REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XII, NR. 1, AN 200946

7 PREZENTARE DE CAZ

„MENINGITA CU LCR CLAR“ CUCOMPLICAºII. PREZENTARE DE CAZ“Clear CSF meningitis“ surprising development.Case presentation

Dr. Ionu¡-Cristian Popa1, Dr. Mariana Homos1, Prof. Dr. Emanoil Ceau¿u1,Dr. Valentina Simion1, Dr. Cristina Calomfirescu1, Dr. Carmen Bårbulescu1,Dr. Maria Nica1, Dr. Dan Aurel Nica2, Dr. Mådålina Becheru1

1Spitalul Clinic de Boli Infec¡ioase ¿i Tropicale „Dr. Victor Babe¿“, Bucure¿ti2Spitalul de Urgen¡å „Sf. Pantelimon“, Bucure¿ti

Adresa de coresponden¡å:Dr. Ionu¡-Cristian Popa, Spitalul Clinic de Boli Infec¡ioase ¿i Tropicale „Dr. Victor Babe¿“, ªos. Mihai Bravu, Nr. 281, Sector 3,Bucure¿ti, Cod 030303email: ionutcristianp@yahoo.com

REZUMATO tânårå în vârstå de 18 ani a fost internatå în Spitalul de Boli Infec¡ioase „Victor Babe¿“ din Bucure¿ti,prezentând cefalee occipitalå de circa 10 zile la care asociazå febrå, vårsåturi, fotofobie, redoare de ceafåmoderatå. În urmå cu circa 30 de zile pacienta urmase un tratament antibiotic neprecizat pentru otitå mediedreaptå, cu rezolu¡ie simptomaticå. Punc¡ia lombarå la internare a eviden¡iat proteinorahie crescutå cupleiocitozå. Sub tratament antibiotic, antiinflamator steroidian ¿i simptomatic, evolu¡ia a fost clinic favorabilå,pacienta externându-se la cerere. La domiciliu, starea pacientei se agraveazå prin alterarea statusului mental¿i cefalee generalizatå. Pacienta se reinterneazå în clinica noastrå dupå 2 såptåmâni cu stare generalå gravå,hiporeactivitate, în afebrilitate. Examenul CT cerebral efectuat de urgen¡å a eviden¡iat empiem subduralfronto-temporo-opercular drept ¿i, în evolu¡ie, constituirea unui abces cerebral învecinat. În cele din urmå, s-a intervenit neurochirurgical, practicându-se aspira¡ia puroiului cu evolu¡ie spectaculoaså postoperatorie,clinic ¿i imagistic, sub tratament antibiotic conform antibiogramei.Sunt trecute în revistå câteva particularitå¡i clinice ¿i paraclinice ale infec¡iilor cerebrale focalizate. Estesubliniat rolul major în diagnostic al unei anamneze meticuloase, precum ¿i investigarea completå, inclusivimagisticå a pacien¡ilor prezentând sindrom meningeal.

Cuvinte cheie: sindrom meningeal, empiem subdural, abces cerebral

ABSTRACTA young female 18 years old was admitted in „Victor Babes“ Infectious Disease Hospital in Bucharest complainingof occipital headache that started 10 days ago. She also had fever, nausea, photophobia, neck stiffness in thelast 3-4 days. A month ago she received unspecified antibiotic treatment for medium right otitis, followed byclinical improvement. The lumbar puncture performed at admission showed increased level of proteins withpleocytosis. In hospital she received antibiotics, corticosteroids and symptomatic therapy. Her status improved,therefore after 10 days she was discharged by request. At home her condition worsened with mental statusalteration and generalized headache. She was readmitted in hospital 2 weeks after, with altered consciousness,decreased reactivity, but without fever. Emergency CT scans showed firstly subdural empyema, with brainabscess that formed nearby in a few days. Finally the patient was transferred in neurosurgical department andoperated with spectacular outcome, both clinically and imagistic, also receiving antibiotics according with theantibiogram.The authors discuss several features of the localized intracranial infections. They emphasize the major roleof taking a good history in diagnosis, also the importance of a complete investigation, including neuroimagisticexams, for patients with meningitis syndrome.

