licenta otita wd

8/15/2019 Licenta Otita Wd

1/86

MOTIVAŢIE

Pe perioada celor trei ani de studiu, am reuşit să-mi însuşesc

cunoştiinţele necesare referitoare la această profesie astfel încât, pusă în situaţia

de a acorda îngrijirile necesare unor pacienţi cu simptomatologia şi

manifestările afecţiunii, să nu întâlnesc piedici în scopul redării acestuia,

familiei şi societăţii, în cel mai scurt timp, sănătos.

Motivul iniţial care mi-a trezit interesul pentru studiul acestui domeniu,

a fost faptul că am avut posibilitatea să acord îngrijiri medicale unei paciente cu

această afecţiune în perioada stagiilor de practică desfăşurate la pitalul

!udeţean "âlcea, ecţia #.$.%, unde am constatat că, foarte mulţi pacienţi au

trecut prin suferinţe asemănătoare.

1


2/86

CUPRINSUL LUCRĂRII

MOTIVAŢIE ------------------------------------------------------------------------- &

CAPITOLUL 1

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV

&.& 'natomia ----------------------------------------------------------- (

&.) *iziologia urec+ii ------------------------------------------------ &(

CAPITOLUL 2OTITA MEDIE SUPURATĂ

).& efiniţie ----------------------------------------------------------- ))

).) tiologie ----------------------------------------------------------- ))

). imptomatologie ------------------------------------------------- ))

).( voluţie - /omplicaţii ------------------------------------------- )

).0 1ratamentul ------------------------------------------------------- )

CAPITOLUL 3

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

CU OTITĂ MEDIE SUPURATĂ

.& 2oţiuni despre nursing -------------------------------------------------- )0

.) *uncţiile şi rolul asistentei medicale ---------------------------------- )3. 4ngrijiri specifice acordate pacienţilor cu otită medie supurată --- )5

..& 6ntervenţii autonome

..) 6ntervenţii delegate

.. 6ntervenţii de natură interdependentă

2


3/86

CAPITOLUL 4

STUDII DE CAZ

Caz! 1 ---------------------------------------------------------------- 3

Caz! 2 ---------------------------------------------------------------- 0)

CONCLUZII ------------------------------------------------------------------------ 35

"I"LIOGRAFIE ------------------------------------------------------------------- 7&

ANE#E$

ANE#A 1 % 'udiograma --------------------------------------------------- 7)ANE#A 2 8 Pregătirea pacientului pentru e9amenul radiologic ------ 7(

ANE#A 3 8 Perfuzia -------------------------------------------------------- 70

ANE#A 4 8 6njecţia intramusculară -------------------------------------- 73

3


4/86

CAPITOLUL 1

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV

1&1 ANATOMIA

#rganul de percepere a undelor sonore este situat în melcul membranos

din urec+ea internă. timulii recepţionaţi de organul /ortidin melcul

membranos sunt conduşi prin calea co+leară sau acusticăla centrii corticali ai

auzului din lobul temporal, ariile (&, ().

1ot în urec+ea internă se află şi organul receptor pentru simţulec+ilibrului, el reprezentând segmentul periferic al analizatorului vestibular.

UREC'EA

:rec+ea, organul receptor al auzului şi simţului ec+ilibrului, este

alcătuită din părţi, cu structura şi funcţii distincte; urec+ea e9ternă, urec+ea

medie şi urec+ea internă.

UREC'EA E#TERNĂ

're rolul de a capta undele sonore şi a le conduce spre urec+ea medie<

este alcătuită din pavilionul urec+ii şi conductul auditiv e9tern.

Pavilionul urec+ii , situat pe părţile laterale ale capului, posterior dearticulaţia temporo-mandibulară, are forma unei pâlnii, cu o faţă laterală,

neregulată şi altă medială sau mastoidiană. *aţa laterală prezintă pe

circumferinţa sa o proeminenţă arcuită numită +eli9, care se continuă inferior cu

lobul urec+ii. =eli9ul este despărţit printr-un şanţ de o altă ridicătură numită

ante+eli9, care începe în partea superioară prin două rădăcini ce circumscriu

între ele o depresiune numită foseta triung+iulară; inferior el se termină printr-o

proeminenţă numită antitragus.

4


5/86

'nterior de ante+eli9 se găseşte o depresiune numită conc+a auriculară ,

mărginită anterior de o proeminenţă ce poartă numele de tragu,despărţit de

antitragus printr-un şanţ. 4n partea inferioară conc+a se continuă cu conductul

auditiv e9tern. *aţa medială a pavilionului are proeminenţe si depresiuni inversefaţă de cele ale feţei laterale.

/a structură, pavilionul urec+ii este construit dintr-un sc+elet fibro-

cartilaginos, învelit pe ambele feţe de piele. /artilajul pavilionului se continuă

medial cu partea cartilaginoasă a conductului auditiv e9tern. %obulul urec+ii

este lipsit de cartilaj. %igamentele e9trinseci leagă pavilionul de oasele din jur.

C()*+,! a*,. /0,/) se întinde de la conc+a auriculară la

membrana timpanului şi are un traiect ondulat. 'nterior de el se află articulaţia

temporo-mandibulară, iar inferior, glanda parotidă.

Partea laterală a conductului are structura fibro-cartilaginoasă, iar cea

medială, osoasă, fiind formată de partea timpanală şi scuamoasă a osului

temporal. %a e9tremitatea sa medială se află un şanţ circular, incomplet, în care

se inseră timpanul. uprafaţa internă a conductului este învelita de piele, care în

partea laterală prezintă peri şi glande sebacee. 1ot la nivelul conductului se

găsesc glandele ceruminoase, de tip tubulos, al căror produs de secreţie

formează cerumenul.

UREC'EA MEDIE

/avitatea timpanică, are rolul de a transmite vibraţiile sonore spre

urec+ea internă. a este o cavitate cu şase pereţi, săpată în stânca temporalului

şi conţine în interior sistemul de oscioare şi muşc+ii ane9aţi lui.

Peretele lateraleste format de un cadru osos care circumscrie membrana

timpanică. 1impanulse inseră printr-un inel fibro-cartilaginos, care lipseşte pe o

mică întindere în partea superioară, numită incizura timpanică. Partea

timpanului corespunzatoare acestei incizuri este mai subţire şi se numeşte pars

flacida, iar restul formează pars tensa. Pe faţa laterală, în centrul timpanului se

observă, pe viu, o depresiune >ombilicul sau umbo? care corespunde inserţiei

capătului inferior al mânerului ciocanului. Mânerul ciocanului, înglobat în

grosimea timpanului este marcat şi el de o dungă oblică numită stria

5


6/86

malleolaris. /a structură, timpanul este format dintr-un strat fibros central cu

fibre radiare şi circulare, învelit lateral spre conductul auditiv de piele şi medial

de mucoasa cavităţii timpanice.

Peretele medial corespunde urec+ii interne şi prezintă în centru o proeminenţă numită promontoriu. Postero-superior de aceasta se află fereastra

ovală sau vestibulaă astupată de baza scăriţei, iar postero-inferior, fereastra

rotundă sau co+leară, obstruată de o membrană numită timpanul secundar.

Peretele superior este format de tegmen timpani de pe faţa superioară a

stâncii temporalului.

Peretele inferior vine în raport cu golful venei jugulare.

Peretele anterior vine în raport în partea inferioară cu canalul carotidian,

iar în partea superioară prezintă orificiul timpanic al tubei auditive, prin care

urec+ea medie comunică cu nazofaringele. 'erul care din nazofaringe pătrunde

prin tubă în urec+ea medie contribuie la egalizarea presiunii de o parte şi de alta

a timpanului.

Peretele posterior prezintă în partea superioară un orificiu, care se

continuă cu aditus adantrum ce se desc+ide în cavităţile mastoidiene. Posterior

de acest orificiu se găseşte cea de-a treia porţiune a canalului facialului.

#scioarele auzului, ciocanul, nicovala şi scăriţa , formează un lanţ

articulat de piese osoase care transmit vibraţiile timpanului la perilimfa urec+ii

interne.

C(+a)! prezintă un cap care se articulează cu nicovala şi un col cu o

apofiză laterală scurtă şi alta lungă numită mânerul ciocanului, care se inseră pe

timpan.

N+(.a!a este formată dintr-un corp, care se articulează cu capul

ciocanului, o ramură scurtă orizontală, o ramură lungă verticală în vârful careia

se află apofiza lenticulară prin care se articulează cu scăriţa.

căriţa prezintă un cap care se articulează cu nicovala, două ramuri şi

baza scăriţei aplicată pe fereastra ovală.

#scioarele sunt legate de pereţii cavităţii timpanice prin ligamente şi

doi muşc+i.

6


7/86


8/86

"estibulul este o cavitate cu şase pereţi. Pe peretele lateral se găseşte

fereastra ovală sau vestibulară. Peretele superior şi posterior prezintă cinci

orificii, prin care se desc+id în vestibul canalele semicirculare osoase. # altă

comunicare a vestibulului osos este cea cu rampa vestibulară a melcului.Ca)a!/!/ /++!a/ ((a/, în numar de trei, au formă de potcoavă

şi se desc+id cu ambele e9tremităţi în vestibul. :na din e9tremităţi este mai

dilatată şi poartă numele de ampulă. /ele trei canele semicirculare-anterior,

posterior şi lateral, deşi au şase e9tremităţi, se desc+id în vestibul prin cinci

orificii, deoarece una din e9tremităţile canalului semicircular anterior

fuzionează cu cea a canalului semicircular posterior.

/a aşezare, ele corespund planurilor de orientare a corpurilor

tridimensionale, faţă de care sunt totuşi rotite cu (0A. /analul lateral nu este

strict orizontal, ci face cu planul orizontal un ung+i de (0A. /analul anterior şi

posterior fac un triung+i de (0A cu planul sagital. *aţă de a9ul stâncii

temporalului, canalul anterior este perpendicular pe acest a9, canalul posterior

este paralel cu acest a9, iar canalul lateral este orizontal şi perpendicular pe

primele două.

