u

lhr

iEORGESCU

adia) - pag.: 10,20,22,23,27,30,rg 86, 88, 90, 96, 100, 105, 107,144,

+2@,214,218, 222, 229, 231,236,

L 309, 314 318, 327,332, 336, 338,

, /[33, 438, 443,448, 455, 457, 470,

| 5/q s73

I 21o, 252, 25 4, 256, 262, 368, 37 1,

I 135, 139, 142,175

fi3,421L 285, 288, 361, 408, 410, 482, 494,

563,569

,Anc-ARt

DICTATU RA GASTRON O MICA

1501FELURI DE

/\ L,

MANCARI

de

CONSTANTIN BACALBASA

Carusel Books

BucuregtiI satr integral, fdrd permisiunea

proiect sustinut de:

capitorurr...... €*pfry .........6

Cronicarulgusturilorrafinate.... ....,,6Unveritabil albumliterar-gastronomic .........7

Capitolulll Dou[vorbe..... ...........9Capitolullll Cum qicucenehrinim. ..........19Capitolul IV. Un numlr de povele gi limuriri . . . .29CapitolulV Cum sipregitim mdncirile ........37CapitolulVl. Regimulfavoritr...... ....43CapitolulVll. Alimentederegim .......55Capitolul VIII. SosurileCapitolullX. Horsdbeuvre. .....95CapitolulX. Supele. ....111CapitolulXl.Ouile...,... ....I43CapitolulXll. Legumele ......,.;... .........159CapitolulXlll Macaroaneqifhiniquri.,... .....195CapitolulXlV. Pegtele. .........203Capitolul XV. Racii, melcii, midiile, caracatifa.CapitolulXVl. Carneadevaci. .....,..237CapitolulXVll. Carneadevitel ,....,..265CapitolulXVIII. Carneadeporc .......281Capitolul XIX. Carnea de berbec qi de miel . . . . .293Capitolul XX. Glinile qi puii. . . .305CapitolulXXl. Curcanul .......337CapitolulXX[, Porumbeii gibibilicile .........345CapitolulXX[LRalele ........353CapitolulXxlv.Gditele..........i": .........359CapitolulXXV.Vinatul...... .........367Capitolulxxil.Marinatele ....401Capitolul XXVIL Conservele pentru iarni. . . . , .407CapitolulXXVIII. Salatepentrufripturi. .....,.415CapitolulXXX.Prnjiturile... .........423Capitolul XXX. Sosuri pentru prljituri.

Cupele cu fructe. Spumele (frigca). Fructe zaharateCapitolul XXXI. Cum se pregitesc prijiturile . . .481CapitolulxxKl. Compoturile ...-,..,,487CapitolulxxKll.lngheptele. ..,....,.493Capitolul XXXIV Marmelade, siropuri, sorbeturi gi bombe . . . . .497Capitolulxxxv. Diferitebiuturi. ......505Capitolulxxxvl.Dulceprile .........511Capitolulxxxvll.Coltplgastronomilorrafina{i .......529Capitolul XXXVIII. Listele de mAnciri (meniurile) . , . . .559Glosar. ..,.,...575

rlj

Capitotutll

Oou,a uorbadin partea [ui Constantin Bacalbaga

Misecereslfacoprefa{ipentruonouicartedebucitirie?!...Miseceremie!?...Mie, un stiruitor al alimentirii cu regim, un oprit de la cele mai... excelente pregltiriculinare!?...

Este ca pi cAnd s-ar cere unui ateu si comenteze o evanghelie gi... unui ministrude finanle si dea, astdzi, un buget echilibrat!

