marile crash-uri bursiere din istorie

8/18/2019 Marile Crash-uri Bursiere Din Istorie

1/14


2/14

Marile crash-uri bursiere din istorie

O cădere de 10 - 20% pe pia a bursieră este comparată dețmajoritatea investitorilor cu o apocalipsă. i asta pentru că muȘ au uitat se pare de marile crahuri din anii ’30.

Fiecare bursă importantă din lume, pe lngă momentele de gloriea!ut parte i de prăbu iri spectaculoase. Chiar dacă nu e"istă oș șdefini ie precisă a crahului bursier #n pia ă, se !orbe te despreț ț șacest fenomen #n momentul #n care scăderea pre urilor depa e teț ș ș$%& i durea'ă mai multe 'ile consecuti!e. )rin astfel de situa ii ș țtrecut mai toate bursele importante, #ncă din cele mai !echitimpuri.


3/14

*. Mania lalelelor din secolul +II

na dintre primele bule speculati!e din istoriaeconomica a lumii a fost generata de nebunia comecu bulbi de lalele. In februarie *0, in punctulculminant al speculatiilor, un singur bulb de lalea pu!alora de 'ece ori mai mult decat !enitul anual al umeserias calificat. In *1$, dupa ce piata s-a linistitpreturile ca'usera la o 'ecime din !alorile ma"ime.


4/14

2a acea !reme, botanistul olande' Charles de l34cluse a primit de la #mpăratul romano-germFerdinand I o colec ie de bulbi de lalea, care erau la rndul lor primi i #n dar de la sultanulț ț5uleiman.

Charles de l34cluse a reu it să arate că laleaua se putea acomoda #n climatul olande'. Fiind șprodus rar #ntalnit, aceste flori de!in foarte dorite de popula ie. 6nsă cum lalelele au un anțse'on #n care #nfloresc, la acea !reme e"ista o concuren ă foarte mare #ntre cumpărători, aț

#nct s-au a7uns la pre uri e"orbitante.ț

6n cartea lui Charles Mac8a9 apare următoarea tran'ac ie. )entru un bulb de :icero9:, un tțlalea mai des #ntlnit, au fost date următoarele bunuri; 1< de butoaie de gru, = de butoaisecară, patru boi, opt porci, *$ oi, două butoaie cu !in, *.%%% de litri de bere i două tone ștotali'nd #n 7ur de $.%%% de guldeni.

>amenii cumpărau la pre uri din ce #n ce mai mari bulbii, urmnd să #i !ndă pentru profit.țacest mecanism func iona numai dacă cine!a era dispus să plătească o sumă a a de mare. 6ț șfebruarie *0, comercian ii s-au tre'it că nu pot găsi noi cumpărători care să achi'i ione'eț țbulbii.

Imediat, cererea pentru lalele a scă'ut dramatic, pre urile de asemenea, iar astfel bulațspeculati!ă s-a spart. Acum situa ia era #mpăr ită #n două tabere; fie erau comercian i careț ț țcontracte prin care să cumpere lalele la pre uri de 'ece ori mai mari dect cel normal, fie eț

posesia unor bulbi care !alorau infim fa ă de pre ul plătit.ț ț


5/14

inerea ?eagra - *


6/14

În 1869, un grup de speculatori, condus de James Fisk și Jay Gould, a căutat să proacest lucru prin a încoli piaa de aur! Gould și Fisk au recrutat mai înt"i pe cumnaGrant, un fnanator pe nume #$el %or$in! &i s'au (olosit de %or$in pentru a a)ungaproape de Grant în situaii sociale, unde s'ar contra*ice asupra +"n*ării de gu+ernului, iar %or$in ar spri)ini argumentele lor! %or$in l'a con+ins pe Gra

numească pe generalul aniel -utterfeld, în calitate de tre*orier ad)unct al ./nite! -utterfeld a (ost de acord să dea ponturi oamenilor c"nd gu+ernul intenio+"ndă aur!

6n !ara tr'ie a anului *


7/14

Marea cri'a economica - *=$=

Cea mai mare cadere din istorie este, de departe, cea depe Lall-5treet. )e $1 octombrie *=$


8/14

0dată cu terminarea rimului 2ă*$oi 3ondial relaiile economice naionale șiinternaionale s'au con(runtat cu pro$leme ca45 dispariia unor resurse umane și de producie,5 emiterea $anilor (ără acoperire,5 aos în relaiile economice,

5 supraproducie7respecti+ scăderea dramatică a cererii și5 speculaii la $ursăast(el că a apărut o cri*ă economică mondială!