M/!+! (( este format dintr-un canal spiralat sau co+lear, care descrie

două spire şi jumătate în jurul unui a9 osos central, de formă conică, numit

modiol sau columelă. e pe modiol pleacă o lamă osoasă, numită lama spirală,

a carei margine liberă predomină în canalul co+lear, subîmpărţind-ul într-un

spaţiu superior sau rampa vestibulară şi altul inferior sau rampa timpanică.

1oate aceste se întind în lungul a două spire şi jumătate.

*ig.) %abirintul - melcul osos> @@@.corpuluman.ro?

8


9/86

/ele două rampe comunică una cu alta la vârful melcului printr-un

orificiu numit +elicotremă. %a baza melcului, lama spirală se continuă cu

planşeul vestibulului. Peretele lateral al canalului co+lear se mai numeşte şilama de contur. 4nalţimea melcului este de ,0 mm, iar laţimea, la nivelul bazei

de B mm.

La),! /a)(, cuprins în interiorul celui osos, este format din

vestibulul membranos, cu două vezicule mici utriculă şi saculă, din canalele

semicirculare membranoase şi din melcul membranos. 1oate acestea comunică

între ele şi conţin în interior endolimfa, iar la e9terior, perilimfa.

U,+!a este o veziculă cu perete membranos, lipită de peretele medial

al vestibulului osos şi corespunde, pe peretele lateral, ferestrei ovale sau

vestibulare. in ea pleacă cele trei canale semicirculare membranoase. Prin

canalul endolimfatic, umflat la un capăt şi bifurcat la celălalt, utricula comunică

cu sacula. 4n interiorul utriculei, pe peretele medial, se găseşte o proeminenţă

numită maculă utriculei, la care vin dentritele nervului vestibular şi are funcţii

receptoare.

Sa+!a este o veziculă membranoasă mai mică decât utricula. a

comunică prin canalul endolimfatic cu utricula, iar prin ductus reuniens cu

melcul membranos. 4n interiorul său se află o proeminenţă verticală numită

macula saculei, tot cu funcţii receptoare.

/analele semicirculare membranoase corespund celor osoase şi se

desc+id prin cinci orificii în utriculă. %a nivelul ampulelor, ele prezintă nişte

ridicături perpendiculare pe planul canalului caruia îi aparţin, numite creste

ampulare, cu funcţii receptoare.

%abirintul membranoseste căptuşit la interior, cu e9cepţia maculelor şi

crestelor cu un epiteliu simplu unistratificat.

S,+,a /+/5,(! ./,!a - receptorul vestibular sau al

simţului ec+ilibrului static şi dinamic al corpului este format de macula

utriculei, macula saculei şi crestele ampulare ale canalelor semicirculare.

Maculele sunt alcătuite dintr-un epiteliu cu celule senzoriale şi de

susţinere şi o membrană otolitică. /elulele senzoriale sunt situate superficial, au

form unui degetar şi prezintă la polul apical cilii >)C - )0D?, care pătrund în

9


10/86

membrana otolitică. %a polul opus al celulei senzoriale se ramifică dentrita

nervului vestibular.

Membrana otolitică este un strat gelatinos, mucos, care acoperă epiteliul

sensorial. a conţine în partea superficială concretiuni calcare numite otolite şieste străbătută de cilii celulelor senzoriale. #tolitele e9ercită presiune sau

tracţiune asupra cililor.

/restele ampulare sunt mai înalte, iar celulele senzoriale, situate şi ele

mai superficial faţă de cele de susţinere, au cilii mai groşi şi mai lungi. /reasta

este acoperită la suprafaţa de cupula ampulară, tot de natură gelatinoasă, dar

fără otolite şi străbătută de canalicule foarte fine în care patrund cilii celulelor

senzoriale. %a celulele senzoriale, vin arborizaţii ale dendritelor nervului

vestibular.

Melcul membranos ocupă numai o parte a canalului spiral sau co+lear

osos şi descrie, ca şi acesta, două spire şi jumătate.

Pe o secţiune transversală la orice nivel al spirei, melcul membranos are

o formă triung+iulară, cu un perete format de membrana spirală, care-l separă

de rampa timpanică, altul format de membrana vestibulara - $eissner, care-l

desparte de rampa vestibulară şi un perete opus lamei spirale, numit şi perete

lateral.

/ele două rampe aparţin spaţiului perilimfatic al melcului.

Membrana spirală este o formaţiune fibroasă, în continuarea periostului

lamei spirale, care se întinde de la vârful lamei spirale până la ligamentul spiral<

aceasta este o ingroşare a periostului peretelui lateral al melcului membranos.

Membrana bazilară este cuprinsă în grosimea membranei spirale,

formând sc+eletul peretelui melcului membranos care-l separă de rampa

timpanică. a este alcătuită din fibre conjunctive radiare mai lungi spre vârful

melcului şi mai scurte spre baza, care pleacă de la lama spirală osoasă şi

pătrunde în ligamentul spiral, participând la formarea acestuia.

Membrana vestibulară este o lamă de ţesut conjuntiv învelită spre

canalul co+lear de un epiteliu plat şi se întinde de la faţa vestibulară a lamei

spirale osoase la peretele lateral al melcului. a desparte melcul membranos,

canalul co+lear membranos de rampa vestibulară.

10


11/86

$ampa timpanică şi cea vestibulară conţin perilimfă, iar în interiorul

melcului membranos se află endolimfă. eci ambele rampe aparţin spaţiului

perilimfatic al urec+ii interne.

$ampa timpanică se termină la nivelul ferestrei rotunde sau co+leare,iar rampa vestibulară este în comunicare cu spaţiul perilimfatic al vestibulului.

/ele două rampe comunică între ele la vârful melcului prin +elicotremă.

#rganul /orti sau receptorul acustic este situat în interiorul melcului

membranos canalul co+lear membranos, pe membrana bazilară, în lungul careia

descrie şi el ) E spire. l este alcătuit din celule senzoriale auditive, celule de

susţinere, şi doi stâlpi; e9tern şi intern.

Medial de stâlpul intern se află celulele auditive interne dispuse pe un

singur rand şi celule de susţinere, iar lateral de stâlpul e9tern, celulele auditive

e9terne aşezate pe trei rânduri şi cele de susţinere. 4ntre cei doi stâlpi, care se

apropie la varf, şi membrana bazilară se delimitează tunelul /orti.

/elulele auditive sunt celule mici, prevăzute la polul apical cu cili care

străbat o membrană subţire, produs de secreţie al celulelor de susţinere, numită

membrana reticulară.

Polul opus al celulelor este rotunjit şi se sprijină pe celulele de

susţinere. %a acest pol vin arborizaţiile dentritelor nervului co+lear.

*ig. #rganul lui /orti> @@@.corpuluman.ro?

11


12/86

easupra organului /orti se află membrana tectoria, membrana /orti,

care pluteşte în endolimfă. a are o margine liberă şi alta medială, ce se prinde

în vecinătatea vârfului lamei spirale.1oate formaţiunile organului /orti descrise, se spiralează de două ori şi

jumătate în lungul melcului membranos.

CALEA CO'LEARĂ SAU ACUSTICĂ

ste cel de-al doilea segment al analizatorului acustic şi conduce

impulsurile nervoase auditive de la organul /orti la centrii auzului din scoarţa

cerebrală. Partea ei periferică este reprezentată de nervul co+lear "666, iar cea

intranevra9ială sau centrală, de leminscul lateral şi radiaţiile acustice.

N/.! +(6!/aeste format din a9onii protoneuronilor acestei căi situaţi

în ganglionul spiral /orti din canalul spiral al modiolului.

endrita neuronilor bipolari din acest ganglion merge prin canaliculele

radiare ale lamei spirale şi prin membrana bazilară la celulele senzoriale

auditive ale organului /orti. 2ervul co+lear străbate stânca temporalului

împreună cu nervul vestibular şi iese prin meatul auditiv intern, după care

părunde în trunc+iul cerebral. *ibrele nervoase se opresc la nucleul co+lear

dorsal şi ventral din bulb, unde se găsesc deutoneuronii acestei căi. *ibrele ce se

termină în nucleul co+lear dorsal deservesc mai ales auzului plastic, iar cele ce

merg la nucleul co+lear ventral, refle9ele trunc+iului cerebral legate de stimuli

acustici, refle9e acustico-cefa-logire, acustico-oculocefalogire.

*ibrele deutoneuronilor se încrucişează pe linie mediană, cele ventrale

formând corpul trapezoid, iar mai departe se înmanunc+ează alcătuind

lemniscul lateral. 'cesta străbate, alături de lemniscul medial, segmentul pontin

şi mezencefalic, dă colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori şi se opreşte în

corpul geniculat medial metatalamus unde se găseşte cel de-al treilea neuron al

căii co+leare. e aici pleacă fibrele radiaţiilor acustice, care prin partea

infralenticulara a capsulei interne ajung la corte9ul temporal.

12


13/86

CENTRII CORTICALI AI AUZULUI

unt situati in ariile (&, () din girii transversi, ai lobului temporal.

2ucleul analizator este aria (&. tructural, neuronii acestor arii suntdispusi in coloane radiare, mai subţiri in campul (& si mai groase, tuburi de

orga in campul (). /entrii auzului au ample cone9iuni cu campurile faciale din

lobul frontal, ariile 3, B si mai ales cu centrii vorbirii din aria ((, funcţiile de

auz fiind strâns legate de vorbire. -a constatat ca sunetele inalte recepţionate in

partea bazala a melcului membranos sunt integrate in partea mediala a ariei (&,

iar cele joase, percepute spre varful melcului, in partea laterala a acestei arii si

transformate in senzaţii auditive.