Keywords: meningitis syndrome, subdural empyema, brain abscess

47REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XII, NR. 1, AN 2009

INTRODUCERE

Dorim så prezentåm cazul unei paciente cuspitalizåri multiple în clinica Spitalului de BoliInfec¡ioase ¿i Tropicale „Victor Babe¿“ dinBucure¿ti, cu evolu¡ie nefavorabilå a ceea ce påreaa fi o simplå „meningitå cu LCR clar“, al cåreidiagnostic final a fost stabilit cu întârziere, dinfericire la timp pentru sanc¡iune terapeuticå. Scopulprezentårii este de a atrage aten¡ia asupra cap-canelor de diagnostic pe care le ridicå „sindromulmeningeal“ insuficient investigat etiologic ¿i pa-togenic.

PREZENTAREA CAZULUI

Pacienta I.V. de 18 ani, din Bucure¿ti, de etnierromå, fumåtoare, fårå ocupa¡ie, fårå acte,ne¿colarizatå, acuzå la internare cefalee occipitalåinstalatå de circa 10 zile, înso¡itå de episoadefebrile netermometrizate (tratate cu AINS fåråameliorare) la care se asociazå în ultima zi vårsåturi¿i fotofobie. Din istoric, re¡inem cå pacienta aprezentat în urmå cu circa 30 de zile otitå mediedreaptå, tratatå antibiotic (medicament neprecizat),cu ameliorare clinicå pentru circa o såptåmânå,interval urmat de instalarea sindromului cefalalgicdescris anterior. În ultimele 24 ore a fost consultatåORL ¿i neurologic în ambulator – având exameneclinice normale – ¿i a efectuat un examen CT cere-bral fårå eviden¡ierea unor elemente patologice(nu poseda filmul examinårii).

Examenul obiectiv la internare eviden¡iazå opacientå cu stare generalå satisfåcåtoare, afebrilå,echilibratå hemodinamic, cu u¿oarå redoare deceafå, fårå modificåri neurologice de focar, orien-tatå temporo-spa¡ial, cu multiple carii dentareneglijate ¿i cu un deficit intelectual u¿or. Probelede laborator efectuate la internare (vezi tabelul 1)

Tabelul 1. Tabloul probelor paraclinice – la prima internare (06.10.2007-16.10.2008)

au aråtat leucocitozå importantå cu neutrofilie ¿isindrom inflamator intens, biochimie uzualå înlimite normale, AgHBs pozitiv. S-a efectuatpunc¡ie lombarå care aratå LCR clar, hiperton, cuproteinorahie crescutå ¿i glicorahie normalå, 150elemente/mmc, dintre care 65% limfomonocitepolimorfe ¿i 35% PMN, frotiu ¿i culturi (bacteriene¿i pentru bK) negative. Toate celelalte investiga¡iiau fost în limite normale

Se instituie tratament antibiotic cu Ceftriaxonå4g/zi, AIS – Dexametazonå 16mg/zi – primele 3zile, depletiv cerebral, antiemetice, antialgice, anti-piretice administrate intravenos, pev de rehidratare.În primele 3 zile ale spitalizårii persistå cefaleea,slab amelioratå sub tratament, pacienta fiind u¿oragitatå, inapetentå, dar afebrilå. Probele sangvinela 3 zile aratå o scådere importantå a leucocitizei,cu persisten¡a VSH crescut. Continuând trata-mentul antibiotic pânå la 10 zile, starea generalås-a ameliorat progresiv cu reluarea apetitului ¿iremiterea acuzelor algice. La 9 zile de la internareleucocitele se men¡in u¿or crescute, iar VSH scadela aproape 1/2 din valoarea de la internare. În ceade-a 10-a zi pacienta, cu stare generalå bunå,asimptomaticå, solicitå externare la cerere, refu-zând repetarea punc¡iei lombare. Diagnosticul laexternare a fost „Meningitå acutå cu LCR clar.Infec¡ie cronicå cu VHB. Leucocitozå ¿i trombo-citozå reactivå. La domiciliu se recomandå regimigieno-dietetic, piroxicam pe cale oralå, vitamino-terapie, gastroprotectoare.

