lucrare delaborator2

1

Mod Coala N. Document Semnat Data

Elaborat

Verificat

Dicusari.ABeiu i.

Lit. Coala Coli

20Beiu I.Consultant

CTC, gr.ITTA-131 FIMIT Aprobat

Control N.

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 2

SISTEMELE DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU BENZINA ŞI GAZ

Scopul lucrării: Studierea construcţiei, principiului de funcţionare, demontarea-

montarea carburatoarelor şi pompelor de benzină, reglările dispozitivelor sistemelor de

alimentare a motoarelorcu benzină şi gaz.

Timpul de efectuare – conform planului de studiu.

Utilaj şi echipament: Planşe de studii, standuri, machete, ansambluri şi

subansamblurilor sistemelor de alimentare a motoarelor cu benzina şi gaz.

2.1 Sistemul de alimentare a motorului cu carburator.

2. Rezervorul, filtrele cu combustibil, pompele de combustibil. Destinaţia, construcţia,

principiul de funcţionare, particularităţile constructive, metode de amplasare pe

automobil.

Instalatia de alimentare este destinata pentru pregatirea si transmiterea in cilindru a

amestecului carburant,pentru reglarea componentei si cotei lui.Ea

include:rezervorul,cu traductorul indicatorului de nivel(cantitatea)de benzina,filtrul

brut,pompa de alimentare pentru debitarea benzinei din rezervor in carburetor

Rezervorul de combustibil

Rezervorul de combustibil 1 foloseste la inmagazinare unei cantitati de combustibil

(benzina sau motorina) , asigurind un parcurs de 300-600 km . Capacitatea este de 40-

60 de litri pentru autoturisme si150-200 litri pentru autocamioane (pentru motorina

500-800 litri ) Se confectioneaza din tabla de otel avind pereti despartitori pentru

amortizarea socurilor provocate de combustibil la viraje si denivelari ale drumurilor .

UT IVAF 527.1 2.1 009

SISTEMELE DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU BENZINA

ŞI GAZ

Coala


Uneori , in conducta de alimentare 3 , se gaseste o sita de filtrare . Conducta este

astupata de un buson special 4 prevazut cu o supapa (dubla de aer) care pune

rezervorul in legatura cu atmosfera(de vapori) impotriva suprapresiunii. De asemenea

rezervorul este prevazut cu racordul 6 de legatura cu pompa de alimentare si un record

de retur 8 al surpusului de combustibil. In interior este amplasat traductorul de nivel 5,

iar in partea inferioara un buson de golire 7.Rezevorul 1 poate avea diverse forme

geometrice deobice paralelepiped dupa posibilitatea de amplasare pe automobil lateral

sau sub scaunul conducatorului auto.

Rezervorul de combustibil

Fig.1.Partile componente ale rezervorului de combustibil.

1-corpul rezervorului;2-peretii despartitori;3-conducta de alimentare;4-buson;

5-trductor de nivel;6-racord de legatura cu pompa de alimentare;7-buson de golire;8-

record de retur al surplusului de combustibil.

Pompa de alimentare

Pompa de alimentare are rolul de a absorbi comustibilul din rezervor si de a-l trimite

pe conductele de legatura cu carboratorul. Ea poate fi de tip diafragma sau cu piston.

Unele automobile folosesc pompe electrice de tip submersibil , montate in rezervor sau

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


nesubmersibile, montate pe conducta dintre rezervor si filtru , in special pentru

motoarele cu benzina , iar altele , pompe antrenate pneumatic.

Pompa cu diafragma (membrana)

– este de tip aspirorespingatoare si se compune din : corpul 1 cudiafragma 3 , arcul de

actionare 4, tija 5 si mecanismul de comanda (pirghia 6 , arcul de readucere 7 si

pirghia de amorsare manuala 8) si capul 2 , care contine camera de combustibil pentru

amorsarea pompei , sita de filtrare si supapele de aspiratie 9 si evacuarea 10. Pompa

este pusa in functiune de excentricul 11 de pe arborele cu came.Functionare: cind

excentricul 11 ataca pirghia 6 , tija 5 trage membrane 3 in jos ,creind depresiune

incamera de combustibil 2 si deschine supapa de aspiratie 9, absorbind benzina din

rezervor ;dupa ce excentricul s-a rotit , arcul 4 readuce membrane si pirghia 6 in

pozitia initiala, refulind combustibil prin supapa de refulare in circuit prin conducta de

legatura la carborator arcul membranei este tarat la o presiune de refulare de 1,2-1,5

bari .Se monteaza pe blocul motor si este actionata de excentricul de pe arborele cu

came sau direct la capatul arborelui cu came .