Dar, in sfdrqit, fiindci zarul a fost aruncat, fie!...$i Cldment Vautell a scris in Franfa prefafa unei cir{i de bucitirie; o imitafie nu

stricd decAt in industrie. 56-l imitim, dar.O carte de bucdtirie nu este numai un indicator al sosurilor gi un catehism al li-

comiei, o, nu, ea este ceva mai mult qi ceva mai bun: este o... evanghelie fiziologicl!Si nu rddefi, vi rog!Brillat-Savarin, acest ,,principe al pofticiogilor" - Ce P,rince des gourmets, cum

l-a numit nu gtiu cine *, Brillat-Savarin, care a inceput prin a fi deputat girondinsub Revolufie, a urmat ca secretar intim al generalului Augereau gi a sfirgit ca gi d-lSlrifeanu - nu regent, vl rog! -, dar membru la Curtea de Casalie, a scris o carterlmasi celebri, intitulatl Fiziologia gustului. Aceasta dovedeEte ci legdtura intre re-volufie, armati qi inalta magistraturi nu o poate face decAt un stomac hrinit bine.

Bucdtiria a fbcut, de-a lungul secolelot paqi gigantici inainte Ei... lnapoi.Dac6 ar fi si-l credem pe Esop, pe vremea lui era un singur fel de rrrdncare: limba.

Cici el a sPus c[ mAncarea cea mai rea qi mdncarea cea mai buni sunt acest organ allimbuliei. Cbea ce ar lnsemna ci mAnc[rile sunt bune sau rele dupi cum plac ori nuplaclimbii.

Dar, in zilele noastre, alte criterii predomini. Iatd cAteva din aforismele luiBrillat-Savarin, acest bucltar magistru qi magistrat:

, Universul nu e ceva decht prin viafd, ;i tot ceea ce trdieSte sehrdnepte.. Animalele se indoapd, omul mdndncd. Dar numai omul de spirit ;tie sd

mdndnce.

C[6rnent-Henri Vaute[, jurnatist 9i scriitor belgian naturalizat in Franla

1l

D ictat ura g astro no micd

Destinul na[iunilor athrnd de felul in care ele gtiu mhnca.A poftt pe cineva la masd. este a te insdrcina cu fericirea sa tn tot timpul cdi stdsub acoperisul tdu.calitatea nenpdratd a unui bucdtar este exactitudinea; ea trebuie sd fie si amusafirului.Descoperirea unei mdncdri noi face mai mult pentru fericirea genului umandecdt descoperirea unei stele.

Masa este singurulloc unde oamenii nu se plictisesc niciodatd tn timpul primeiore cht stau tmpreund.ordinea mhncdrilor trebuie sd plece de Ia cele mai substanliale la cele mai usoa-re. ordinea bduturilor de la cele mai u;oare Ia cele mai tari si parfumate.Creatorul I-a fdcut pe om sd mdnhnce spre a trdi, il invitd prin apetit si il rds-pldtege prin pldcere.

un desert fdrd brhnzd este ca o femeie frumoasd cdreia ii lipse;te un ochi.sd agtep{i prea mult timp pe un musafir tnthrziat este o lipsd de atenliune pen-tru ceilalsi musafiri.Teoria cd nu trebuie sd schimbi vinurile la masd este o erezie, limba se saturd gi,dupd al treilea pahar cel mai bun vin nu mai desteaptd decht o senza[ie obtuzd.cei care capdtd indigestie ori se imbatd nu stiu nici sd mdnhnce, nici sd bea.Acel care-;i primeste musafrii fdrd a ingriji mdsa cu taatd aten{iunea nu estedemn sd aibd prieteni.

Mi opresc.

Aceasti carte a marelui bucitar este pentru tofi cei care au citit-o un instrumentde instrucfiune. Ea are admiratori in cele mai alese cercuri.

Astfel, mareEalul Franchet d'Esperey, attt de bine cunoscut la noi, a scris;,,Datoresc recunoqtin{i celebrului Consilier al Curfii de Casafie care a scris

Fiziologia gustului. in adevir, atunci cdnd, cipitan de tiraliori, trdiam serile lungi lnble#, nu lipseam niciodati ca sd iau cu mine lucrarea sa $i, dup6 masi, le citeamcAteva pagini ofilerilor mei. $i aceasti lecturi incAnta ceasurile care, fhrd ea, ar fi fostfoarte grele."

Pierre varenne a adiugat: ,,Brillat-Savarin este pentru arta de a mdnca ceea ceOvidiu a fost pentru arta de a iubi."