Sub acest tratament pacienta s-a sim¡it relativbine în prima såptåmânå, ulterior reapare cefaleeaprogresivå localizatå ini¡ial occipital drept, apoigeneralizatå. Statusul mental al pacientei se dete-rioreazå, (agita¡ie extremå, alternând cu som-nolen¡å), dar fårå redoare de ceafå sau febrå. Pa-cienta a fost consultatå psihiatric la Spitalul Obregia,unde, nefiind identificate elementele unei patologii

48 REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XII, NR. 1, AN 2009

specifice ¿i având în vedere istoricul, s-a emissuspiciunea unei meningite trenante (posibil bK)¿i se recomandå noi investiga¡ii.

Pacienta s-a reinternat în sec¡ia noastrå înnoaptea de 02-03.11.2007, cu stare generalå gravå,cefalee generalizatå, somnolen¡å accentuatå,hiporeactivitate la stimuli externi, fårå redoarefrancå de ceafå, dar cu schi¡å de Kernig, fårå semneneurologice de focar, greu cooperantå, dar aparentorientatå temporo-spa¡ial. Paraclinic se eviden¡iazåleucocite în limite normale, cu neutrofilie u¿oarå¿i un sindrom inflamator important – persistent.Punc¡ia lombarå efectuatå de urgen¡å relevå deaceastå datå proteinorahie minimå, cu ~ 100elemente/mmc, cu 60% limfomonocite polimorfe.Alte investiga¡ii suplimentare ale pacientei au fostnegative. Exudatul lingual a aråtat candida albi-cans. Se reintroduce tratament antibiotic (Ceftria-xona 4g/zi, Ciprofloxacin 1g/zi), antimicotic,AINS, depletiv, antialgic, pev de rehidratare ¿i serecomandå de urgen¡å examen CT cebrebral(tabelul 2, figura 1).

Cu acest rezultat pacienta este transferatå deurgen¡å în sec¡ia de neurochirurgie a Spitalului

Tabelul 2. Tabloul paraclinic – la a doua internare (02.11.2007)

Figura 1. CT cerebral (02.11.2008) aspect nativ (a,b) ¿i cu substan¡a de contrast (c,d). Se observå colec¡iehipoecogenå la nivel fronto-tempor-opercular drept, cu prizå de contrast periferic, situatå juxtaosos, având aspect deempiem subdural, cu edem masiv asociat, modificare severå a arhitecturii parenchimului cerebral ¿i fenomene deangajare la nivel pontin înalt ¿i mezencefalic.

Sfântul Pantelimon, unde, având în vedere stareabolnavei (cefalee generalizatå, hiporeactivitatemergând pânå la prostra¡ie, fårå redoare de ceafåsau semne de localizare, fårå modificåri pupilaresau ale respira¡iei) ¿i aspectul CT (edem adiacentcu priza de contrast sugerând în plus fa¡å deinterpretarea ini¡ialå ¿i un abces cerebral în fazade formare (cerebritå precoce), se decide tem-porizarea interven¡iei chirurgicale ¿i continuareaterapiei antibiotice, pacienta fiind supravegheatåzilnic. La 7 zile de la internare se repetå examinareaimagisticå ¿i se confirmå prezen¡a abcesuluicerebral constituit cu empiem asociat (figura 2).