Fig.2.Constructia pompei de combustibil.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Fig.3.Constructia pompei de alimentare cu diafragma.

a-schema ,

b-sectiune

a,b-compunere;c-cursa intermediara;d-cursa de alimentare si aspiratie;1-arbore cu

came;5-camera de compresie;6-canal de retur;7-piston;8-camera de aspiratie;9-

prefiltru;10-supapa de aspiratie;11-arcul pistonului;12-supapa de refulare;13-arcuri

supape;14-corpul pompei;15-pompa amorsare;16-miner.

Filtrele de combustibil

Retin impuritatile din combustibil . Pentru MAS se foloseste filtru brut de decantare a

benzinei montat linga rezervor sau pentru filtrarea fina un filtru pe conducta dintre

pompa de alimentare si carburator.Filtru de filtrare fina a benzinei functioneaza astfel :

benzina intra prin racordul 1 in corpul filtrului2 , din material plastic trce prin orificiile

exterioare ale elementului filtrant cu hirtie micronica 3, iese prin tubul perforat central

si aste trimisa in carburator prin racordul 4 ( impuritatile fiind retinute infiltru).

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Fig.4.Constructia filtrului de combustibil.

1-racordul de intrare , 2- corpul filtrului; 3- hirtie micronica; 4- racordul de iesire;

Pompa de benzina are ca rol furnizarea carburantului sub presiune catre injectoare sau

catre pompa deînalta presiune în cazul injectiei directe.Debitul sau este mult superior

nevoilor motorului, prentu ca în zona injectoarelor sa existe tot timpul benzina

proaspata si în cantitate suficienta.Excesul de benzina seîntoarce în rezervor prin

intermediul regulatorului care tine o presiune constanta în rampa de injectie.Nuexista

nici un risc de explozie la nivelul pompei prentu ca în interiorul pompei nu se poate

forma unamestec inflamabil ( lipsa de oxigen).Înainte, pompele de benzina erau fixate

de sasiul autovehiculului.Acum, ele sunt imersate în rezervor si sunt de cele mai multe

ori fixate impreuna cu joja de combustibil.Avantajul pompelor imersate este

diminuarea zgomotului produs de elemntele de pompare.Alimentarea electrica a

pompei se face prin intermediul unui releu si este comandata de calculatorul deinjectie

Aceasta pompa devine o pompa de prealimentare ( sau de gavaj) în cazul injectiei

directe de benzina.Configuratiile posibile de montaj ale popei ar putea fi:Joja cu

pompa imersate.Joja cu pompa si regulator imersate.Joja cu pompa,regulator si filtru

imersate.Principiu de functionare al pompei electrice de benzinaPompa de benzina este

de tipul multicelular cu rulouri antrenat de un motor electric.O supapa desecuriate se

deschide atunci când presiunea în interiorul pompei devine prea mare.La iesire, o

supapaanti-retur mentine presiunea în conducte pentru ceva timp.Aceasta evita

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


dezamorsajul circuitului laoprirea motorului si formarea bulelor de vapori în circuitul

de alimentare atunci când temperaturacarburantului devine prea mare

Fig.5.Constructia pompei de benzina imersata.

1 Pompa electrica de benzina.

3Joja de combustibil

2 Placa suport.

4Sorb..

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Fig.6.Constructia pompei de combustibil.

1 Aspiratia.

2Supapa de securitate.

3 Pompa multicelulara cu rulouri.

4 Rotorul motorului electric.

5Supapa anti-retur.

6 Refulare.

2.2. Sistemul de alimentare a motorului cu injecţie de benzină

7. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a sistemului de injecţie

«Motronic».

