lp 7 - ereditatea si bolile genetice

Download LP 7 - Ereditatea Si Bolile Genetice

Post on 10-Nov-2015

38 views

Category:

Documents

12 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ereditate

TRANSCRIPT

  • Ereditatea in bolile genetice:Ereditate Monogenica (Mendeliana)Ereditate Poligenica si MultifactorialaEreditatea Mitocondriala

  • Moduri de transmiterePattern-urile de mostenire urmaresc transmiterea unor caractere sau boli codificate/conditionate genetic la descendenti.

    Exista mai multe moduri de transmitere:

    Monogenica sau Mendeliana (Dominanta/recesiva)Poligenica si Multifactoriala (predispozitie genetica plus factori de mediu)Mitocondriala

  • Ereditatea monogenicaAfectiuni genetice cauzate de o mutatie intr-o singura gena urmeaza pattern-uri previzibile de mostenire in familii. Ereditatea monogenica este de asemenea cunoscuta sub numele de Ereditate Mendeliana fiindca urmeaza pattern-urile de transmitere pe care Mendel le-a observat in cercetarile sale pe mazare.

    Tipuri de transmiteri mendeliene:

    Autozomala: gena responsabila pentru fenotip este localizata pe unul din cei 44 cromozomi autozomi.

    X-linkata: gena responsabila pentru fenotip este localizata pe cromozomul X.

    Dominanta: afectiuni care se manifesta la heterozigoti (indivizi cu o singura o alela mutanta)Recesiva: afectiuni care se manifesta numai la homozigoti (indivizi cu ambele alele ale unei gene mutante).

    Y-linkata (holandrica): gena responsabila pentru fenotip este localizata pe cromozomul Y.

  • Autozomal dominanta (AD)Afectiunile dominante sunt exprimate la indivizii care au doar o alela mutanta.

    Arborele genealogic din dreapta ilustreaza transmiterea unui caracter sau afectiune autozomal dominata.

    Barbatii si femeile au o probabilitate egala de a transmite caracterul generatiei urmatoare.

    Indivizii afectati au o alela normala si una mutanta a genei, de aceea fiecare copil are un risc de 50% de a mosteni alela mutanta.

    Asa cum rezulta si din arborele genealogic, aproximativ jumatate din copiii unui parinte afectat mostenesc boala si jumatate nu.

  • AD Penetranta IncompletaUn arbore genealogic tipic al unei familii cu o mutatie in gena BRCA1.

    Barbatii pot fi carrieri si pot transmite mutatia catre copii.

    Nu toti indivizii (de sex feminin) care mostenesc mutatia dezvolta boala, de aceea patternurile de transmitere nu sunt intotdeauna evidente.

  • Autozomal dominanta (AD)Boala Huntington Distrofia musculara miotonicaAcondroplazia (nanismul cu membre scurte) Boala polichistica a rinichiului (ADPKD)BrahidactiliaPolidactiliaSindactiliaAdactiliaOsteogenesis imperfectaGutaHipercolesterolemia familialaHipercalcemia familialaSindromul MarfanSindromul ovarului polichistic familial (PCOS)Neurofibromatoza

  • Boala HuntingtonBoala Huntington (HD) este o boala neurodegenerativa genetica, ce afecteaza coordonarea musculara si conduce la declin cognitiv si probleme psihiatrice. Tipic, incepe sa devina observabila in viata adulta la varste variabile (media 45-50 ani). HD este cea mai comuna cauza genetica cauzatoare de miscari anormale involuntare (automate, de tip tremor sau ticuri) care se numesc chorea, de unde boala era denumita in trecut chorea Huntington.

    Gena Huntingtinei (HTT=HD=IT15) pe 4p16.3 contine informatii ce codeaza o proteina numita, de asemenea, huntingtina. Expansiunea unui triplet repetitiv CAG in interiorul genei Huntingtinei duce la formarea unei forme diferite (mutante) a proteinei, care gradual lezeaza celulele din creier, desi mecanismele nu sunt inca elucidate. Numarul CAG determina prezenta/absenta bolii clinice, debutul si severitatea.

  • Boala HuntingtonCresteri ale numarului de repetitii inflenteaza data debutului (mai precoce) si severitatea bolii (mai severa). Este un proces care se desfasoara de la o generatie la alta si este cunoscut ca anticipare genica. Instabilitatea este mai mare in spermatogeneza decat in ovogeneza;

    Indivizii cu mai mult decat 60 repetitii dezvolta frecvent boala inainte de 20 ani, in timp ce aceia cu mai putin de 40 repetitii pot sa nu dezvolte niciodata simptome observabile;

    Speranta de viata in boala Huntington este in general in jur de 20 ani de la debutul simptomelor observabile;

    Majoritatea complicatiilor amenintatoare de viata sunt urmarea coordonarii musculare (la toate nivelurile) si, intr-o mai mica masura, problemelor comportamentale induse de declinul functiilor cognitive.

    Un risc major este cel de pneumonie, care cauzeaza decesul in 1/3 cazuri. Pe masura ce abililitatea de sincronizare a miscarilor se deterioreaza, dificultatea de eliminare a secretiilor bronsice si un risc crescut de aspiratie de mancaruri si bauturi cresc riscul contactarii pneumoniei.

    A doua cauza de risc major este boala cardiaca, care cauzeaza aproape din decesele celor cu boala Huntington.