În aceste condi¡ii, dupå 2 såptåmâni de trata-ment antibiotic, antiinflamator, depletiv, simpto-matic, starea pacientei men¡inându-se precarå seintervine operator, practicându-se craniotomie, cueviden¡ierea ¿i evacuarea puroiului din spa¡iulsubdural ¿i aspira¡ia abcesului cerebral. Probelebiologice recoltate au fost trimise la laboratorulde microbiologie al Spitalul Victor Babe¿. Post-operator, starea generalå a pacientei a cunoscut oameliorare spectaculoaså, cu remiterea cefaleei,reluarea apeten¡ei, reactivitate bunå, fårå sechele

49REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XII, NR. 1, AN 2009

neurologice. Postoperator se administreazåCefotaxim 6g/zi, Ciprofloxacin iv 400mg/zi,Metronidazol 1g/zi pânå la 7 zile, continuândtratamentul de fond. La 7 zile postoperator, examenulCT cerebral este mult ameliorat, cu un abces cerebralrestant, cu deplasare minimå a structurilor linieimediene (fig. 3). Culturile microbiene au eviden¡iat2 germeni patogeni, ¿i anume StaphylococcusAureus meticilino-rezistent, (sensibil la cloramfenicol,gentamicinå, rifampicinå, ciprofloxacin ¿i TMP/SMXpe lângå vancomicinå, teicoplanina ¿i linezolid –probabil tipul comunitar), precum ¿i Acinetobacterspp. sensibil la aminoglicozide, carbapenemi,ciprofloxacin, ceftazidim ¿i cefepim, intermediarrezistent la ceftriaxonå.

antialgice orale, antimicotice, acid folic (pentru aantagoniza efectul pe måduvå hematogenå altrimetroprimului – pacienta prezentând leucopeniede scurtå duratå). Starea clinicå s-a men¡inut bunå,¿i s-a efectuat o nouå punc¡ie lombarå (precedatå deun examen FO) de aspect normal (Pandy negativ, 2elem./mmc), iar probele biochimice au relevatscåderea sindromului inflamator pânå la valorinormale. În total, pacienta a însumat 2 såptåmâni deantibioterapie preoperator ¿i 4 såptåmâni postopera-tor. (Tabelul 3). La 30 de zile postoperator pacientaa fost reevaluatå neurochirurgical ¿i a efectuat unultim CT cerebral care a eviden¡iat reducerea îndimensiuni a abcesului restant, bine încapsulat, fåråefect compresiv local, aspect mult ameliorat ¿i carea exclus necesitatea unei reinterven¡ii. La ultimulcontrol efectuat la 3 luni postoperator pacienta esteasimptomaticå, fårå modificåri la examenul clinic.

DISCUºII

Ne-am confruntat cu situa¡ia unei paciente careprezintå sindrom meningial ¿i LCR modificatnespecific (clar, hipertensiv, cu albuminorahie

Figura 2. CT cerebral preoperator – (09.11.2008). Aspect evolutiv la 2 såptåmâni dela prima examinare, se observå 2 forma¡iuni hipoeceogene cu prizå de contrast

periferic care par a comunica (b). Imagine ob¡inutå prin reconstruc¡ie computerizatå(c) în plan frontal, pe care se vizualizeazå optim colec¡ia subduralå ¿i cea

intraparenchimatoaså (empiem subdural ¿i abces cerebral adiacent)

Figura 3. CT cerebral la 7 zile postoperator(21.11.2008) – Abces cerebral restant postoperator

(3,5/2,5 cm localizat frontal drept, cu deplasareminimaå (0,4 cm) a structurilor de pe linia medianå. Se

observå voletul postoperator

Figura 4. CT cerebral la31 zile postoperator,

(18.12.2008) – Abcescerebral frontal drept

restant postoperator, cudiametru maxim 1,5 cm,

fårå efect de maså asuprastructurilor adiacente,

aspect mult ameliorat fa¡åde examenul adiacent

La 7 zile postoperator, pacienta revine în clinicanoastrå, pentru consolidarea tratamentului anti-biotic ¿i a primit pânå la 24 zile de tratament cuBiseptol 960 mg/zi ¿i Ciprofloxacin 1g/zi, AINS,

