CUPRINS

CAP. I. EVOLUTIA ISTORICA A MOTIVELOR DE DIVORTSectiuneaI.

Consideratii preliminare................................................................................................................pg. 4Sectiunea II. Istoricul motivelor de divort....................................................................................pg. 41.Organizarea matriarhala......................................................................................pg. 42.Geto-dacii..............................................................................................................pg. 53.Cucerirea Daciei..................................................................................................pg. 5 4.Motivele de divort in vechile legi romanesti...........................................pg. 8 5.Motivele de divort din Codul civil.......................................................................pg. 116.Aparitia Codului familiei......................................................................................pg. 13

CAP. II. MOTIVELE DE DIVORT IN ACTUALA LEGISLATIESectiunea I.Caracterul exceptional al motivelor de divort in legislatia anterioara.....................pg. 15 1.Aspecte preliminarii.............................................................................................pg. 15

2.Comparatie intre reglementarea anterioara si cea actuala si consecintele schimbarii................................................................................................................pg. 16Sectiunea II. Motivele de divort...................................................................................................pg. 181.Notiune.................................................................................................................pg. 18

2.Reglementarea si rolul reglementarii...................................................................pg. 18 3.Sisteme si conceptii privind divortul...................................................................pg. 20

4.Temeiul juridic al divortului.................................................................................pg. 225.Motive de divort....................................................................................................pg.23

6.Desfacerea casatoriei prin acordul sotilor............................................................pg. 34

7.Rolul culpei in procesul de divort........................................................................pg. 36

CAP. III. MOTIVELE DE DIVORT IN VIITOAREA REGLEMENTARESectiunea I.Necesitatea si avantajele elaborarii unui nou cod al familiei..................................pg. 40

Sectiunea II. Motivele de divort privite prin prisma viitoarei reglementari.................................pg. 401.Divortul prin acordul sotilor.................................................................................pg. 412.Divortul din culpa sotilor......................................................................................pg. 41

3.Divortul la cererea unilaterala a unuia dintre soti................................................pg. 41

4.Divortul cerut de oricare dintre soti, daca starea sanatatii unuia dintre ei face imposibila continuarea casatoriei............................................................................pg. 42

1

CAP. IV. MOTIVELE DE DIVORT IN DREPTUL CRESTIN-ORTODOXSectiunea I.Divortul in Biserica Crestin - Ortodoxa..................................................................pg. 44

Sectiunea II. Motive canonice de divort.......................................................................................pg. 45

1.Adulterul..............................................................................................................pg. 45 2.Consacrarea in treapta de episcop................................................... ....................pg. 45

3.Trecerea unuia dintre soti la o alta religie............................................................pg. 45

4.Avortul..................................................................................................................pg. 45

5.Tinerea in brate a propriului copil la botez..........................................................pg. 46

6.Atunci cand sotul este disparut............................................................................pg. 46 7.Impotenta..............................................................................................................pg. 46 Sectiunea III. Motive de divort ce nu sunt recunoscute de biserica-ortodoxa...............................pg. 46 1.Condamnarea la pedeapsa inchisorii pe mai multi ani pentru o infractiune grava comisa.......................................................................................................................pg.46

2.Afectiunile psihice................................................................................................pg. 46

3.Boala grava ..........................................................................................................pg. 46

BIBLIOGRAFIA......................................................................................................pg.47

2

CAPITOLUL I.

EVOLUTIA ISTORICA A MOTIVELOR DE DIVORT

3

SECTIUNEA I.CONSIDERATII PRELIMINARE

Este oarecum paradoxal a incepe o lucrare ce se intituleaza "Motivele de divort", folosind sintagma "te iubesc", dar aceste cuvinte sunt printre primele pe care sotii si le spun la inceputul casatoriei, ca mai apoi, din pacate, sau poate ca nu, in unele cazuri si din anumite motive, cuvintele sa dispara, urmand divortul.Iubirea este una dintre cele mai frumoase senzatii, dar cum omul este capabil de a avea un numar imens de sentimente, unele de-a dreptul contradictorii chiar si pentru el, iubirea este uneori innabusita de sentimente coplesitoare in intensitatea lor. Dorinta, fiind unul dintre aceste sentimente, are puterea de a mistui tot ce intalneste in cale, cateodata, chiar si iubirea....Daca stam sa ne gandim, se poate ajunge la un rezultat hilar, ce consta in faptul ca oamenii se casatoresc si divorteaza din acelasi motiv, bazat pe acelasi sentiment despre care am discutat mai sus, respectiv dorinta. In cazul casatoriei viitorii soti dorind acest lucru, pe cand in cazul divortului, unul dintre soti sau ambii, dorind sa nu mai continue mariajul. Natura umana atat de complexa si ciudata, dar totodata superba si fascinanta tocmai din aceaste cauze, face ca omul sa fie de fapt un sir infinit de idealuri si dorinte ce imbraca numeroase forme: dorinta de a fi fericit, de a simti, de a reliza, de a descoperi, de a cunoaste si de a te cunoaste, dorinta de a fi si de a ti se permite sa fi. Un cuplu pote fi sortit esecului, atunci cand dorintele si idealurile nu pot fi macar intr-o mica parte comune, sau dimpotriva, atunci cand nu exista decat "dorinte" comune, nepermitandu-i celuilalt de a avea idealuri si dorinte proprii, sufocandu-l si incercand sa-i anihilezi personalitatea, sau altfel spus atunci cand exista decat cuvantul "noi", fara a mai putea exista in acelasi timp si cuvintul "eu".

SECTIUNEA II.ISTORICUL MOTIVELOR DE DIVORT

Pentru a putea intelege prezentul este nevoie in primul rand sa cunoastem trecutul, acest lucru oferindu-ne o imagine intradevar completa a aspectelor ce doresc a fi cercetate.Motivele de divort de-a lungul istoriei au fost reglementate si percepute in numeroase moduri, determinate de contextul religios, social si politic ce a caracterizat fiecare etapa istorica.

1. ORGANIZAREA MATRIARHALA

4

Cu toate ca institutia divortului a aparut mai tarziu, o forma rudimentara a "motivelor de divort" o regasim inca din cele mai vechi timpuri, respectiv in matriarhat, unde relatiile dintre soti erau dominate practic de pozitia desosebita a femeii care nu era inferioara barbatului, ci dimpotriva o nesocotire a vointei acesteia si a hotararii ei, exprimata in public ducea in mod inevitabil la ruperea legaturii conjugale si de cele mai multe ori rudele sotiei ii aplicau barbatului o corectie fizica sau chiar una cu consecinte patrimoniale. 1 Ulterior sistemul matrilocal devine perimat, datorita rolului precumpanitor al barbatilor in familia patriarhala, fiind inlocuit cu cel patrilocal. 2 Schimbarea este evidenta si prin faptul ca din acest moment barbatul este cel care decide incheierea casatoriei._____________________________________________________________________1 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92,

2 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.20

2. GETO - DACII La geto-daci in perioada veche, familia era inca poligama. Izvoarele - rare, dar existente - sustin prin istoricul Herodot ca fiecare "trac" are mai multe neveste, iar un alt istoric - Salinus - afirma: "La traci, barbatul se lauda cu numarul nevestelor si socoteste o cinste casatoria cu mai multe femei". 3 Potrivit relatarilor lui Ovidiu, femeia avea o stare de inferioritate fiind supusa la muncile cele mai grele. 4 Rolul barbatului fiind predominant in aceasta perioada, era firesc, ca tot el sa decida pastrarea sau nu a relatiei conjugale.Horatiu in lucrarea "Carmina", lauda fidelitatea sotiei la daci, sublniind ca principala zestre a acesteia nu consta in bunuri, ci in virtute. Femeia care se facea vinovata de adulter era pedepsita cu moartea. 5

3. CUCERIREA DACIEI Dupa cucerirea Daciei de catre romani, care ca orice cucerire, a avut si urmari tragice pentru poporul dac, pe baza impletirii stranse a celor doua civilizatii care au convietuit vreme indelungata, viata din aceste tinuturi, a cunoscut si perioade de inflorire. 6Casatoria si divortul pentru cetatenii romani, deci inclusiv pentru cei ce locuiau in Dacia romana, urmau regulile dreptului roman. Existau, desigur, si s-au amplificat in timp si anumite drepturi specifice pentru cetatenii stabiliti in Dacia. 7Fara a voii sa intram in detalii cu privire la aspectele divortului in dreptul roman, pentru o mai buna intelegere a problemei, trebuie totusi sa mentionam, ca in dreptul roman existau situatii cand: 8 a. Casatoria a incetat de drept: la moartea unuia dintre soti, pierderea libertatii sau a cetateniei de catre unul dintre soti.b. Situatii cand casatoria se putea desface prin vointa partilor. In procedura statului sclavagist roman se face o distinctie intre casatoria cum manu si cea sine manu. Casatoria cum manu se desfacea numai prin utilizarea unor forme inverse decat cele prin care fusese incheiata. Aceasta forma constituie o expresie a vechiului formalism primitiv. Astfel casatoria contractata printr-o ceremonie religioasa "Con farreatio" se desfacea printr-o solemnitate contrara numita "Diffaraeatio", iar cea incheiata prin "cumparare" (comtio) sau printr-o convietuire de un an (usus) putea fi desfacuta printr-o remancipare (remancipatio) in temeiul caruia sotul isi remancipa sotia, adica o trecea in puterea unei terte persoane care apoi o elibera. Femeia putea astfel iesi de sub puterea barbatului si casatoria se desfacea. Aceasta situatie era generata de inegalitatea dintre barbat si femeie, deoarece in timpul civilizatiei romane, femeia era privita ca o sclava.

5

Trebuie mentionat ca la romani a fost intotdeauna admis principiul ca dupa cum libertatea este garantata pentru casatorie, tot asa trebuie sa fie si pentru desfacerea ei. 9

_____________________________________________________________________

3 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.17 4 - Gheorghe Bonciu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Cartea Universitara 2004, pg. 25 5 - Gheorghe Bonciu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Cartea Universitara 2004, pg. 24 -25 6 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.18 7 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.19 8 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in dreptul romanesc", Ed. Rosseti 2003, pg. 26 9 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.13

Totusi, divortul, desi tolerat si recunoscut de lege, nu era tocmai bine privit in primele timpuri, ba chiar era considerat inutil. 10 Au trebuit sa treaca cinci secole pentru ca in moravurile Romei sa se inregistreze primul divort: 11 cel al lui Spurius Carvilius Ruga, care desi isi iubea sotia a fost constrans de Cenzori sa divorteze, pentru ca aceasta era sterila. 12 Dupa razboaiele punice, si mai ales in epoca imperiala, odata cu imbogatirea statului roman si paralel cu extinderea luxului la Roma, relatiile de familie isi pierd din solidaritatea lor morala, divortul devenind la romani un adevarat obicei. 13 Abuzul in materie de divort a fost aspru condamnat de filozofii si scriitorii romani; Seneca, in lucrarea sa "De beneficiis" arata ca unele femei din inalta societate numara anii nu dupa Consuli, ci dupa sotii pe care i-au avut. 14

Ca motive de divort intalnim: 15. impotenta;. absenta;. crima;. inconduita;. adulterul;

Era de ajuns chiar si un capriciu pentru a justifica divortul. Astfel intalnim exemplul lui Paul Emiliu, care isi repudiaza sotia fara nici un motiv plauzibil, care la intrebarile prietenilor sai legate de motivul pentru ca si-a repudiat sotia, el le raspunde aratandu-le incaltamintele sale: "Desi par bine facute si fara nici un defect, totusi nici unul dintre voi nu poate sti unde ele ma rod". 16

3.1. Legea "Julia de adulteris" 17Incercand sa stopeze aceasta coruptie a moravurilor, August stabileste prin legea "Julia de adulteris" ca pentru validitatea divortului este necesar ca vointa de a repudia sa fie exprimata in fata a sapte martori cetateni romani si puberi. Evident ca acest slab paliativ nu a putut sa influenteze situatia de fapt ce a existat si care s-a perpetuat pana la sfarsitul epocii clasice. Legea "Julia de adulteris" ca si "Papia Poppea" prevedeau insa mult mai clar motivele de divort, in afara carora sotul care cerea divortul putea fi pedepsit; aceste motive erau:

_____________________________________________________________________10 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia

6

Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg. 11 11 - Sunt totusi opinii conform carora nu acesta este primul divort, fiind date ca exemplu doua alte divorturi care ar fi avut loc inaintea celui prezentat, respectiv: divortul lui Sempronius Sofus, ce repudiase pe sotia sa pentru ca asistase la jocurile publice; si cel al lui Lucius Antonius ce a fost exclus din Senat pentru ca repudiase pe sotia sa fara a fi cerut sfatul amicilor sai; 12 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.13 13 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg. 27 14 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.23 15 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg. 11 16 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 14, 15 17 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.15, 16, 17

. intrarea in ordinul religios a unuia dintre soti;

.angajarea sotuluiin armata;

. nebunia (numai cand era furioasa);

. neputinta barbateasca;

. sterilitatea femeii si batranetea ei;

. adulterul;

. absenta barbatului si captivitatea la inamic;

Cu privire la ultimul motiv, barbatul care se intorcea inainte de 5 ani, nu isi pierdea dreptul sau asupra femeii; daca se intorcea dupa acest termen se putea casatorii din nou cu o alta.In caz de nebunie, Ulpian ne spune, ca divortul nu era permis decat atunci cand alterarea mintii unuia dintre soti punea viata celuilalt in pericol si numai atunci cand nu existau copii.In cazul cand femeia era nebuna, si barbatul refuza de a cere divortul, in scopul de a abuza de zestrea ei, Ulpian este de parere ca magistratul este dator sa intervina dupa cererea curatorului sau a familiei.Papinian crede ca atunci cand ambii soti s-au facut vinovati, nici unul din ei nu mai poate cere divortul: de exemplu, cand ambii s-au facut vinovati de adulter, sau barbatul insusi a inlesnit prostitutia femeii, in asemenea cazuri divortul nu putea fi cerut caci: "Paria enim delicta pensatione disoluntur".

