Lucrare de documentare

Bistrita

Indrumator conf. dr. arh. AGACHI Mihaela Ioana

Facultatea de Arhitectura si Urbanism, U. T. Cluj-Napoca

Student anul I SVINTI Ivona Carmen, Facultatea de Arhitectura si Urbanism,

U.T. Cluj-Napoca

1.Introducere. Motivarea alegerii

Bistrita este una din cele 7 cetati medieval din Transilvania si a fost fondata de colonisti de

origine germana in sec al XII-lea. Atat peisajele deosebite din imprejurimile Bistritei cat si situarea lui

la incrucisarea unor drumuri comerciale importante a facut posibila o dezvoltare social-economica

considerabila. Ca orice oras vechi, cu o istorie indelungata si marcata de multe evenimente positive dar

si de conflicte si tragedii, Bistrita pastreaza inca din atmosfera orasului-cetate de odinioara, astfel

trezind curiozitatea si fascinatia oamenilor. Aceste lucruri, impreuna cu faptul ca este orasul meu natal

motiveaza alegerea mea de a studia evolutia acestui oras.

2. Geografie

Asezarea geaografica favorabila, calitatea solului, padurile bogate si minereurile din judetul

Bistrita-Nasaud au permis judetului si municipiului Bistrita sa se afle intr-o dezvoltare continua de-a

lungul timpului.

Relief: Orasul este amplasat pe un teren plat, la o altitudine de 356 m. Bistrita este inconjurata

de coline acoperite cu intinderi verzi si ocupa o suprafata de 14.547 ha impreuna cu cele 6 localitati

component.

Ape: Orasul este strabatul de raul Bistrita(caruia ii poarta si numele), izvorat de pe versantul

vestic al Muntilor Calimani.

Clima: Clima este temperat continentala, regimul temperaturii fiind determinat de cadrul

natural in care este amplasat orasul, precum si de urbanistica sa care creaza microclimatul specific

Bistritei.

Demografia: Pornind de la o populatie preponderant de origine germana constituita in

principal de colonisti (flandrezi, valoni, saxoni, bavarezi) cunoscuti sub denumirea generic de sasi,

miscarea demografie se schimba odata cu timpul. In 1930 populatia era de 14.128 din care: 5660

romani, 4.461 germani, 2177 everei, 1363 maghiari, etc. In prezent orasul are o populatie de 82.400 de

locuitori : 90,2% romani, 6% maghiari, 3,6%. Populatia de etnie germana a scazut considerabil de

mult ajungand la 0,2%.

3.Istoric.

Evenimente ce au marcat orasul de-a lungul evolutiei sale

• 1241: La 22 martie 1241 a apărut prima menţiune documentară a oraşului, în Codexul

de la Echternach, sub numele de Târgul Nosa.

• 1241-1242: Aşezările Bistriţei şi împrejurimile au fost devastate de hoardele tătare, în

drumul lor spre centrul Europei.

• 1264: În a doua parte a secolului al XIII-lea, la 16 iulie 1264, Papa Urban al IV-lea a

pomenit într-un document în limba latină ţinutul "Bistriche", adică Bistriţa, atunci când a intervenit

pentru returnarea de către Ştefan (fiul lui Bela al IV-lea) a satelor şi pământurilor Bistriţa, Rodna,

Jelna şi Crainimăt către regină, căreia i-au aparţinut din vremuri. Acesta este şi primul document

păstrat care atestă existenţa aşezării Bistriţa.

• 1295: Magistratura de comite era ocupată de către "magister Vivianus", comite al

camerei regale, fapt care presupune funcţionarea unei monetării în oraş.

• 1330: La 29 decembrie 1330, oraşul a intrat în jurisdicţia regelui Ungariei, Lodovic de

Anjou, bistriţenii fiind scoşi de sub jurisdicţia voievodală (de către regina Elisabeta, soţia lui Carol

Robert). Tot în acest an s-a instituit ca prim for de judecată funcţia de jude.

• 1349: Bistriţa a primit din partea regelui Ungariei, Lodovic de Anjou, statutul de

"civitas".

