Modificarile Aparatului Respirator la batrini

Vrstnicii constituie un segment mare si n crestere al populatiei globului datorita mentinerii n viata a pacientilor n vrsta gratie progreselor terapeutice n unele boli si posibilitatilor actuale de recuperare a unor pacienti, dupa boli altadata letale, care ramn cu sechele ce influenteaza nefast sistemul lor imunitar.

Orice deficit calitativ sau cantitativ n unul din mecanismele de aparare a gazdei (bariere naturale, mijloace de aparare biologica nespecifice si apararea specifica: imunitatea celulara si umorala) constituie un factor predispozant si favorabil pentru aparitia infectiilor. Ca urmare, infectia ramne o cauza principala de morbiditate si mortalitate la pacientii imunocompromisi. Imunodeficientele aparute n corelatie cu vrsta reprezinta factori predispozanti pentru aparitia patologiei infectioase.Susceptibilitatea mai mare a vrstnicilor la infectii, n general, si la infectii ale tesutului pulmonar, n particular, este determinata de:

imunosupresie

fiziologica(deprecierea imunitatii umorale si celulare, locala si generala);

iatrogena(tratamente imunosupresoare, radioterapie, etc.).

modificari de structura si a functiilor fiziologice ale aparatului respirator (reflex de tuse, circulatie, transport muco-ciliar). Deteriorarea progresiva a tesutului pulmonar si o crestere a rigiditatii cutiei toracice. Se mareste sistemul alveolar prin dilatarea alveolelor, se reduce elasticitatea plamanului si creste aerul rezidual din alveole. Capacitatea respiratorie se reduce, de asemeni se reduc capilarele pulmonare, care duc la o insuficienta respiratorie. Cresterea frecventei respiratorii in repaus ( de la 14-15/minut la 18-19/minut) cu prelungirea expirului. Scade amplitudinea respiratorie, toracele apare largit, globulos, omul respira mai greu, obosind usor caci se reduce cantitatea de oxigen pe care plamanul o poate transporta pentru tesuturi. La toate modificarile pulmonare se adauga si modificari ale cutiei toracice, prin aparitia de deformari ale coloanei vertebrale, prin scolioza si mai ales prin cifoza [2]. boli pulmonare preexistente: BPCO, astm, granulomatoza, TBC, silicoza, bronsite cronice tabagice;

boli cronice extrapulmonare (cardio-vasculare, neurologice, renale, hepatice, diabet zaharat, neoplasme, etilism, boli endocrine etc.);

tratament anterior cu antibiotice (ce favorizeaza aparitia pneumoniilor nosocomiale precoce cu germeni plurirezistenti la antibiotice);

convietuirea n comun (persoane institutionalizate).

Bolile sistemului respirator la varstnici. Pneumopatii acute bacteriene la vrstnici.Vrstnicii prezint susceptibilitate mai mare la infecii pe fond de imunosupresie fiziologic, iatrogen, boli cronice. Au fost luai n studiu 81 de pacieni, internai cu diagnosticul de pneumonie acut n Spitalul Clinic de Boli Infecioase Cluj-Napoca, urmrindu-se aspectele clinico-evolutive i terapeutice n corelaie cu examinrile de laborator i paraclinice.mbolnvirile au aprut predominant la sexul masculin (60,5%), cu simptome i semne clinice puin intense sau atipice: -febr (82,7%), -frisoane (46,9%), -junghi (8,6%) sau dureri toracice (25,9%), -tuse productiv (43,2%), -dispnee (34,5%), -matitate cu murmur vezicular insprit (56,8%), -raluri crepitante (69,1%). Pe baza examinrilor de laborator (sindrom inflamator prezent) i a radiografiei toracice s-a stabilit diagnosticul de: -bronhopneumonie (18,5%), -pneumonie bacterian (44,4%), -pneumonie mixt (37,1%), -cu pleurezie la 8 pacieni. n 2 cazuri s-a evideniat agentul patogen:Neisseriaspp (1 caz n sput) iS. pneumoniae(1 caz n hemocultur). Tratamentul etiologic a constat n:

