Anatomia clinica a faringelui si laringelui

Alina Hortolomei: medic rezident ORL anul II

Adrian Cuzub: medic rezident ORL anul II

Faringele: -Rinofaringe - Orofaringe - Hipofaringe

Frank Netter

Rinofaringele Superior: la copil-amigdala faringiana a lui Luschka-vegetatii adenoideLateral:orificiile trompelor lui EustachioPosterior:fosetele Rosenmuller si amigdalele tubare GerlachAnterior: choanele

Artico M, Anatomia Umana-Principi, Edi-Ermes, Milano

1

2

3

45

1. Posterior end of turbinate; 2. Posterior margin of vomer; 3. Eustachian tube orifice; 4. Torus tubarius; 5. Pharyngeal recess

Rinofaringe

Orofaringe

Hipofaringe

OrofaringeleSuperior: comunica cu rinofaringeleInferior: cu hipofaringeleAnterior: cu cavitatea bucala prin istmul gatului care este delimitat de lueta, marginea inferioara a valului palatin, pilierii anteriori ai acestuia si baza limbii.Lateral: lojele amigdaliene delimitate de pilierii anterori si posteriori ai valului,loje care contin amigdalele paltine.Continut: val palatin, loje amigdaliene, 1/3 posterioara a limbii, peretele faringian posterior corpilor vertebrali C2, C3.

Aspecte patologice:

Kissing Tonsils: Hipertrofie amigdaliana gr III-IV

Angina eritemato-pultacee

Neoplasm amigdala stanga

Hipofaringele:Se intinde de la planul corespunzator osului hioid, respectiv marginea

superioara a epiglotei, pana la planul corespunzator marginii inferioare a cricoidului unde se continua cu esofagul-la 15 cm de arcada dentara.

Anterior: comunica cu laringele la nivelul orificiului superior al acestuia si vine in raport cu petecea cricoidului. De o parte si de alta a petecei cricoidului se gasesc sinusurile piriforme.

Structura faringelui:Dinauntru in afara: mucoasa, aponevroza faringiana, strat muscular si

adventice. Vascularizatie si inervatie:Arteriala: este reprezentata de artera carotida externa prin ramurile sale

care formeaza o bogata retea anastomotica.Venoasa: formeaza un plex submucos si unul perifaringian-ambele tributare

venei jugulare interne.Limfaticele: 2 retele-una submucoasa si una musculara care dreneaza in

ganglionii retrofaringieni Gillette si in lantul ganglionar jugular internInervatia: este asigurata de plexul faringian ce cuprinde ramuri

motorii,senzitive si vasculare din nervul glosofaringian, nervul vag si simpaticul cervical la care se adauga o ramura motorie din nervul mandibular.

Laringele:

Reprezinta portiunea superioara, diferentiata a conductului aerian, cu functie respiratorie, fonatorie si sfincteriana, fiind situat in regiunea antero-mediana a gatului la nivelul vetrebrelor C3-C6. Forma laringelui este asemanatoare unei piramide triunghiulare cu baza antero-superioara deschisa in hipofaringe si varful in jos, continuandu-se cu traheea.

SCHELETUL LARINGELUI.

Scheletul laringelui este format din 6 cartilaje principale:

dintre care 3 sînt neperechi:-cricoidul, tiroidul, epiglota şi

3 perechi:-aritenoizii,cartilajele corniculate şi cuneiforme.

Cartilajul cricoid are forma unui inel cu pecete constituie pivotul pe care se sprijină celelalte cartilaje este aşezat cu inelul anterior şi pecetea posterior suprafaţa interioară corespunde spaţiului subglotic suprafaţa externă prezintă pe părţile laterale două faţete

articulare pentru coarnele inferioare ale cartilajului tiroid pe marginea superioară a pecetei, două faţete ovoide pentru

articularea cu cartilajele aritenoide

Cartilajul tiroid are forma unei cărţi deschise posterior este format din două lame patrulatere se unesc pe linia mediană, formînd marginea sa anterioară (la

bărbaţi formează mărul lui Adam) se prelungesc în sus cu coarnele superioare în jos cu coarnele inferioare

Epiglota reprezintă un fibrocartilaj aşezat înaintea orificiului superior al

laringelui, pe care il acopera in timpul deglutitiei. are o extremitate superioară ce corespunde bazei limbii extremitatea inferioară, subţiată şi ligamentară, prin care se

fixează în unghiul cartilajului tiroid(ligamentul Boyles), deasupra insertiilor corzilor vocale.