  • Alte afectiuni AD (autozomal dominante) Distrofia musculara miotonica (distrofia miotonica, miotonia atrofica) este o boala cronica, lent progresiva, inalt variabila, multisistemica, mostenita, cu transmitere AD. Este caracterizata de slabirea generalizata a muschilor (distrofie musculara), cataracta, boli de conducere cardiaca, tulburari endocrine si miotonie (decontractare anormal de lenta, aparenta de contractura musculara).

    Acondroplazia este o cauza comuna de hipostaturalitate (pitici). Apare ca o mutatie sporadica in aproximativ 75% din cazuri (asociat cu varsta paterna avansata) sau poate fi mostenita ca o boala autozomal dominanta. Indivizii cu acondroplazie au o statura mica, cu o inaltime medie in viata aduta de 131cm pentru barbati si 123cm pentru femei. Exista adulti acondroplazici cu o statura de 62.8 cm (24.7 inches)

    Boala polichistica renala (PKD or PCKD) este o boala chistica genetica a rinichilor. Exista doua tipuri de PKD: autozomal dominanta (ADPKD) si, mai putin comuna, autozomal recesiva (ARPKD). Boala polichistica renala este una din cele mai comune boli amenintatoare de viata, afectand aproximativ 12.5 milioane de indivizi din toata lumea.

  • Alte afectiuni ADBrahidactilie (degete scurte la maini si/sau picioare)Polidactilie (degete in plus la maini si/sau picioare)Sindactilie (doua sau mai multe degete unite/fuzionate)Adactilie (absenta congenitala a degetelor la maini si/sau picioare)

    Osteogenesis imperfecta (OI cateodata numita si boala oaselor de sticla, sau sindrom Lobstein") este o boala osoasa congenitala. Indivizii cu OI sunt nascuti cu defecte ale tesutului conjunctiv, sau cu incapacitatea de a-l produce, de regula datorita unei deficiente a colagenului tip I. Ca boala genetica, OI a fost istoric privita ca o boala autozomal dominanta a colagenului de tip I. In ultimii ani, au fost descoperite si forme autozomal recesive. Cei mai multi mostenesc OI de la un parinte, dar in 35% din cazuri este datorata unei mutatii individuale (de novo sau "sporadica"). Exista 8 tipuri de OI, tipul I fiind cel mai intalnit (AD), iar simptomele variaza de la o persoana la alta (expresivitate variabila).

  • Osteogenesis imperfecta

  • Alte afectiuni ADGuta (cunoscuta ca si podagra cand implica degetul mare de la picior) este o afectiune caracterizata de atacuri recurente de artrita acutao inflamatie articulara cu crestere considerabila de volum, moale, cu tegumente inrosite, fierbinte. Articulatia metetarso-falangiana a degetului mare de la picior (la baza sa) este cea mai frecvent afectata (aprox 50% din cazuri). Guta mai poate prezenta depozite de urati (lat. Tophus, pl. Tophi) la diferite niveluri (articulatii, tendoane, subcutan, in tesuturile moi), litiaza renala sau nefropatie urica. Este cauzata de niveluri crescute de acid uric/urati in sange. Acidul uric cristalizeaza si se depun in tesuturi. Aparitia gutei este partial genetica, contribuind la aprox 60% din nivelurile de acid uric.Hipercolesterolemia familiala (HF) este o afectiune genetica, caracterizata de niveluri inalte de colesterol seric, in mod specific cu niveluri foarte inalte de LDL (colesterol rau) si boala cardiovasculara precoce. Multi pacienti au mutatii in gena receptorului pentru LDL (LDLR), care elimina LDL din circulatie, sau gena pentru apolipoproteina B (ApoB), care este partea LDL care se leaga de receptor; mutatii in alte gene sunt rare. Pacientii cu o singura alela anormala (heterozigoti) a genei LDLR pot avea afectare cardiaca prematura (intre 30-40 ani). Prezenta a doua alele anormale (homozigoti) poate cauza o boala cardiaca severa inca din copilarie. Heterozigotii HF reprezinta o boala genetica cu transmitere AD cu prevalenta 1:500 in cele mai multe tari; homozigotii HF sunt mult mai rari, cu incidenta 1:1,000,000 nasteri.

  • Alte afectiuni ADHipercalcemia familiala (hipocalciurica) - este o afectiune caracterizata de niveluri ale calciului seric de peste 10.2mg/dL (tipic). Este cunoscuta si ca hipocalcemia hipocalciurica benigna familiala (FBHH) si se insoteste de un istoric familial de hipercalcemie blanda, un raport calciu urinar : creatinina
  • Alte afectiuni ADSindromul Marfan este o boala genetica a tesutului conjunctiv. Indivizii cu sindrom Marfan tind sa fie neobisnuit de inalti, cu membre lungi si degete subtiri. Sindromul este mostenit intr-o maniera dominanta, defectul genic fiind localizat la nivelul genei FBN1, care codifica proteina fibrillin-1. Indivizii care mostenesc o alela mutanta FBN1 from de la oricare din parinti vor avea boala. Sindromul Marfan are un spectru de manifestari, de la blanda la severa. Cele mai grave complicatii sunt defectele valvelor cardiace si ale aortei. Poate, de asemenea, afecta plamanii, ochii, sacul dural din jurul maduvei spinarii, scheletul si palatul dur.

  • Alte afectiuni ADNeurofibromatoza (NF; neurofibromatoza tip 1 este cunoscuta si ca boala von Recklinghausen) este o boala genetica in care cresc tumori de tesut nervos (neurofibroame) care pot fi benigne dar pot cauza leziuni majore prin compresia nervilor si a altor tesuturi. Neurofibromatoza este o boala AD, ceea ce