O7a)! /+/5,( a! a)a!za,(! ./,!a

ste reprezentat de maculele din utricula si sacula si de crestele

ampulare ale canalelor semicirculare.tructura lor a fost prezentatâ la descrierea

urec+ii interne.

Macula utriculei recepţioneaza stimulii produşi de sc+imbarea pozitiei

capului sau corpului in plan orizontal, iar cea a saculei, in plan sagital si

acceleraţiile liniare. le deservesc refle9ele statice de postura si redresare.

/restele ampulare percep stimulii produşi de acceleraţiile circulare, mai

ales ale capului si deservesc refle9ele statocinetice. $eceptorul vestibular face

parte din grupa mecanoreceptorilor.

Ca!/a ./,!a8

Partea periferica a acestei cai o formeaza nervul vestibular, "666,

alcatuit din a9onii protoneuronilor din ganglionul vestibular situat in urec+ea

interna, in apropierea e9tremitaţii profunde a conductului auditiv intern.

endrita protone-uronilor merge la celulele senzoriale din macule si

creste printr-o ramura superioara si alta inferioara.

2ervul vestibular, dupa ce iese prin meatul auditiv intern impreuna cu

nervul co+lear, "666, intra in trunc+iul cerebral si fibrele sale merg la nucleii

vestibulari, unde fac sinapsa cu deutoneuronii caii vestibulare.

:n numar redus de fibre merg direct la cerebel.

13


14/86

'9onii neuronilor din nucleii vestibulari formează partea centrală a căii

vestibulare şi merg în mai multe direcţii, spre centrii corticali, dar mai ales spre

cei subcorticali.

*ibrele corticale nu sunt inmanunc+iate intr-un tract special ca pentrucelelalte căi nervoase, ci urca, probabil, prin fasciculul longitudinal medial, la

nucleul ventral lateral al talamusului, unde se află al treilea neuron şi de la care

pleacă fibrele talamo-corticale.

# mare parte din fibrele nucleilor vestibulari merg la cerebel, mai ales

la lobul nodulo-flocular, fibre vestibulo-cerebeloase.

/erebelul, la rândul sau, influenţeaza activitatea ariilor motorii (, 3 din

scoarţa cerebrală.

'lte fibre merg la substanţa reticulate, vestibulo-reticulare, la nucleii

motori ai globului ocular, vestibulo-nucleare si, prin tractul vestibulo-spinal, la

neuronii motori ai măduvei spinarii.

1&2 FIZIOLOGIA UREC'II

:rec+ea participă la două funcţii importante; az! 9 /+6!!, fiind

un organ de simţ sensibil la e9citaţii vibratorii, sunet si la efectele gravitaţiei

mişcării acceleraţie-deceleraţie. 4n ambele situaţii, urec+ea este mecano-

receptor sau un transductor, care traduce sau transformă energia mecanică

primită, unde sonore sau presiunea accelerării şi decelării, în energie electrică.

Az! sau funcţia auditivă cuprinde două procese succesive de natură

diferită; unul fizic, mecanic, de transmisie vibratorie a undei sonore până la

organul /orti, unde stimulează celulele auditive şi altul nervos, de percepţie,

care începe cu apariţia influ9ului nervos la nivelul celulelor ciliate şi se termină

cu integrarea centrală a mesajului sonor.

C8!/ 9 +()*+//a /+a)+8 a .a:!( ()(/

:ndele sonore sunt captate de pavilion şi sunt conduse de conductul

auditv e9tern la urec+ea medie. Pavilioanele urec+ii la om sunt organe puţin

14


15/86


16/86

tubei din cursul funcţiei ec+ipresive, dar şi datorită mişcărilor ciliare ale

mucoasei tubare, mişcării orientate de la casă spre rinofaringe.

%a buna funcţionare a urec+ii mijlocii mai contribuie refle9ele

muşc+ilor oculari. /ontracţia muşc+iului ciocanului măreşte tensiuneatimpanului, iar contracţia muşc+iului scăriţei, o scade, astfel încât acţiunea lor

este antagonistă. /ontracţia lor refle9ă este provocată de sunete intense şi deci,

are rol protector asupra urec+ii interne.

1otuşi, ea poate proteja urec+ea împotriva sunetelor prea puternice, care

pot surprinde muşc+ii urec+ii mijlocii. e asemenea, o e9punere prelungită la

sunete intense, duce la o oboseală a contracţiei musculare şi astfel la o scădere a

protecţiei.

:ndele sonore, odată ajunse la urec+ea internă, pun în vibraţie lic+idele

labirintice, pentru ca acestea, cuprinse într-o cavitate osoasă ine9tensibilă, să

poată vibra este necesar să e9iste un Fspaţiu compensatorG al vibraţiei.

'cest spaţiu este creat prin jocul ferestrelor, adică în timp ce platina

scăriţei este împinsă în labirint de unda sonoră, membrana ferestrei rotunde

bombează în afară, către casa timpanului.

'stfel, vibraţiile sonore, prin intermediul lic+idelor labirintice, pun în

vibraţie membrana bazilară şi membrana tectoria, care acţioneaza la rândul lor

asupra organului /orti.

tructurile anatomice ale urec+ii e9terne, medii, capsulei otice >ferestre?

şi ale urec+ii interne >lic+idele labirintice, membrana bazilară şi tectoria?

reprezintă Faparatul de transmisieG al vibraţiilor sonore până la organul /orti.

C8!/ 9 +()*+//a )/.(a8 a );(a:/ a+,+/

%a nivelul organului /orti, mişcarea vibratorie sonoră >fenomen fizic,

mecanic? este transformată în energie nervoasă printr-un fenomen bioelectric.

1otodată, membrana bazilară reprezintă analizatorul mecanic de frecvenţă

periferic. eci, urec+ea internă este un analizator de frecvenţă şi un transductor.

Proprietăţile de analizator, se datorează transformării mişcărilor periodice ale

scăriţei în mişcări aperiodice care acţionează asupra membranei bazilare sub

forma unei Hunde călătoareG.

16


17/86

'stfel se constituie o mişcare sau o deplasare a rampei medii care

înaintează de-a lungul ei, până la +elicotremă. %ungimea de undă a deplasării

este cu atât mai mică, cu cât se apropie de +elicotremă, în sc+imb, amplitudinea

ei devine mai mare. eplasarea ma9imă dintre membrana tectoria şi membrana bazilară, provocată de unda călătoare, se află în puncte diferite pentru fiecare

frecventâţă. Pentru frecvenţele joase, amplitudinea ma9imă este mai aproape de

+elicotremă, iar pentru frecvenţele înalte este mai aproape de fereastra ovală. %a

punctul de ma9imă amplitudine se realizează stimularea celulelor auditive.

'stfel se obţine prima analiză a sunetelor în funcţie de frecvenţa

stimulului. 6poteza undei călătoare este, până la un punct asemănătoare cu teoria

rezonanţei a lui =elm+oltz, după care fiecare punct al membranei bazilare

corespunde unei frecvenţe specifice, conform structurii anatomice care posedă

fibre diferenţiate pentru fiecare tonalitate în parte.

Proprietăţile de transductor ale urec+ii interne aparţin celulelor auditive

ciliate. 'cestea sunt stimulate prin deplasările verticale ale membranei bazilare,

care împing polul superior celular către membrana tectoria, unde are loc

deformarea cililor. 1orsiunea ciliară provoacă o degajare de energie biologică,

prin transformarea energiei mecanice în energie sau influ9 nervos.

6nflu9ul nervos este apoi condus, sub forma potenţialului de acţiune, pe

căile acustice, până la centrii corticali, unde se transformă în conştiintă sonoră.

6nflu9ul nervos parcurge trei relee pentru a ajunge la corte9ul temporal.

Primul releu se întinde de la baza celulelor auditive ciliate, până la

nucleii co+leari bulbari >nucleul dorsal şi ventral? şi este reprezentat de nervul

co+lear. 'l doilea releu este constituit de neuronul bulbo-talamics are un aspect

+eterogen, prezentând fibre scurte sau lungi, directe sau încrucişate, care se

întind de la nucleii bulbari la corpii geniculaţi interni.

:ltimul releu leagă corpii geniculaţi interni de corte9ul temporal.

'ria auditivă la om este situată în partea mijlocie a primei

circumvolutiuni temporale, în lungul versantului său silvian.%a acest nivel,

neuronii corticali sunt asezaţi în ordinea frecvenţelor, realizând o adevărată

+artă sonoră sau localizare fonală, numită tonotipie. $ezultă că urec+ea

contribuie la realizrea auzului prin trei aparate; aparatul de transmisie, format

din urec+ea e9ternă, urec+ea medie, ferestrele şi lic+idele labirintice< aparatul

17


18/86

de recepţie reprezentat de organul lui /orti, nervul acustic şi căile nervoase

superioare şi aparatul de percepţie, constituit din centrul cortical.

'lterarea funcţiei auditive are loc în urma lezării acestor aparate şi se

traduce prin; scăderea auzului, vâjâituri, +iperacuzie şi paracuzie.

S+8*//a az!

ste denumită prin termeni diferiti. Prin +ipoacuzie se întelege scăderea

parţială, într-un grad oarecare, a auzului. Prin cofoză se admite pierderea totală

a acuităţii auditive, unilaterală sau bilaterală, iar prin surditate se defineste, ca

termen general, orice fel de pierdere de auz, parţială sau totală.

upă sediul leziunilor, care le determină, surdităţile se împart în trei

categorii; surditate de transmisie, surditate de percepţie şi surditate mi9tă.

• S*,a,/a */ ,a)/este +ipoacuzie, deoarece leziunea

aparatului de transmisie nu produce scăderi de auz mai accentuate de 3Cdb pe

cale aeriană. a este datorată unor leziuni situate în urec+ea e9ternă sau medie,

la nivelul timpanului, lanţului osicular sau ferestrelor. Mecanismul apariţiei

surdităţii de tip transmisie este creşterea impedanţei sistemului timpano-

osicular. 1impanul, lanţul osicular şi lic+idele labirintice formează un conductor

a cărui masă, rigiditate şi frecare sunt variabile în anumite limite fiziologice.