3.2. Constitutia lui Teodosiu si Valerian 18Imparatii Teodosiu si Valerian maresc numarul cazurilor de divort astfel:

3.2.1. Barbatul putea cere divortul pentru urmatoarele motive:

. adulterul;

. otravirea;

. omucidul;

. conspiratia impotriva statului si imperiului;

. falsul;

. violarea mormintelor;

. furtul din temple;

7

. tainuirea;

. atentatul la viata sotului;

. furtul sau sustragerea de animale sau sclavi;

. atunci cand sotia ar fi stat la masa cu strainii fara invoirea barbatului, sau cand acesta o oprise formal;. cand ar fi petrecut noaptea in alta parte decat domiciliul conjugal, fara motiv plauzibil si fara invoirea barbatului;. cand ar fi asistat la spectacole publice fara invoirea sotului;

3.2.2. Femeia putea invoca aceleasi motive in afara de ultimele trei

Barbatul care se conformase in tocmai dispozitiilor legii, putea sa se casatoreasca imediat dupa divort, iar femeia dupa expirarea termenului de un an.__________________________________________________________________________________________18 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.18

3.3. Divortul sub Justinian 19Justinian se bazeaza pe principiul: "tot ce este legatura de natura omeneasca, poate fi desfacut".Trebuie sa facem distinctia intre motivele de divort si sanctiuni, astfel:

3.3.3. Motivele de divort:a) Justinian mentine cauzele specificate in constitutia lui Teodosiu si Valerian si mai adauga prin legea "De repudiis" inca trei cauze pentru barbat: . avortul voluntar al femeii;. faptul ca femeia s-a dus la baie liibidinosis viris;. daca fiind casatorita cauta un alt barbat ;

b) Pentru femeie, prin legea "De repudiis" Justinian mai adauga decat doua cauze:. cand femeia fusese batuta cu nuiele de barbatul sau;. cand impotenta barbatului in decurs de trei ani de la data casatoriei fusese recunoscuta;

3.3.4. SanctiuniIn ceea ce priveste sanctiunile ce se aplicau pentru divort, trebuie facute distinctia intre:

a) Daca divortul se efectuase fara cauza legitima: . daca era cerut de catre femeie, atunci:- femeia care il ceruse era inchisa pentru toata viata intr-o manastire;- bunurile ei se impart; 2/3 intre copiii sau rudele ce au dreptul, iar 1/2 manastirii in grija care fusese incredintata;- dota o pastreaza barbatul;

. Daca barbatul era cel care ceruse divortul,- atunci el este tinut la restituirea imediata a dotei;- si de asemenea se iau si toate donatiile propter nuptias cat si 1/3 din bunurile sale asupra carora femeia devine proprietara, sau daca sunt copii iesiti din casatorie, ea capata decat, uzufructul asupra acestor bunuri;b) Daca divortul este facut pentru o cauza legitima distingem:. daca este imputabil barbatului; pedepsele sunt aceleasi ca si cand divortul se

8

efectuase fara cauza legitima;. iar daca este imputabil femeii, barbatul pastreaza definitiv donatiile ante nuptias, plus dota cat si o parte din bunurile femeii echivalente cu dota;

4. MOTIVELE DE DIVORT IN VECHILE LEGI ROMANESTILa baza familiei romanesti in perioada Evului Mediu statea institutia casatoriei, care asa cum rezulta din conceptia populara transmisa in timp, era un element obligatoriu in ciclul vietii. O conditie importanta la incheierea casatoriei, era existenta zestrei (dotei) si marimea acesteia, dar cand scopul unei casatorii era numai acesta, finalul nu putea fi decat adulterul sau divortul. 20

__________________________________________________________________________________________19 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul Civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.18, 19, 20, 2120 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.25, 26

4.1. Pravila cea marePravila cea mare, numita si Indreptarea legii stabileste printre altele si motivele pentru care poate fi cerut divortul, astfel:. "pierderea ratiunii, fie a barbatului, fie a sotiei"; 21 Considerentele pentru care nebunia constituia motiv de divort, erau actele de violenta pe care unul dintre soti, aflat sub imperiul tulburarii mentale le-ar fi putut savarsi impotriva celuilalt sot.Ceea ce este interesant la acest motiv de divort este durata "bolii", respectiv pentru a se putea pronunta divortul nebunia trebuia sa dureze intre 3 si 5 ani.Atunci cand nebunia era provocata de o cauza anterioara casatoriei, se putea cere divortul fara necesitatea trecerii termenului.. " se putea cere divortul in caz de epilepsie"In cazul epilepsiei, se face o distinctie dupa cum boala era anterioara sau posterioara casatoriei astfel : daca boala era existenta in momentul casatoriei, se putea cere divortul, daca dimpotrivaboala aparea dupa casatorie, nu se putea cere divortul. 22. "se acorda dreptul sotiei de a divorta, atunci cand barbatul umbla pururea tot beat;" 23 Deasemenea se mai putea cere divortul si pentru urmatoarele motive: 24. "in caz de adulter";. "pentru sodomie";. "atunci cand femeia era insarcinata cu un alt barbat, fara ca sotul sau sa fi cunoscut acest lucru mai inainte";. "pentru insulte si rele tratamente";In aceasta perioada inegalitatea deintre sexe era evidenta,acest lucru reiese si din urmatorul motiv de divort care permitea sotilor sa se desparta pentru insulte si rele tratamente. Insa in ceea ce priveste bataia, se facea urmatoarea distinctie:. "Nu se cheama barbatul vrajmas muierii cand o bate numai odata. Cu vrajmasie e lovitura facuta cu toiagul in obraz sau in cap, sau bataia pana se va sfarama lemnul sau se va produce cu dansul rani sa mearga sangele. De o va bate cu pumnul sau cu palma cat de mult si cat de des, aceea nu se cheama vrajmasie. Cand barbatul insa bate muierea cu vrajmasie peste masura, ea poate cere despartenia, insa numai de va fi fost bataia asa de mare incat femeia abia sa fi putut scapa vie". 25

4.2. Codul Calimach

9

Sfarsitul feudalismului si inceputul Romaniei moderne sunt caracterizate in domeniul relatiilor de familie, de aparitia si existenta numeroaselor legiuiri scrise, ce au dat domeniului casatoriei si divortului o reglementare detaliata. 26 In Moldova, cele mai importante legiuiri sunt, Manualul lui Donici si Codul Calimach, cu vizibile influente moderne. 27 _____________________________________________________________________21 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934, pg.522 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934, pg.623 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934, pg.624 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg.18, 1925 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave in materie de divort", Tipografia Gutenberg, Bucuresti, 1902 pg. 19 26 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.3327 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria Dreptului Romanesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.170

Codul Calimach cuprinde in materia motivelor de divort urmatoarele:

4.2.2. Motive de divort pe care le poate invoca barbatul: 28

. "daca stiind (femeia) ca se pune la cale vre-un complot impotriva stapanirii, si a sigurantei obstii, nu a spus acest lucru barbatului ei ";. "daca s-a dovedit prea curva or s-a osandit pentru vreo fapta criminaliceasca";. "daca a vrajmasit viata barbatului ei, sau stiind ca altii o vrajmasesc, nu i-a facut aratare indata";. "daca desfatandu-se mananca si bea, sau se scalda impreuna cu alti straini, fara de voia barbatului ei";. daca fara voia lui va manca in casa straina, si nu la parintii ei, sau daca barbatul va goni-o fara a se afla in vre-o vina din cele de mai sus si neavand parinti sau departata fiind de locuinta lor, va petrece noapte in alt loc";. "daca fara de vointa si stiinta lui va merge la priveliste sau la alte asemenea locuri";. "daca inadins va pricinuii pierderea copiilor zamisliti sau ii va omora dupa ce se vor naste";. "daca va cadea cu totul in patima betiei";

4.2.3. Motive de divort ce pot fi invocate de femeie 29

. "daca stiind (barbatul) ca se pune la cale vre-un complot impotriva stapanirii nu i-a spus acest lucru";. "daca s-a ridicat el insusi impotriva stapanirii sau impotriva sigurantei obstii";. "de s-a osandit pentru vre-o fapta criminaliceasca";. "daca prin orice chip a vrajmasit viata femeii sale";. "daca a viclenit cinstea curateniei ei, dand-o pe mana altor barbati";. "daca parand-o pe ea la judecatorie de curva, nu a putut dovedii acest lucru";. "daca avand alta femeie nu se va parasi de aceasta";. "daca dandu-se patimei betiei va pricinuii vatamare in buna oranduiala si casnica economie";

4.3. Codul Caragea

10

Legiuirea Caragea acorda o atentie deosebita instiitutiilor familiale, tratandu-le in spiritul traditiilor medievale autohtone si bizantine. 30 Motivele de divort prevazute de Codul Caragea. 31

28 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 33, 3429 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.3430 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria dreptului romanesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.17031 - Legiuirea Caragea a aparut in Tara Romaneasca in 1818, legea intrand in vigoare in 1819

Se desface casatoria cand: 32 . "cand se va face impotriva legii, adica atunci cand se vor casatorii slobozii cu robii, sau crestinii cu cei de alta lege";. "cand barbatul din slabiciune nu isi va indeplinii datoria casatoriei sale in trei ani";. "cand femeia dintr-un inceput are pricini impotrivitoare spre impreunare ce nu se pot tamaduii";. "cand barbatul sau nevasta vor vrea sa se calugareasca, sunt slobozi sa se desparta";. "cand barbatul va dovedii cum ca nevasta a cugetat rau impotriva vietii, sau muierea cum ca barbatul ei a cugetat rau, atunci de trebuinta este a se despartii";. "cand barbatul va dovedii ca muierea lui n-a fost fecioara, este slobod sa se desparta";. "cand barbatul va dovedii pe muierea lui de curva, e slobod sa se desparta";. "cand barbatul are posadica in casa sa, sau o tine cu cheltuiala, este sloboda nevasta sa se desparta";. "cand barbatul isi va defaima nevasta cum ca n-a fost fecioara sau ca e desfranata si nu o va mai putea dovedii";. "cand nu voieste unul pe altul si nu se vor voii pana la trei ani";. "cand barbatul negutatoreste cinstea femeii, este sloboda femeia sa il lase"

4.4. Codul lui Werboczi In Transilvania, Articuli novelare (1791) aduc cateva completari codului werboczian . Un sistem aparte l-a constituit asa numita "casatorie transilvaneana", procedeu prin care catolicii - indeosebi nobilimea austriaca - treceau la o confesiune reformata pentru a putea divorta si apoi reveneau la catolicism, cu penitenta de rigoare si se puteau casatorii. 33 Desi foarte aspru pedepsit, adulterul, era deosebit de greu de probat, mai ales in ceea ce se numeste: "procedura transilvaneana" ce consta in faptul ca nu se admitea nici o dovada de adulter decat cu marturia oculara a 24 de persoane cel putin. 34 In general, divortul nu avea un tratament agreat, datorita pozitiei Bisericii ce considera casatoria imuabila.Totusi in timp divorturile devin destul de frecvente, existand chiar pareri care sustin: "ca sunt singurele Biserici de rit ortodox care ingaduie divortul, sau mai degraba singurele care abuzeaza de puterea de a-l pronunta."(...) in Principate divortul se pronunta atat de usor, motivele invocate, fiind cateodata atat de neserioase, incat nu ating niciodata reputatia femeii...si nici nu trezesc scrupulele barbatilor doritori sa o ia in casatorie, oricare ar fi fost natura motivelor divortului." 35

11

5. APARITIA CODULUI CIVIL Unirea Principatelor (1859) si perioada imediat urmatoare, caracterizata si sub aspectul familiei de numeroase reforme, au marcat practic schimbarea aproape in intregime a unui edificiu juridic: Codul Civil Roman, promulgat de A.I.Cuza la 4/16 decembrie 1864, a fost principalul izvor care a stat la baza reglementarii raporturilor de familie pentru aproape 100 de ani. 36_____________________________________________________________________32 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul in Dreptul Roman si in Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg.32, 3333 - Liviu P. Marcu, Op. cit. "Istoria dreptului românesc", Ed. Lumina Lex, 1997, pg.17034 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.3635 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.36, 3736 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.38

Potrivit Codului Civil nu se putea cere divortul decat pentru anumite motive expres prevazute de lege, in cazul in care cererea se intemeia pe alte motive, aceasta era respinsa.

Motive de divort prevazute de Codul Civil erau:. "barbatul sau femeia pot cere divortul pentru adulter"; 37

Adulterul era considerat nu numai ca motiv de divort dar si ca un adevarat delict penal, caci Codul Penal dadea dreptul sotului ultragiat prin adulter sa ucida pe cel ultragiator prins in flagrant si in casa conjugala. 38 . "casatoritii pot, fiecare in parte, sa ceara divortul pentru excese, cruzimi si insulte grave pe care si le-ar fi facut unul altuia";

Prin excese, cruzimi si injurii grave se intelegeau urmatoarele: 39

Excesele sunt acte de violenta si vrajmasie care intrec orice masura si sunt de natura a pune in pericol viata sau sanatatea unuia dintre soti.

Cruzimile sunt acte de brutalitate, asprime, de rele tratamente personale, loviturile si ranile care nu pun insa in pericol viata sau sanatatea omului.