• 1353: Prin actul regelui Ludovic de Sigismund, din 24 aprilie 1353, oraşul Bistriţa

capătă dreptul de a avea pecete proprie şi de a organiza un târg anual scos de sub jurisdicţia voievodală

ori nobiliară.

• 1361: Apare documentată breasla măcelarilor. În a a doua jumătate a secolului al XIV-

lea, meşteşugurile s-au diferenţiat, au apărut primele organizaţii ale meşteşugarilor - breslele. Mai sunt

amintiţi în această perioadă: postăvarii, aurarii, brutarii, blănarii, croitorii, curelarii, cizmarii şi alţii.

• 1405: Bistriţa a fost confirmat ca oraş liber regal.

• 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistriţenilor dreptul de a ridica ziduri de

apărare în jurul oraşului.

• 1452: Regele Ladislau Postumul donează oraşul Bistriţa împreună cu cele 20 de sate

din împrejurimi, lui Iancu de Hunedoara, cu titlul de Comite Perpetuu.

• 1458: După moartea lui Iancu de Hunedoara, conducerea oraşului i-a revine lui

Szilagyi Mihaly, care a fost primit cu ură de către saşii din Bistriţa şi din district. Aceştia, conduşi de

primarul Thummel, s-au răzvrătit împotriva regimului fiscal la care a fost supusă Bistriţa de către

Iancu de Hunedoara şi apoi de către comiţii regali care i-au urmat. Răscoala a fost înnabuşită cu

repeziciune de către Szilagyi.

• 1464: S-a răscumpărat libertatea oraşului de la Matei Corvin pentru suma de 6000

forinţi.

• 1484: A fost încheiat inelul interior al incintei fortificate.

• 1487: Erau finalizate săparea şanţurile de apărare. Ulterior, lucrările au adus

îmbunătăţiri sistemului de fortificaţie prin dublarea incintei în zona Porţii Spitalului, a Porţii Ungureşti

şi a unor diguri în colţul de nord-vest, în afara Turnului Croitorilor, ajungându-se în final la un sistem

defensiv, ce cuprindea trei porţi principale, cu 11 turnuri de curtină, fiecare dat în grija uneia din

breslele oraşului.

• 1602: La 1 februarie 1602 generalul Basta a ajuns la zidurile oraşului, pornind asediul

dinspre Aldorf.

• 1758: Marele incendiu.

• 1786: Oraşul Bistriţa a devenit sediu al comitatului Bistriţa-Năsăud.

• 1862: După această perioadă, fortificaţiile oraşului au fost demolate, oraşul

extinzându-se treptat dincolo de ziduri.

• 1886: A fost inaugurată linia de cale ferată Dej-Bistriţa.

• 1900: A fost aprobat proiectul apeductului, fiind finalizat între 1906 şi 1912.

• 1913: S-a definitivat sistemul de canalizare.

• 1913: A fost inaugurată uzina electrică şi s-a introdus în oraş iluminatul electric.

• 1944: În toamna acestui an, majoritatea populaţiei germane din Bistriţa şi împrejurimi

a fost obligată de către autorităţile hitleriste să se evacueze din cauza frontului. Majoritatea celor

evacuaţi s-au stabilit definitiv în zone din Austria şi Germania. Doar o minoritate a revinit la sfârşitul

războiului, pentru ca mai târziu cei mai mulţi să emigreze în Germania.

• 1968: În urma reformei administrative din acest an, Bistriţa a devenit reşedinţă a

judeţului Bistriţa-Năsăud.

4.Compozitia orasului

Silueta orasului Bistrita\

Tesutul urban variaza in functie de perioada cronologica in care s-a dezvoltat spatial la care

ne referim.

Perspectiva aeriana cu Piata Centrala

Astfel in centrul istoric intalnim un tesut urbam inghesuit cu strazi inguste fronturi continue,

pargele stamte si inghesuite, spatial de constructive fiind considerabil limitat de prezenta zidurilor

cetatii. Insulele aveau lungimi considerabile, singurul loc in care erau intrerupte fiind piata central in

care se afla si biserica. Trecerea de la o strada la alta se facea prin intermediul pasajelor care constituie

o caracteristica a tesutului urban din interiorul cetatii acestea fiind prezente in numar foarte mare(22 se

maipastreaza).