,,Prin filosofia sa zdmbitoare, Brillat-savarin ne-a invi{at si gustim mai bine bu-curia de a ff[i", a spus Victor Hugo.

a

a

Zond nelocuiti, deqerticd sau teren neutru; in limba francez6, tn originat

fflanca,

icirea sa in tot timpul cht std

dineq ea trebuie sd fie gi a

'ntru fericirea genului uman

sc niciodatd in timpul primei

substan[iale la cele mai ugoa-z mai tari Si parfumate.il invitd prin apetit Si tl rds-

ireia ii lipse;te un ochi.

ste o lipsd de atenliune pen-

te o erezie,limba se saturd gi,

aptd decdt o senza{ie obtuzd.i sd mdndnce, nici sd bea.

'. cu toatd atenfiunea nu este

are au citit-o un instrumentri.oscut la noi, a scris:

tu de Casafie care a scrisaliori, triiam serile lungi insa gi, dupi masi, le citeamsurile care, fbri ea, ar fi fost

ru arta de a rninca ceea ce

n[at si gustim mai bine bu-

original

Daua vorbe

Alphonse Karr a zis: ,Citirea lui Brillat-savarin m-a fhcut sr-mi fie ruqine c[ nusunt lacom".

Acum, Alexandre Dumas-tatil, care a fost gi el un distins buciLtar: ,,Sunt trei fe-luri de l6comii: aceea a stomacurilor robuste, care este cea a lui Trimalcion qi a luiVitelius, aceea a nenoroci{ilor atinqi de bulimie qi, in sfirqit, aceea a spiritelor delicatepe care le cAnta Horaliu qi le practica Luculus. Brillat-Savarin este un La Bruy&re alacestei din urmi categorii de m0"ncicioqi."

Dar destul cu Brillat-Savarin, oricAt ar fi el de mare.Acum, ceva mai practic. Si rispundem intrebirii: ,,Cum trebuie si md,ncim?..Binein{eles ci nu ne ocuplm de bolnavi, de cei riu bolnavi; acestora medicii le

prescriu nu feluri de mincare, ci medicamente sub formi de alimente. Aceqtia numinanci, dar sunt numai hrinifi pentru ca s[ piari cit mai tarziu, dupi ce au tr6itvbduvi de una din cele mai mari pliceri ale viefii: o mAncare gustoasi. Pentru aceqtianu se tipiresc cirfi de bucltirie, ci numai manuale farmaceutice.

Fireqte, abuzul celor mai suculente feluri de minuni bucitiregti este iarigi o maregregeali. Chiar oamenii cei mai sinitogi sunt datori si se supuni citorva indicafiunide temperanli. S[ mincdm bine, dar si nu abuzlm de nicio bunltate. $i fiindci abu-zul de mAncare e provocat tocmai de felurile prea gustoase, s6 ne punem friu poftei.Adici si urmlrim un indicator lnfelept.

linnnd socoteali de ritmul actual al vie{ii qi de iuleala succesiunilor datorit[ tu-turor invenfiunilor ln ascensiune, si nu uitim ci organismele oriqenilor sunt foarteexPuse procesului de destrimare, printre care ceea ce se nume$te artritism face zilnicvictime.

Si ascultdm, dar, cAteva sfaturi. Ele sunt scrise mai ales la adresa celor care auimplinit vdrsta de 40 de ani! Vai!

Sd ascultim sfaturile oamenilor de gtiinf5. Cititorii le vor gisi admirabil de binerezumate in capitolul ce urmeazi imediat dupd aceste Doud vorbe: de ce si lie seamacei care vor si minince bine qi si le fie bine.

Fireqte, nimic nu e perfect pe lume. Iati de ce intdlnim la fiecare pas pr{pastiaintre o mAncare gustoasi qi un sfat medical salvator. Concluzia ar trebui si fie dezo-Ianti: ,,Nu triieqte bine decAt cine mflnAnci rdu',

Dar".. si nu ne descurajbm. Principiul ,,alimentafiei naturale" a pus podiqci pestepripastie, a dat liniqte ingrijorafilor qi a rezolvat controversa cu aceste cdteva vorbe:,,Si profitlm de toate, dar sd nu abuzim de nimic".

in alimentalie, ca 9i in politicl, abuzul este... anticonstitu{ional.