Injurii grave sunt cuvinte injurioase, termeni de dispret, imputatiunile calomnioase, actele insultatoare, prin care unul dintre soti atenteaza, intentionat, la onoarea, demnitatea sau consideratiunea celuilalt si arata pentru el sentimente de ura, aversiune si dezgust.. "desfiintarea casatoriei se poate cere si dobandii cand unul din soti va fi osandit la munca silnica sau la recluziune" 40

Sotul inocent poate cere divortul, cand celalalt va fi condamnat la munca silnica sau recluziune, pedepse care degradeaza si sterg din randul cetatenilor pe cel pedepsit. Aceasta cerere nu putea fi admisa decat cand hotararea ramanea definitiva, si nu mai putea fi atacata cu nici o cale de atac. Sotul putea cere divortul, chiar si in cazul cand sotul condamnat era gratiat sau i se micsora pedeapsa. Nu se putea cere divortul daca sotul condamnat isi ispasise pedeapsa inainte de a se fi casatorit, deoarece se presupune ca s-ar fi cunoscut acest lucru. 41

12

. "vrajmasirea vietii"

. Acest motiv de divort era considerat inutil introdus in Codul Civil deoarece putea fi contopit in motivul cu privire la excese, cruzimi si injurii grave" 42

_____________________________________________________________________37 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 3738 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 3839 - I. Gr. Perieteanu, Op. cit. "Excesele, cruzimile si injuriile grave", Tipografia Gutenberg, Bucuresti 1902, pg. 2440 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 3741 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 39, 4042 - Constantin P. Crasnaru, Op. cit. "Divortul în Dreptul Român si în Dreptul civil Roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905, pg. 40

De asemenea mai tarziu a fost introdus si un alt motiv de divort:. "alienatia mintala"Unul dintre factorii determinanti pentru care alienatia mintala a fost introdusa ca motiv de divort l-a constituit ingrijorarea societatii care nu dorea transmiterea "bolii" pe cale ereditara, existand opinia conform careia : " urmele bolii contactate de un individ nu se sting cu el, ele trec la descendentii sai intr-o forma intotdeauna marita." 43

6. APARITIA CODULUI FAMILIEI

Majoritatea normelor dreptului familiei se gasesc in Codul Familiei, respectiv Legea nr. 4 din 4 ianuarie 1954, ce a intrat in vigoare la 1 februarie 1954. Adoptarea si punerea in aplicare a acestui cod a consacrat existenta dreptului familiei ca ramura de-sine-statatoare in sistemul de drept roman.44 Este evident ca aplicarea Codului Familiei pe parcursul a 51 de ani a facut ca acesta sa fie supus unor numeroase completari si modificari.

13

__________________________________________________________________________________________

43 - Alexandru Angelescu, Op. cit. "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea Presei, Bucuresti 1934, pg.3144 - Adrian Pricopi, Op. cit. "Evolutia dreptului familiei în românia", revista Studii de drept românesc, nr. 3, Ed. Academiei române, anul 1993, pg. 217

CAPITOLUL II. MOTIVELE DE DIVORT IN ACTUALA LEGISLATIE

14

SECTIUNEA I.CARACTERUL EXCEPTIONAL AL MOTIVELOR DE DIVORT IN LEGISLATIA ANTERIOARA

1. ASPECTE PRELIMINARII Pana la aparitia legii nr. 59/1993, completata de legea nr. 65/1993, reglementarea divortului era in sensul ca desfacerea casatoriei are un caracter exceptional. Acest caracter razbatea din formularea Art. 37 alin. 2 C. Fam., care stipula" (...) ca se poate desface casatoria in cazuri exceptionale prin divort", caracter insusit si de doctrina, dar si de practica judiciara, prin decizia de indrumare nr.10 din 13 Noiembrie 1969 in care se arata ca divortul nu intereseaza doar partile ci si societatea insasi, raspunderea cea mai mare revenind judecatorului. In reglementarea socialista divortul nu era privit ca o optiune exclusiva a sotilor. De multe ori sotii care detineau functii de conducere, nu promovau actiune de divort, stiut fiind faptul ca, desfacerea casatoriei avea consecinte si pe plan profesional. 45 O astfel de situatie atragea dupa sine pierderea functiei si a pozitiei castigate. Persoana divortata primind in unele conditii un vot de blam din partea societatii, suportand unele "sanctiuni" morale si profesionale. Tot ca o reflectare a caracterului exceptional al divortului, legislatia anterioara anului 1989 nu admitea desfacerea casatoriei prin consimtamantul partilor, instantele fiind obligate sa lamureasca si sa cunoasca motivele reale de divort nelimitandu-se la cele invocate prin actiune, care puteau fi aparente si nereale. Se poate desprinde concluzia ca ne-am aflat in prezenta ingradirii libertatii de a decide cu privire la soarta casniciei. 46 Mai mult decat atat chiar si in situatiile cand sotii treceau peste aceste prejudecati impuse de situatia existenta in acea perioada si hotarau totusi sa divorteze, de multe ori intampinau numeroase dificultati pe parcursul procesului sau chiar divortul nu era obtinut deloc.Un exemplu concludent in acest sens il constituie un caz aratat in literatura de specialitate: 47

JURISPRUDENTA   "Faptele ca la cateva luni de la casatorie, reclamantul a introdus o prima actiune de divort pentru rele purtari ale sotiei, actiune retrasa in speranta unei indreptari din partea paratei, ca totusi dupa impacare, sotia a continuat sa vina noptile tarziu acasa si in stare de ebrietate pentru ca la scurt timp sa paraseasca pe ascuns domiciliul conjugal, stabilindu-se in alta localitate, unde se afla de peste trei ani, fapte coroborate

15

cu imprejurarea ca sotia parata a nascut intre timp un copil din relatii extraconjugale. Sunt de natura sa invedereze imposibilitatea continuarii casatoriei din vina sotiei.   Fata de situatia grava, cu caracter iremediabil, care justifica actiunea de divort in mod gresit si cu incalcarea dispozitiilor Art. 38 din Codul Fam., instanta a respins actiunea ca nefondata pe motiv ca reclamantul fiind mai in varsta decat sotia, trebuia si putea sa-i creeze un climat favorabil unei vieti de familie, renuntand a-i face scene de gelozie ce au determinat-o sa paraseasca domiciliul conjugal". Prin legea 59/1993 ce a fost completata cu legea 65/1993 s-a introdus divortul prin acordul sotilor, de asemenea disparand totodata caracterul exceptional al divortului.

_____________________________________________________________________45 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Românesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg.22

46 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Românesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg. 2347 - Ioan Albu, Op. cit. "Dreptul familiei", Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, pg. 196

2. COMPARATIE INTRE REGLEMENTAREA ANTERIOARA SI CEA ACTUALA Desi am prezentat succint principalele modificari aduse prin legea 59/1993 cu privire la divort, pentru o mai buna aprofundare a problemei privind diferentele dintre modul de reglementare din legislatia anterioara si cea noua cat si consecintele ce rezulta din aceste diferente, se impune sa facem urmatoarele precizari:

16

VECHEA REGLEMENTARE

NOUA REGLEMENTARE

CONSECINTELE SCHIMBARII

1. 48 Art. 38 C. Fam se stipula forma negativa, in sensul ca: "instanta nu putea desface casatoria decat atunci cand..."

Noua reglementare a aceluiasi articol arata ca: "instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort cand..."

- nu se mai face precizarea cu privire la caracterul exceptional al divortului - prin aceasta s-a consacrat libertatea de decizie a sotilor cu privire la casatori. Desigur, societatea este interesata pentru apararea familiei, a casatoriei, dar nu prin ingradirea drepturilor personale ale sotilor

2. 49 Divortul nu se putea pronunta decat atunci cand: "datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt atat de grav si iremediabil vatamate incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei

Redactarea actuala este in sensul ca: "desfacerea casatoriei se poate dispune atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai e posibila"

- deosebirea exista in ce priveste intensitatea vatamarii ("atat de grav" si "grav vatamate") De asemenea nu se mai cere conditia ca vatamarea raporturilor dintre soti sa fie iremediabila. - alta consecinta este referitoare la posibilitatea continuarii casatoriei - redactarea anterioara era in sensul imposibilitatii casatoriei "pentru cel care cere desfacerea ei", pe cand redactarea actuala nu mai face aceasta precizare, divortul putandu-se pronunta in cazul in care "continuarea casatoriei nu mai este posibila"

3. 50 Se prevedea ca divortul prin consimtamant mutual al sotilor nu este posibil .

Divortul se poate pronunta si numai pe baza acordului ambilor soti, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de textul de lege.

- legiuitorul a inteles sa asigure o mai mare intimitate a relatiilor dintre soti, creand prin aceasta procedura un cadru de discretie, de confidentialitate, a motivelor ce au determinat pe acestia sa sesizeze instanta pentru desfacerea casatoriei. - putem considera ca se aplica Art. 26 alin.1 din Constitutie, potrivit caruia autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata care ar putea insemna

17

____________________________________________________________________________________48-Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg. 2349 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 214, 21550 - A se vedea Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 215 si Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg. 22, 2351 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, 52 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, 53 - Ion Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 215

SECTIUNEA II.MOTIVELE DE DIVORT

1. NOTIUNE Casatoria se incheie in principiu pe viata. Legatura casatoriei este menita sa dureze intre soti pe tot timpul vietii lor. De aceea casatoria nu se poate desface decat pentru motive temeinice, si numai in fata instantei de judecata.54 Exista si divortul pe baza acordului sotilor, dar pentru aceasta forma de divort trebuie sa fie indeplinite anumite conditii anume prevazute de lege. Desfacerea casatoriei este un mijloc juridic, prin care la cererea unuia dintre soti, instanta pune capat existentei casatoriei. 55 Divortul este un mod de infaptuire a desfacerii casatoriei pe cale judecatoreasca atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. 56 In literatura de specialitate intalnim numeroase moduri de a definii divortul, intr-o alta opinie divortul este: disolutia sau ineficacitatea casatoriei survenita in timpul vietii sotilor, fie, datorita unor motive temeinice, imputabile sotului parat sau ambilor soti, fie, datorita dorintei exprimate a ambilor soti. 57

2. REGLEMENTAREA SI ROLUL ACESTEIA PRIVIND MOTIVELE DE DIVORT IN STABILITATEA FAMILIEI

2.1. Reglementare 58In tara noastra, la inceput, divortul a fost reglementat in Codul Civil, iar ulterior dispozitiile de drept material erau stipulate in codul familiei (Art. 37-44) iar cele de procedura, in Codul de Procedura Civila (Art. 607-619).Definirea notiunii si dispozitii privitoare la divort intalnim in legislatia romana, atat in Codul Familiei (Art. 37-44) cat si in Codul de procedura civila, in cap. VI din Cartea VI (Art. 607-619) avand titlul "Divortul".Anterior anului 1989, reglementarea divortului a cunoscut numeroase modificari prin Decretele 779/1966, 174/1974, 321/1977, 475/1977Dupa anul 1989, modificarile aduse atat codului familiei cat si codului de procedura civila prin legea 59/1993 au avut menirea sa simplifice procedura divortului prin introducerea divortului prin consimmtamantul ambilor soti.

2.2. Rolul reglementarii legale privind motivele de divort in stabilitatea familiei59Dupa cum am aratat in sectiunea anterioara, motivele de divort sunt reglementate de Art. 37, 38 Codul Familiei, dar asupra rolului in stabilitatea familiei, pe care il au aceste reglementari legale vom incerca sa raspundem in cele ce urmeaza.Fundamentul stabilitatii casatoriei il constituie esenta morala a acesteia, adica afectiunea si inclinatia reciproca a sotilor, completata cu sentimentul datoriei morale fata de familie si societate si cu comunitatea spirituala dintre soti.

18

_____________________________________________________________________54 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg. 5355 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg.2156 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg.2157 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.14758 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti, Bucuresti 2003, pg.21 59 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 222

Ca o consecinta a unitatii dintre interesele personale si cele obstesti in casatorie, se realizeaza in principiu, armonia dintre datoria morala a sotilor si sentimentele si inclinatiile lor reciproce.Pe deoparte, fara o comunitate spirituala, fara o mare prietenie intre soti, nici nu poate sa existe cu adevarat o dragoste, pe care sa se intemeieze o casatorie trainica. Inca din momentul incheierii casatoriei, sotii isi confrunta profunzimea sentimentelor lor reciproce de afectiune, pretuire si prietenie cu sentimentul raspunderii fata de indatorirea pe care si-o asuma prin intemeierea unei familii, cu toate implicatiile pe care aceasta le comporta.Dar, in sensul stabilitatii familiei, un rol insemnat revine reglementarii legale privind divortul. Aceasta reglementare constituie un puternic mijloc de lupta impotriva atitudinilor usuratice fata de familie si societate si, totodata, contribuie la formarea unor deprinderi si obisnuinte in cadrul relatiilor de familie, conforme cu cerintele moralei, pe care le exprima normele dreptului familiei.Intr-adevar, daca divortul s-ar obtine cu usurinta, fara seriozitate si simtul raspunderii, acest fapt ar putea avea o influenta defavorabila asupra relatiilor de familie chiar in momentul intemeierii acestora prin casatorie, in sensul ca incheierea casatoriei s-ar putea face fara prea multa chibzuinta si spirit de raspundere. Viitorii soti ar putea face aceasta, deoarece ar stii ca vor putea desface casatoria ce o vor incheia fara nici o dificultate. Incheierea unor asemenea casatorii nu ar fi nici in interesul sotilor respectivi si nici in al societatii.Dimpotriva, daca divortul nu este permis decat pentru motive bine intemeiate, verificate de organul de stat competent, datorita carora continuarea casatoriei este vadit imposibila, pentru cel ce cere desfacerea ei sau prin consimtamantul sotilor, acesta va avea o influenta pozitiva asupra celor ce vor sa se casatoreasca, atragandu-le atentia asupra importantei pe care o prezinta casatoria si asupra raspunderii pe care si-o asuma prin incheierea ei. O asemenea reglementarea legala a divortului este atat in interesul celor ce vor sa incheie casatoria cat si al societatii.