Schema instalaţiei de alimentare Mono-Jetronic constă din injectorul central

amplasat în locul carburatorului. Sistemul de debitare a carburantului este similară cu a

instalaţiilor cu injecţia în puncte. Carburantul din rezervorul 1 este aspirat de pompa

electrică 2 submersibilă sau din afara rezervorului şi sub presiune este debitat prin

filtrul4lamonobloculclapetei de acceleraţie, la care este amplasată supapa de injecţie el

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


ectromagnetică acarburantului instalată deasupra clapetei de acceleraţie. Dacă

motoruleste înV– monobloculare

două injectoare centrale. Dezavantajele acestei instalaţii sunt: distribuirea neuniformă

aamestecului carburant în cilindri, formarea peliculei de condensat pe pereţii

colectorului deadmisie şi a cilindrilor. Avantajul este construcţia simplă şi costul mai

mic. Pe parcursulexploatării ele sunt mai sigure, mai puţin sunt expuse îmbâcsirii cu

cocs,iarpresiuneajoasă permite utilizarea pompelor de benzină de tip rotor. Instalaţia în

principiu are asistenţăelectronică ca şi la cele de injecţie directă în cilindri. Diferă

aceste instalaţii prin utilizareametodelor simple de măsurat debitul de aer. Mai

preferată este metoda de calcul al debitului deaer după valorile depresiunii absolute

după clapeta de acceleraţie şi frecvenţei arborelui cotit.

Schema de principiu a instalaţiei cu injecţie de benzină Mono-Jetronic:

1-rezervor carburant; 2 şi 3-pompe carburant; 4-filtru; 5-injectorul central; 6-

regulatorul mersului în gol cu motor electric pas cu pas;7-potenţiometrul clapetei

acceleraţie; 8-leamda-sondă; 9-blocul electronic comandă; 10-traductorullichidului

răcire; 11-aparat comutare a informaţiei frecventei rotaţie arborelui cotit de la instalaţia

aprindere; 12-contactecu cheie; 13-bateria acumulatoare; 14-traductor-distribuitor.

Firma BOSCH în instalaţiile Mono-Jetronic şi Mono-Motronic utilizează o metodă

maisimplă de măsurat debitul de aer – după frecvenţa de turaţii ale arborelui cotit şi ale

unghiului de58

Fig.7.Partile componente a instalatiei cu injectie de benzina Mono-Jetronic.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


înclinare a clapetei de acceleraţie. Astfel dozarea principală a cantităţii de carburant ai

njectorului este bazată pe două semnale: a traductorului depresiunii absolute în

colectorul de admisie şi a traductorului frecvenţei de turaţii ale arborelui cotit.

Impulsurile duratei de comandă cu injectorul sunt corectate de semnalele traductorului

temperaturii aerului aspirat, traductorului lichidului de răcire şi a potenţiometrului

clapetei de acceleraţie.Corecţia conţinutului de CO în gazele de eşapament se face de

la semnalul leambda-sondă.Modificarea dozei are loc la majorarea sau reducerea

timpului de injecţie la presiunea constantă a carburantului.Blocul electronic de

comandă atenuează amplitudinile tensiunii în reţeaua de bord şi execută reglarea

mersului în gol. Reglarea mersului în gol este asigurată de întoarcerea clapetei de

acceleraţie cu un motor special pas cu pas. Are loc majorarea sau reducerea fluxului de

aer înfuncţie de abaterea valorilor frecvenţei de rotaţie ale arborelui cotit de la valoarea

nominalaimprimată în memoria blocului electronic. Instalaţiile “Mono-Jetronic” pot fi

executate învariantele cu debitometrul sau fără debitometrul de aer.

Sistemul “Motronic” poate fi utilizată la instalaţiile de injecţie L-Jetronic, KE-

Jetronic,Mono-Jetronic etc.În figura este reprezentată schema de principiu a instalaţiei

“Mono-Motronic” decomandă cu injecţia şi aprinderea. Se echipează motoarele cu o

capacitate nu prea mare.59

Semnalele de bază depind de poziţia clapetei de acceleraţie şi frecvenţa de turaţii ale

arborelui cotit (traductorul 8).Afară de aceste semnale se ţine cont şi de semnalele

traductorului de oxigen 10, atraductoarelor temperaturii lichidului de răcire7 şi a

aerului aspirat 13. Cantitatea de carburant calculată, cu ajutorul injectorului

electromagnetic central 6 periodic este injectată înaintea clapetei de acceleraţie care se

amestecă cu aerul. În conformitate cu aceste date, însă pe altă programă, impulsurile

de comandă se transmit la bobinele de inducţie 2.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Fig.8. Schema de principiu a instalaţiei unice cu injecţie de benzină şi

aprindereMono-Motronic

1-blocul comandă electronic; 2-bobine inducţie; 3-pompa electrică carburant; 4-

regulatorul mers în gol; 5-potenţiometru poziţiei clapetei acceleraţie; 6-înjectorul

electromagnetic; 7-traductorul temperaturii lichidului răcire; 8-traductorul frecvenţei

rotaţie arborelui cotit; 9-fişa de diagnosticare; 10-traductor de oxigen (leambda-sondă);

11-adsorberul vaporilor benzină;12- distribuitorul fără contacte al aprinderii13-

traductorul temperaturii aerului aspirat; 14-regulatorul presiune; 15-supapareturare a

carburantului; 16-filtrul carburant.