50 REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XII, NR. 1, AN 2009

crescutå ¿i glucorahie normalå) ¿i cu ameliorareclinicå dupå 10 zile de tratament antibiotic, anti-inflamator ¿i simptomatic – ceea ce la prima vederepårea a sugera o meningitå „benignå“ (posibilviralå). Cu excep¡ia localizårii ini¡iale a cefaleei,nu s-au identificat semne de lateralitate. Culturiledin LCR au fost tot timpul negative. Pacienta aveaînså sindrom inflamator important care nu s-a remiscomplet în 10 zile de tratament ¿i nu s-a pututefectua punc¡ia lombarå de control. Infec¡ia ORLdin antecedente s-a dovedit – retrospectiv – unelement valoros al anamnezei. Nu cunoa¿tem câtde corect a urmat tratamentul prescris pentru otitaacutå. Presupunem cå la primul examen CT efectuatîn ziua de dinaintea internårii nu s-a utilizatsubstan¡a de contrast (pacienta nu a putut prezentafilmul examenului, ci doar interpretarea acestuia).S-au înregistrat douå episoade temporare de ame-liorare clinicå dupå tratament antibiotic ¿i anti-inflamator, cu reluarea simptomatologiei la între-ruperea acestuia. Momentul decisiv al diagnos-ticului l-a reprezentat practicarea examenului CTcerebral cu substan¡å de contrast. În final, interven¡ianeurochirurgicalå a ameliorat spectaculos stareapacientei ¿i a permis un tratament antibiotic ¡intit.

Diagnosticul final al pacientei råmâne în oarecaremåsurå deschis. Diagnosticul postoperator a fost de„Abces frontal drept. Empiem subdural fronto-tempo-ral drept. Meningitå de vecinåtate“. Termenul „menin-gitå de vecinåtate“, care nu se regåse¿te ca atare înliteratura de specialitate, a fost folosit ca un compromisîntre „reac¡ia meningealå“ – pe care o consideråmcea mai probabilå, dar împotriva cåreia pledeazåpleiocitozå importantå > 150 elemente nucleate/mmc,¿i meningitå bacterianå adevåratå (împotriva cåreiapledeazå frotiul ¿i culturile LCR repetat negative). Intråîn discu¡ie ¿i o meningitå bacterianå „decapitatå“ înurma schemelor multiple antibiotice folosite, care auamendat simptomatologia clinicå, dar au permisdezvoltarea infec¡iei localizate secundare.

DATE SUPLIMENTARE DIN LITERATURA DESPECIALITATE

Abcesul cerebral ¿i empiemul subdural facparte din grupul infec¡iilor cerebrale localizate.Abcesul cerebral se define¿te ca o colec¡ie puru-

lentå situatå în interiorul parenchimului cerebral– cu tendin¡å la încapsulare, (scåzând consecin¡elenefaste asupra structurilor din jur), în vreme ceempiemul subdural este o colec¡ie purulentå situatåjuxtaosos, în spa¡ial subdural – între duramater ¿iarahnoidå, având raport de vecinåtate cu spa¡ialsubarahnoidian. Ambele entitå¡i produc sindromde hipertensiune intracranianå – care poate mergepânå la herniere trantentorialå fatalå – ¿i potdetermina semne neurologice de focar. Etiologiaeste în mare parte superpozabilå ¿i este repre-zentatå de streptococci aerobi din grupul Strepto-coccus Intermedius ~ 50%, StaphylococcusAureus ~ 15%, bacili Gram-negativi, ¿i germenianaerobi (streptococi anaerobi, bacteroides) – înspecial în abcesele care survin la pacien¡ii cuinfec¡ii cronice. Contaminarea spa¡iului cerebralse poate face direct, de la infec¡ii învecinate dinsfera ORL (otite, sinuzite, mastoidite), sau sto-matologice, prin eroziune la nivelul oaselor de labaza craniului sau prin tromboflebitå retrogradåsepticå a venelor care dreneazå aceste spa¡ii. Încirca 10% dintre cazuri se descrie diseminareahematogenå de la un focar la distan¡å, cel maifrecvent pulmonar (bron¿iectazii, abcese pul-monare, maladii cardiace cianogene cu hiper-tensiune pulmonarå ¿i focare de infec¡ie cronicå).