JURISPRUDENTA60   S-a invocat neconstitutionalitatea Art. 37 si 38 Cod Fam., in raport de dispozitiile Art. 26 alin.1 din Constitutie, care proclama rolul autoritatilor publice in respectarea si ocrotirea vietii de familie, intrucat ingaduie "posibilitatea de a divorta cu usurinta", subminand astfel "familia si societatea".    Motivele de neconstitutionalitate invocate sunt neintemeiate.    In realitate, dispozitiile Art. 37 C. Fam. nu fac decat se enumere cauzele de incetare (In realitate de desfacere) a casatoriei, una dintre acestea fiind divortul, iar dispozitiile Art. 38 stabilesc conditiile in care instantele judecatoresti pot pronunta divortul, precizand la alin. 1 ca divortul nu se poate pronunta decat in anumite conditii si anume: cand exista motive temeinice si numai daca raporturile dintre soti sunt grav vatamate, iar continuarea casatoriei nu mai este posibila, conditii care trebuie indeplinite cumulativ.

19

   De asemenea, pentru divortul reglementat la alin. 2 din Art. 38, legiuitorul a impus anumite conditii, ceea ce demonstreaza grija sa pentru mentinerea institutiei casatoriei si inlaturarea posibilitatii de tratare cu usurinta a responsabilitatii fata de copii minorii rezultati din casatorie. _____________________________________________________________________60 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg. 177, 178

  In ceea ce priveste posibilitatea oricarui sot de a cere desfacerea casatoriei atunci cand starea sanatatii sale face imposibila continuarea ei, este de asemenea evident ca, prin conditiile impuse de legiuitor, acesta a manifestat o grija deosebita pentru evitarea recurgerii cu superficialitate la actul grav de desfacere a unei casatorii, fara insa a se mentine artificial si nociv pentru sotul bolnav o casatorie imposibila.   Asa fiind, rezulta ca dispozitiile criticate de autorul exceptiei nu contravin Art. 26 din Constitutie. Dimpotriva, instantele de judecata dispun de instrumentele legale pentru a nu permite desfacerea cu usurinta a casatoriei.      (Curtea Constitutionala, dec. nr. 163/22.05.2001,       publicata in Monitorul Oficial nr. 453/09.08.2001)

JURISPRUDENTA61   Reclamantul a invocat neconstitutionalitatea Art. 615 C. Pr. Civ., potrivit caruia cererea de divort se judeca in sedinta publica, intrucat, incalca dispozitiile Art. 26 alin.1 din Constitutie, care prevede ca autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.   Exceptia nu este intemeiata.   Textul constitutional mentionat obliga autoritatile publice la respectul vietii intime, familiale si private si la ocrotirea impotriva oricaror atentate din partea oricarui subiect de drept si, in consecinta, nimeni nu poate sa se amestece in viata intima, familiala sau privata a unei persoane fara consimtamantul acesteia.   Art. 615 C. Pr. Civ. nu contravine Art. 26 alin.1 din Constitutie, deoarece, pe deoparte, nu toate relatiile dintre soti - care se discuta in astfel de procese - se refera la viata intima a acestora in sensul dispozitiilor constitutionale, iar pe de alta parte, instanta poate sa dispuna judecarea cererii de divort in camera de consiliu, daca apreciaza ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecata sau administrare a probelor.       (Curtea Constitutionala, dec. nr. 56/13.10.1993,        publicata in Monitorul Oficial nr. 31/01.02.1994 si       CDH 1992 - 1993, pag. 292 - 296)

3. SISTEME SI CONCEPTII PRIVIND DIVORTUL Pe parcursul anilor, conceptile privind divortul au imbracat diverse forme dictate de contextul legislativ din acea perioada. S-a ajuns la concluzia ca acestea se pot impartii in doua grupe.

3.1. In raport cu modul in care legislatia specifica a imbratisat anumite categorii ale motivelor de divort, distingem: 62

3.1.1. Conceptia divortului-sanctiune3.1.2. Conceptia divortului remediu3.1.3. Conceptia mixta a divortului

3.1.1. Conceptia divortului-sanctiune

20

In conceptia divortului-sanctiune, desfacerea casatoriei apare ca o sanctiune aplicata sotului aflat in culpa, impotriva acestuia, la cererea celuilalt sot apreciat ca este nevinovat (inocent).

__________________________________________________________________________________________61 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.178 62 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.150, 151

De foarte multe ori divortul se pronunta din culpa ambilor soti, atunci cand, din probele administrate in cauza, rezulta ca respectiva casatorie se destrama datorita motivelor provocate de ambii soti.Nu se poate insa solicita de catre sotul reclamant, pronuntarea unui divort din culpa sa, conform adagiului "nemo censetur propriam turpitudinem alegans" (nimeni nu se poate prevala de propria atitudine culpabila).In aceasta situatie, actiunea de divort urmeaza a fi respinsa.

3.1.2. Conceptia divortului remediuIn conceptia divortului remediu, desfacerea unei casatorii este o solutie menita sa puna capat unui mariaj devenit absolut imposibil de a exista in continuare, din motive care pot sau nu pot fi imputabile unuia sau chiar ambilor soti.

3.1.3. Conceptia mixta a divortuluiAceasta conceptie este o incercare de armonizare a primelor doua conceptii si in functie de elementul ce are ponderea cea mai mare, fie se considera divortul ca fiind intotdeauna un remediu, si in anumite cazuri fiind avuta in vedere culpa unuia sau a ambilor soti, fie intreaga institutie a divortului este privita ca o sanctiune, dar poate fi in conditii de exceptie limitativ prevazute de lege , un remediu.

3.2. Conceptii care au la baza temeiul juridic al divortului 63

3.2.1. Conceptia divortului prin efectul vointei sotilor3.2.2. Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti3.2.3. Conceptia mixta prin efectul vointei sotilor sau prin efectul hotararii judecatoresti

3.2.1. Conceptia divortului prin efectul vointei sotilorAceasta conceptie isi gaseste originea in repudium (alungarea sotiei de catre sot) expresie elocventa a puterii maritale nelimitate a barbatului.Cu timpul, aceeasi putere a dobandit-o si sotia, astfel ca se putea desface casatoria prin vointa unilaterala a oricaruia dintre soti, precum si prin consimtamantul mutual al sotilor.Aceasta conceptie se regaseste in teoria contractuala asupra casatoriei. Codul civil roman din 1865 a reglementat si el divortul prin consimtamant mutual dar in anumite conditii restrictive:. se impunea o varsta minima, acesta fiind de 25 de ani pentru barbat si 21 de ani pentru femeie;. pentru a se putea cere divortul trebuia sa treaca cel putin doi ani de la casatorie dar nu mai mul de 20 de ani;. daca femeia implinea varsta de 45 de ani divortul prin consimtamant nu mai era posibil;

21

3.2.2. Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatorestiPotrivit acestei conceptii, divortul se pronunta prin hotarare judecatoreasca si numai daca sunt motive temeinice.

3.2.3. Conceptia mixta prin efectul vointei sotilor sau prin efectul hotararii judecatoresti._____________________________________________________________________63 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti 2003, pg. 37, 38

In aceasta conceptie se imbratiseaza ideea ca, alternativ, o teorie de mai sus constituie regula si cealalta exceptia.

4. TEMEIUL JURIDIC AL DIVORTULUIDin textul Art. 38. Cod Fam. alin. 1: " Instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cand datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila " se desprinde ideea ca pentru desfacerea casatoriei este necesar ca urmatoarele trei conditii sa fie indeplinite cumulativ:

4.1. Existenta unor motive temeinice 4.2. Motivele temeinice sa fi vatamat grav relatiile dintre soti4.3. Continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila

Ultimele doua conditii, lamuresc natura motivelor temeinice si intre ele se leaga prin conjunctia copulativa "si" de unde se poate conchide ca ideea legiuitorului a fost de a se indeplinii cumulativ cele trei conditii. De fapt in acest sens doctrina juridica este constanta, la fel si practica judiciara. De aici rezulta ca divortul nu se intemeiaza doar pe "culpa" cum s-ar putea conchide la o prima analiza, avand in vedere motivele temeinice care au afectat grav relatiile de familie. Legea prevede si situatia in care continuarea casatoriei nu mai este posibila, care nu vine sa lamureasca intensitatea vatamarii relatiilor de familie, ci "motivele temeinice", fara insa a fi in prezenta unei culpe, ci mai degraba a unei remedieri de situatii. 64

4.1. Existenta unor motive temeinice 65Fiind vorba de motive temeinice, inseamna ca divortul se va pronunta numai in cazuri justificate, nu cand este vorba de o neintelegere trecatoare dintre soti, ori cand traiul mai departe in comun al sotilor mai este posibil.Prin urmare, temeinicia motivelor de divort implica o anumita gravitate si durata a neintelegerilor dintre soti.Motivele sunt temeinice daca au vatamat grav raporturile dintre soti. Consideram ca instanta este indreptatita si datoare sa depuna staruintele necesare pentru a cunoaste realitatea motivelor de divort fara a se limita la ceea ce se invoca in actiune, care uneori sunt doar aparente si nereale. In acest scop, instanta poate sa dispuna efectuarea probelor pe care le-ar socotii necesare pentru lamurirea situatiei.Desigur, in cazul acordului sotilor nu se vor mai administra probe cu privire la temeinicia motivelor de divort.Aceasta reglementare este de natura sa apere casatoria, dar in limite rezonabile, cu inlaturarea exagerarilor de orice fel, deoarece stabilitatea casatoriei nu depinde numai de lege, ci si de alti factori extrajuridici.

4.2. Motivele temeinice sa fi vatamat grav relatiile dintre soti 66

22

Motivele de natura subiectiva sau obiectiva afirmate si dovedite in fata instantei vor constitui temei al desfacerii casatoriei numai daca s-au rasfrant asupra relatiilor dintre soti vatamandu-le grav.Precizam ca, sub aspectul solutionarii cererii de divort, intereseaza exclusiv relatiile dintre soti, de aceea eventualele discordii dintre unul dintre soti si alti membrii ai familiei, (de regula parintii celuilalt), _____________________________________________________________________64 - Marcel Ioan Rusu, Op. cit. "Procedura divortului in Dreptul Romanesc", Ed. Rosseti 2003, pg. 40 65 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 22066 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.169

in masura in care nu se regasesc si in relatia dintre soti, nu sunt relevante.

4.3. Continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila 67Instanta judecatoreasca urmeaza sa aprecieze in concret daca mentinerea casatoriei mai este posibila sau nu, tinand seama de natura si gravitatea motivelor de fapt invocate, de masura in care acestea au marcat convietuirea sotilor, erodand sau chiar distrugand liantul afectiv al relatiilor conjugale, precum si de intreg complexul de imprejurari caracterizand speta.Stabilitatea familiei nu este o chestiune care sa priveasca exclusiv sotii in cauza, de aceea instanta nu este un simplu organ de inregistrare a divortului.Cum insa trainicia relatiilor dintre soti este conditionata de o multitudine de factori extrajuridici, apararea casatoriei prin mijloace juridice nu poate fi realizata decat in limitele rezonabile, ceea ce presupune, pe deoparte:

. mentinerea casatoriei ori de cate ori neintelegerile dintre soti au caracter pasager si in mod obisnuit, fata de natura motivelor aduse in atentia judecatorului, nu altereaza iremediabil relatia cuplului conjugal.

. iar pe de alta parte, ca desfacerea casatoriei sa nu fie refuzata cand masura este in interesul unuia sau al ambilor soti.

. Verificarea cerintei in discutie este necesara inclusiv in cazul motivului de divort prevazut de Art. 38 alin.3 Cod Fam. - starea sanatatii unuia dintre soti.