Instalaţia este capabilă să evidenţieze gradul de uzare a grupului piston-

cilindru(pierderea compresiei) şi modificarea presiunii atmosferice. Dacă traductoarele

emit erori,informaţiile se acumulează în memorie. La întreţinerile tehnice prin

diagnosticare se poate de depistat sursele dereglărilor

MONO-Jetronic constituie un sistem de injectie, care utilizeaz un

singur injector electromagnetic, situat intr-o pozitie centrala in colectorul de

admisie, inaintea clapetei de acceleratie, cu pulverizare intermitenta si reglaj

prin pozitia clapetei de acceleratie.Sistemul de alimentare cu combustibil

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


consta in rezervor, pompa electrica, filtru, regulator de presiune,

injector.Diferenta dintre presiunea combustibilului si presiunea in colectorul de

admisie este tinuta constanta pe injectorul de joasa presiune la o valoare de

0,1 Mpa de catre un sistem de reglare hidraulic.

Fig.9.Constructia instalatiei de combustibil Mono-Jetronic.

1- rezervor de combustibil

2- pompa de benzina

3- filtru

4- potentometru clapetei

5- unitate de comanda

6- injector

7- regulator de presiune

8- distribuitorul de aprindere

9- sonda lamda

10-bujie

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Motronic un sistem relativ nou care incearca sa optimizeze pe cat

posibil amestecul din camera de ardere. In acest caz dispare delcoul, un

element mecanic, insa se introduce o aprindere electronica de o inalta calitate

Fig.10. Schema instalatiei de alimentare Motronic.

1- rezervor

2- pompa de benzina

3- filtru de benzina

4- rampa comuna

5- supapa de retur

6- dispozitiv cu supapa unisens

7- unitate eletronica centrala (ECU)

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


8- bobina de inductie

9- circuit electric de aprindere

10-bujie

11-injector

12-injector de pornire

13-disp de reglare a aerului

14-clapetta de acceleratie

15-traductor ce masoara poz clapetei de acc.

18

16-debitmetru

17-senzor ce coreleaza inf preluata de debitmetru cu cea de intrare

18-sonda lamda

19-senzor

20-senzor de temp.

21-regulator de aer

22-disp de reglare a aerului

23-senzor de presiune

24-senzor inf. calc de poz. PMI

25-acumulator

26-contact de pornire

27-releu de pornire

28-releu de pornire

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Constructorii de motoare nu au ramas indiferenti la aparitia acestui nou

sistem. Raspunsul la aceasta provocare vine numai peste cateva luni , din

partea firmei Peugeot care echipeaza modelele 207, initial si apoi ulterior 307

cu motoare HPi. Este urmat indeaproape de Citroen care echipeaza modelele

Picasso cu noul motor.

2.3. Sistemul de alimentare a motorului cu gaz

1. Construcţia şi părţile componente ale sistemului de alimentare a motorului cu gaz.

Destinaţia, principiul de funcţionare şi elementele componente ale sistemului de

alimentare a motorului cu gaz.

Instalaţia de alimentare cu gaz lichefiat are rolul de asiguare a motorului cu gaz

indiferent de regimurile acestuia. Include rezervorul 5, ventilul demagistrală 1,

vaporizatorul 16, reductorul de gaz 15, amestecătorul 13, manometrele de control 2şi

10.Rezervor este amplasată sub platformă de care se prinde la cadru. Vaporizatorul

şireductorul sunt amplasate în portmotor.

Fig.11.Instalaţia de alimentare cu gaz lichefiat:

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


1-ventil magistrală; 2-manometrul rezervorului; 3-ventil pentru vapori; 4-supapa

siguranţă; 5-rezervor de gaz lichefiat; 6-ventil de control; 7-ventil umplere; 8-

traductorul nivelului de gaz lichefiat; 9-ventilulgazului lichefiat; 10-manometrul

reductorului; 11-motorul; 12-carburator; 13-amesticator gaz;14-rezervor de benzină;

15-reductor de gaz; 16-vaporizator de gaz; 17-ştuţ intrarea lichidului de răcire18-ştuţ

ieşire a lichidului de răcire; 19-robinet de scurgerea condensatului.