Pasajul nr, I,fig.1

După anul 1862, fortificaţiile oraşului au fost demolate, oraşul extinzându-se treptat dincolo de

ziduri, acolo unde au apărut noi edificii administrative, sociale şi culturale: casa comitatului (1886),

cazărmile (1887, 1888-1890), Gewerberein (actuala casă municipală de cultură, 1896), gimnaziul

german (1910), Şcoala primară de stat (1912), Şcoala agricolă (1870), Sinagoga (1856). Concomitent

s-a elaborat un program de sistematizare a localităţii, de aliniere a străzilor şi refacerea infrastructurii

urbane. Proiectul apeductului aprobat în anul 1900 a fost finalizat între 1906 şi 1912, iar sistemul de

canalizare definitivat în anul 1913.

Cea mai importanta extindere a orasului a inceput in 1968 cand, in urma unei reforme

administrative, Bistrita devine oras resedinta de judet.

Repere

De departe cea mai interesanta zona a Bistritei este centrul

vechi in jurul careia s-a construit pana in orezent orasul.

Biserica Evanghelica, fig.2

In centrul cetatii se afla Biserica Evanghelica care prin dimensiunile ei impresionante

constituie o dominant vertical a

orasului, intreg orasul gravitand parca in jurul ei. Nu doar ca din turn se poate observa intreb

orasul dar si el(turnul) este vizibil din aproape toate colturile orasului, facand astfel Biserica

Evanghelica unui dintre cele mai importante repere ale Bistritei.

Un interes aparte trezeşte grupul de 13 clădiri cu arcade numite Sugălete - sec. XV - XVI -

care formau complexul comercial şi civil din fosta cetate. Construit în anul 1563, unic în stilul său,

complexul este format din 20 de arcade masive, semicirculare în

exterior, constituind un fel de galerie cu bolţi sprijinite pe 21 de stâlpi.

Astăzi, se presupune că bolţile ar fi apărat marfa comercianţilor pe

vreme rea. Un alt monument care trezeste la fel de mult interes este si

ultimul turn al cetatii ce se mai pastreaza in present, Turnul Dogarilor

(str. M. Kogălniceanu) - unul din cele 18 bastioane de apărare ale

oraşului. Sugalete, fig.4

Turnul dogarilor, fig.3

Alte monumente si obiective mai sunt:

-Monumente de arhitectură:

Casa Argintarului – monument de arhitectură de la începutul

Renașterii.

Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de

arhitectură de la începutul Renașterii. Cea mai veche clădire din Bistrița.

Palatul Culturii, Bistrița

Colegiul Național ˝Liviu Rebreanu˝

Colegiul Național ˝Andrei Mureșanu˝

Banca Națională, Bistrița

Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Colegiul National „Liviu Rebreanu”, fig.5

-Lăcașe de cult:

Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” - fostă biserică a

mănăstirii minorite, devenită in secolul XIX, greco-catolică, este de stil gotic timpuriu

(1270-1280), cu influențe cisterciene. Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă

română. Din 1990 este revendicată ca biserică protopopială de către Biserica Română

Unită (Greco-Catolică) BRU.

Catedrala Ortodoxă

Biserica Romano-Catolică

Sinagoga, Bistrița

5.Concluzie

In concluzie Bistrita este un oras eterogen, cu un parcurs istoric si o mostenire foarte

complexa atat din punct de vedere arhitectural si urbanistic, dar si din punct de vedere cultural, social

si economic. Desi locuiesc de o viata in acest oras, mereu descopar lucruri noi, ca si cum orasul te

cheama sa-l descoperi.

6.Note: 1. Biserica evanghelica

2. Primaria municipiului bistrita

3. Primaria veche

4. Ansamblul sugalete

5. Casa argintarului

6. Colegiul national „Liviu Rebreanu”

7. Biserica romano-catolica

8. Posta veche

9. Biblioteca judetiana

10. C

11. Catedrala ortodoxa

12. Casa de cultura

13. Casa Ioan Zidaru

14. Capela

15. Sinagoga

16. Biserica manastirii minorite

7.Bibliografie www.inbistrita.ro

www.kotib.ro

www.primariabistrita.ro

Museum.ici.ro

www.bn.ro