5. MOTIVE DE DIVORT

5.1. Aspecte generaleDupa cum am aratat din formularea art. 38 Cod Fam. alin. 1 motivele temeinice de divort constituie una dintre conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru desfacerea casatoriei. Rezulta ca fara motive temeinice nu se poate discuta despre divort. In astfel de conditii aceste motive temeinice sunt tocmai elementele de fapt (imprejurarile din casatorie) pe care sotul reclamant le invoca prin actiunea ce o promoveaza, iar consecinta fireasca a existentei acestor motive temeinice este tocmai imposibilitatea continuarii casatoriei. 68 Fiind vorba de motive temeinice, inseamna ca divortul se va putea pronunta numai in cazuri justificate nu cand este vorba de o neintelegere trecatoare intre soti, ori cand traiul mai departe in comun al sotilor mai este posibil. 69 Cauzele concrete ale desfacerii casatoriei nu sunt individualizate in legislatia noastra; ele pot fi de natura subiectiva, fondata pe conduita culpabila a unuia sau a ambilor soti si care a condus la deteriorarea relatiilor de familie sau de natura obiectiva, neimputabile vreunuia dintre soti. 70

23

Acordul partilor pentru desfacerea casatoriei precum si cererea de divort a unui sot pe temeiuri de boala sunt apreciate de lege ca motive temeinice. 71

_____________________________________________________________________67 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.16968 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg. 15669 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 220 70 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.166 71 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg. 156

In acest sens redam un exemplu concludent:

JURISPRUDENTA 72    Rezumatul spetei: Potrivit dispozitiilor art. 38 al. 3 Codul familiei, oricare dintre soti poate cere divortul atunci cand starea sanatatii unuia face imposibila continuarea casatoriei. In speta, s-a dovedit ca parata este bolnava psihic, situatie ce face ca relatiile de familie sa nu poata fi mentinute. In consecinta, casatoria s-a desfacut datorita bolii de care sufera parata, dar pentru care nu se poate retine culpa acesteia.   Sursa primara: CURTEA DE APEL BACAU - DECIZIA CIVILA NR. 83 DIN 20 IANUARIE 1997    Sursa secundara: CURTEA DE APEL BACAU - SECTIA CIVILA

In literatura de specialitate sunt considerate ca motive temeinice de divort: 73

. parasirea nejustificata a domiciliului conjugal, precum si refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt;. infidelitatea ;. neandeplinirea indatoririlor conjugale ca urmare a unor nepotriviri de ordin fiziologic;. neintelegeri grave intre soti, manifestate prin jigniri, insulte sau prin alte manifestari violente si care au condus la deteriorarea definitiva si iremediabila a relatiilor, facand imposibila continuarea casatoriei;. existenta unei boli grave, incurabile, de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalalt sot decat dupa incheierea casatoriei, datorita acestui motiv o convietuire devenind imposibila;. rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte evidente de destramare a vietii de familie;

In ceea ce priveste motivele de divort retinem urmatoarele aspecte: 74

a. motivele de divort, pot fi considerate incalcari directe ale unor indatoriri sau obligatii spre exemplu: . nerespectarea obligatiei de a hotara de comun acord in ceea ce priveste casatoria prevazuta de Art. 26 Cod Fam.. sau pot reprezenta atitudini care incalca intr-o maniera generala aceste obligatii (ingaduinta unuia dintre soti ca parintele sau sa se implice in viata lor de familie)b. referitor la nerespectarea obligatiei de fidelitate, doctrina actuala, in special cea straina retine ca nu numai adulterul constituie motiv de divort cat si:. relatiile echivoce cu un tert pot fi injurioase pentru soti.. precum si relatiile homosexuale.c. se considera uneori motiv de divort nerespectarea obligatiei de a contribuii la cheltuielile menajului comun sau la cresterea si intretinerea copiilor desi intr-o

24

alta opinie se considera ca o asemenea atitudine nu constituie motiv de divort, deoarece exista alte sanctiuni pentru aceasta.

__________________________________________________________________________________________72 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/ 73 - A se vedea Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg. 157; si Adrian Pricopi, "Dreptul familiei", Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pg.109, 110 74 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg. 157, 158

d. nerespectarea obligatiei de coabitare prin abandonul provizoriu sau definitiv al domiciliului conjugal precum si refuzul de a intretine relatii sexuale sau excesul cert celuilalt sot au fost apreciate ca motive temeinice pentru divort.

e. de asemenea mai pot fi considerate motive de divort o serie de atitudini nelegitime si de neagreat intre soti:. indiferenta fata de celalalt sot.. Indiferenta fata de celalalt sot ce reprezinta o incalcare de obligatie de asistenta.. violentele psihice, injuriile, atitudinea ostila, prea exigenta sau dimpotriva, lipsa de comunicare, sunt considerate, pe buna drepte, incalcari ale indatoririi de respect al celuilalt sot.. acuzatiile aduse fata de terti, dezvaluirea unor indiscretii, atitudinile defaimatoare la adresa celuilalt, aduc in mod clar atingere obligatiei de solidaritate in ceea ce priveste onoarea familiei.

5.2. Cele mai importante motive de divort

A. VIOLENTA

1. CONSIDERENTE PRELIMINARIIViolenta este un adevarat flagel, este o "boala" ce afecteaza atat fizicul victimei cat si psihicul acesteia. Victimele violentei raman infirme sufleteste chiar si dupa ce actele de violenta au luat sfarsit. In unele cazuri traumele psihice generate de actele de violenta pot dura chiar toata viata, "ranile" psihice neputand fi vindecate decat cu un deosebit efort si ajutor de specialitate. Ca violenta exista, este o cetitudine, problema este ca acestui fenomen deosebit de grav ii trebuie gasita o solutie, macar de diminuare daca eradicarea sa nu este posibila, deoarece violenta a existat din cele mai vechi timpuri si din pacate, probabil, ca ea nu va inceta niciodata sa existe.

2. VIOLENTA, UNUL DIN PRINCIPALELE MOTIVE DE DIVORT

2.1. Ce este violenta si formele acesteia 75Se apreciaza ca violenta conjugala constituie "orice forma de agresiune, abuz sau intimidare dirijata impotriva unui membru al caminului conjugal" (Correctional Service Canada, 1988, pag. 3) sau "utilizarea constrangerii fizice sau emotionale asupra unui alt membru al familiei in scopul impunerii puterii si al controlului asupra acestuia." (Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, 200, pag. 4)

25

Violenta poate imbraca diverse forme:      . maltratare;      . abuz psihic;      . victimizare sexuala;      . neglijare materiala si afectiva;      . abandon;      . exploatare financiara. _____________________________________________________________________75 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg. 159

Violenta in familie nu include doar violenta fizica ci si:

      . violenta sexuala (violul marital);

      . violenta psihologica:         - santaj;         - denigrare;         - umilire;         - ignorare;         - abandon;         - izolare;

       . violenta verbala, insulta, amenintare insulta:         - amenintare;         - violenta economica (privarea partenerului de mijloace si bunuri vitale)

2.2. Victime si agresoriDupa cum am aratat dintre toate formele de violenta, una dintre cele mai grave o constituie violenta familiala. In acest caz trauma victimei este sportita de faptul ca agresorul este tocmai persoana cu care dorea sa-si imparta restul vietii, persoana ce ar fi trebuit sa o sprijine moral si sa o protejeze.Studiile efectuate arata ca, desi atat barbatii cat si femeile pot fi victimele violentei domestice, totusi in cele mai multe dintre cazurile de violenta domestica, victima era sotia.

2.3. Violenta ca motiv de divort Violenta, pe langa faptul ca distruge persoane si personalitati, constituie unul dintre cele mai intalnite motive de divort, statisticile aratand ca violenta este intalnita la aproape jumatate din numarul divorturilor.

Astfel:

26

Violenta, ca motiv de divort este perceputa in mod diferit de catre instantele de judecata.

JURISPRUDENTA 76   Astfel, o decizie a Curtii Supreme de Justitie din 1978 apreciaza: "un act singular de lovire nu este de natura sa justifice respingerea actiunii de divort in cazul in care se _____________________________________________________________________76 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg. 164

face dovada certa ca intre soti a existat o atmosfera, avand caracter de continuitate, de scandaluri si certuri, toate provocate de parat".   (Curtea Suprema de Justitie, fost T.S., sectia civila, dec. nr. 766 din 11 Mai 1987)

JURISPRUDENTA 77   In cazul in care din probele administrate rezulta ca intreruperea convietuirii dintre soti a fost determinata de comportarea violenta a sotului care isi lovea sotia, o insulta, provoca certuri si intretinea legaturi extraconjugale, faptul acesteia de a-i adresa cuvinte jignitoare nu poate fi calificat altfel decat ca o reactie fireasca si care nu este de natura sa justifice retinerea unei culpe concurente in desfacerea casatoriei. In speta, prima instanta a pronuntat divortul din vina ambilor soti, dar sentinta a fost modificata in recurs, declarandu-se desfacuta casatoria din vina exclusiva a sotului parat.    Sursa primara: Tribunalul municipiului Bucuresti, Sectia III-a civila, decizia nr.483/1991    Sursa secundara: IOAN MIHUTA

2.4. Efectele violentei conjugale asupra copiilorDe asemenea un alt motiv pentru care violenta conjugala trebuie oprita, este ca ea nu afecteaza doar pe sotul agresat, ci si pe copii sotilor.Este cunoscut faptul ca un rol major in dezvoltarea personalitatii fiintei umane este mediul familial, ori cum oare se poate dezvolta un copil ai carui parinti intreprind acte de violenta ? Copilul este o victima "indirecta" a violentei domestice (nu ne referim la cazurile incalificabile cand insasi copii sunt agresati), micul univers al copilului se clatina, totul devine neclar pentru el, uneori chiar simtindu-se responsabil de neantelegerile familiale.Certurile si bataile din familie se rasfrang asupra copilului in nenumararte moduri, in multe cazuri traumele acestuia imbraca urmatoarele forme:. note scazute la scoala. interiorizare exagerata. comportament delicvent. insomnii, cosmaruri. consum de alcool sau droguri. comportament agresiv. depresii. anxietate

Acestea sunt doar cateva dintre modificarile de personalitate ce pot intervenii in structura psihica a copilului.Copilul este o victima in acest caz, el nu trbuie supus unei asemenea presiuni psihice. El trebuie ajutat, protejat, inteles si cel mai important, iubit.

27

2.5. Sanctionarea violentei Un fenomen atat de grav cum este violenta nu putea fi lasat fara a fi incriminat. In legislatia romana, violenta se sanctioneaza contraventional sau penal:

_____________________________________________________________________77 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/

. Astfel

Art. 180 (lovirea sau alte violente) din Codul Penal mentioneaza: Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoarea de la o luna la 3 luni sau cu amenda;Faptele prevazute la alin.1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 1 an sau cu amenda;Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.Faptele prevazute la alin.3 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoarea de la 1 la 2 ani sau cu amenda.Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 2 si 4, actiunea penala se pune in miscare din oficiu.Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producadu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.

. Art. 181 din Codul Penal Roman (vatamarea corporala) :Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.Fapta prevazuta la alin.1 savarsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 2 actiunea penala se pune in miscare din oficiu.Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producadu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.

28

B. DESPARTIREA IN FAPT A SOTILOR, PRECUM SI REFUZUL NEJUSTIFICAT AL UNUIA DINTRE EI DE A LOCUII IMPREUNA CU CELALALT

In principiu sotii trebuie sa locuiasca impreuna, traiul in comun fiind esential atat pentru o casatorie normala, cat si pentru posibilitatea ca sotii sa-si poata indeplini in

mod corespunzator obligatiiile ce decurg din casatorie (obligatia de sprijin moral, obligatia de indeplinire a indatoririlor conjugale e.t.c.).In acest sens, in doctrina parerile sunt impartite, existand opinii conform carora despartirea in fapt a sotilor nu constituie motiv de divort, dar si opinii ce apreciaza ca aceasta separatie constituie un important motiv de divort, daca a durat un timp suficient de lung si daca a fost provocata de ambii soti sau de sotul parat. 78

JURISPRUDENTA 79   "Despartirea in fapt a sotilor, timp indelungat, poate constitui temei de divort, dar numai daca, in raport cu imprejurarile cauzei, stabilite pe baza de probe, instanta este in masura sa-si formeze convingerea ca despartirea constituie o situatie ireversibila si ca o continuare a casatoriei nu mai este posibila.   Sub acest aspect, trebuie sa se analizeze si sa se cerceteze cauzele reale ale despartirii in fata a sotilor, pentru a se putea stabilii care dintre ei este vinovat de destramarea raporturilor de familie, deoarece in masura in care s-ar stabilii culpa exclusiva a reclamantului, actiunea de divort nu ar putea fi atinsa."(    C.S.J., fost T.S., sectia civila, dec. nr. 643/1978   In Revista Romana de Drept, nr.10/1978, pag. 53.)

Fiind vorba de refuzul nejustificat de a locui impreuna, nu ne referim la situatiile in care sotii locuiesc separat din cauza unor motive temeinice, cum ar fi de exemplu serviciul unuia dintre ei.Trebuie mentionat ca refuzul nejustificat de a locui impreuna (ce poate imbraca forma abandonului ) cat si alungarea unuia dintre soti din domiciliul conjugal, sunt pedepsite dupa caz administrativ, civil sau penal: 80

. Codul penal prevede in Art. 305 lit.a, ca savarseste infractiunea de abandon de familie, si acela care alunga pe o persoana fata de care are obligatia de intretinere, expunand-o la suferinte fizice sau morale.

. Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru stabilirea si sanctionarea unor contraventii privind regulile de convietuire sociala, ordinea si linistea publica (republicata), ulterior modificata, prevede, la Art.2 pct.23, ca este contraventie daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiune alungarea din locuinta comuna a sotului sau a sotiei, a copiilor, precum si a oricaror alte persoane aflate in intretinere. S-a decis ca un sot nu poate cere evacuarea celuilalt sot pentru comportarea sa.

C. INFIDELITATEA SAU INCALCAREA DE CATRE UNUL DINTRE SOTI A OBLIGATIEI DE A NU INTRETINE RELATII SEXUALE IN AFARA CASATORIEI

29

_____________________________________________________________________

78 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg. 155 79 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg.18080 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg . 42

Familia a constituit si va constitui in istoria omenirii unul dintre cei mai importanti factori pentru formarea si dezvoltarea personalitatii umane.81Casatoria trebuie respectata si pretuita. Insa, uneori, fiind inconjurati de o lume a tentatiilor, pe fondul unor neantelegeri dintre soti sau a unor schimbari majore in viata unui cuplu de natura sa provoace dezechilibre grave, sau pur si simplu din monotonie anumite persoane inteleg sa-si gaseasca "alinarea" in bratele altei persoane decat cele ale sotului su ale sotiei.Ce anume ii face pe anumiti oameni sa fie infideli, este o intrbare ce a format obiectul multor tratate de specialitate. Raspunsul variaza de la caz la caz, datorita unicitatii fiintei umane, neexistand o regula general valabila.