13

Dictatura g astro no mi cd

Dar cum sd mdncdm?

Nu este de prisos ca oamenii * mai ales oriqenii, a c6ror activitate are loc in cadrulviciat al aerului inchis, sunt expuqi boalelor care :urmeazi incompletei combustiunigi exageratei supraalimentiri - si Etie ce m{n6nci,, si qtie cum si mindnce, si qtie cetrebuie si minance qi, mai cu seami, si qtie ce trebuie si nu minance.

Medicina, ca orice qtiinfi, ca origicare infrptuire omeneasci, evolueazi. Astdziavem teorii medicinale necunoscute ieri, miine vom avea teorii necunoscute azi; sifinem, dar, seama de tot ceea ce gtiinfa a cucerit pin6 acum. $i sn-i dim cuvxntul.

Marele Pasteur a spus ci Etiinla cauti mereu, distruge mereu gi clideqte mereu;expresia lui e cunoscutil ,,$tiinla sd progreseze distrugindu-se la fiecare 25 de ani".

Si ascultlm, dar:Sunt cunoscute trei feluri de regimuri: cel vegetarian, cel vegetalo-carnivor - sau

regimul alimenta{iei naturale - qi regimul carnivor.Cel dintAi este recomandat exclusiv bolnavilor, niciodati nu va fi pus intr-o carte

de bucitirie.Insuficien{ele lui sunt cunoscute. El rlpegte organismului elemente indispensabile

gi slibeqte unele organe. Nu putem recomanda acest regim oamenilor sinitoEi.Regimul carnivor este gi el o extremitate periculoasl. S[ nu-l urmim. Binein{eles,

nu-i vom obosi pe cititori cu dezvoltiri explicative, ci ne vom mirgini la rezumate qila formule.

Obiceiul joaci in bucitirie un rol covirgitor, oamenii mininci cu pllcere lucru-rile cu care s-au obiqnuit qi refuzi lucruri cu mult mai gustoase daci sunt prea noi.Acesta este un adevir vechi ca lumea.

cu 450 de ani lnainte de Hristos, Hipocrat, cel mai mare medic al Antichite$i, aspus: ,,Omul suporti bine mdncirile qi biuturile cu care este obiqnuit, chiar cflnd ca-litatea lor nu este buni, qi suporti riu mOncirile qi biuturile cu care nu este obiqnuit,degi calitatea lor nu e rea".

Acest adevir ne spune ci nu se pot impune oamenilor sinitoqi sau, cel pulin, nuserios bolnavi regimuri extreme de alimentafie. A suprima dintr-odati aproape toatealimentele cu care este obignuit omul nu insemne azil a-linsinitoqi, insemneazi nu-mai a-l plictisi.

un regim moderat, din care sl nu lipseasci legumele, carnea, pegtele, vinul, estesingurui de recomandat oamenilor normali. $tiinla sti in proporfionarea acestor ali-mente qi in organizarea celor trei mese ale zilei.

T4

4

n?

:or activitate are loc in cadrului incompletei combustiunie cum si mindnce, si gtie cei nu mindnce.meneasci, evolueazi. Astiziea teorii necunoscute azi; s6um.$i si-i ddm cuvintul.ge mereu gi clidegte mereu;rdu-se la fiecare 25 de ani".

, cel vegetalo-carnivor * sau

lati nu va fi pus intr-o carte

ului elemente indispensabilem oamenilor sinitoqi.Si nul urmlm. Binein{eles,vom mirgini la rezumate gi

i mlndnci cu plicere lucru-iustoase dacl sunt prea noi.

nare medic al Antichititii, aeste obiqnuit, chiar cAnd ca-rile cu care nu este obignuit,

n sinitoqi sau, cel pu{in, nura dintr-odati aproape toateinsinitogi, insemneazi nu-

, c:rrrlea, pegtele, vinul, esteproporfionarea acestor ali-

Doud vorbe

Trebuie, dar, cum ne spune doctorul, si prevenim qi si combatem boalele prin:r antisepsia gastrointestinald cu adevlrat naturali;. masticatia metodici;. medicaliunea alcalinl naturali;. varietateaalimenta{iei;. intrebuintarea cu modera{ie a cirnii qi a biuturilor excitante;. principiul diviziunii muncii pentru tubul digestiv.Cu alte cuvinte:Si ne dezinfectim intestinele, si mesteclm bine alimentele, mdncAnd incet, sd

ingerim alimente alcaline, adici multe legume neacide, si variem cflt mai mult min-cirile gi si nu le reducem de la o zi la alta numai la citeva feluri, sd mincim carne qisi bem vin, dar si nu abuzim de acestea.

