documentare lemn

Download Documentare Lemn

If you can't read please download the document

Post on 24-Jun-2015

250 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Documentare Lemn

Lemnul este uor accesibil, uor de prelucrat dar perisabil. Un moment crucial n folosirea lemnului a fost inventarea, la nceputul epocii bronzului, a fierstrului. Utilizri: n construcii, nc din paleolitic pari pentru susinerea pereilor locuinelor, palisade de lemn, construcii (temple, palate), pentru monumentele funerare, unelte i arme (mciuci, sulie, arcuri, sgei, crlige), unelte agricole, recipiente (vase i linguri de lemn), vase i mijloace de transport pe ap i uscat (monoxila, sania, schiuri, carul). Cronologia relativ se realizeaz pe baz de C14. Dendrocronologia verific datele C14 i se utilizeaz mai ales n datarea lemnului. Scoara de copac, jupuit de pe trunchi, era utilizat la poditul locuinelor, la construcia vaselor, la confecionarea recipientelor. n fii subiri era folosit la decoraia vaselor (intarsie). Este folosit ca material de scriere.

Structura lemnului

0 = Mduv; 1 Inele anuale; 2 Canal de rin; 3 Raze primare;; 4 Raze secundare; 5 Cambiu; 6 Razele bastului; 7 Felogen; 8 Bast; 9 Scoar

Macroscopic lemnul este diferit privit, n funcie de planul n care este secionat. Lemnul este alctuit din mai multe tipuri de esuturi vegetale: esutul vascular, fibre, parenchimul de rezerv.

Fibre: fascicule de celule rezistente, dispuse ntr-un sens axial, care asigur rigiditatea si

rezistena mecanic a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec de celuloz, hemiceluloz i lignin. esutul vascular: este compus din vase, celule tubulare prin care se conduce seva brut de la

rdcini la frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide. Vasele conductoare sunt adesea asociate cu celulele parenchimatice (numite i parenchim), care contribuie la transportul de nutrieni n arbore. Celulele de rezerv parenchimatice, cu pereti ngroai i lignificati, care nsoesc esutul

vascular. Aceste celule particip la funcia de sustinere. Orientarea lor este transversal i radial pornind de la axa longitudinal a arborelui.

Lemnul are o structur anatomic specific fiecrei specii de arbore, astfel nct acestea pot fi recunoscute n funcie de diferenele structurale. Descrierea tiinific a structurilor lemnului i de determinarea speciilor de arbori ine de anatomia lemnului.

Compoziia chimicLemnul const n principal din substante organice, precum i din substante anorganice (1 pn la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabila.

Celuloza (40 - 50%), Lignina (20 pn la 30%) Hemiceluloz (15 la 25%), Alte substane organice: polizaharide, pentozani, hexozani, rini, taninuri, colorani, cear,

alcaloizi... Apa:

Exist trei tipuri de ap n lemn:

1. 2.

Apa liber este apa prezent n lemnul verde. Apa legat este apa care intr n compoziia fibrelor. Ea este cea care cauzeaz

contracii n timpul uscrii.

3.

Apa de compozitie este apa care intr n compoziia moleculelor. Eliminarea acesteia

duce la distrugerea lemnului (de exemplu, n incendii).

Proprieti fizice Rezilien; Rezisten la traciune i comprimare; Elasticitate; Densitatea mai mic decat a apei;

Durabilitatea; Proprieti izolatoare.

AnizotropieAproape toate proprietile structurale ale lemnului sunt diferite n cele trei direcii principale (axial, radial, tangenial). Aceasta cauzeaz contracii inegale a lemnului n timpul uscrii. La unele specii de lemn, contracia axial maxim este de de 0,3%, radial de 5% i tangenial de 10%.

Proprieti higroscopiceProprietile higroscopice a lemnului cauzeaza o stabilitate dimensional relativ sczuta n diferite umiditi ambientale. Lemnul uscat este mai higroscopic decat cel umed, iar calitatea lemnului depinde de umiditatea climei. Variaia concentratiei de ap sub punctul de saturare determin schimbri ale structurii lemnului. Unele tipuri de lemn, precum cel de tec, au o contracie sczut de umiditate din cauza substanelor hidrofobe prezente. Pentru a micora caracterul higroscopic al lemnului, acesta este acoperit cu un strat subtire de vopsea.

Proprieti acusticeViteza sunetului in lemn de-a lungul fibrelor lemnoase are o valoare de 4000 pana la 6000 m / s, pe cand n cereale este de doar 400 - 2000 m / s. Parametrii care influeneaz viteza sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea fibrelor, unghi, coninutul de umiditate, fisuri. Datorit proprietilor sale acustice excelente, lemnul este utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale. Dar lemnul poate fi utilizat si ca material de izolare fonica. Placa cu o densitate de suprafa de 15 - 20 kg/m2 realizeaza o izolare fonica de 24 - 26 dB.