Prin impedantă se întelege forţa care se opune trecerii undei sonore prin acest

co>masă, rigiditate, frecare? sunt măriţi.

• S*,a,/a */ 5/+/5:/ a )/.(a8este determinată de leziuni

ale traiectului nervos, începând de la co+lee şi mergând până la corte9ul

temporal. Prin acest traiect pot fi identificate mai multe tipuri de surdităţi de

perceptie; surdităţi co+leare, surdităţi radiculare şi surdităţi centrale >bulbare,

protuberanţiale, pedunculare şi corticale?.

1ermenul de surditate de percepţie este impropiu, deoarece înglobează toate

aceste tipuri de surdităţi şi nu doar pe cele corticale cum ar fi normal >corte9ul

este sediul percepţiei sunetelor?. urditatea de percepţie poate prezenta diverse

grade, mergând până la cofoză.

• S*,a,/a 0,8 prezintă caracterele ambelor tipuri precedente si

este determinată de leziuni ale urec+ii medii şi ale co+leei. Poate avea grade

diferite, ajungând până aproape de cofoză, în funcţie de e9tensia leziunilor.

18


19/86


20/86

superficială-cutanată, profundă şi apartul vestibular. 6nformaţiile culese de

aceste trei sisteme sunt integrate, în mod conştient, în sistemul nervos central,

mai precis în trunc+iul cerebral, de unde iau naştere impulsuri centrifuge, sub

forma unor recţii motorii, ca mişcări, contracţii şi rela9ări musculare.'paratul vestibular, în acest conte9t, generează o activitate permanentă,

c+iar în repaus, care este modulată după cea mai mică mişcare, prin

interacţiunea cu structurile anatomice amintite. 1rebuie subliniată simetria

funcţiei vestibulare în stare normală. /ele două labirinte posterioare acţionează

ca două jumătăţi separate, care emit potenţiale de acţiune egale, constante şi

simetrice şi care sunt însumate, ca un tot, în centrul de integrare mezencefalic.

1ocmai această simetrie justifică tonusul postural şi ec+ilibrul.

#ri de câte ori potenţialele de acţiune labirintice sunt modificate numai

de o parte, starea de ec+ilibru este alterată. #rganele receptoare vestibulare sunt

sensibile la sc+imbări de mişcare >acceleraţie, deceleraţie?, modificări de poziţie

ale capului, gravităţe şi vibraţii. 1oţi aceşti e9citanţi mecanici sunt transformaţi

la nivelul maculelor şi crestelor acustice, în potenţiale de acţiune electrice, care

ajung la sistemul nervos central, unde alături de celelalte potenţiale vizuale,

proprioceptive şi senzitive, iau parte la menţinerea orientării spaţiale. /erebelul

contribuie la menţinerea posturii şi ec+ilibrului prin folosirea acestor informaţii

în vederea coordonării mişcărilor.

timulii fiziologici ai aparatului vestibular, reprezentaţi de acceleraţia şi

deceleraţia ung+iulară şi lineară, e9istă canalele semicirculare, pe de o parte şi

sacula şi utricula, pe de altă parte. /analele semicirculare îndeplinesc funcţia

cinetică, adică înregistrează mişcările corpului şi capului în spaţiu, având sub

dependenţa lor mişcările rotatorii. 9citantul lor fiziologic este acceleraţia

ung+iulară, e9primată în grade, secundă, care impresionează crestele ampulare

prin curenţii endolimfatici pe care îi generează.

4ntrucât cele trei canale semicirculare din fiecare urec+e, sunt situate în

cele trei planuri ale spaţiului, se întelege că sunt astfel percepute toate mişcările,

din toate sensurile. 4n acest fel, canalele semicirculare participă la mişcările

corpului şi mai cu seamă ale capului, în stare normală şi contribuie la efectuarea

anumitor gesturi sau atitudini.

20


21/86

:tricula şi sacula e9ercită funcţia statică, prima având sub dependenţă

sa înclinarea în plan sagital a capului şi tonusul muşc+ilor e9tensori şi fle9ori,

pe când sacula are sub dependenţa ei mişcările laterale ale capului şi tonusul

muşc+ilor abductori şi aductori. 9citantul lor fiziologic este acceleraţia liniară,e9primată în mimnute, secunde şi care este imprimată de poziţia capului în

spaţiu. 'cceleraţia liniară sau gravitaţională stimulează otolitele, care

acţionează asupra celulelor senzoriale de la nivelul maculelor.

Prin greutatea lor, otolitele produc o tracţiune asupra cililor receptori

din macule, la fiecare sc+imbare de poziţie a capului. *uncţia aparatului otolitic

permite, deci, identificarea poziţiei individului în orice moment, indiferent dacă

este verticală sau orizontală, şi redresarea capului după sc+imbarea poziţiei

corpului. istemul vestibular are un rol important în controlul posturii, care se

realizează prin integrarea comple9ă a informaţiilor e9teroceptive, vizuale şi

vestibulare.

Mişcările capului, prin contracţiile muşc+ilor membrelor şi gâtului, pe

care le generează, readuc capul la poziţia anterioară sau la cea normală.

'paratul otolitic restabileşte poziţia normală a capului în raport cu

verticala.6sc+emia urec+ii interne poate fi realizată pe multiple căi. 4ngustarea

vaselor labirintice şi a trunc+iului vertebro-bazilar >din care emană aceste vase?

este întâlnită la +ipertensivi şi arteroscleroză prin procese de ateromatoză.

6nsuficienţa cardiacă este o altă cauză de isc+emie labirintică, la fel ca şi

anomaliile şi bolile sângelui.

'nomaliile arteriale ale vaselor de la gât şi craniu, ca şi compresiunile

e9trinseci ale acestora, prin variaţii anatomice congenitale sau prin leziuni

osoase ale coloanei cervicale vertebrale contribuie la instalarea insuficienţei

vertebro-bazilare, sursă de isc+emizare a labirintelor.:n alt mecanism este

spasmul vascular al arterei auditive sau al ramurilor.

21


22/86

CAPITOLUL 2

OTITA MEDIE SUPURATĂ

2&1 D/;):/ste o infecţie a urec+ii medii, care poate apărea la orice vârstă, dar este

mult mai frecventă la copiii mici şi îndeosebi la sugari care sunt sensibili la

factorii de mediu.

2&2 E,(!(7/

*recvenţa mare la sugari şi copiii mici se datoreşte mai multor cauze,

printre care faptului că la aceştia trompa usta+io, conductul care face legăturaîntre nazofaringe şi urec+ia medie, este foarte scurtă şi dreaptă, aşa încât

infecţiile se pot propaga foarte uşor.

Pe măsura înaintării în vârstă, trompa stac+io îşi măreşte lungimea şi

capătă curburi pe traiectul sau, fapt care îngreunează propagarea infecţiilor prin

aceasta.

4ntrucât sugarul face foarte uşor infecţii nazofaringiene, şi pentru că

structura anatomică a trompei ustac+io este la el aşa cum am văzut, se înţelegede ce el este mult mai e9pus la infecţii ale urec+ii medii decât adultul sau c+iar

decat bătrânii.

2&3 S5,(a,(!(7/

ebutul este brusc şi se produce de obicei în timp ce evoluează o

rinofaringită. imptomele otitei medii supurate sunt;

- durere, la început moderată, sub forma unei senzaţii de tensiune înurec+e, care apoi devine e9trem de vie şi insuportabilă,

- starea generală se alterează,

- temperatura se ridică la 5-(CI<

- frisoane, transpiraţii abundente, cefalee,

- scăderea acuităţii auditive >+ipoacuzie?, este o +ipoacuzie de

transmisie , uneori e9trem de marcată, bolnavul nu mai aude vocea şoptită, nici

c+iar de la o jumătate de metru, prezentând acufene, vertiji şi dezec+ilibru.

- senzaţie de pulsaţii alteriale în urec+e.

22


23/86

2&4 E.(!:/ - C(5!+a:

%a e9amenul obiectiv se constată că timpanul bombează, este foarte

congestionat şi edemaţiat, semn care dovedeşte prezenţa unei supuraţii înurec+ea medie.

acă boala este neglijată, colecţia purulentă creşte, perforează timpanul

şi se evacuează, lăsând sec+ele serioase; scleroză a articulaţiilor dintre oasele

urec+ii medii, sau distugerea lor urmată de surditate, supuraţie cronică a urec+ii

medii.

Mai poate apărea şi o altă complicaţie şi anume e9tinderea infecţiei la

mastoidă şi producerea unei mastoidite, afecţiune care la rândul ei poate da

complicaţii grave , cum se va arăta în continuare.

:neori infecţia poate să se propage la sinusul cavernos şi să dea o

septicopioemie foarte gravă. e poate propaga de asemenea la meninge şi să dea

meningite, sau la creier, unde poate provoca un abces celebral sau cerebelos.

2&? Ta,a/),!

Ta,a/),! este;

- medicamentos,

- conservator,

- de recuperare

- igieno-dietetic.

Ta,a/), /*+a/),(

1ratamentul otitei medii supurate acute este, în primul rând, profilactic;

orice rinofaringită trebuie tratată cu mare atenţie, mai ales la sugar şi copilul mic.e altfel este cunoscut că astăzi în era antibioticelor, care vindecă

rinofaringitele înainte ca acestea să dea complicaţii otice, şi datorită asistenţei

pediatrice în permanenţă îmbunătăţire, otitele supurate acute şi mai ales

complicaţiile lor sunt mult mai rare. acă nu a putut fi surprins în faza de

rinofaringită şi bolnavul >de obicei copii mici sau sugari?, se prezintă în faza de

otită medie supurată acută, se va face de urgenţă următorul tratament;

- instilaţii auriculare călduţe, care au scop analgezic şi decongestiv, cuglicerină boricată I sau preparatul e9istent în comerţ FboramidG<

23


24/86

- dezinfecţia insistentă a rinofaringelui, folosindu-se preparatul

FmentorinG<

- radiaţii cu raze ultrascurte sau aplicaţii de căldură locală >sau cu nisip

cald, băi de lumină solu9?