Antisepsia gastrointestinali se obline mdncind, de pildl, de gase ori mai pu[inicarne decAt celelalte alimente: fructe,legume, pdine, fiinoase, iaurt.

Acum, care trebuie si fie reparti{ia alimentelor in cursul zilei, dupi prescripliilealimenta{iei naturale?

De dimineafi, si nu mincim decit fructe crude qi fructe uleioase precum nucile,migdalele, alunele. Apoi untul, iaurtul,laptele, zahirul, mierea,lucruri dulci.

Fructele nu sunt greu de digerat decit fiindci de obicei sunt mdncate nemestecate Eila sfArqitul meselor. Diminea{a, mincate pe stomacul gol gi cu pAine, sunt bine digerate.

Tot la fel nucile, migdalele etc. sunt de minune digerate daci le mAnclm de dimi-neafi sau la inceputul oricirei mese.

Spre a nu se tulbura funcliunile gastrice,lucrurile dulci trebuie intrebuinlate pen-tru mesele de dimineafi qi de seari, dar nu pentru cele de la ora 12.

La prinzul de la amiazi, care este masa principali, fructele trebuie suprimate.Dispepticii nu le pot digera decdt greu, din cauza volumului qi a zahlrului ce conlin.Artriticii au dupi masd arsuri qi gaze, in mare parte din cauza zahirului.

La prdnzul de la 12 trebuie suprimate gi legumele in prea mare cantitate - vorbescde artritici qi dispeptici; mAncarea lor trebuie sl se mirgineasci la ingestiunea cdr-nurilor, in cantitate foarte mici, a cartofilor, a orezului, a frinoaselor de toate felurile.

Seara trebuie si mAncdm legume, salate, fructe qi cereale.Deci: regimul fructivor diminea{a, carnivor-moderat la 12 qi vegetarian seara.lntAiul prAnz, cel fructivor, se digeri mai ales tn gurn.Cel de-al doilea, carnivor moderat, se digeri mai mult in stomac.cel de-al treilea, vegetarian in cea mai mare parte, se digerl in intestine.

15

h

D i etat u ra g ast ro n o mi c d

Sd nu pierdem din vedere alt6 prescripfie a naturii: regimul nostru alimentar tre-buie s5 vafieze cum variazi sezoanele. De aceea, iarna se poate msnca mai mult gi cumai multi carne, iar vara, cantitativ mai pu{in gi carne fripti, moderat.

In fine: diminea{a sd mancim fructe crude gi uleioase, iipturi, unt, fierturi ugoare,precun teiul etc.

La ora 12, intaiul fel si fie o legumi, al doilea carne, pe$te sau oud. carnea $i pe$-tele e bine si fie ionsumate in toate zilele - daci se poate.

Impreuni cu carnea e bine si se mdndnce cartofi, orez, legume proaspete. E binesb ne ferim de legumele uscate: fasole, linte, mazire.

Dispepticii sl se fereascl qi de prea marea cantitate de legume verzi, adici netre-cute pe la foc.

La sfArqit, o prijituri uqoari flcuti in cas6. ln aceast5 carte se gdsesc multeprepara{iuni.

