Curs 2. Aplicaţii de management al surselor bibliografice

Oradea, martie 2010

Conf. univ. dr. Sergiu Bălţătescu

Universitatea din Oradea

www.sergiubaltatescu.info

Documentare bibliografică

informatizată şi tehnici de redactare a

lucrărilor ştiinţifice

Managere bibliografice

aplicaţii sau componente de aplicaţii destinate a uşura

munca cercetătorului prin oferirea de facilităţi de căutare,

stocare şi formatare a referinţelor bibliografice.

Tipuri

aplicaţii independente (Endnote, ProCite, Reference Manager,

RefWorks, ş.a.m.d.).

aplicaţii Web

disponibile din browserul de Internet (Endnote web, CiteUlike,

Connotea)

Componente (funcţii ale aplicaţii) MS Word, Zotero

componentă de management bibliografic încorporată în MS Word

2007

Import-

Căutare

STOCARE

EDITARE

SORTARE

INSERARE ÎN

EDITORUL DE

TEXTE

Funcţii ale managerelor bibliografice.

Zotero

www.zotero.org

gratuit

Funcţionează printr-o

extensie a browserului

Mozilla

Referinţele şi fişierele

atasate sunt stocate in

directorul browserului

(dar şi online)

Interacţionează cu

procesorul de texte

Connotea

Dezvoltat de Nature

publishing Group în 2005

gratuit

www.connotea.org

Foloseşte un buton de

bookmark pentru a colecta

referinţele de pe web

Are posibilitati de editare,

import şi export al

referintelor

Nu poate stoca articole

complete

CiteUlike

Sponsorizat de Springer

gratuit

Are posibilitati de editare,

import şi export al

referintelor, inclusiv a

articolelor în format pdf

http://www.citeulike.org/

Aplicaţii independente - Endnote

www.endnote.com

Produs de ISI Thompson

Disponibil atât în varianta desktop cât şi online

Cel mai scump şi mai performant produs de

management bibliografic

1. Căutarea

utilitate de căutare

încorporată.

poate căuta în peste 1800

de surse bibliografice

biblioteci publice,

biblioteci universitare,

baze de date specializate

sau compozite,

permite şi accesul la

resursele parolate. Căutare online în programul Endnote X1.

Căutarea

În funcţie de bazele de date online

accesate, poate fi efectuată

căutarea după chei precum

autor,

dată,

titlu,

jurnal/titlu secundar, ş.a.m.d.

cheile de căutare multiple sunt

comparate (egal cu, mai mic, mai

mare, începe cu… ) cu câmpurile

(autor, dată, etc.) iar rezultatul este

compus prin operatori logici (sau,

şi, negaţie)

.

Exemplu de căutare avansată în programul

Endnote.

Căutarea

După confirmarea numărului de răspunsuri,

referinţele se descarcă în program fără vreo altă

intervenţie din partea utilizatorului.

Referinţele pot fi şi importate direct din browserul de

Internet, de pe siturile diverselor surse de referinţe

bibliografice precum

bibliotecile,

editurile,

bazele de date bibliografice

motoarele de căutare ştiinţifice

2. Manipularea referinţelor

Foloseşte fişiere bibliografice proprii (numite biblioteci -libraries) şi având extensia .enl)

Bibliotecile pot fi create de utilizator sau preluate prin schimb de la alţi utilizatori

Exemplu: doi coautori ai unui articol sau o echipă de cercetători care lucrează la un proiect pot crea o bază de date unică a articolului/proiectului).

Odată descărcate, referinţele pot fi plasate într-o bibliotecă Endnote nouă sau adăugate la una deja existentă.

Opţiunea de copiere a înregistrărilor descărcate în

bibliotecile Endnote.

2. Manipularea referinţelor

În cazul în care referinţele nu sunt găsite pe Internet,

utilizatorul poate introduce el însuşi înregistrările

bibliografice.

Există de asemenea opţiuni din import din baze de date

de cele mai diverse tipuri, inclusiv cele produse cu

programe de tip Excel sau Access.

Totuşi, opţiunile de căutare şi descărcare sunt unele din

aspectele cele mai utile ale programelor de acest tip,

întrucât în majoritatea cazurilor scutesc cercetătorul de

introducerea manuală a referinţelor şi elimină erorile care

apar în acest proces.

2. Manipularea referinţelor Orice bază de date de tip Endnote cuprinde un număr nelimitat de

înregistrări, care reprezintă fiecare o referinţă bibliografică.

Referinţele pot fi de 38 de tipuri articol de jurnal,

carte,

secţiune din carte,

prezentare de conferinţă,

material audiovizual, etc.

se mai prevede posibilitatea ca utilizatorul să-şi definească singur 3 tipuri noi.

Fiecare înregistrare cuprinde în total 52 de câmpuri, precum autorul principal,

an,

autorul secundar (editor),

titlu,

titlu secundar (titlul volumului pentru secţiuni din carte),

rezumat,

cuvinte cheie ş.a.m.d.

2. Manipularea referinţelor

Este prevăzut un câmp numit note în care utilizatorul poate insera propriile comentarii asupra lucrării respective, ca şi trei câmpuri care pot fi definite de utilizatorul însuşi.