25/86

CAPITOLUL 3

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENŢILOR CU OTITĂ MEDIE SUPURATĂ

3&1 N(:) */5/ N)7

N)7! este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii

cuprinzând; promovarea sănătăţii, prevenirea bolii, îngrijirea persoanelor

bolnave de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, aşezările comunitare şi în

toate formele de asisţenţă socială.

/onceptul despre nursing al V7)/ '/)*/();

F Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre

sănătate sau recuperare, să ajuţi individul, fie bolnav sau sănătos, să-şi

folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu

condiţia ca acesta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o

face, şi să acţioneze în aşa fel încat acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai

curând posibil.@

N)7! înseamnă;

• activitate de natură dependentă - delegată, urmareşte indicaţiile medicului

şi oferă tratamentul necesar conform prescripţiilor acestuia< medicul

decide şi asistenta e9ecută te+nica de îngrijire<

• activitate de natură independentă - autonomă, oferă îngrijire, stabileşte

relaţii de încredere şi transmite informaţii legate de problemele desănătate ale bolnavului<

• activitate de natură interdependentă colaborează cu ceilalţi membrii ai

ec+ipei medicale pentru îndeplinirea scopului propus.

Na>este o persoană care fiind admisă oficial la un program

educaţional în nursing, recunoscut de statul membru în care se află, a parcurs cu

succes studiile de nursing şi a obţinut calificarea necesară şi - sau a obţinutlicenţa de a practica nursingului.

25


26/86

S8)8,a,/aeste o stare de bine fizic, psi+ic şi social şi nu doar în absenţa

durerii.

3&2 F)+:!/ 9 (!! a,/),/ /*+a!/

F)+:!/ a,/),/ /*+a!/ sunt de natură;

• independentă<

• dependentă<

• interdependentă.

a F)+:!/ */ )a,8 )*/5/)*/),8$'sistenta asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv

în;

- îngrijiri de confort , atunci când el nu-şi poate îndeplini independent

anumite funcţii<

- stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii<

- le transmite informaţii, învăţăminte, ascultă pacientul şi îl susţine<

- este alături de indivizi şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.

F)+:a */ )a,8 */5/)*/),8$

- la indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau

de readaptare<

- observă la pacient modificările provocate de boală sau tratament şi le

transmite medicului.+ F)+:a */ )a,8 ),/*/5/)*/),8

'sistenta colaboreaza cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social,

educativ, administrativ şi participă la activităţi interdisciplinare< utilizează în

practica profesionala cunoştinţe teoretice şi practice de medicină, economie,

informatică.

A!,/ ;)+:$

a) funcţia profesională:• acordă direct îngrijirea<

26


27/86


28/86

Este o persoană care:

• a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de /onsiliul

'sistenţilor Medicali<

•

a trecut cu succes e9amenele stabilite de /onsiliul 'sistenţilor Medicali<• îndeplineşte standardele stabilite de /onsiliul 'sistenţilor Medicali<

• este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu pregătirea şi

e9perienţa sa<

• este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de

îngrijirea sănătăţii în orice situaţii s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru

care nu este calificată.

&ursaeste pregătită printr-un program de studiu care include:

• promovarea sănătăţii<

• prevenirea îmbolnăvirilor<

• îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental a celor cu deficienţe,

indiferent de vârstă şi în orice unitate sanitară sau în orice situaţie la nivel de

comunitate.

&ursa generalistă presupune:

• o pregătire pluri - disciplinară sociaă, te+nică, practică<

• însuşirea competentelor de bază<

• să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa<

• să aibă +)(9,):/ 56(!(7+/> să asigure un climat optim pentru

recuperarea în timp util a pacientului.

28


29/86

3&3 ÎNGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENŢILOR

CU OTITĂ MEDIE SUPURATĂ

'sistenta medicală asigură îngrijiri specifice de natură independentă -

autonomă, de natură dependentă - delegată şi de natură interdependentă .

3&3&1 I),/./): a,()(/$

A7a/a +();(,! 9 /5a!$

• aerisesc camera<

• asigur camera obscură, liniştită pentru repausul pacientului<

• asigur un climat corespunzator<

• în timpul crizei aşez pacientul în decubit dorsal şi îl informez să

stea nemişcat şi rela9at<

• menţin curăţenia camerei şi dezinfecţia periodică<

• asigur lenjerie de corp şi de pat curată, o sc+imb ori de câte ori este

nevoie, protejând patul cu muşama şi aleză<• urmăresc ca lenjeria să nu fie strânsă, sifonată.

I7/)a 5a+/),!

1oaleta pacientului este un element de bază în îngrijirile acordate de

ăatre asistenta medicală având scopul de a asigura confortul şi igiena

pacientului. fectuez ,(a!/,a astfel;

• asigur temperatura adecvată pentru a-l feri de răceli<

• evit curenţii de aer prin înc+iderea geamurilor şi uşilor<

• asigur intimităţii pacientului<

• protejez pacientul prin paravan<

• pregatesc materialele necesare pentru efectuarea toaletei >prosop

curat, săpun, apă caldă din abundenţă?<

• urmăresc toaleta buco-dentară, a nasului şi a urec+ilor.

• asigur starea de igienă a pacientului prin spălarea întregului corp peregiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spăla.

29


30/86


31/86

• însoţesc pacientul în micile deplasări în salon, la toaletă,

protejându-l de căderi.

• reeduc pacientul pentru menţinerea ec+ilibrului.

S5a./76//a ;)+:!( .,a!/$

*uncţiile vitale includ respiraţia, pulsul, tensiunea arterială şi tempe-

ratura.

• 1ensiunea arterială; se masoară dimineaţa şi seara şi se notează în

foaia de temperatură<

• Pulsul; determinarea numarului de bătăi pe minut, frecvenţa se

înscrie în limite normale corespunzatoare vârstei, tegumentele şi mucoaselesunt normal colorate.

*ig.3 Măsurarea 1.'. >@@@.romedic.ro?

• $espiraţia; se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea<

• 1emperatura se masoară dimineaţa şi seara şi se notează în foaia de

temperatură<

• iureza, cantitate de urină eliminată din organism în )( ore,

aspectul, se notează zilnic în foaia de temperatură<

• caunul se notează în fiecare zi în foaia de temperatură şi se

urmăreşte aspectul patologic al acestuia, culare, formă, prezenţa sângelui, puroiului, mucusului<

31

http://www.romedic.ro/http://www.romedic.ro/


32/86

• "ărsăturile; se notează data, ora, conţinutul mucus, alimentar,

bilios, sânge, cantitatea, mirosul.

'ducaţia sanitară:

Pa8

• măsuri pentru fortificarea organismului prin sport şi activităţi în aer

liber<

• asigurarea unui mediu curat nepoluat cu praf, substanţe c+imice în

oraşe şi la locul de muncă<

• umezirea aerului din încăperi, saloane şi locuinţe<

• asigurarea unei temperaturi constante de &3-&B grade în încăperi<• evitarea substanţelor iritante ale căilor respiratorii superioare;

alcool, tutun,condimente<

• folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor şi măştilor de

protecţie lalocurile de muncă, cu praf şi pulberi<

• folosirea de căşti pentru amortizarea zgomotelor puternice si

trepidaţiilor

• efectuarea de controale periodice ale auzului.

S/+)*a8

• depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale nasului, gâtului,

urec+ii şi tratarea lor corectă pentru prevenirea cronicizării şi a unor infirmităţi;

surditate, tulburări de fonaţie şi respiratorii<

• tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea

otitelor, reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinţe ale urec+ii.

T/:a8

• îndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru proteză

auditivă<

• educarea pacienţilor purtători de proteză cum să o utilizeze

pentru a se adapta progrsiv la mediul sonor<

32


33/86

• educarea anturajului pentru a susţine psi+ic pacientul cu +ipo-

acuzie, e9aminarea periodică a +ipoacuzicului pentru a aprecia din timp

accidentele surdităţii şi necesitatea sc+imbării protezei.

C()+a/a ,/a5/,+8

• $olul asistentei medicale în comunicarea terapeutică;

• ascultă cu atenţie mesajul pacientului<

• îl priveşte în oc+i, pentru a-i demonstra dorinţa de a-l asculta<

• îl aprobă când spune lucruri importante, manifestă toleranţă faţăde pacient, îl ascultă fără să-l întrerupă<

• informaţiile vor fi date cu regularitate şi la momentul oportun<

• nu se vor divulga date pe care medical doreşte să nu le cunoască

pacientul, asigură liniştea în comunicarea cu pacientul dovedind că este gata să

asculte cu răbdare.

3&3&2 I),/./): */!/7a,/$

1& R/+(!,a/a 5(*/!( (!(7+/$

- +emoleucograma, "..=

- glicemie, uree,

- sideremie,

- transaminaze >1JP,1J#?,

- 1imp de sangerare, coagulare,- ecretie auricularaK /ultura si antibiograma

2& E05!(a ;)+:()a!/;

E0a/)! a*(/,+ este o metoda prin care se stabilesc tipul de

surditate şi gradul deficienţei auditive, se efectuează cu audiometrul prin care se

înregistrează grafic pierderile auditive pe frecvenţe din scara tonală.

33


34/86

T((7a;a +(5,/za,8 BTC a înlocuit cu succes tomografia

convenţionala în studiul osului temporal, prin multiplele avantaje pe care le

aduce. 'stfel, pe langă substanţa de contrast în obţinerea imaginilor, ultima

generaţie de tomografe computerizată, permite detectarea structurilor anatomicede dimensiuni reduse, precum şi a patologiei lor.