Fructele crude qi brAnza nu sunt indicate pentru artritici.seara sunt indicate: o supi uqoari frrr zeami de carne, dar cu legume (jumntate

de farfirrie). Pentru dispeptici, supa e bine si fie groasd, adici o piurea de legume.Al doilea fel de mdncare va fi o preparatie de legume, un flinos precum macaroa-

ne, teitei etc., salate, cartofi, clteodati un ou.Al treilea fel, ceva u$or; compot, marmeladi, fructe. Unii fiziologiqti recomandi

ca masa de seari si inceapi chiar cu fructe.Ar fi fost temerar din partea mea sd proclam principii medicale qi si dau sfaturi

intr-un dorneniu care este al oamenilor de gtiin{i speciali; de aceea m-am mlrginit areztJma, cflt am putut mai limurit, plrerile tipirite ale unor foarte distinqi specialiEtidin strlinitate. Am consultat qi un numdr de eminen]i medici din lara noastri.

Pirerile lor, nu ale mele, sunt lnregistrate in cuprinsul acestor ,,Dou6 vorbe" care,spre marele meu regret, s-au intins a fi mai multe.

in capitolul urmitor, cititorii vor gisi o importanti cercetare a calitilii alimentelor.Dar o si mi intrebali: c.um Ee impacl toate aceste prescripfii medicale cu invitafia

la vals pentru ca lumea si minince toate bunitl]ile, toate preparatele fine gi excelentelnregistrate ln aceasti voluminoasi publica{ie?. . .

in adevir... parci nu am niciun rlspuns de dat..,Ba am unul: profitali de viala cea scurtr, profitand de mancarea cea buni. Dar cu

moderafie. $i nu uitali lozinca; Uzali de toate, nu abuza{i de nimic!

1b

/.1':'

CapitotutIII

€um ti cr,r, ce nc hrd,nimtsd cercetdm calitdlite hrdnitoare aLe diferite[or atimente

Lapte[eEste un aliment care se digeri ugot dar nu trebuie abuzat de el fiindcl, consumat

prea mult, slibegte gi stomacul, Ei intestinele. Pentru ca si fie mai uqor digerat trebuiesi i se adilioneze zahitt sau cafea. Apoi, laptele nu trebuie consumat niciodati in timpulmesei, ci intotdeauna dimineala, seara la culcare sau intre mese, dupd digestia fbcuti.

In timpul mesei este indigest. Introdus in stomac, el invdluie bolul alimentar cuun inveliE impermeabil qi pune o piedici sucului gastric ca si ajungi pAni la alimentespre a le ataca. Deci nu lapte dulce in timpul meselor!

BrAnzaCea albi este ugoarl la digestie.'Cele sirate sunt mult hrdnitoare; de pildi, brinza

elveliani - gvai{erul - e mai hrlnitoare decit carnea de vaci.

Untul proaspitEste mai hrinitor dec6t untdelemnul sau untura, afar* de asta se digeri foarte

ugor. Untul topit este inferior din punctul de vedere al nutrifiei qi al digestibilitntii.

OuileG[lbenuqul este hrinitor qi se digerd u.gor. Oul nu se digeri bine decit atunci cAnd e

fiert pe jumitate, adici nici crud, nici riscopt. Albuqul crud este indigest, bitut se dige-rd mai uqor, rrscopt este greu gi nu hrinegte. Amestecat cu gilbenuqul, se digeri bine.

FicatulIati un aliment foarte indigest, mai ales ficatul de gAsci (foie gras),

SAngeleEste destul de hrinitor intrebuinfat in unele alimente precum cArna{ii, dar se di-

geri greu.

2T

^ ***"-*''

D ictatura g astro no mic d

GreieriiTot atat de indigeqti sunt creierii, bojocii, mafele, burta, adici acele pirfi ale vitei

cu care se prepari tuslamaua gi ciorba de burtd. AmAndoui mfinciri gustoase, darfoarte indigeste.

StridiiteAcestea sunt $i hrdnitoare, gi

uqor de digerat; dar cu condi$a s6

fie mdncate crude, iar nu coapte inuntdelemn, apoi sl aibd in ele apacare ajutl mult digestia. l

Pegtiiunii hranitori qi uqor de digerat, a{ii, cei graqi, cu digestie grea. in categoria pegtilor

ugor de digerat intri qaliul, gtiuca, bibanul, crapul (cand nu e prea gras), pistrivul, gu-vidia, plevuqca, f6rAitoriil etc.

Peqti grei sunt: morunul, nisetrul, cega etc.