Cartilagele aritenoide au forma unor piramide triunghiulare aşezate în unghiul diedru determinat de aripile tiroidiene baza aritenoidului prezintă o faţetă eliptică pentru articulare

cu cricoidul şi două apofize 1. anterioară sau internă 2. externă sau posterioară, aşezată în afara cavităţii laringiene

(apofiza musculară) pe vîrful aritenoizilor sunt aşezate cartilajele Santorini, două

mici formaţiuni fără importanţă practică

Tipuri de cartilaj• cartilajele cricoid, tiroid şi aritenoizii au o structură hialină • epiglota este formată din cartilaj elastic• cartilajele hialine încep să se osifice de la vîrsta de 25-30 ani, iar la

65 ani osificarea este completă

LIGAMENTELE MEMBRANARE ŞI ARTICULAŢIILE LARINGELUI

Componentele scheletului laringian sunt unite între ele prin formaţiuni membranoase, ligamentare şi musculare

Între osul hioid şi marginea superioară a cartilajului tiroid se găseşte membrana tirohioidiană

întărită pe marginile laterale de ligamentele tirohioidiene laterale

• Marginea superioară a inelului cricoidian este unită cu partea mijlocie a marginii inferioare a tiroidului prin membrana cricotiroidiană, întărită de ligamentele cricotiroidiene

• Cricoidul este unit cu primul inel traheal printr-o membrană fibroelastică, numită cricotraheală

• Epiglota se fixează cu extremitatea distală în unghiul tiroidian prin intermediul ligamentului tiroepiglotic

LIGAMENTELE MEMBRANARE ŞI ARTICULAŢIILE LARINGELUI

Membrana hio-epiglotică se întinde orizontal întrede faţa anterioară a epiglotei şi faţa posterioară a osului hioid

Marginile laterale ale epiglotei sunt unite

1. cu aritenoizii prin pliurile aritenoepiglotice

2. cu pereţii laterali ai faringelui prin pliurile faringoepiglotice

• Din unghiul tiroidian pornesc spre aritenoizi două perechi de ligamente suprapuse:

1. ligamentele tiroaritenoidiene superioare, situate în grosimea benzilor ventriculare

2. ligamentele tiroaritenoidiene inferioare, situate în grosimea plicilor vocale

Articulatiile laringelui: -articulatiile cricotiroidiene si cricoaritenoidiene

MUŞCHII LARINGELUI Muşchii extriseci 1. sternotiroidian 2. tirohioidian

3. constrictorul inferior al faringelui • Acţiunea lor este completată de

ceea a muşchilor :1. omo-hioidian 2. sternohioidian 3. stilohioidian 4. stilofaringian 5. digastric

• Muşchii extrinseci asigură1. poziţia laringelui faţă de faringe, prin

ridicarea şi coborîrea laringelui sau fixarea lui într-o anumită poziţie

2. participă la actul de deglutiţie, precum şi la cel de fonaţie(secundar)

Muşchii intriseci După acţiunea lor, muşchii intriseci se împart în

trei grupe:1. Muşchi dilatatori ai orificiului glotic sau abductori ai plicilor vocale: muşchii

cricoaritenoidieni posteriori –rotesc cartilajul aritenoid, indepartand coarda vocala de linia mediana

2. Muşchii constrictori ai orificiului glotic sau adductori ai plicilor vocale -muşchiul cricoaritenoidian lateral - este antagonistul crico-aritenoidului posterior.

Apropie plicile vocale de linia mediană -muşchiul interaritenoidian -apropie aritenoizii unul de altul, închizînd astfel

porţiunea posterioară a glotei iar prin fibrele porţiunii oblice, asigură, strîmtoarea orificiului superior al laringelui.

3. Muşchii tensori ai plicilor vocale -muşchiul tiroaritenoidian: contractiile lor determina miscari orizontale ale marginii

interne a corzilor vocale, determinand vibratii si intreruperi ale colanei de aer. -muşchiul cricotiroidian uneşte tuberculul cricoidian cu marginea inferioară a

cartilajului tiroid. Prin contracţia sa se produce deplasarea tiroidului în jos şi înainte, astfel asigurîndu-se fixarea tiroidului şi o mai bună întindere a coardelor vocale

Configuratia interna a laringelui:Laringele in interior prezinta o portiune mai larga superior, mai stramta in portiuneamijlocie, ca apoi sa se mai largeasca treptatmergand spre trahee.