*ig.7 9plorări $M2 >@@@.romedic.ro?

R/z()a):8 a7)/,+8 BRMN este o metodă imagistică ce produce

imagini secţionale ca şi 1/, folosind însa interacţiunea dintre nuclei de+idrogen, protoni, câmpuri magnetice statice şi frecvenţe de unde radio, fără să

e9pună pacientul la raze ionizante.

3& A*),a/a /*+a/),/!($

- instilaţii auriculare călduţe, care au scop analgezic şi decongestiv, cu

glicerină boricată I sau preparatul e9istent în comerţ FboramidG<

- dezinfecţia insistentă a rinofaringelui, folosindu-se preparatul

FmentorinG<- radiaţii cu raze ultrascurte sau aplicaţii de căldură locală >sau cu nisip

cald, băi de lumină solu9?<

- antibioterapie, ampicilină şi penicilină asociate, cu sulfametin sau

sulfatiazol, fizioterapie, raze ultrascurte, vitaminoterapie.

34


35/86

*ig B 'ntibiotice> @@@.sfatulmedicului.ro?

3&3&3 I),/./): */ )a,8 ),/*/5/)*/),8$

'sistenta medicala colaboreaza cu ec+ipa de specialişti;- N,:(),!> asigură o dietă corespunzătoare afecţiunii, pentru

recuperarea pacientului şi prevenirea complicaţiilor. 'cesta recomandă

alimentele si lic+idele necesare, folosind toate principiile alimentare şi reglează

+idroelectrolitic pacientul, funcţie de stadiul afecţiunii.

- Ra*(!(7!> participă la evaluarea pacientului pentru punerea

diagnosticului cât mai corect, precum şi a tratamentului, ce urmează a fi stabilit

de medical curant.- N/(!(7!> face e9amenul general din punct de vedere al refle9elor.

- P6(!(7! +!)+a), participă cu terapia suport pentru situaţiile de

criză,manifestate de pacient pe perioada spitalizării, respectiv; starea depresivă

sau deseori an9ietatea, manifestate datorită durerilor intermitente, nocturne.

*ig.5 9amen #.$.% >@@@.sfatulmedicului.ro?

(

35


36/86

*ig.&C /onsiliere psi+ologică >@@@.romedic.ro?

CAPITOLUL IV

STUDII DE CAZ

PROCES DE ÎNGRIJIRE - CAZUL CLINIC 1

I&C!/7//a *a,/!( 7/)/a!/ */5/ 5a+/), 2ume; =

Prenume; ata naşterii; &3.C7.&537omiciliul; $âureni Kjud. "âlceatare civilă; căsătorităata internării; &0.C0.)C&3iagnostic la internare; #tită medie supurată.Motivele internării; +ipoacuzie, otoree, an9ietate, durere, insomnie, masticaţie

îngreunată datorită durerii6storicul bolii; pacienta în vârstă de (0 ani se internează în secţia #.$.%

prezentând otoree urec+ea stângă de apro9imativ ( zile pentru investigaţii şi

tratament de specialitate.

II&C!/7//a */ *a,/ 5/ +/!/ 14 )/.( ;)*a/),a!/

1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/- puls; 7C Kmin.- respiraţie; &7Kmin.

- 1.'; &)CK7C mm =g- respiraţia este ritmică

36


37/86

- nu prezintă zgomote respiratorii în somn >sforăit?- nu prezintă tuse- ambele +emitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul

inspiraţiei şi e9piraţiei

- pulsul prezintă ritm normal2 N/.(a */ a /a 9 a


38/86

- alege vestimentaţia în funcţie de vârstă şi de ocazie- îşi asortează întotdeauna vestimentaţia

N/.(a */ a /):)/ ,/5/a,a +(5! ) !,/ )(a!/- 1emperatura; 3A /

- tegumente roz şi calde

N/.(a */ a ; +a,> )7=,> */ a 5(,/=a ,/7/),/!/ 9 +(a/!/- face baie la ) zile- părul este lung şi îngrijit- îşi efectuează singură igiena corporală- mucoasa otică iritată- supuraţie otică

N/.(a */ a /.,a 5/+(!/!/- teamă- agitaţie- durere- frică- trăieşte într-un mediu sănătos

1H N/.(a */ a +()+a- pacienta prezintă acuitate vizuală, fineţe gustativă şi a mirosului

- sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor- ritmul este moderat

- limbajul este clar şi precis- este în relaţii bune cu familia- aude slab cu urec+ea stângă

11 N/.(a */ a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(> */ a

5a+,+a /!7a- este de religie ortodo9ă, nu este împotriva altor religii- nu percepe boala ca o pedeapsă- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilor credinţe şi dorinţe

12 N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8- pacienta este preocupată să fie cât mai utilă- solicită şi acceptă ajutorul cadrelor medicale şi a celor din jur - se consideră mulţumită de sine

13 N/.(a */ a / /+/a- în timpul liber pacienta face prăjituri şi merge la ţară- urmăreşte emisiunile preferate; ştiri mondene, emisiuni- petrece foarte mult timp cu familia în diferite împrejurări

14 N/.(a */ a ).8:a + 8-9 58,/z/ 8)8,a,/a

38


39/86

- este preocupată şi interesată să afle cât mai multe despre starea sa

de sănătate- este dispusă să coopereze la toate te+nicile la care este supusă şi

înţelege necesitatea acestora- este preocupată de consecinţele acestei boli asupra organismului.

39


40/86

III&A)a!za 9 ),/5/,a/a *a,/!(

1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/

Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă

ursa dedificultate

- puls; 7C Kmin.- respiraţie; &7Kmin.- 1.'; &)CK7C mm =g- respiraţia este ritmică- nu prezintă zgomoterespiratorii în somn >sforăit?- nu prezintă tuse

- ambele +emitorace prezintăaceeaşi mişcare de ridicare şicoborâre în timpul inspiraţiei şie9piraţiei- pulsul prezintă ritm normal

- nu prezintă - nu prezintă

2 N/.(a */ a /a 9 a


41/86

PES$ 'limentaţie inadecvată, datorită dificultăţii în masticaţie, manifestată princonsum de alimente în cantitate insuficientă

41


42/86

3 N/.(a */ a /!)a


ursa dedificultate

:rina; - cantitate &)CC-&(CCmlK)(+- frecvenţă (-0 micţiuniKzi- culoare; galben citrin- miros specific de bullion Materii fecale; - frecvenţă &-)scauneKzi- culoare înc+isă- miros fecaloid1ranspiraţii în limite normaleMenstruaţia este regulată vine la)B de zile, durează ( zile avândaspect şi culoare normală


4 N/.(a */ a / 9+a 9 a a./a ( )8 5(,8

Manifestări de independenţă Manifestări de

dependenţă

ursa de dificultate

- sistem osteo-articular şimuscular este integru- prezintă poziţii adecvate înortostatism- este ec+ilibrată atunci cândmerge- sistemul conjunctivo-adipos

bine reprezentat


? N/.(a */ a *( 9 a / (*6)


ursa de dificultate

- nu are coşmaruri când doarme- pacienta cunoaşte necesităţile

de somn ale organismului

- insomnie-oboseală

-aţipiri în timpul zilei

-durere- secretie purulenta

42


43/86

PES$ 'lterarea somnului, datorită durerii şi secreţiei purulente, manifestate prininsomnie, oboseală, aţipiri în timpul zilei.

N/.(a */ a / 8+a 9 */z8+a

Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă ursa de dificultate

- pacienta se îmbracă şi sedezbracă singură, fără ajutor- prezintă interes pentru o ţinutăcurată şi adecvată- alege vestimentaţia în funcţiede vârstă şi de ocazie

- îşi asortează întotdeaunavestimentaţia


N/.(a */ /):)/ ,/5/a,a +(5! ) !,/ )(a!/


ursa de dificultate

- 1emperatura; 3A /

- tegumente roz şi calde


N/.(a */ a ; +a,> )7=,> */ a 5(,/=a ,/7/),/!/ 9+(a/!/


ursa de dificultate

-face baie la două zile

- părul este lung şi îngrijit- îşi efectuează singură igienacorporală

- mucoasa otică este

iritată-supuraţie otică

- otoree

P&E&S& 'lterarea mucoasei otice, din cauza otoreei, manifestată prin mucoasaotică iritată, supuraţie otică.

N/.(a */ a /.,a 5/+(!/!/

Manifestări deindependenţă Manifestări dedependenţă ursa de dificultate

43


44/86

- trăieşte într-un mediusănătos

- frică- durere- temeri

- Paralizia nervului facial

PES$ isconfort fizic şi psi+ic datorită, paraliziei nervului facial, manifestată prin frică, durere, temeri.

1H N/.(a */ a +()+a


ursa de dificultate

- pacienta prezintă acuitatevizuală, fineţe gustativă şi a

mirosului- sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor- ritmul este moderat- limbajul este clar şi precis- este în relaţii bune cu familia

- +ipoacuzie - otoree

PES$ /omunicare inadecvată la nivel senzorial auditiv, datorită otoreei,

manifestată prin +ipoacuzie.