Exista o multitudine de factori de natura psihologica, sociala sau morala care pot sa stea la luarea deciziei de a insela. Pot fi date ca exemple in acest sens: . necomunicarea dintre parteneri;. sentimentul de frustrare provocat de neglijarea unui sot de catre celalalt;. nevoia anumitor persoane de a-si demonstra ca pot fi inca atragatoare;. mediu familial din copilarie; . consumul de alcool sau droguri;. o viata sexuala nemultumitoare, ii poate face pe anumiti oameni, care in loc sa discute cu partenerul despre problemele sau dorintele sale , aleg infidelitatea;

Desigur ca nu toate cuplurile ce se confrunta cu problemele aratate mai sus aleg sa-si insele partenerii, dupa cum, de asemenea pot exista si alte motive pentru care unii dintre oameni aleg sa insele, in locul incercarii de salvare a mariajului iar atunci cind acesta nu mai e posibil a divortului.Trebuie mentionat ca infidelitatea sau incalcarea de catre unul din soti a obligatiei de a nu intretine relatii sexuale in afara casatoriei, constituie atat un motiv de divort cat si o infractiune, articolele 303 , 304 Cod Penal incriminand infractiunile de bigamie si adulter.

Art. 303 Cod penal:"Incheierea unei casatorii de catre o persoana casatorita se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoana pe care o stie casatorita se pedepseste cu inchisoarea dela 6 luni la 3 ani. Faptele prevazute in prezentul articol nu se sanctioneaza daca prima sau cea de-a doua casatorie este declarata nula pentru alt motiv decat bigamia."Bigamia , in viitorul cod penal va face parte din delicte si totodata va fi sanctionata mult mai usor, respectiv:. pentru alin. 1 pedeapsa va fi inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau zile-amenda,. iar pentru alin. 2 inchisoarea de la o luna la 6 luni sau zile-amenda.

Art. 304 Cod penal:

30

"Fapta persoanei casatorite de a avea relatii sexuale afara de casatorie se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a sotului nevinovat. Sotul nevinovat poate cere oricand incetarea urmaririi penale sau a procesului penal, iar dupa ramanerea definitiva a hotararii, inceterea executarii pedepsei.Proba adulterului se poate face numai prin procesul- verbal de constatare a infractiunii flagrante sau prin scrisori care emana de la sotul vinovat. Urmarirea sau procesul penal _____________________________________________________________________81 - Valerica Lazar si Ilie Pascu, Op. cit. "Drept penal Partea speciala " , Ed. Lumina Lex , Bucuresti 2003, pg. 544

inceteaza si in caz de moarte a sotului care a facut plangerea, precum si in caz de anulare a casatoriei sotului vinovat. Urmarirea penala nu poate incepe daca fapta a fost comisa dupa indemnul sau incurajarea celuilalt sot, sau daca viata conjugala era intrerupta in fapt sau daca sotii traiau despartiti."Foarte important de mentionat este faptul ca adulterul nu va mai fi incriminat de viitorul Cod penal.

D. CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL

Desi consumat inca din vechime si chiar considerat de catre unii "un prieten" sau un misloc de destindere, consumul excesiv de alcool, este un dusman periculos ce ataca atunci cand te astepti cel mai putin.Consumul excesiv de alcool este considerat un motiv temeinic de divort, cu atat mai mult cu cat el este insotit de cele mai multe ori de acte de violenta indreptate impotriva sotului, cat si de numeroase modificari ale psihicului persoanei ce il consuma.Daca in cantitati mici, si consumat foarte rar, alcoolul nu afecteaza persoana, consumul exagerat de alcool produce adevarate drame . Pe langa afectiunile specifice, datorate alcoolului, acesta afecteaza si personalitatea consumatorului, putandu-se produce urmatoarele consecinte: . parasirea familiei. pierderea locului de munca. irtabilitate si acte de violenta . labilitate psihica. depresie

1. Intoxicatia acuta cu alcool 82Considerata forma cea mai nevinovata a lasitatii si forma cea mai lasa a curajului, betia acuta parcurge mai multe faze, in functie de valoarea alcoolemiei astfel : (Porot citat de Gorgos) . alcoolemie sub 0,5 %- betia infractilictica. alcoolemie intre 0,5-1,5% - betia usoara . alcoolemie intre 1,5-2,5% - betia propriu-zisa. alcoolemiea peste 2,5% - betia grava sau faza de comaRelatia dintre gradul de alcoolemie si manifestarile constatate la consumatorul sporadic si respectiv, cronic de alcool (preluare din Cecil - Esentialul in medicina, Editura M.A.S.T. Bucuresti, 1999)

ALCOLEMIE % CONSUMATOR SPORADIC

CONSUMATOR CRONIC

31

0,5 euforie ____

0,75 exuberant, bine dispus

____

1 absenta coordonarii semne minime

1,25-1,5 comportament necontrolat

stare euforica, cu inceput de lipsa de coordonare

2-2,5 letargie necesita efort pentru mentinerea controlului

3-3,5 coma ameteala,incetinire

>5 +/ - deces coma

2. Intoxicatia cronica, cu alcool 83Consumul frecvent de alcool etilic determina initial obisnuinta si ulterior toxicomanie.Intoxicatia cronica se realizeaza numai prin administrare repetata, astfel "poti devenii alcoolic fara sa fi fost beat niciodata". (Marchand citat de Belis)Fazele prin care un "bautor excesiv ocazional" devine un bautor periodic sunt urmatoarele:

FAZE PERIOADA DE TIMP

MANIFESTARI

Faza prealcoolica Instalarea dureaza intre 2-3 luni si 4 ani

Individul cauta diverse motive pentru a consuma alcool Toleranta sa fata de alcool creste

Faza de alcoolizare 6 luni si 4 ani

Individul consuma bauturi alcoolice in secret In aceasta perioada debuteaza si conflicte in sfera relatiilor socio-profesionale

Faza de alcoolism cronic

Peste 4 ani

Necesitatea fizicade a consuma alcool Conflictele la locul de munca si cele familiale devin frecvente In timp individul devine gelos, isi neglijaza aspectul,

Scade capacitatea sexuala

Faza de alcoolemie Un numar mai mare de ani

Se caracterizeaza prin consumul matinal de alcool si o stare de ebrietate cvasi-

32

permanenta Tulburarile psihice se amplifica evoluand spre psihoze alcoolice

_____________________________________________________________________82 - Valentin Iftenie, Op. cit. "Medicina Legala", Ed. Stiintelor medicale" 2004 pg.289, 290, 29283 - Valentin Iftenie, Op. cit. "Medicina Legala", Ed. Stiintelor medicale" 2004 pg.292, 293

Desi am tratat separat cateva din cele mai importante motive de divort ce duc la imposibilitatea continuarii casatoriei trebuie sa facem precizarea ca de cele mai multe ori exista o interdependenta stransa intre motivele de divort, unul generandu-l pe celalalt, astfel: 84

33

_____________________________________________________________________

84 - Maria Voinea, Op. cit. "Sociologia familiei", Bucuresti, 1993, pg. 83

6. DESFACEREA CASATORIEI PRIN ACORDUL SOTILOR

Dupa cum am aratat acordul sotilor pentru desfacerea casatoriei este apreciat de lege ca motiv temeinic de divort.

34

Conform Art. 38 alin. 2 Cod Fam. divortul poate fi pronuntat pe baza acordului sotilor daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

6.1. Pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei.6.2. Sa nu existe copii minori rezultati din casatorie.6.3. La aceste cerinte exprese se adauga una subanteleasa, cea a consimtamantului valabil exprimat al sotilor.85

6.1. Pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei.(Art. 38 alin. 2 lit.a Cod Fam.)Chiar daca divortul este pronuntat pe baza acordului sotilor, legiuitorul in incercarea de a proteja familia si de a evita divorturi ce ar putea fi regretate ulterior a considerat, dupa cum am aratat, ca pentru divortul prin acordul sotilor sunt necesare indeplinirea anumitor conditii, una dintre ele fiind trecerea unui termen de cel putin un an de la data incheierii casatoriei.Considerentele ce stau la baza acestui termen sunt lesne de inteles, respectiv posibilitatea sotilor, recent casatoriti de a incerca sa depaseasca problemele ivite in viata de cuplu, de a se cunoaste pe ei, nu priviti individual, ci ca pe o familie, iar cum toate acestea necesita un anumit timp, se considera ca termenul, este satisfacator in aceasta privinta.Desigur ca atunci cand continuarea casatoriei nu mai este posibila, chiar daca sotii nu sunt casatoriti de cel putin un an, se poate opta pentru divortul la cererea unuia dintre soti, acesta trebuind sa demonstreze temeinicia motivelor ce au vatamat grav relatiile dintre ei.Revenind la termenul de cel putin un an de la data incheierii casatoriei, este de observat ca de vreme ce acesta se verifica in raport de data cererii de divort, acordul sotilor poate fi anterior implinirii lui, dar este inapt de a produce efecte juridice mai inainte de expirarea termenului de reflectie; cererea prematura formulata urmeaza a fi respinsa de instanta.86Termenul de un an nu este considerat nici de prescriptie nici de decadere, el se va calcula pe zile intregi. Ziua de incheiere a casatoriei nu intra in calcul, dar ziua de implinire intra in calcul, insa termenul se socoteste implinit dupa trecerea acelei zile. La calculul termenului nu se tine seama de ziua complimentata a anilor bisecti. Zilele de sarbatori legale intra in calcul. 87

6.2. Sa nu existe copii minori rezultati din casatorie. (Art. 38 alin.2 lit.b Cod Fam.)Aceasta cerinta trebuie inteleasa in sensul ca nu trebuie sa existe copii minori rezultati din casatoria sotilor care cer divortul, nu conteza daca unul dintre soti sau amandoi au copii minori rezultati dintr-o alta casatorie anterioara, sau daca unul dintre soti a adoptat un copil minor. In schimb daca ambii soti au adoptat un copil minor sau daca unul dintre ei a adoptat copilul minor al celuilalt sot, acestia nu vor putea cere divortul prin consimtamant, cat timp respectivul copil este minor.

__________________________________________________________________________________________85 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.17086 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg. 17087 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 216

In ceea ce priveste cerinta inexistentei copiilor minori rezultati din casatorie, se impun urmatoarele precizari:

6.2.1. Fiica minora a sotilor, casatorita inaintea implinirii majoratului

35

In aceasta situatie, cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea parintilor, de a cere divortul prin consimtamant mutual, in literatura de specialitate intalnim doua opinii:. Intr-o prima opinie, cea a domnului Filipescu, se sustine ca, deplina capacitate de exercitiu (dobandita de fiica minora prin casatorie) nu este acelasi lucru cu majoratul, desii in majoritatea cazurilor se suprapun. 88

. In sens contrar intalnim opinia domnului Emese Florian care sustine: "Cat priveste fiica minora a sotilor, casatorita inainte de implinirea varstei majoratului (Art.4 alin.2 Cod Fam.), ea dobandeste capacitate deplina de exercitiu prin efectul incheierii casatoriei (Art.8 alin.3 din Decretul nr.31 - 1954), astfel ca drepturile si indatoririle parintesti, privitoare la persoana sa si la bunurile sale se sting. In consecinta, divortul prin consimtamantul parintilor minorei casatorite este admisibil. In deslusirea intelesului dispozitiei amintite (Art 38. C. fam.) trebuie sa pornim de la scopul urmarit de legiuitor, anume ocrotirea intereselor acelor copii fata de care parintii, ca titulari ai ocrotirii parintesti au o seama de indatoriri. Ocrotirea parinteasca se stinge insa prin casatoria fiicei minore care dobandeste astfel capacitate deplina de exercitiu, desi starea sa de minoritate va lua sfarsit abia la implinirea varstei de 18 ani; prin urmare, ratiunile care opresc divortul consensual al parintilor nu mai subzista. Imprumutand un procedeu matematic, demonstratia va fi mai convingatoare: Sa presupunem ca nu concluzia noastra este adevarata, deci parintii minorei casatorite nu au acces la divortul prin consimtamant mutual; insa ei pot solicita si obtine divortul in maniera "clasica", la cererea unuia dintre ei. Unele din consecintele desfacerii casatoriei ar fi insa inacceptabile respectiv ori de cate ori din casatoria sotilor aflati in divort au rezultat copii minori, la data desfacerii casatoriei instanta este obligata, chiar in lipsa cererii exprese a parintilor, sa dispuna cu privire la incredintarea minorilor unuia dintre parinti sau unei terte persoane. Fiica minora casatorita ar urma sa fie incredintata unuia dintre parinti, ceea ce este inadmisibil, fiindca dobandind capacitate deplina de exercitiu, ocrotirea parinteasca a minorei si-a pierdut ratiunea de a mai fi, cu atat mai mult cu cat ea beneficiaza de asistenta morala si materiala a sotului sau. Rezultatul este fals pentru ca premisa a fost gresita." 89

6.2.2. Sanctiunea decaderii din drepturile parintesti 90Aceasta sanctiune a unuia sau ambilor parinti, pronuntata in conditiile Art. 109 Cod Fam. pentru punerea in primejdie a sanatatii sau dezvoltarii fizice a copilului prin felul in care sunt exercitate drepturile parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte, ori printr-o educatie straina de valorile ordinii de drept si ale moralei, nu permite analogia cu situatia sotilor fara copii minori. Prin efectul acestei masuri punitive drepturile si indatoririle parintesti sunt suspendate - asadar, ele nu sunt irevocabil retrase, instanta fiind indreptatita sa decida redarea drepturilor parintesti daca imprejurarile care au justificat decaderea au incetat(Art. 112 Cod Fam.) - nu insa si drepturile copilului fata de parintele sau fiindca sanc-_____________________________________________________________________88 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 21689 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.171 90 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.171, 172

-tiunea nu se poate intoarce impotriva sa, ceea ce inseamna ca obligatiile parintesti corelative drepturilor copilului raman in fiinta (Art. 110 Cod Fam.).