%raul $ancar de la $ursa de pe all .treet a a+ut loc datorită speculaiilor din anși a nereglementării sistemului $ancar și $ursier! .ute de mii de americani in+este$ursă în aciuni dintre care multe nu +alorau sumele pentru c"t se tran*acionau! 3dintre )ucătorii de pe $ursă in+esteau $ani împrumutai! -rokerii în mod regulat își

împrumutau clienii mici in+estitori cu mai mult de două treimi din +aloarea aciuncare le cumpărau clienii, ast(el că peste 8,; miliarde de dolari erau conta$ili*ai c împrumuturi, +aloare care depășea cantitatea de $ani care circula în ./# pe +remaceea! entru (aptul că +aloarea nominală a aciunilor creștea neîncetat, acest luc

încura)at lumea să in+estească, sper"nd că +aloarea aciunilor cumpărate +a creștaduc"nd ast(el c"știguri! #st(el au apărut


9/14

Marea cri'a asiatica - *==0

A inceput in iulie *==0, in Thailanda, cau'ata de moneda locala, sa raspandit in sud-estul Asiei si in aponia. )iata din Nong Oong,supraincal'ita, a reactionat !iolent, iar punctul culminant a fost l$0 octombrie, cand intreaga piata mondiala s-a prabusit.


10/14

Totul a inceput in Thailanda in iulie *==0 cand moneda locala, bath-ul, s-a de!alori'at masmomentul in care u!ernul a hotarat sa lase cursul liber Gpana la momentul respecti! monera legata de dolarH. A!and si o datorie e"terna uriasa, Thailanda aproape ca a intrat in faliar aceasta cri'a s-a raspandit rapid in 'ona, cuprin'and toata Asia de 5ud-4st, inclusi! apCele mai afectate tari au fost Oorea de 5ud, Indone'ia si Thailanda, tari care au fost a7utat

catre FMI prin intermediul unui imprumut in !aloare de J1% miliarde, alocat in special eforde stabili'are a cursurilor !alutare. oi ani mai tar'iu, economiie din 'ona au inceput sa isre!ina.


11/14

Crahul rusesc - *==<

2a inceputul lunii august rubla pierde %& din !aloare in nici douasaptamani, din care *0,*& pe $0 august. usia intra in cri'a, insia7ul cri'ei asiatice din *==0, dar si din cau'a prabusirii preturilola materii prime si petrol, principalele surse de !enit pentru staturus.


12/14

Cri'a financiara din usia GPcri'a rubleiH a i'bucnit prin de!alori'area brutala a rublei rusesaugust *==


13/14

Cri'a economica mondiala - $%%<

Cri'a @subprime se propaga pe pietele financiare din lumeaintreaga. in ianuarie si pana in octombrie indicii bursieri pierdintre % si K%&, cu precadere in ultima parte a perioadei. sor, usse instalea'a recesiunea din care nu am iesit nici asta'i.


14/14

%ri*a economică mondială a început în luna decem$rie ::?, momentpierderea încrederii in+estitorilor americani în ipotecarea securiti*ată a condus la de licidităi ce a determinat o in)ectare su$stanială de capital în pieele fnanciapartea 2e*er+ei Federale americane, a -ăncii #ngliei și a -ăncii %entrale &uroDndicele E& spread Bce descrie riscul de creditare perceput în economia gener

sărit în iulie ::?, a oscilat +reme de un an și apoi a crescut din nou în septe::8, ating"nd +aloarea record de @,6; în 1: octom$rie ::8! %ri*a s'a agra::8, întruc"t $ursele de +alori din lume s'au pră$ușit sau au intrat într'o perioainsta$ilitate acută! /n număr mare de $ănci, creditori și companii de asigurare a(aliment în săptăm"nile ce au urmat!ră$ușirea #dministraiei Federale pentru ocuine B.!/!#!C este adesea responsa$ilă pentru producerea cri*ei! Însă +ulnera$ilitatea sistemului fnanciar pro+ocată de contractele și operaiile fnanciare complicate și supuse e(ectu

p"rgie, politica monetară a .!/!#! sta$ilind un pre negli)a$il pentru credit și (a+ori*"nd o cotă (oarte ridicată a e(ectului de p"rgie și, con(orm economamerican Jon -ellamy Foster, o

marile crash-uri bursiere din istorie

Documents