Se imparte in 3 regiuni: -regiune supraglotica -regiune glotica -regiune subglotica

Regiunea supraglotica

Este supranumita si vestibulul laringian si este limitata superior de coroana laringiana formata din:1.epiglota, 2.repliuri ariepiglotice, 3.aritenoizi-unde se gaseste incizura interaritenoidiana.Are forma de palnie fiind limitat:- anterior:de epiglota cu ligamentul Boyles - posterior:incizura interaritenoidiana - lateral: benzile ventricularePrin acest segment laringele se deschide in faringe prin aditus laringae sau margela laringiana.

1.

2 32

Regiunea glotica

anterior

posterior

Este delimitata de -comisura anterioara -marginea libera si fata superioara a corzilor vocale -comisura posterioara, fiind reprezentata de spatiul dintre aritenoizi

Spatiul glotic se imparte intr-o portiune anterioara-fonatorie si una posterioara-respiratorieCoarda vocala in portiunea fonatorie este formata de muschiul vocal-tiroaritenoidianul intern, ce pe partea interna prezinta ligamentul vocal.

Regiunea subglotica Are forma unui con trunchiat, delimitat superior de margineal libera a corzilor vocale si inferior marginea inferioara a cartilajului cricoid.

Vascularizatia laringelui

Arteriala: artera tiroidiana superioara prin ramurile sale – a. laringiana superioara si a. laringiana inferioara artera tiroidiana inferioara prin a. laringiana posterioara.

Venoasa: dreneaza spre venele tiroidiana superioara si inferioara

Limfaticele: realizeaza circuite verticale reunind cele 3 etaje laringiene: etajul glotic: reprezinta o bariera etajul supraglotic dreneaza in ggl latero-cervicali etajul subglotic dreneaza in ggl recurentiali si prelaringieni.

INERVAŢIA LARINGELUI Nervii senzitivo-motorii ai laringelui provin

din nervul pneumospinal (n. vag) reprezentaţi prin nervii laringeu superior şi laringeu inferior sau recurent, ce patrund in laringe prin mb tirohioidiana respectiv cea crico-tiroidiana. N. laringeu superior-senzitiv in special si

motor doar pentru ms cricotiroidianN. laringeu inferior-numai motor, inervand toti ceilalti ms intrinseci ai laringelui Ansa Galien: reprezinta o anastomoza intre un nerv motor (n.recurent) si un nerv senzitiv (n.laringeu superior). Ea permite adaptarea inchiderii glotei in functie de presiunea subglotica prin intermediul baroreceptorilor-rol fundamental in respiratie si reglarea fonatieiSimpaticul cervical asigură la inervaţia laringelui prin fibre vasoconstrictoare şi prin fibre care reglează tonusul plicilor vocale.Nucleii vegetativi din hipotalamus, controlaţi de cortex, prin conexiunile pe care le au cu centrii bulbari ai fonaţiei, pot declanşa emisii fonatorii involuntare, de ordin emoţional sau afectiv.

Aspecte patologice:

a. b.

c. d.

Sechele cicatriciale postintubatie orotraheala:a. Fibroza

interaritenoidiana

b. Stenoza de comisura posterioara

c. Adeziune cicatriciala a corzilor vocale

d. Stenoza subglotica

Formatiuni laringiene

Bibliografie:

1. Compendiu de patologie otorinolaringologica si chirurgie cervico-faciala, Conf. Dr. Mihail Dan Cobzeanu, ed. Junimea

2. Indrumar pentru examenul practic in specialitatea ORL si chirurgie cervico-faciala, Romeo Calarasu, Tiberiu Dimitriu, Daniel Safta

3. http://anatomie.romedic.ro/laringele4. Basic Otorhinolaryngology, Rudolf Probst, Gerhard Grevers,Heinrich Iro A Step-By-Step Learning Guide5. Diagnosis in Otorhinolaryngology, T. Mentin Onerci6. Surgery of larynx and trachea, Marc Remacle, Hans Edmund Eckel,