-monoterapie (28,6%), -asociere de 2 (66,6%) sau 3 (4,8%) antibiotice, -predominnd betalactaminele cu sau fr inhibitori de beta-lactamaze (79%),-fluorochinolonele (56,8%) [1].Astmul bronsicDiagnosticarea este mai dificila la varstnici pentru ca dispneea cu wheezing poate apare si in alte conditii patologice. Semnele clinice pot lipsii, bolnavii prezentand doar dispnee si tuse accentuata la efort. Se observa de asemenea tahipnee, folosirea muschilor respiratori accesorii, tahicardie, hipertensiune arteriala, aparitia pulsului paradoxal indica agravarea bolii si obstructia bronsica importanta cu VEMS sub 1,5 l. In astmul sever frapeaza contrastul dintre dispneea intensa cu hiperinflatie pulmonara si lipsa ralurilor (obstructia cailor aeriene mici). Rolul alergenilor in declansarea crizei este mult mai mic decat la tineri, in schimb batranii pot prezenta crize severe de astm dupa medicamente (ex. aspirina).Bronsita cronica si emfizemul

Frecventa este atat de mare incat aproape nu se pot descrie particularitati ale bolii datorate varstei. Diagnosticarea este intarziata deoarece tusea cronica si expectoratia sunt atribuite de regula fumatului, iar dispneea progresiva caracteristica sindromului obstructiv este considerata eronat ca semn al emfizemului senil. Datorita evolutiei indelungate, afectiunile sunt de obicei intricate la varstnici, care prezinta frecvent manifestari bronhospastice, mai ales in timpul episoadelor infectioase intercurente. Semnele clinice apar tarziu, fiind putin specifice si nu coreleaza nici cu modificarile morfologice, nici cu perturbarea functionala.

Tuberculoza pulmonara

Tabloul clinic este rareori tipic. De regula se prezinta ca o maladie cronica, rau definita sau cu declin progresiv al starii generale, atribuita in mod eronat fie unei neoplazii nediagnosticate, fie sindromului depresiv de varsta. Revarsatul pleural poate fi tuberculos la orice varsta. Aproximativ din bolnavi nu au febra si sunt asimptomatici, iar diseminarile miliare trec neobservate. Radiologic imaginea este nespecifica, putandu-se observa: noduli pulmonari solitari, infiltrate pneumonice nespecifice in lobii inferiori, diseminari miliare si uneori anomalii hematologice.

Neoplasmul bronho-pulmonar

Are latenta clinica mare, in 15-20% din cazuri manifestarea fiind doar alterarea nespecifica a starii generale, atribuita declinului de varsta. Dintre simptomele caracteristice, tusea si durerea sunt bine tolerate de batrani, deoarece majoritatea bolnavilor de neoplasm bronsic au bronsita cronica preexistenta si nu observ modificarea caracterului tusei. Chiar tusea care apare la o persoana indemna, este considerata ca bronsita de varsta. Cresterea pragului de sensibilitate la durere cu varsta face ca acest simptom sa fie mai putin suparator. Bolnavii se prezinta de regula la aparitia celui de al treilea simptom: hemoptizia. Frecventa determinarilor pleurale este mai mare ca la tineri. Pleurezia neoplazica a varstnicului evolueaza cronic, afebril, cateodata cu dureri si totdeauna insotita de dispnee. Neuromiopatia paraneoplazica este de asemenea mai frecventa, slabirea simetric a musculaturii proximale a membrelor sugerand existenta unei neoplazii viscerale. Celelalte manifestari extrapulmonare, ca si secretiile ectopice de substante hormonale sunt si ele mai frecvente la varstnic.

Tulburari respiratorii extrapulmonare. Accidentele vasculare cerebrale.Accidentele vasculare cerebralese pot insoti de tulburari ale ritmului respirator. Leziunile bulbare determina neregularitati importante si persistente in descarcarea stimulilor respiratori, urmate de hipoventilatie alveolara cu hipoxie si hipercapnie.

Boala Parkinson

Boala Parkinsonpoate determina rigiditatea musculaturii toracoabdominale si scaderea controlului voluntar asupra frecventei si profunzimii respiratiei. Timpul de apnee este scurtat la 1-2 secunde.

Cifoscolioza

Cifoscoliozaproduce modificari profunde in mecanica racopulmonara cu distorsia cailor aeriene, tulburari in repartitia intrapulmonara a aerului si hipoventilatie alveolara [3].Bibliografie:1. https://www.emcb.ro/article.php?story=20080801123919134, accesat la 12.11.2013Pneumopatii acute bacteriene la varstnici: corelatii clinico-evolutive si terapeutice Virginia Zanc*, I. Ciutica*, Irina Brumboiu**, I.S. Bocsan**, Mariana Cristea*,*Catedra de Boli Infectioase, UMF Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca, **Catedra Epidemiologie, UMF Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca

2. http://terapiilealternative.blogspot.com/2013/04/omul-vi-batranetea.html, accesat la 12.11. 20133. http://www.omsanatos.ro/2013/04/15/bolile-sistemului-respirator-la-varstnici.html, accesat la 12.11.2013