11 N/.(a */ a a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(


ursa de dificultate

- este de religie ortodo9ă- nu percepe boala ca o pedeapsă- nu este împotriva altor religii- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilorcredinţe şi dorinţe


12 N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8

Manifestări de independenţă Manifestări de

dependenţă

ursa de dificultate

44


45/86

- pacienta este preocupată să fiecât mai utilă, atât în cadrul familieicât şi profesional- solicită şi acceptă ajutorul

cadrelor medicale şi a celor din jur - se consideră mulţumită de sine


13 N/.(a */ a / /+/a


ursa de dificultate

- în timpul liber pacienta face prăjituri şi merge la ţară- urmăreşte emisiunile preferate;ştiri mondene, emisiuni despredecorarea casei şi grădinii- petrece foarte mult timp cufamilia în diferite împrejurări


14 N/.(a */ a ).8:a + 8-: 58,/z 8)8,a,/a


ursa de dificultate

- este preocupată şi interesată săafle cât mai multe despre starea sade sănătate- este dispusă să coopereze la toate

te+nicile la care este supusă şiînţelege necesitatea acestora- este preocupată de consecinţeleacestei boli asupra organismului


P(!// 5(,a/

& 'lterarea mucoasei otice, din cauza otoreei, manifestată prin mucoasa oticăiritată, supuraţie otică.

45


46/86


47/86

IV& P!a) */ )7=/ a! 5a+/),/ + O,,8 /*/ 5a,8 /+6/a , )7=,>*/ a5(,/=a,/7/)-,/!/ 9+(a/!/

- 'lterarea

mucoaseiotice, dincauzaotoreei,

manifestată

prinmucoasa

otică iritată,supuraţieotică.

- pacienta să

prezintemucoasaotică fărăsecreţie până

la e9ternare

- liniştesc pacienta

cu privire la stareasa- încurajez pacientaîn permanenţă

-îi e9plic

necesitateaintervenţiilor şi

scopul acestora-pregătesc pacientaşi materialelenecesare pentru

recoltarea secreţiei

-pregătesc fizic şi psi+ic pacienta

pentru recoltareasângelui- măsor şi notez

funcţiile vitale şivegetative în *.#- respiraţia &7Kmin

- puls 7CKmin- 1.'. &)CK7C mm+g- temperatura

3A/

- administrez

medicaţia prescrisă demedic;'mpicilină

0CCmg (fl de

) ori pe ziJentamicină

)ml )f de )ori pe zi i.v.- la indicaţiamedicului;

- recoltez

sânge pentruanalize de

laborator - recoltezsecreţie

purulentă dinconductulauditiv

47

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20ca


48/86

). N/.(a*/ a /a9 a


49/86

& N/.(a*/ a /.,a5/+(!/!/

- isconfortfizic şi

psi+icdatorită,

paraliziei

nervuluifacial,manifestată

prin frică,

durere,temeri.

- pacienta săfie

ec+ilibrată psi+ic în (Bore

-pacienta să beneficiezede siguranţă

psi+ologică

pentruînlăturarea

stării dean9ietate în(B ore

- discut cu pacientadespre ceea ce o

îngrijorează- sugerez pacienteiutilizarea gândurilor

pozitive- îi e9plic toatetratamenteleviitoare şi măsurile

ce vor fi luate- furnizez e9plicaţii

simple despreintervenţii- evaluezcaracteristiciledurerii

- facilitez întâlnireacu alte personaecare au avut aceeaşi

problemă dar caresunt vindecate

- administrezla indicaţia

mediculuiiseptol&tabletă de

oriKzi

49


50/86

(. N/.(a*/ a*( 9 a/ (*6)

- 'lterareasomnului,

datoritădurerii şisecreţiei

purulente,manifestate

prininsomnie,

oboseală,aţipiri în

timpul zilei.

- pacienta să beneficieze

de un somncorespunzător vârstei în

7) ore- pacienta sănu mai fieobosită în 7)

ore

- învăţ pacienta să practice te+nici de

rela9are- identific nivelul şicauza an9ietăţii

- întocmesc un program de odi+năcorespunzătororganismului

- identific cauzaoboselii

- ajut pacienta să-şi planifice activităţicotidiene- stimulezîncrederea pacientei

în forţele proprii

- administrezla indicaţia

medicului'lprazolan&tb C,)0 mg

0& N/.(a*/ a

+()+a

/omunicar e

inadecvatăla nivelsenzorialauditiv,

datorităotoreei,manifestată

prin+ipoacuzie.

- pacienta să prezinte

acuitateauditivă pânăla e9ternare

- liniştesc pacientacu privire la starea

ei- cercetez

posibilităţiile decomunicare ale

pacientei- învăţ pacienta săutilizeze mijloacele

de comunicareconform

posibilităţiilor sale- pregătesc pacienta

şi materialele pentruspălătura auriculară

- la indicaţiamedicului

fac spălăturăauriculară

E.a!a/$ 4n urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta se alimenteazăcorespunzător, secreţia purulentă nu s-a diminuat, pacienta este în continuare

an9ioasă, insomia este încă prezentă iar comunicarea este în continuareineficientă. 6ntervenţiile continuă.

50


51/86

Za 2

2evoiaafectată

iagnosticde nursing

#biective 6ntervenţiiautonome

6ntervenţiidelegate

1& N/.(a*/ a ;+a,> )7=,>*/ a5(,/=a,/7/)-,/!/ 9

+(a/!/

- 'lterareamucoaseiotice, dincauzaotoreei,

manifestată prin mucoasaotică iritată,

supuraţieotică.

- pacientasă prezintemucoasaotică fărasecreţie

până lae9ternare

- învăţ pacienta sănu mai folosească beţişoare de urec+i pentru igienaauriculară

- observ şi notezfuncţiile vitale şivegetative

-puls7Kmin-respiraţie )CKmin-1.'. &)CK3C mm +g-temperatură

3,3A/

-administrezmedicaţia

prescrisă demedic;

'mpicilină0CCmg (flde ) ori pe zi

Jentamicină)ml )f de )ori pe zi i.v.

2& N/.(a*/ a

/.,a5/+(!/!/

- isconfortfizic şi psi+ic

datorită, paralizieinervuluifacial,

manifestată prin frică,durere,temeri.

- pacientasă fie

ec+ilibrată psi+ic în )(ore-pacienta să

beneficiezedesiguranţă

psi+ologică

pentruînlăturareastării de

an9ietate în)( ore

- încurajez în permanenţă pacienta

-favorizez adaptarea pacientei la noulmediu-furnizez pacientei

informaţiile de careare nevoie înlegătură cu boala sa-pregătesc pacienta

pentru spălăturăauriculară

-administrez

sedative'lgocalmin)ml ) f de )ori pe zi i.m

- facspălaturaauriculară

51

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20ca


52/86

3& N/.(a*/ a*( a/ (*6)



purulente,manifestate

prininsomnie,

oboseală,aţipiri în

timpul zilei.

- pacientasă

beneficiezede un somncorespunzăt

or vârstei în(B ore- pacientasă nu mai

fie obosităîn (B ore

- învăţ pacienta să practice te+nici de

rela9are-îi ofer pacientei ocană cu lapte cald

înainte de culcare-sfătuiesc pacientasă facă o plimbareînainte de a se culca

-administrez

la indicaţiamediculuiun somnifer;

'lprazolanC,)0mg&tbKzi

(. N/.(a*/ a+()+a

- /omunicareinadecvată lanivel

senzorialauditiv,

datorităotoreei,

manifestată prin+ipoacuzie.

- pacientasă prezinteacuitate

auditivă

- liniştesc pacientacu privire la stareasa

-învăţ pacienta săfolosească

mijloacele decomunicare conform

posibilităţilor sale

- la indicaţiamediculuiadministrez

meşă cuetadină în

conductulauditiv

E.a!a/$ 4n urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta nu mai estean9ioasă şi nu mai prezintă durere. Pacienta prezintă în continuare secreţie

purulentă în conductul auditiv, insomnia este prezentă iar comunicarea rămâneinadecvată. 6ntervenţiile continuă.

52


53/86

Za 3

2evoiaafectată

iagnosticde nursing

#biective 6ntervenţiiautonome

6ntervenţiidelegate

&. N/.(a*/ a ;+a,> )7=,>*/ a5(,/=a,/7/)-,/!/ 9

+(a/!/

- 'lterareamucoaseiotice, dincauzaotoreei,

manifestată prin mucoasaotică iritată,

supuraţieotică.

- pacienta să prezintemucoasaotică fărăsecreţie până

la e9ternare

- îi e9plic toatetratamenteleviitoare şinecesitatea lor -învăţ pacienta să

introducă vată înurec+i atunci cândstă în curent

-administrezmedicaţia

prescrisă demedic;

'mpicilină0CCmg (flde ) ori pe zi

Jentamicină)ml )f de )ori pe zi i.v.

). N/.(a*/ a

*( 9 a/ (*6)



purulente,

manifestate prininsomnie,oboseală,

aţipiri întimpul zilei.

- pacienta să beneficieze

de un somncorespunzător vârstei în)( ore

- pacienta sănu mai fieobosită în )(ore

- observ şi notezfuncţiile vitale şi

vegetative-puls7CKmin-respiraţie &BKmin-1.'. &)0K30 mm

+g-temperatură3,(A/-observ şi notez

calitatea somnului-învăţ pacienta săfacă e9erciţii

respiratorii înaintede culcare

-administrez

la indicaţiamediculuiun somnifer;'lprazolan

C,)0mg&tbKzi

53

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20ca


54/86

& N/.(a*/ a+()+a

- /omunicare

inadecvată lanivelsenzorial

auditiv,datorităotoreei,manifestată

prin+ipoacuzie.