36

6.2.3. Copilul conceput dar nenascut 91In acest caz redam o opinie extrem de interesanta a domnului Emese Florian: Se pune problema daca legiuitorul, stabilind cerinta ca sotii sa nu aiba copii minori, a avut in vedere si copilul conceput dar nenascut. Daca tinem seama de ratiunile cerintei, precum si de cele stipulate prin Art. 7 alin.2 din decretul nr.31/1954 (anume ca drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca se naste viu), am fi inclinati sa raspundem afirmativ. Sa observam totusi ca dobandirea anticipata al capacitatii de folosinta este conditionata, ea este recunoscuta numai copilului care se va naste viu (viabil sau nu) deci solutia de respingere a cererii de divort, motivata prin evenimentul viitor si incert ar fi amendabila. Pe de alta parte promovarea practica a ideii, privind inadmisibilitatea cererii de divort consensual ar intampina serioase dificultati. Ar fi nerealist sa ne asteptam ca sotii care au convenit asupra desfacerii casatoriei sa faca marturisirea "impedimentului" la divort, iar daca instanta ar da curs cererii lor, hotararea de divort pronuntata in conditiile Art. 38 alin.2 Cod Fam. este, in ceea ce priveste desfacerea casatoriei, definitive si irevocabila, si de asemenea sustrasa caii extraordinare de atac (Art. 619 alin.4 si 5 Cod Proc. Civ.) asa incat nasterea copilului survenita oricat de curand dupa pronuntarea divortului, in lipsa mijloacelor procesuale, nu poate atrage reformarea sau retractarea hotararii instantei.

6.3. Consimtamantul liber al sotilor Desi nu este prevazuta in mod explicit printre cerintele divortului prin consimtamant mutual, existenta si caracterul liber neviciat al consimtamantului sotilor, in sensul desfacerii casatoriei este subanteleasa; de fapt, existenta acordului acestora este premisa declansarii si conditia finalizarii procedurii judiciare.92 In cazul divortului prin acord, presedintele instantei dupa ce primeste cererea de divort , verifica existenta conimntamantului liber al sotiilor si fixeaza un termen de doua luni in sedinta publica. Daca la implinirea acestui termen sotii staruie cu privire la desfacerea casatoriei, instanta va trece la judecarea cererii fara a administra probe privind motivele de divort, si fara a pronunta divortul din vina vreunuia dintre soti. Impacarea partilor stinge actiunea de divort. Hotarare cu privire la divort este definitiva si irevocabila, neputand fi atacata prin apel sau recurs.

7. ROLUL CULPEI IN PROCESUL DE DIVORT

7.2.1. Pensia de intretinere: 93Art. 41. alin.4 Cod Fam. subliniaza ca sotul care este vinovat de desfacerea casatoriei poate primii pensia din partea celuilalt sot numai in decurs de un an de la data desfacerii casatoriei, in timp ce dreptul la intretinere al sotului nevinovat nu are nici o limitare in timp;

_____________________________________________________________________91 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.17292 - Emese Florian, Op. cit. "Dreptul Familiei" , Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003, pg.172 93 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg.153

7.2.2. Culpa exclusiva a sotului reclamant: 94

37

Art. 617 alin.1 Cod Proc. Civ. se refera la culpa exclusiva a sotului reclamant. Sotul caruia ii sunt imputabile motivele de divort, poate cere divortul, dar cererea sa se va respinge si doar daca din probatorii ar rezulta culpa ambilor soti mai poate sa obtina desfacerea casatoriei;

JURISPRUDENTA 95    Instanta nu poate dispune desfacerea casatoriei decat numai daca din probele administrate rezulta ca relatiile dintre soti sant atat de grav si iremediabil vatamate incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru sotul care a cerut desfacerea ei (art. 38 Codul familiei). Divortul nu se poate dispune insa atunci cand deteriorarea relatiilor dintre soti s-a produs din vina exclusiva a reclamantului, care deci nu poate sa invoce in sustinerea actiunii propria sa culpa. In speta, din materialul probator a rezultat ca in timpul casatoriei reclamantul obisnuia sa consume in mod exagerat bauturi alcoolice, avea o comportare violenta fata de sotia parata si intretinea legaturi extraconjugale cu o alta femeie, ceea ce a dus la despartirea in fapt (in anul 1985). Dupa aceea reclamantul a intrat in relatii de concubinaj cu alta femeie, situatie datorita careia incercarile paratei de a relua convietuirea cu reclamantul nu au reusit. Toate aceste imprejurari fac dovada certa ca reclamantul are culpa exclusiva in destramarea relatiilor de familie, asa ca actiunea sa de divort a fost respinsa de prima instanta, iar recursul sau a fost respins ca nefondat. S-a considerat in acest sens ca motivele invocate de reclamant in recurs si anume parasirea nejustificata a domiciliului conjugal de catre parata si refuzul ei de a relua convietuirea, precum si existenta unor neantelegeri anterioare despartirii in fapt generate de incidente legate de educatia copiilor si de casatoria fiicei lor, nu-si gasesc suport convingator in probele administrate.       Sursa primara: Tribunalul municipiului Bucuresti, Sectia IV-a civila, decizia nr. 437/1991       Sursa secundara: IOAN MIHUTA

7.2.3. Incredintarea copiilor minori: 96La incredintarea copiilor minori, instanta judecatoreasca va hotara caruia dintre parintii ii vor fi incredintati copiii minori, dupa ascultarea parintiilor, a Autoritatii Tutelare si tinand seama de interesele copiilor, pe care de asemenea ii va asculta daca au implinit varsta de 10 ani (Art. 42 Cod Fam.).Unul din factorii importanti in functie de care se va stabilii incredintarea copiilor minori, in functie de interesul acestora, este si culpa ce revine fiecaruia dintre soti, la desfacerea casatoriei. Se spune totusi ca "un sot rau impotriva caruia s-a pronunta divortul nu este neparat un parinte rau".

JURISPRUDENTA 97   Odata cu pronuntarea divortului, instanta va hotari caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii, tinand seama de interesele acestora (art. 42 alin. 1 Codul familiei). Prin urmare, chiar daca divortul s-a pronuntat din vina exclusiva a sotiei parate, copiii ii vor putea fi incredintati spre crestere si educare in cazul in care instanta va aprecia, pe baza de probe, ca luarea acestei masuri este in interesul minorilor. _____________________________________________________________________94 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg.15395 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/96 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", 97 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/

38

   Sursa primara: Tribunalul municipiului Bucuresti, Sectia III-a civila, decizia nr. 73/1991      Sursa secundara: IOAN MIHUTA

7.2.4. Revocarea liberalitatilor:98Donatiile facute intre soti in timpul casatoriei sunt revocabile, potrivit art.937 C. civ. Donatiile pe care sotii si le-au facut inainte de incheierea casatoriei sunt revocabile in conditiile dreptului comun (art.829,831 siurm. C. civ)In aceasta situatie hotararea de divort care ar indica vina unuia dintre soti ar putea constitui un mijloc de proba pentru dovedirea ingratitudinii.

7.2.5. Beneficiul contractului de inchiriere privitor la locuinta comuna: 99In situatia in care sotii nu au copii si nici nu au cazut de acord cu privire la beneficiul contractului de inchiriere privind locuinta comuna, acesta era acordat "sotului care a obtinut divortul" (art.12 alin.1. Legea nr. 5din 1973). Legea nr.114/1996, ulterior modificata, a abrogat Legea nr. 5/1973, cu exceptia unor dispozitii privind stabilirea si plata chiriei, mentinute temporar, dar prevede, aceeasi solutie pentru acordarea locuintei.

JURISPRUDENTA100   In speta, privitor la rezolvarea problemei locative, solutia de atribuire a beneficiului contractului de inchiriere catre reclamanta este corecta, in favoarea acesteia pledand mai multe criterii de preferinte. Astfel, este de aratat ca paratul are asigurate conditii de locuit in familia parintilor sai, care detin in proprietate o locuinta compusa din 4 camere si dependinte, chiar daca asupra uneia dintre incaperi vanzatorul si-a rezervat un drept de uzufruct viager. In acelasi timp, insa, nu poate fi neglijat nici faptul ca sotul are o culpa mai grava in destramarea relatiilor de familie, constand in maltratarea sotiei si izgonirea acesteia din domiciliul conjugal, ceea ce face ca reclamanta, mai putin vinovata de pronuntarea divortului, sa apara ca mai indreptatita la atribuirea beneficiului contractului de inchiriere.      Sursa primara: Curtea Suprema de Justitie, in compunerea prevazuta de art. 39 alin. 2 si 3 din Legea pentru organizarea judecatoreasca nr. 58/1968, decizia nr. 15 din 10 februarie 1993      Sursa secundara: CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

7.2.6. Efectele moral-educative:101Si sub acest aspect, culpa unuia dintre soti intr-un proces de divort, are rolul ei. Atunci cand in cuprinsul unei hotarari de divort se retine in mod special, culpa unui sot, aceasta exprima, de fapt, si pozitia societatii, a celor ce-l inconjoara, fata de sotul respectiv, el fiind practic ceea ce se numeste un "exemplu negativ".Mai mult, cand exista copii, pentru pozitia acestora in viitor, fata de parinte si culpa in destramarea unui camin are un rol important si deseori de natura afectiva, copilul nu uita usor acest lucru, care nu se sterge niciodata.

_____________________________________________________________________98 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 22599 - Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Op. cit. "Tratat de Dreptul Familiei", Ed. All Beck, 2002, pg. 225100 - Informatie preluata de pe pagina de internet http://domino2.kappa.ro/mj/jurispru.nsf/101 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase si de drept comparat", Ed. A92, pg.154

39

CAPITOLUL III.MOTIVELE DE DIVORT IN VIITOAREA

REGLEMENTARE

40

SECTIUNEA I.NECESITATEA SI AVANTAJELE ELABORARII UNUI NOU COD AL FAMILIEI

Orice societate umana este supusa schimbarii , schimbare ce modifica atat mentalitatea umana de a percepe lucrurile ce o inconjuara, cat si realitatiile existente in respectiva perioada de timp.In incercarea de a tine pasul cu necesitatile momentului atat de evidente in ultimul timp cat si de armonizare a legilor noastre cu cele ale Uniunii Europene, se impunea adoptarea unei noi legislatii in domeniul dreptului familiei (Codul familiei fiind elaborat si promulgat in 1954).Dintre proiectele ce au fost elaborate in acest scop, in prezent se mentine, unul dintre ele, ce se pare ca a raspuns cel mai bine cerintelor actualului context, tendintele inovatoare ale acestuia fiind evidente.

SECTIUNEA II.MOTIVELE DE DIVORT PRIVITE PRIN PRISMA VIITOAREI REGLEMENTARI

Conform proiectului Codului familiei dispozitiile ce privesc familia, urmeaza a fi reintroduse in Codul Civil, acestea regasindu-se in Cartea ce poarta denumirea "Familia" si care este structurata pe cinci titluri:

. Titlul I: "Dispozitii generale"

. Titlul II: "Casatoria"

. Titlul III: "Rudenia"

. Titlul IV: "Responsabilitatea parinteasca"

. Titlul V: "Obligatia de intretinere"

Motivele de divort sunt prevazute in proiectul Codului familiei in capitolul VI: "Desfacerea casatoriei, sectiunea 1: "Cazurile de divort".

Conform viitoarei reglementari a dreptului familiei, divortul se va putea pronunta:

. Prin acordul sotilor ce se va putea realiza:- fie la cererea ambilor soti;- fie la cererea unui dintre soti si acceptata de celalalt sot.

. Atunci cand datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila

. Cand unul dintre soti a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 5 ani.

. La cererea unui dintre soti care nu mai doreste indiferent de motiv continuarea casatoriei. . In urma cererii oricaruia dintre soti, daca starea sanatatii unuia dintre ei face imposibila continuarea casatoriei.

1. Divortul prin acordul sotilor.

41

Divortul prin acordul sotilor, imbraca 2 forme:

1.1. la cererea ambilor soti. 1.2. la cererea unui sot, acceptata de celalalt sot.

1.1. la cererea ambilor soti. In cazul divortului facut la cererea ambilor soti nu se vor mai mentine conditiile privitoare la: durata casatoriei si a neexistentei copiilor minori."Acesta va putea fi pronuntat indiferent de data incheierii casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.In acest caz, instanta va verifica numai existenta consimtamantului liber si neviciat al sotilor si va pronunta divortul fara a mai stabili culpa sotilor.In toate cazurile, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.Divortul prin acord insa nu va putea fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie."

1.2. la cererea unui sot, acceptata de celalalt sot. "Oricare dintre soti, va putea cere divortul, daca din motive temeinice, continuarea casatoriei a devenit imposibila.Daca celalalt sot recunoaste faptele care au dus la destramarea vietii conjugale, instanta va admite cererea fara a cerceta temeinicia motivelor de divort si fara a se pronunta asupra culpei dintre soti.Declaratiile facute de soti nu vor putea fi folosite ca mijloc de proba in nici o alta actiune in justitie."

2. Divortul din culpa sotilor. Atunci cand datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila se poate pronunta divortul daca instanta stabileste cupla sotului parat in destramarea casatoriei."Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta vina amandurora, instanta poate pronunta divortul din culpa comuna a sotilor, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort."De asemenea, "divortul poate fi cerut de un sot, atunci cand celalalt sot a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 5 ani.In acest caz, divortul se pronunta din culpa acestuia din urma."

3. Divortul la cererea unilaterala a unui dintre soti. Se da posibilitatea ca divortul sa poata fi pronuntat din culpa sotului reclamant, fapt ce nu a mai fost intalnit pana acum in legislatia romana."In cazul in care indiferent de motiv, unul dintre soti nu mai doreste continuarea casatoriei, el va obtine divortul insa numai daca au trecut cel putin 6 luni de la incheierea casatoriei.Divortul pronuntandu-se din vina exclusiva a reclamantului.Daca, insa, sotul "parat" declara ca este de acord cu divortul se vor aplica dispozitiile privitoare la divortul prin consimtamant."De remarcat la aceasta modalitate de divort este ca nu se mai pune accentul pe motivele de divort, lucru ce reiese din formularea: "indiferent de motive". In schimb exista conditia sa fi trecut cel putin 6 luni de la casatorie.