Simptomatologia pacien¡ilor poate fi uneoritrenantå ¿i în¿elåtoare. Sindromul febril este descrisdoar în circa 50% dintre cazuri, în func¡ie de reac-tivitatea organismului gazdå ¿i de viteza cu carese desfå¿oarå procesul infec¡ios. Cefaleea estesemnul cel mai des întâlnit, ini¡ial poate fi localizatå¿i poate sugera punctul de plecare, ulterior segeneralizeazå pe måsurå ce se instaleazå sindromulde hipertensiune intracranianå ¿i este înso¡itå dealterarea statusului mental, mergând de la agita¡iepsiho-motorie, somnolen¡å ¿i comå în formåseverå. O manifestare importantå o reprezintåfenomenele de irita¡ie corticalå, semnele neuro-logice de focar, variabile, în func¡ie de localizare(hemiparezå, hemianopsie, paralizii oculare,dizartrie, sindrom cerebelos, convulsii localizatecu sau fårå generalizare). Descoperiea unei infec¡iiORL sau stomatologice trenante, insuficient tratate,în antecedentele recente ale pacientului reprezintåun element anamnestic important. Probele para-clinice uzuale poate fi nespecifice – eviden¡iindcel mai frecvent leucocitizå cu neutrofilie ¿i

Tabelul 3. Tratament antibiotic

51REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XII, NR. 1, AN 2009

sindrom inflamator. Radiografia pulmonarå saucea a sinusurilor poate sugera punctul de plecare.Hemoculturile pot fi ocazional pozitive în pacien¡iicu diseminare hematogenå. Punc¡ia lombarå estecontraindicatå ori de câte ori avem de-a face cuun sindrom cefalalgic febril la un pacient careasociazå semne neurologice de focar sau dehipertensiune intracranianå. Atunci când totu¿i seefectueazå, aratå modificåri inflamatorii nespe-cifice. Imagisticå cerebralå (CT sau RMN cerebral)este indispensabilå diagnosticului pozitiv ¿i artrebui practicatå ori de câte ori existå o suspiciuneîn acest sens. Tratamentul anterior cu cortizonpoate reduce sensibilitatea examenului CT (scadecaptarea prizei de contrast, scad fenomenele infla-matorii vizualizabile direct, scade procesul deîncapsulare al abcesului cerebral cu posibile con-secin¡e nefaste pentru pacient).

Clasic, abcesului cerebral i se descrie o triadåsimptomaticå formatå din febrå + cefalee + semnede focar, în vreme ce empiemul subdural asociazåla cele de mai sus semnele de irita¡ie meningee –din cauza raportului de vecinåtate cu spa¡iul subarah-noidian – ¿i o evolu¡ie mai explozivå – deoareceorganismul nu poate „încapsula“ focarul infec¡ios.

Atitudinea terapeuticå presupune o cooperaremultidisclipinarå, implicând speciali¿ti în boliinfec¡ioase, radioimagisticå ¿i neurochirurgie.Schema antibioticå standard a fost reprezentatå

pânå nu de mult de asocierea dintre Penicilina G¿i Cloramfenicol – folosite cu bune rezultateterapeutice –, de¿i aståzi se preferå asocierea dintreo cefalosporinå de genera¡ia a III-a (Cefotaxim,Ceftriaxona) ¿i Metronidazol în cure prelungite decirca 4-6 såptåmâni. Cei mai mul¡i autori consideråinterven¡ia operatorie indispensabilå, mai ales încazul empiemului subdural cu HIC masivå, undepoate reprezenta atitudinea salvatoare de urgen¡å.În acest caz se practicå trepana¡ia (în cazuri grave,pentru a permite evacuarea puroiului subdural) saucraniotomia, care permite explorarea zonelor adia-cente, iar abcesele cerebrale pot fi aspirate (cu saufårå ghidaj imagistic), sau se practicå excizia, cupoten¡ial invalidant, în formele greu accesibile, culocalizare multiplå.