Proprieti termiceDatorita porozitii sale, lemnul este un conductor slab de cldur, prin urmare este foarte potrivit ca izolare termic. Molidul are o conductivitate termica de 0.22 W / mK (pentru comparaie betonul are 0,69 W / mK), iar placile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mic. Plcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termic crete cu coninutul de umiditate i densitatea materialului.

Capacitatea termic este la lemn de aproximativ 4 ori mai mare dect la fier. Expansiunea termic poate fi neglijat n practic la lemn, deoarece aceasta va fi compensat de contractie la uscare. Descompunere termic a lemnului ncepe la temperaturi de peste 105 C; la 200 C este foarte mult accelerata i atinge cota maxim la 275 C. O degradare termica a lemnului poate s apar n timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 C. Punctul de aprindere de lemn este intre 200 si 275 C. n absena oxigenului duce la piroliz.

Formarea lemnuluiLemnul se formeaz din cambiu, s ituat ntre lemn i scoar de copacului (cretere secundara).

Alterarea lemnului

Utilaje prelucrare lemnului

Majoritatea firmelor care lucreaza cu lemn, ofera o gama larga de servicii si suport tehnic clientilor pentru proiectarea, realizarea, extinderea si ntretinerea echipamentelor de prelucrarea lemnului. In afara gamei de servicii standard, de o mare diversitate, pe care o ofera clientilor sunt asigurate si solutii specifice unui client care sa satisfaca necesitatile si asteptarile individuale ale acestuia privind serviciile si suportul tehnic.

Gama de servicii include:

Consultanta tehnica

pentru a ajuta clientul sa stabileasca solutia corecta si sa ia cea mai buna decizie privind realizarea liniilor de prelucrare a lemnului. Inginerii specialisti, care asigura consultanta tehnica, cu numeroase certificari si scolarizari, buni cunoscatori ai noutatilor, dar mai ales ai tendintelor din domeniul prelucrarii lemnului pot consilia clientul si cu privire la ceea ce ar fi necesar sa foloseasca din multitudinea noutatilor din domeniu, n functie de specificul activitatii sale si cu privire la adaptarile care i vor fi necesare n viitor

Realizarea de modele experimentale

pentru companii care doresc sa-si modernizeze infrastructura proprie si care n conditiile proiectarii si implementarii unor linii tehnologice complexe vor o certitudine a modului n care elementele tehnice noi se ncadreaza n infrastructura proprie existenta.

Asistenta tehnica

pentru rezolvarea unor probleme si oferirea de informatii pentru prevenirea reaparitiei lor sau a altora similare, pentru echipamente/ comercializate de firma.

Exemple pentru tehnologii valabile pentru prelucrarea lemnului : Masini de frezat:

Masini pentru indreptat si prelucrat pe 4 fete

Masini de rindeluit si indreptat

Masini de formalizat

Masini de ascutit

Masini de lipit si aplicat canturi :

Masini universal de tamplarie

Masini de taiat cu panze circulare

Masini de taiat cu panze panglica

Strunguri pentru lemn

Strung cu copiator

Masini de slefuit si calibrat

Masini de gaurit si scobit

Utilizari

Lemnul este utilizat n scopuri multiple i, n mai multe forme:

Cea mai importanta utilizare la nivel mondial este cea de combustibil: lemnul ofer 3.5 Wh / kg (1

metru cub de lemn este egal cu 0.147 tone echivalent petrol = 1480 kWh).

Arderea are loc n trei etape: in prima lemnul este uscat la temperaturi de pn la 150 C, evaporand apa coninuta. Apoi, intre 150 C i 600 C are loc piroliza. Componentele gazoase din lemn sunt apoi eliberate i este format crbune. n sfarsit, de la 400 la 1300 C, are loc oxidarea (arderea).

Lemnul mai este utilizat ca material de constructie: case de lemn, poduri, la sinele de la caile

ferate, mobila, parchet, diferite elemente de design interior; Lemnul este utilizat si in industrie, din acesta se foloseste in special celuloza si lignina: din lemn

se face hrtie (celuloza),plci aglomerate din lemn (PAL), placi din fibre de lemn (PFL) i alte sortimente de panouri prefabricate, lacuri si vopsele, lipici (lignina), diferite materiale sintetice, rasini, etc. Lemnul mai este folosit in arta, alimentatie, etc.

Obiecte din lemn : Singura limitare a formelor ce pot fi produse din lemn este cea care ne-o impunem