42

4. Divortul va putea fi cerut de oricare dintre soti daca starea sanatatii unuiadintre ei face imposibila continuarea casatoriei. "In acest caz instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.Instanta va putea desface casatoria datorita starii sanatatii sotului parat, numai daca divortul nu ar produce pentru acesta consecinte deosebit de grave care sa justifice mentinerea casatoriei."

43

CAPITOLUL IV.MOTIVELE DE DIVORT IN DREPTUL CRESTIN-

ORTODOX

SECTIUNEA I.DIVORTUL IN BISERICA CRESTIN - ORTODOXA

44

Ideea de iubire, intelegere si armonie atat in viata de zi cu zi cat si in viata de familie a fost propavaduita de biserica din cele mai vechi timpuri.Casatoria este considerata de catre Biserica Crestin -Ortodoxa o taina, o legatura sfanta ce trebuie sa dureze pe tot timpul vietii sotilor.Dar ce se intampla atunci cand casatoria este vadit compromisa, traiul in comun al sotilor devenind un adevarat calvar, mariajul provocand mai multe suferinte decat bucurii? Chiar daca nu incurajeaza divortul, Biserica Ortodoxa, in astfel de situatii exceptionale si decat pentru anumite motive pe care le vom prezenta ulterior, permite sotilor sa se desparta.Din punct de vedere canonic, casatoria fiind o uniune in fata Domnului, nu putea fi desfacuta decat prin moarte, sau in caz de adulter. Ulterior biserica a permis divortul si pentru alte cauze, atat din dorinta de fi in armonie cu legile statului, dar si din considerentul ca anumite motive sunt asimilate cu moartea persoanei.In legatura cu cele mentionate Biserica Ortodoxa, admite urmatoarele categorii de motive de divort: 102

. motive care provoaca moartea religioasa cum ar fi:- apostazia,- erezia - tinerea in brate la botez a propriului copil;

. motive care provoaca moartea morala, care sunt:- alienatia mintala incurabila,- crima,- avortul,- atentatul la viata sotului,- osanda grava din partea duhovnicului, care se da pentru pacate foarte grele, cum sunt cele "strigatoare la cer" - adulterul, boala venerica, silirea la acte imorale, refuzul convietuirii conjugale si parasirea domiciliului;

. motive care provoaca moartea fizica partiala: - neputinta indeplinirii indatoririlor conjugale sau impotenta, - boala grava incurabila si contagioasa (lepra, sida);

. motive mai importante care provoaca moartea civila: - declararea unui sot ca a disparut,- anularea unei casatorii prin hotarare judecatoreasca, - calugarirea - si alegerea ca episcop.

__________________________________________________________________________________________102 - A se vedea Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg.278 si I. N. Floca, Op. cit., pg. 103

SECTIUNEA II.MOTIVE CANONICE DE DIVORT

45

Prezentarea a catorva dintre motivele de divort, recunoscute de Biserica Crestin - Ortodoxa fie ca acestea au fost acceptate din totdeauna de biserica, fie ca din anumite considerente aceasta le-a acceptat ulterior, ne permite sa ne facem o imagine de ansamblu atat despre cum este privit divortul din punct de vedere canonic, cat si despre modul cum dreptul bisericesc a evoluat datorita schimbarilor survenite de-a lungul istoriei.

1. Adulterul De la inceput, adulterul a fost admis ca motiv de divort de catre Biserica Ortodoxa, o buna perioada de timp fiind considerat drept singurul motiv acceptat de biserica.Ce anume a facut ca divortului determinat de adulter, biserica sa nu i se impotriveasca, este faptul ca permisiunea sotilor de a se despartii in acest caz se regaseste in "Matei c. V, v.32", in care Mantuitorul, permite in acest caz despartirea.De asemenea considerarea ca adulterul era unul dintre cele mai mari pericole pentru o casnicie isi avea temeiul in opinia conform careia : femeia adultera, putea ramane insarcinata, in urma infidelitatii sale, iar respectivul copil, va "rapi" copiilor legitimi o parte a mostenirii si va fi totodata pentru barbat o sarcina in plus. Pe de alta parte, un barbat infidel, facea sotiei sale o insulta grava si copiilor sai o nedreptate ireparabila. 103

2. Consacrarea in treapta de episcop 104 Dupa canonul 48 al sinodului din Trula, se va putea alege ca episcop un barbat casatorit, numai daca sotia acestuia consimte sa se desparta de el, si dupa hirotonirea acestuia sa se duca la o manastire, si acolo sa primeasca chipul monarhicesc. Din continutul acestui canon, reiese ca biserica, admite acest motiv de divort.

3. Trecerea unua dintre soti la o alta religie Acest fapt este recunoscut de Biserica Ortodoxa ca motiv temeinic de divort, fiind comentat in literatura de drept canonic.Motivul, este bazat pe cuvintele apostolului Pavel (I Cor., c. VIII, v.15), si admis de Parintii sinodului Trulan in canonul 72 : " Nu este permis barbatului ortodox de a se casatori cu femeia eretica, nici barbatului eretic a se insotii cu femeia ortodoxa; iar daca se va afla ca ceva de acest fel s-a facut, nunta sa se socoteasca neantarita si insotirea sa se dezlege..." 105

4. Avortul Avortul voluntar al sotiei este considerat de biserica, atat o crima, un pacat, cat si un motiv de divort.Un subiect atat de controversat, cum este acesta, deseori supus unor dezbateri pro si contra, lasa si astazi loc de discutii aprinse.

_____________________________________________________________________103 - Ioan Popescu, Op. cit. "Casatoria tratata din punct de vedere istoric, docmatic si moral" , Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti 1889, pg.109104 - Stefan Popa, Op. cit. "Divortul din punct de vedere canonic", Tipografia Gutenberg, Joseph Gobl, Bucuresti, 1901, pg. 62 105 - Stefan Popa, Op. cit. "Divortul din punct de vedere canonic", Tipografia Gutenberg, Joseph Gobl, Bucuresti, 1901, pg. 61

5. Tinerea in brate a propriului copil la botez 106

46

Este oprita casatoria nasului cu mama vaduva a finului, ceea ce inseamna gradul doi de rudenie spirituala. Ca atare daca tatal tine in brate la botez pe propriul sau copil, atunci casatoria dintre el si sotia lui, devenita acum cumatra, urmeaza a se desface.

6. Atunci cand sotul este disparut Conform canonului 93 al sinodului al VI-lea ecumenic si canoanelor 31 si 36 ale sfantului Vasile, disparitia sotului, este acceptata ca motiv de divort, femeia putand sa se casatoreasca dupa trecerea unui termen de cinci ani.

7. Impotenta O relatie fireasca este aceea in care partenerii se iubesc, se sustin reciproc si isi satisfac necesitatile, atat cele spirituale cat si cele de natura fiziologica.A mentine o casatorie in care sotia nu poate trece peste acest "impediment", ar insemna sa se dea nastere unor alte consecinte mult mai grave, cum ar fi de exemplu adulterul. Desigur ca exista si situatii in care sotii aleg sa ramana impreuna si tot impreuna incearca, sa rezolve astfel de probleme.Este adevarat ca pentru a fi considerat motiv de divort, din punct de vedere canonic, impotenta trebuie sa fi intervenit in timpul casatoriei si de asemenea pana la cerere divortului, sotia trebuia sa astepte o perioada mai lunga de timp, in vederea "vindecarii" sotului.

SECTIUNEA III.MOTIVE DE DIVORT CE NU SUNT RECUNOSCUTE DE BISERICA

1. Condamnarea la pedeapsa inchisorii pe mai multi ani, pentru infractiunegrava comisa 107 Din considerentul ca nu este in spiritul moralei crestine, biserica nu recunoaste acest motiv de divort, dar l-ar putea admite intrucat este inclus la impedimentele la casatorie.

2. Afectiunile psihice Doctrina bisericeasca apreciind ca sotii trebuie sa isi acorde ajutor si sprijin moral nu considera ca acest gen de afectiuni survenite in timpul casatoriei constituie motiv de divort. In schimb daca boala unuia dintre soti s-a manifestat si anterior casatoriei, atunci sotii sunt liberi sa se desparta.

3. Boala grava Chiar din binecunoscutele juramintele facute de catre soti la casatorie : "la bine si la greu." se poate desprinde concluzia ca biserica nu recunoaste aceasta cauza drept motiv de divort."Boala cat de urata, molipsitoare si incurabila, precum si suferintele morale nu dau drept sotului sanatos de a cere divortul intemeiat pe aceste cauze, ci este obligat sa dea ajutor sotului bolnav si sa-l ingrijeasca".108

__________________________________________________________________________________________106 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul aspecte juridice civile religioase si de drept comparat", Ed.A92, pg. 281 107 - Ioan Chelaru, Op. cit. "Casatoria si divortul", Ed. A 92, pg. 282108 - Ioan Popescu, Op. cit. "Casatoria tratata din punct de vedere istoric, docmatic si moral" , Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti 1889, pg. 111

BIBLIOGRAFIA

47

ADRIAN PRICOPI - scripturi complexe - "Dreptul Familiei", ED. Lumina Lex, Bucuresti 1981

ALBU IOAN - "CASATORIA IN DREPTUL ROMAN", Ed. Dacia Cluj Napoca, 1988

ALBU IOAN - "Dreptul familiei", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

ANGELESCU ALEXANDRU A. - "Nebunia ca motiv de divort", Tipografia Libertatea presei, 1934

BACACI AL., DUMITRACHE V., HAGEANU C. - "Dreptul Familiei", Ed. Augusta Timisoara, 1998

BONCIU GHEORGHE - "Istoria statului si dreptului romanesc", Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2004

CERNEA E., MOLCUT E. - "Istoria statului si dreptului romanesc", Editura Pres Mihaela S.R.L., Bucuresti, 2001

CETERCHI I.S.A. - "Istoria dreptului romanesc", vol. 1, Bucuresti, 1980

CHELARU IOAN - "Casatoria si divortul, aspecte juridice, civile, religioase, si de drept comparat", Ed. A92

COCOS ST. - "Dreptul familiei", vol. 1-2, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001

CONSTANTIN P. CRASNARU - "Divortul in dreptul roman si in dreptul roman", Tipografia Concurenta, Bucuresti, 1905

DUMITRACHE S. - "Unele aspecte privind solutionarea litigiilor de Drept International Privat cu privire la un caz de divort cu elemente de extraneitate", DREPTUL, NR.1/1997

EMESE FLORIAN - "Dreptul Familiei", Ed. Limes, Cluj Napoca, 2003

EMIL MOLCUT - "Istoria statului si dreptului romanesc", Casa de editura si Presa SANSA S.R.L, Bucuresti 1992

FILIPESCU ION - "Tratat de dreptul familiei", Ed. All Beck, 2002

FILIPESCU I.P. - "Legea aplicabila casatoriei si divortului, potrivit dreptului international privat roman", DREPTUL, NR.10-11/1994

FLOCA I. N. - "Rudenia ca impediment la casatorie si cununie", in revista Studii teologice, seria II., anul XLIV, nr. 1-2, ianuarie/aprilie, 1992

48

FLOCA I. N. - "Drept canonic ortodox, Legislatie si administratie bisericeasca", Ed. Institutului biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1991

GABRIELA LUPSAN - "Dreptul Familiei", Ed. Junimea, Iasi, 2001

GARBACI F. - "Din nou despre admisibilitatea renuntarii la judecata intr-un proces de divort in fata instantei de apel", DREPTUL, NR.6/1996

HANGA V.L. - "Istoria statului si dreptului romanesc", Ed. Fundatiei "Chemarea", Iasi, 1993

IOAN POPESCU - "Casatoria tratata din punctul de vedere istoric, dogmatic, canonic si moral", Tipografia Cartilor Bisericesti, 1889

MARCU L.P. - "Istoria dreptului romanesc", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997

MAGUREANU FLOREA - "Drept procesual civil", Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

NEGULESCU P. - "Divortul in vechiul drept roman", in Revista de Drept si Sociologie, 1998, nr. 1

PARKINSON LISA - "Separarea divortul si familia", Ed. Alternative, 1993

PERIETEANU GR. - "Excesele, cruzimile si injuriile grave", Tipografia Gutenberg, Bucuresti, 1902

PRICOPI A. - "Evolutia dreptului familiei in Romania", Revista Studii de Drept Romanesc, NR. 3/1993

RUSU MARCEL IOAN - "Procedura divortului in dreptul romanesc", Ed. Roseti, 2003

SAVESCU ANDREI E., BRUJAN ANDREI, CIOROABA MARINELA, OBANCIA COZMIN-ANTONOIU, ROATA ALINA - "Practica avocatiala", Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2003

STEFAN POPA - "Divortul din punct de vedere canonic", Tipografia Gutenberg, Joseph Gobl, 1901

TURIANU C. - "Despre posibilitatea evacuarii din domiciliul comun a sotului in caz de violenta exercitata asupra sotiei", DREPTUL, NR.12/1992

TURIANU C. - "Solutii contradictorii din practica judiciara in procesele de divort cand se constata culpa exclusiva a sotului reclamant", DREPTUL, NR. 10/1992

VALENTIN IFTENIE - "Medicina Legala", Ed. Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2004

VALERICA LAZAR, ILIE PASCU - "Drept Penal, partea speciala", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003

49

VOICU C., s.a. - "Istoria statului si dreptului romanesc", Bucuresti

VOINEA MARIA - "Familia si evolutia sa istorica", Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978

VOINEA MARIA - "Sociologia familiei", Bucuresti, 1993

ZLATESCU V.D. - "Geografie juridica, contemporana", ED. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981

50