BIBLIOGRAFIE

1. Harisson’s principles of internal medicine 14th Ed2. Mandell, Douglas & Bennett’s – Principles and practice of

infectious diseases3. Chiotan – Tratat de boli infec¡ioase4. Bartlett – Ghid antibioterapie 20075. www.medscape.com6. emedicine.com7. Segun T Dawodu – Subdural empyema8. William Ernoehazy Jr – Brain abscess

Reuniunea Grupului de reflec¡ie ¿i opinie în domeniul bolilor infec¡ioase acute transmisibile ¿i bioterorismului dincadrul Academiei Oamenilor de ªtiin¡å din România

În zilele de 5-6 martie 2009, sub auspiciile Academiei Oamenilor de ªtiin¡å din România, a avut loc reuniunea Grupului de reflec¡ie¿i opinie în domeniul bolilor infec¡ioase acute transmisibile ¿i bioterorismului. Evenimentul a fost co-organizat de cåtre Biroul OMSpentru România, Bucure¿ti, Funda¡ia „Dr. Victor Babe¿“ ¿i Societatea Na¡ionalå Românå de Boli Infec¡ioase. În deschiderea lucrårilors-a adresat participan¡ilor Prof. Univ. Dr. Irinel POPESCU din partea Academiei Oamenilor de ªtiin¡å din România.

Grupul este coordonat de cåtre Prof. Univ. Dr. Ludovic PÅUN ¿i are urmåtoarea componen¡å:Prof. Univ. Dr. Doina AZOICÅI – epidemiolog, UMF, Ia¿iProf. Univ. Dr. Petre CALISTRU – clinician, UMF, Bucure¿tiProf. Univ. Dr. Emanoil CEAUªU – clinician, UMF, Bucure¿tiProf. Univ. Dr. Augustin CUPªA – clinician, UMF, CraiovaConf. Univ. Dr. Sonia DRÅGHICI – clinician, UMF, OradeaConf. Univ. Dr. Dan DUICULESCU – clinician, UTM, Bucure¿tiConf. Dr. Gheza MOLNAR – epidemiolog, Consilier, Ministerul Sånåtå¡iiProf. Univ. Dr. Lucian Horia NEGRUºIU – clinician, UMF,Timi¿oaraProf. Univ. Dr. Marian NEGUº – Bucure¿ti, Pre¿edinte al Soc.de MicrobiologieDr. Vladimir OLªAWSZKY – Biroul OMS RomâniaDr. Florin POPOVICI – epidemiolog, Institutul de Sånåtate Publicå Bucure¿tiConf. Univ. Dr. Lucian Dorel RADU – Institutul CantacuzinoProf. Univ. Dr. Simona RUºÅ – virusolog, Inst. de Virusologie „ªtefan S.Nicolau“Prof. Univ. Dr. Doina ºÅºULESCU – clinician, UMF, Cluj-NapocaProf. Univ. Dr. Virginia ZANC – clinician, UMF, Cluj-NapocaColonel Dr. Daniel RAªCU – Centrul de Medicinå Preventivå a ArmateiLocotenent Dr. Adrian Filip ARICIU – epidemiolog, Spitalul Militar Central

Principala temå abordatå a fost implementarea Regulamentului Sanitar Interna¡ional (RSI-OMS 2005) la care statul român este partesemnatarå. De asemenea, s-a discutat ¿i planificarea implementårii RSI în cadrul filialelor teritoriale: Timi¿oara, Cluj, Craiova ¿i Ia¿i.