Gazul comprimat înainte de utilizare este vaporizat adică trece în stare gazoasă. În

acest scopdin rezervorul 5 la deschiderea ventilului 9 prin ventilul de magistrală 1

gazul este debitat lavaporizatorul 16 încălzit de lichidul instalaţiei de răcire. Gazul

vaporizat nimereşte la filtrul apoi în reductorul 15, în care presiunea se reduce la

0,1MPa ( 1 bar). Gazul prin dispozitivul de dozare al economizorului se amestecă cu

aer şi la timpul de admisie umple cilindru.Funcţionarea instalaţiei este controlată de

manometrele 2 şi 10; primul indică presiunea în rezervorul de gaz lichefiat iar altul –

presiunea după reducţie.Pentru umplerea rezervorului serveşte ventilul 7 şi ventilul de

control 6. Nu se admite de alimentat rezervorul pe deplin din cauza că la majorarea

temperaturii gazul se dilată şi rezervorul poate să explodeze. Rezervorul se

alimentează la 90% din capacitate iar 10% ocupă vaporii degaz

Fig.12.Rezervorul de gaz lichifiat.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


1- faza gazoasa; 2-corpul rezervorului; 3- ventilul fazei gazoase; 4- ventilul fazei

lichide; 9- faza lichida;

Rezervorul de gaz este construit si expoatat in asa mod ca in interiorul sau mereu sa

persiste vapori de gaz .Presiune in rezervorul de gaz lichifiat depinde de compozitia

chimica a gazului si de temperatura mediului exterior. Presiune maxima a gazului in

rezervor constituie 1,6 MPa , iar cea minima cu ajutorul caruia se mentine capacitatea

de lucru a instalatie si motorului constituie 0.07 MPa . Este prevazut sa pastreze si sa

inmagazineze gazul lichifiat de la -40 pina la +40°C .Este prevazut cu o supapa de

siguranta .Rezervorul are forma cilindrica cu capace sferice , este fabricat din tabla de

otel-carbon si sudata longitudinal. Pe capacul din fata sunt montate: ventil de umplere,

ventil pentru faza lichida si faza gazoasa ,supapa de siguranta, ventilul nivelului

maxim, indicator de nivel. Pentru asigurarea lucrului la instalatii cu gaz lichifiat au fost

proiectate o serie de rezervoare care la baza au volumul, diametrul exterior si lungimea

balonului. Aceasta serie include 7 modificatii de rezervoare cu volum de la 90…250 l ,

diametrul exterior variaza intre 360…575mm si cu lungimea de 800…1300mm.

Fig.13.Rezervorul de gaz comprimat.

Rezervorul de gaz comprimat este calculat la presiune de lucru maxima de 20 MPa si

destinat pentruinmagazinarea indelungata a gazului in stare comprimata.Are forma

cilindrica cu fundul semisferic.Pentru rezervoarele fabricate din otel aliat durata de

expoatare pina la revizia tehnica este 5 ani si pentrurezervoarele fabricate din otel-

carbon o data la 3 ani.Partile componente: record de legatura, corpul rezervorului,

ventil de umplere.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Concluzie:

In rezultatul lucrarii de laborator am obtinut cunostinte vaste despre motoarele cu

sistem de alimentare cu benzina,combustibili gazosi si cel cu carburator. In urma

dezvoltarilor ingineresti dispunem de ovarietate enorma de solutii constructive pentru

motoare ,chiar si combustibilul folosit este de mai multe tipuri ca benzina, gaz lichifiat

sau comprimat ceea ce impune o buna cunoastere a lor atit in intretinere cit si

exploatare .

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Bibliografie :

1.Gh.Fratila si altii, AUTOMOBILE. Cunoastere,intretinere si exploatare. Editura

Didactica siPedagogica , Bucuresti 2001 pag. 44-53, pag. 77-81.2.Poroseatcovschii

V.A.Automobile3.Indrumarlaborator

4.www.RegieLive.ro_SISTEMUL_DE_ALIMENTARE_A_MOTORULUI_CU_BEN

ZINA_SI_CU_GAZ(2).zip

UT IVAF 527.1 2.1 009

lucrare delaborator2

Documents