IcreleSunt trecute in rdndul alimentelor indigeste gi foarte hrinitoare, ca qi toli peqtii

grei.

Carnealn fruntea cirnurilor hrinitoare sti carnea de vaci.Nu vom intrebuinfa aici termeni din qtiin{a medicali, cici aceasta ar constitui o

pretenfie pedantd; vom da numai rezumate de ordin practic.Cdrnurile animalelor tinere - precum vi{elul, mielul, purcelul, puiul de g6ini * au

mai rnulti gelatini qi hrinesc mai pu{in.in schimb, carnea de vaci este foarte asimilabili. Mai ales friptura de vaci la fri-

gare sau la gritar, in special fripti in singe, este foarte digestivi gi extraordinar dehrdnitoare.

Nu trebuie insi uzat ln mod abuziv de aceastl hrani, tocmai fiindci e atdt de sub-stanliah. Abuzul de carne e caazapentru hemoroizi, guti, artritism etc.

ri

Scrumbiite

ot)

rrta, adici acele pirfi ale viteindoui minciri gustoase, dar

stie grea. ln categoria pegtilornu e prea gras), pisftivul, gu-

e hrinitoare, ca gi to{i pegtii

6 clci aceasta ar constitui orctic.

purcelul, puiul de giind - au

ri ales friptura de vaci la fri-digestivi qi extraordinar de

tocmai fiindcn e atit de sub-ti" artritism etc.

Cum Si cu ce ne hrdnim

Carnea de porcEste hrlnitoare, deqi grea.

Carnea de berbecHrinegte bine, insi digestia ei nu e dintre cele mai u$oare.

Cirnurile vAnaturilorVdnatul, precum iepurele, ciprioara,

mistreful, este hrinitor, dar gi foarte exci-tant, cici aprinde simfurile.

Aproape la fel e si cu celelalte vAnaturi,cele cu pene: sitarul, prepelila, fazanul, po-tirnichea, rafa silbatici etc.

Raga domestici e mai ugoari, lns[ nu e

prea hrinitoare.

CrustaceeteAcestea sunt animale cu carnea hrd.nitoare, dar gi foarte excitante. Consumarea

lor si fie frcuti cu moderafie.

GiupercileIati o mlncare prirnejdioasi; este gi foarte indigesti, qi foarte pufin hrinitoare. De

aceea vom sfltui ca si fie foarte pulin intrebuinfati in bucdtirie. Chiar deloc, daci sepoate.

LegumeleIn general ricoritoare, dar nu toate hrinitoare.

SpanacuIAcesta, de pildi, qi salatele, cum $unt marola gi liptuca, sunt foarte uqoare, sin[-

toase qi rlcoritoare, dar nu hrinesc.Apoi celelalte legume:

Jelinacrudi este indigesti, fiarti se digereazi mai bine, dar este o legumi excitantd.

o2

D ictat ura gast ra no micd

Micrigul,Este foarte ricoritor, dar nu e recomandat persoanelor atinse de acidul uric qi

supuse boalelor provocate de excesul de acid.

Pitligeaua rosieIntri in aceeaqi categorie. Cei clrora li se recornandl regimul alcalin si nu abuze-

ze de tomati, dar nici si o elimine din alimentatie.

MorcovulDegi foarte mult intrebuinfat in buclt[rie, nu e dintre legumele prea digestive.

CeapaEste un aliment excitant cAnd e mincati crudd, are aceleagi proprietifi ca gi ustu-

roiul: aprinde. Fiartl, devine un aliment ugor.

PrazulEste superior [cepii] ca legumi calmantl.

VarzaCea crudi e o leguml destul de indigesti; spre a fi uqoard, trebuie fiarti cdteva ore.

Getite cu grisimi, devine incl gi mai greu de digerat.Yarza acritit este mult mai uqoarl.

ConopidaCeva mai ugoari decdtvarza, dar se digeri destul de greu.

HreanulEste un aliment foarte excitant.

Ridichea neagriTot la fel.

Ridichea de [uniDaci e trecutl, este la fel de indigesti. Nu o curi{a{i de pielila coloratl, cici aceas-

ta ajuti digestia.

I