- pacienta să

prezinteacuitateauditivă până

la e9ternare

- îi sugerez să

practice metodelede comunicareînvăţate în spital

-pregătesc pacienta pentru spălăturaauriculară-pregătesc fizic şi

psi+ic pacienta pentru acumetria

fonică

- la indicaţia

mediculuifac spălăturăauriculară

-pregătesc pacienta pentruacumetria

fonică-recoltez

secreţie purulentădinconductulauditiv

E.a!a/$ %a sfârşitul celei de a treia zi pacienta nu mai prezintă insomnie,mucoasa otică este în continuare afectată iar comunicarea rămâne ineficientă.6ntervenţiile continuă

54


55/86

PROCES DE ÎNGRIJIRE

CAZUL CLINIC 2 - O,(a,(*,8 +()+8 a+,za,8 */a5,8

I C!/7//a *a,/!( 7/)/a!/ */5/ 5a+/), 2ume; Prenume; "ata naşterii; )3.C&.&507omiciliul; $m. "âlceatare civilă; căsătoritata internării; C5.C0.)C&3iagnostic la internare; otomastoidită cronică acutizată dreaptă

Motivele internării; +ipoacuzie bilaterală, otoree urec+ea dreaptă, otalgieurec+ea dreaptă, ameţeli, an9ietate, insomnie.6storicul bolii; pacientul în vârstă de 00 ani se internează în secţia #.$.%

prezentând otalgie urec+ea dreaptă, otoree urec+ea dreptă, +ipoacuzie însoţită

de ameţeli de apro9imativ zile pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

II C!/7//a */ *a,/ 5/ +/!/ 14 )/.( ;)*a/),a!/

1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/- puls; 70Kmin.- respiraţie; )CKmin.- 1.'; &CK7C mm =g

- ambele +emitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpule9piraţiei şi inspiraţiei

- respiraţia este ritmică- în somn respiraţia devine mai zgomotoasă >sforăie?

- nu prezintă tuse- pulsul este ritmic

55


56/86


57/86

& N/.(a */ a /):)/ ,/5/a,a +(5! ) !,/ )(a!/- 1emperatura; 3,3A/- tegumente roz şi calde

& N/.(a */ a ; +a,> )7=,> */ a 5(,/=a ,/7/),/!/ 9

+(a/!/- părul; este curat şi îngrijit- ung+ii; curate, tăiate scurt, culoare roz- piele; curată, netedă, pigmentată normal- nas; mucoasă umedă, fose nazale libere- cavitate bucală; mucoasă bucală roz şi umedă, dentiţie

completă fără carii- supuraţie otică- mucoasa otică este iritată

& N/.(a */ a /.,a 5/+(!/!/- frica- temeri- durere- frică- facies crispat- trăieşte într-un mediu sănătos fără poluare fonică şi c+imică

1H& N/.(a */ a +()+a- pacientul prezintă acuitate vizuală, fineţe gustativă şi a

mirosului, sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor, ritmul moderat, limbaj clar şi precis- atitudine receptivă şi de încredere în alţii- aude slab cu urec+ea dreaptă

11& N/.(a */ a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(> */ a5a+,+a /!7a

- este de religie ortodo9ă- nu percepe boala ca pe o pedeapsă- nu este împotriva altor religii

- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilor credinţe şi dorinţe12& N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8

- pacientul este preocupat să fie cât mai util, în cadrul familiei- solicită şi acceptă ajutorul cadrelor medicale şi a celor din jur - se consideră mulţumit de sine

13& N/.(a */ a / /+/a- în timpul liber pacientul citeşte şi complectează rebusuri- urmăreşte emisiunile preferate; ştiri sportive şi meciuri de

fotbal- petrece foarte mult timp cu familia în diferite împrejurări

57


58/86

14& N/.(a */ a ).8:a + 8-9 58,/z/ 8)8,a,/a- este preocupat şi interesat să afle cât mai multe despre starea

sa de sănătate- este dispus să coopereze la toate te+nicile la care este supus

şi înţelege necesitatea acestora- este preocupat de consecinţele acestei boli asupra

organismului

III A)a!za 9 ),/5/,a/a *a,/!(

1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/

Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă ursa dedificultate

- puls; 70Kmin.- respiraţie; )CKmin.- 1.'; &CK7C mm =g- ambele +emitorace prezintăaceeaşi mişcare de ridicare şicoborâre în timpul e9piraţiei şi

inspiraţiei- respiraţia este ritmică- în somn respiraţia devine maizgomotoasă >sforăie?- nu prezintă tuse- pulsul este ritmic


58


59/86

2 N/.(a */ a /a 9 a


60/86

4 N/.(a */ a / 9+a 9 a a./a ( )8 5(,8


ursa dedificultate

- prezintă postură adecvată- în ortostatism; capul drept înainte,spatele drept, braţele pe lângă corp,şoldurile gambele drepte- în poziţie şezândă; capul drept,spatele drept rezemat, braţelesprijinite, coapsele orizontale,gambele verticale

- în timpul mersului prezintă tulburări deec+ilibru

- ameţeală

PES$ Postură inadecvată, datorită ameţelii, manifestată prin tulburări deec+ilibru.

? N/.(a */ a *( 9 a / (*6)

Manifestări de independenţă Manifestări de dependenţă ursa de dificultate

- nu are coşmaruri cânddoarme

- pacientul cunoaştenecesităţile de somn aleorganismului

- doarme 0 ore pe noapte- prezintă o uşoară

insomnie predormiţională- oboseală- aţipiri în timpul zilei

- otoree- durere

PES$ omn adecvat, datorită dureri şi a otoreei, manifestată prin oreinsuficiente de somn, uşoară insomnie, oboseală, aţipiri în timpul zilei.

N/.(a */ a / 8+a 9 */z8+a


ursa dedificultate

- pacientul se îmbracă şi sedezbracă singur, fără ajutor- prezintă interes pentru o ţinutăcurată şi adecvată- alege vestimentaţia în funcţie de

vârstă şi de ocazie- îşi asortează întotdeauna


60


61/86

vestimentaţia

61


62/86


63/86

PES$ $isc de complicaţii, datorită infecţiei otice, manifestată prin durere, frică,temeri, facies cripsat.

1H N/.(a */ a +()+a

Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă ursa de dificultate

- pacientul prezintă acuitatevizuală, fineţe gustativă şi amirosului, sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor,ritmul moderat, limbaj clar şi

precis

- atitudine receptivă şi deîncredere în alţii

- +ipoacuzie a urec+eidreapte- supuraţie urec+eadreaptă

- secreţie purulentă

PES$ /omunicare inadecvată la nivel senzorial-auditiv, datorită secreţiei purulente, manifestată prin +ipoacuzie şi supuraţie a urec+ei drepte.

11 N/.(a */ a a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(


ursa dedificultate

- este de religie ortodo9ă- nu percepe boala ca o pedeapsă- nu este împotriva altor religii- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilorcredinţe şi dorinţe


12 N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8Manifestări de independenţă Manifestări de

dependenţăursa de dificultate

- pacientul este preocupată săfie cât mai util, în cadrulfamiliei- solicită şi acceptă ajutorul

cadrelor medicale şi a celordin jur


63


64/86

- se consideră mulţumită desine

64


65/86

13 N/.(a */ a / /+/a


ursa dedificultate

- în timpul liber pacientul citeşte şicomplectează rebusuri- urmăreşte emisiunile preferate;ştiri sportive şi meciuri de fotbal- petrece foarte mult timp cu familia


14 N/.(a */ a ).8:a + 8-: 58,/z 8)8,a,/a


ursa dedificultate

- este preocupat şi interesat să aflecât mai multe despre starea sa desănătate- este dispus să coopereze la toatete+nicile la care este supus şiînţelege necesitatea acestora

- este preocupat de consecinţeleacestei boli asupra organismului


P(!// 5(,a/

& Postură inadecvată, datorită ameţelii, manifestată prin tulburări deec+ilibru.

) 'lterarea mucoasei otice, din cauza otoreei, manifestată prin supuraţieotică, mucoasă otică iritată.

$isc de complicaţii, datorită infecţiei otice, manifestată prin durere, frică,temeri, facies cripsat.

( omn adecvat, datorită dureri şi a otoreei, manifestată prin oreinsuficiente de somn, uşoară insomnie, oboseală, aţipiri în timpul zilei.

0 /omunicare inadecvată la nivel senzorial-auditiv, datorită secreţiei purulente, manifestată prin +ipoacuzie şi supuraţie a urec+ei drepte.

65


66/86

66


67/86

IV&P!a) */ )7=/ a 5a+/),! + (,(a,(*,8 +()+8 a+,za,8*/a5,8

Za 1

2evoia

afectată

iagnostic de

nursing

#biective 6ntervenţii autonome 6ntervenţii

delegate&. N/.(a

*/ a /

9+a 9a a./a (

)8

5(,8

- Postură

inadecvată,

datorităameţelii,

manifestată

prin tulburări

de ec+ilibru.

-

pacientul

să nu mai prezinte

ameţeli în

)( ore-

pacientul

să nu mai

prezinte

tulburări

de

ec+ilibru

în )( ore

- liniştesc pacientul-îi recomand

pacientului să stea la

pat- ajut pacientul să-şi

satisfacănevoile- învăţ pacientul să nu

se ridice brusc din pat- îi administrez

pacientului un ceai- fac pregătirea fizică

şi psi+ică a pacientului

cu privire la recoltarea

sângelui- pregătesc materialele

necesare pentru

recoltarea sângelui

administrez

medicaţia

prescrisă demedic/efort )g

de două ori

pe zi i.v.Netoprofen

)CCmg

&tbKzi

-recoltezsânge la

indicaţia

medicului

67


68/86

). N/.(a

*/ a ;

+a,>

)7=,*/ a

5(,/=a

,/7/)

-,/!/ 9

+(a-

/!/

- 'lterarea

mucoasei

otice, din

cauza otoreei,manifestată

prin supuraţie

otică,

mucoasă otică

iritată

-

pacientul

să

prezintemucoasa

otică fără

secreţie

până la

e9ternare

- încurajez pacientul

în permanenţă- îi e9plic necesitatea

intervenţiilor şi scopul

acestora- îngrijesc pacientul

după e9aminare

- la

indicaţia

medicului

administrezmeşă cu

etadină în

conductul

auditiv- la

indicaţia

medicului

pregătesc

pacientul

pentru

acumetrie

fonică

68


69/86

& N/.(a

*/ a

/.,a

5/+(!/!/

- $isc de

complicaţii,

datorită

infecţiei otice,manifestată

pri

licenta otita wd

Documents