În această privinţă, managerele bibliografice sunt nişte sisteme foarte sofisticate şi sigure de introducere şi regăsire a notelor de lectură.

Elementele importante ale înregistrărilor pot fi vizualizate pe fereastra centrală a programului, care arată ca un program de calcul tabelar (vezi figura anterioară).

Aceasta permite sortarea lor în funcţie de câmpurile arătate.

2. Manipularea referinţelor

Elementele importante ale

înregistrărilor pot fi

vizualizate pe fereastra

centrală a programului,

care arată ca un program

de calcul tabelar (vezi

figura anterioară).

Aceasta permite sortarea

lor în funcţie de câmpurile

arătate. Fereastra principală a programului Endnote.

2. Manipularea referinţelor

Formatul final al înregistrării poate fi vizualizat în partea de jos a ferestrei principale.

Fiecare înregistrare se poate deschide pentru editare într-o fereastră separată (caz în care există opţiunea de ascundere a câmpurilor goale).

Programul oferă facilităţile de editare de tip text pentru fiecare câmp, incluzând copiere prin drag-and-drop şi autocompletare (pentru câmpurile de tip autor, jurnal, cuvinte cheie).

Înregistrare deschisă pentru editare în programul

Endnote.

2. Manipularea referinţelor

De asemenea sunt prevăzute legături spre înregistrarea de la

sursă (baza de date tematică, înregistrare în bibliotecă, etc.).

Aceste legături sunt descărcate automat.

Există şi posibilitatea ca utilizatorul să încarce el însuşi în baza

de date textele complete, în format .pdf sau .doc, ale

articolelor la care se face trimitere bibliografică.

În acest caz o bibliotecă Endnote este mai mult decât un

sistem de înregistrare a referinţelor, ea este un sistem complet

de management al surselor bibliografice.

De asemenea, câmpurile „note” şi „note de cercetare” sunt

foarte uşor şi eficient utilizabile ca variantă electronică a

clasicelor fişe cu note de lectură.

2. Manipularea referinţelor

Înregistrările pot fi manevrate prin duplicare, ştergere, eliminarea duplicatelor şi copiere de la o librărie la alta.

Ele pot fi salvate şi în format comprimat care să permită circulaţia lor între cercetători.

De asemenea, înregistrările pot fi grupate după criterii alese de autor, ceea ce aduce beneficii multiple, putând fi elaborate bibliografii tematice sau împărţită bibliografia unei teze pe tipuri de lucrări (teoretice, normative, de cercetare, etc.)

exemplu de organizare a referinţelor pe grupuri în

Endnote X1.

3. Inserarea în editorul de texte şi

formatarea bibliografiei Odată descărcate şi modificate,

înregistrările bibliografice sunt gata pentru a fi inserate în editorul de texte.

Endnote se integrează cu Microsoft Word dar şi cu alte editoare de texte, la instalarea lui fiind inserată o bară de instrumente sau un submeniu care face interfaţa dintre cele două programe.

Inserarea referinţelor se face în mai multe feluri, cele mai răspândite fiind drag-and-drop din programul Endnoteîn editorul de texte sau prin apăsarea pe butonul Inserează citarea.

Există şi o combinaţie de taste rapide cu acelaşi efect.

Submeniul Endnote X1 în MS Word 2003.

3. Inserarea în editorul de texte şi

formatarea bibliografiei

Submeniul Endnote X1 în MS Word 2003.

Există posibilitatea editării citărilor chiar din editorul de texte, prin adăugarea de note, prefixe şi sufixe, ca şi prin eliminarea unuia din elemente (autor, an) în scopul asigurării cursivităţii textului.

Scopul final este, desigur, elaborarea lucrării dorite. În acest sens, odată ce citările au fost introduse, Endnote le poate să formata automat în peste 3000 de stiluri corespunzătoare formatelor asociaţiilor ştiinţifice (ASA, APA, etc.) sau jurnalelor de specialitate.

Selectarea stilurilor se poate face direct din editorul de texte, stilurile fiind grupate pe domenii ştiinţifice, ca în figura următoare:

Exemplu de selectare a stilurilor în Endnote X1

3. Inserarea în editorul de texte şi

formatarea bibliografiei

Majoritatea stilurilor sunt de tip Harvard, dar există

posibilitatea formatării în stilul Chicago sau cel

numerotat.

Stilurile oferite acoperă o bună parte din formatele

cerute de revistele internaţionale de specialitate.

Pentru revistele româneşti sau alte publicaţii utilizatorul

îşi poate construi un stil propriu, pornind de la unul

asemănător deja existent, care este apoi adaptat

cerinţelor specifice.

Endnote dispune de un editor de stiluri intuitiv şi

performant, care uşurează mult această sarcină.

3. Inserarea în editorul de texte şi

formatarea bibliografiei

În sfârşit, bibliografia obţinută se poate actualiza printr-o

comandă, pentru a fi la zi cu schimbările în text, cu

schimbările operate în biblioteca de referinţe sau pentru a

se adopta un alt stil (ca de pildă în cazul când lucrarea

este trimisă unei alte reviste).