nd c# orice

provocare de &ncetare colectiv#de munc#se va pedepsi cu &ndoitul sanciunilor prev#zute de art.

28 alin. (2) din Legea pentru reglementarea conflictelor colective de munc# *i c# &n caz de

&ncetare colectiv# a lucrului &n orice fel de &ntreprindere industrial#, comercial# sau de trans-

porturi, Consiliul de Mini*tri va putea hot#r& rechiziionarea localurilor, materialelor, perso-

nalului de conducere *i execuie, precum *i a tot ce este necesar pentru a asigura funcionarea

acelor &ntreprinderi [210, p. 430]. ,n plus, legislaia muncii, introdus#&n timp de r#zboi (1941),

a anihilat practic posibilitatea &ncheierii contractelor colective de munc#, instituind arbitrajul

obligatoriu al conflictelor de munc#[334, p. 89].

B. Reglementarea raporturilor colective de munc%(n perioada 1944-1991

Dup#o pauz#de 13 ani, &ncep&nd cu anul 1947, &n Uniunea Sovietic#a fost reluat#practica

&ncheierii contractelor colective de munc#, dar asemenea contracte nu *i-au rec#p#tat calitatea de

convenie cu caracter normativ care s# stabileasc# condiiile de munc# ale muncitorilor *i

funcionarilor. A*adar, &n contractele colective erau consacrate, &n continuare, obligaiile conc-

rete ale administraiei &ntreprinderii *i ale lucr#torilor, menite s#asigure &ndeplinirea *i dep#*irea

planului de producie, m#rirea productivit#ii muncii *i cre*terea produciei, prin introducerea

tehnicii noi, &mbun#t#irea organiz#rii muncii *i &nt#rirea disciplinei &n munc#, menite s#asigure

ridicarea nivelului de trai *i cultural al poporului sovietic [270].

F#c&nd trimitere la situaia din Rom)nia, &n perioada anilor 1950-1990, legislaia rom)n#a

reglementat contractul colectiv de munc# &n perspectiva unei duble vocaii: pe de o parte, cea

principal#, urm#rind stabilirea angajamentelor ambelor p#ri privind realizarea sarcinilor econo-


32/341

32

mice (de plan) *i, pe de alt#parte, cea secundar#, care viza negocierea condiiilor de munc#[334,

p. 89; 261, p. 36]. Astfel, se observ#c#, &n perioada menionat#, rolul contractelor colective de

munc#a fost diminuat &n mod semnificativ.

,n deceniile urm#toare ale secolului al XX-lea, autorit#ile sovietice nu *i-au schimbat

poziia privind rolul contractelor colective de munc# &n cadrul raporturilor juridice de munc#.Astfel, &n conformitate cu prevederile art. 8-9 din Codul muncii al RSSM, aprobat prin Legea

RSSM din 25 mai 1973, *i lu&nd &n considerare dispoziiile Regulamentului general cu privire la

modul de &ncheiere a contractelor colective din 27 noiembrie 1987, contractul colectiv a consti-

tuit o &nelegere scris#&ntre administraie *i colectivul de munc#, &ndreptat#spre &ndeplinirea cu

succes a sarcinilor &n domeniul dezvolt#rii economice *i sociale a colectivului de munc#, atra-

gerii muncitorilor *i funcionarilor la conducerea produciei, reglement#rii local-juridice a rela-

iilor de munc# *i organizatorice de conducere, precum *i stabilirii angajamentelor reciproceprivind organizarea produciei, muncii, traiului *i deservirii culturale a lucr#torilor *i familiilor

lor [168, p. 145-146]. A*adar, contractele colective erau privite la acea etap#, grosso modo, ca

acte de planificare, prin intermediul c#rora se fixau angajamentele reciproce ale administraiei *i

colectivului de munc#privind &ndeplinirea planurilor de producie, dezvoltarea &ntrecerii socia-

liste, &nt#rirea disciplinei &n producie *i a disciplinei muncii *.a.

Legislaia sovietic#a &naintat dou#cerine obligatorii fa#de coninutul contractului colec-

tiv, *i anume: a) clauzele acestuia nu trebuiau s#vin#&n contradicie cu legislaia muncii; b) par-

tea normativ# a contractului colectiv se stabilea &n limitele drepturilor acordate administraiei,

colectivului de munc#*i comitetului sindical al &ntreprinderii (asociaiei) respective [69, p. 56].

,n conformitate cu Regulamentul general cu privire la modul de &ncheiere a contractelor

colective din 27 noiembrie 1987, modul de &ncheiere a contractului colectiv presupunea o anumi-

t#procedur#juridic#, format#din urm#toarele etape: a) acumularea propunerilor muncitorilor *i

funcionarilor *i adoptarea hot#r&rii de a le include &n proiectul contractului; b) elaborarea *i re-

dactarea textului proiectului contractului; c) discutarea proiectului contractului *i aprobarea aces-

tuia la adunarea general# (conferina) colectivului de munc#; d) semnarea contractului colectiv

[168, p. 147-148].

,n ceea ce prive*te evoluia instituiei conflictelor colective de munc#din Rom)nia, men-

ion#m faptul c#singura reglementare &n acest domeniu, &n perioada cuprins#&ntre 1946-1990, a

constituit-oLegea nr. 711/1946 pentru reorganizarea jurisdiciei muncii[360, p. 771]. Acest act

legislativ coninea distinct &n cuprinsul s#u aspecte privind rezolvarea conflictelor de munc#care

se refereau at&t la conflictele colective de munc#, c&t *i la litigiile de munc# care reprezentau

conflictele individuale de munc#. Conflictul de munc#era definit ca diferendul care prive*te &n

mod colectiv condiiunile de munc#dintr-o &ntreprindere, dintr-un grup de &ntreprinderi sau din


33/341

33

seciuni ori ramuri ale acestora *i numai dac# sunt interesai cel puin 10 salariai [7, p. 310-

311].

Totodat#, prin Legea nr. 711/1946 pentru reorganizarea jurisdiciei muncii, se atesta tendin-

a legiuitorului de a face distincia dintre conflictele legate de drepturile salariailor care decur-

geau din legislaie sau din contractele colective de munc#*i conflictele legate de negocierea con-diiilor de munc#. ,n cazul litigiilor de munc#, soluionarea acestora era de competena comisiilor

sindicale de cercetare *i arbitraj, tribunalelor *i curilor de apel. Referitor la conflictele colective

de munc#, dac#p#rile nu se &mp#cau ca urmare a concilierii conduse de inspectorul de munc#,

conflictul er

parteneriatul social

Documents