Latura intunecata a practicilor meditative

Latura intunecata a practicilor meditative

April 26, 2014

IntenselightUncategorized No CommentsMajoritatea celor interesati de practica yoga isi aduc aminte ca au citit din cand in cand, in diverse carti de popularizare, despre pericolele practicarii sistemului yoga fara un indrumator competent. In general atentionarea este foarte scurta, amintindu-se doar ca, in cazurile grave, practicantul poate sa inebuneasca.

Majoritatea dintre noi trec cu vederea aceste atentionari, considerand ca sunt doar niste simple exagerari. Din pacate insa, lucrurile nu stau deloc asa. In budismul tantric tibetan, in budismul Therevada, in practica Zen, si chiar si in crestinism, se vorbeste mereu despre aceste pericole (chiar daca in general acestea sunt puse pe seama diavolului in crestinism). La ora actuala, chiar si in psihiatria contemporana aceste efecte negative ale practicilor meditative au inceput sa fie studiate, incercandu-se chiar diferentiarea lor de afectiunile psihiatrice standard.

Yoga-Tantra superioara (Vajrayana)In sistemul tantric Tibetan, pericolele de acest tip sunt bine cunoscute, ele find clar precizate in textele traditionale. De exemplu, in textul intitulatO scurta introducere la calea profunda a celor 6 Yoga ale lui Naropaapartinand scolii Kagyu, scris de maestrul tibetan Dagpo Tashi Namgyal (15111587) se precizeaza:

In cursul practicii Tummo (Chandali Yoga), cand yoghinul se concentreaza asupra centriilor energetici (Chakre), prana (energia) se aduna de asemenea in acele puncte. Concentrarea pranei-mintii asupra acestor silabe cheie va da nastere spontan acelor dorinte-pasiuni pe care aceste bijas le reprezinta.Drept urmare, in mintea yoghinului vor apare spontan, si fara nici un fel de control din partea lui, o multime de stari ale mintii precum: dorinta sexuala, repulsie puternica, indoiala, mandria, etc.De asemenea, vor putea apare tot felul de ganduri neplacute si cauzatoare de confuzie, cat si diverse alte afectiuni, care il vor impiedica in devotiunea lui.In plus, datorita concentrarii mintii-pranei in centrii energetici, vor apare in mintea yoghinului diverse viziuni iluzorii, atat in timpul somnului si in timpul meditatiei, cat si in timpul starii de vegheDe asemenea, in textul numit:Instructiuni pentru practica celor 6 Yoga ale lui Naropascris de catre maestrul tibetan Shamarpa Chokyi Wangchuk (1584 -1630 al VI-lea Shamarpa), in capitolul intitulat Eliminarea obstacolelor se precizeaza:

Daca practicile respiratorii (Pranayama) sunt executate intr-un modfortat, sau daca punctele cheie ale acestor practici nu sunt pe deplin intelese,energia pranica a vietii se poate inversa, etc. Daca apar astfel de obstacole, corecteaza-le discutand cu invatatorul tau.La fel cum, atunci cand spalam un vas, se degaja un miros, in acelasi mod pot aparea (in mintea yoghinului) cele 5 otravuri ale mintii (ignoranta, aversiunea (mania), atasamentul, mandria si gelozia) cat si rezultatele negative pe care le-ar fi experimentat doar in cursul viitoarelor existente.Prin urmare, vei experimenta o mare amplificare a dureriilor fizice, a negativitatii din minte, si asa mai departe.Pe scurt, exista multe obstacole care pot apare in cursul practici Chandali , si este dificil de stiut cum pot fi acestea evitate,In momentul in care prana (energia) este mentinuta in anumite puncte din canalele energetice, in minte pot lua nastere o gama larga de experiente.Daca ca urmare a acestor experiente vei trai o stare de suferinta, de aroganta, de speranta sau de frica, aceste experiente vor deveni un obstacol pentru tine.Prin urmare evita sa cazi sub puterea acestor obstacole, bazandu-te pe invataturile maestrului tau. De asemenea ar trebui sa stii catoate aceste impedimente sunt de fapt semne bune, ele indicand faptul ca realizezi progrese. Prin urmare ar trebui sa te feliciti si sa accepti cu bucurie provocarea.Dupa cum se poate vedea in textele de mai sus, se vorbeste vorba despre 2 tipuri de probleme:

1) perturbari energetice(numite traditional dezechilibre de tiprLung/Sog-lung) si

2) experiente meditative (iluzorii), pozitive sau negative (numite traditional Nyam,ce apar spontan ca urmare a concentrarii mintii/pranei asupra unor centrii energetici, etc.

Astfel de dezechilibre energetice/experiente pot duce in cazurile extreme, chiar si la declansarea unor adevarate episoade psihotice (stari temporare de nebunie), experiente extrem de traumatizante pentru cel in cauza, care daca nu sunt corect abordate si tratate, pot degenera chiar si in anumite boli psihice. Sa le luam pe rand:

a)dezechilibrele/perturbarile energetice (rLung/Sog-lung)Dezordinile de tip rLung (energetic) apar cel mai des ca urmare a practicilor meditative sau respiratorii incorect realizate. In budismul tantric tibetan acestea sunt pe larg discutate, si se considera ca acestea apar fie in urmadepunerii unor eforturi excesive, fie ca urmare a unorpractici meditative/ de control al respiratiei (pranayama) ralizate in mod incorect.Practic, in astfel de situatii, apare un puternic dezechilibru energetic la nivelul unuia dintre cele 5 tipuri de prana (prana, apana, samana, vyana, udana), ce se va reflecta evident si la nivelul neurotransmitatorilor/hormonal. Exista o multime de simptome dupa care se poate recunoaste aparitia unui astfel de dezechilibru, cele mai evidente fiind: aparitia unei stari de ameteala, iritabilitate, depresie, insomnie, anxietate, ajungandu-se in final la delir si halucinatii.Relatia dintre prana (energie) si minte este unul dintre cele mai importante aspecte ale gandirii indiene si ale practicii yoghine. Ideea de baza este ca prin controlul pranei, indirect se poate controla si mintea. In mod logic, orice dezechilibru aparut la nivel energetic (pranic) va duce de asemenea si la aparitia unui dezechilibru la nivel psihic.Se stie astfel ca, daca in urma unor practici yoghine, apar probleme de natura psihiatrica, acestea se datoreaza in general aparitiei unor dezechilibre energetice majore la nivelul energei/pranei ascendente (udana vayu) sau a energiei/pranei sustinatoare a vietii (prana vayu). Astfel, in traditia yoghina-tantrica se cunosc cazuri de yoghini care au inebunit (au avut un episod psihotic in limbaj modern) ca urmare a practicilor respiratorii efectuate intr-un mod gresit.

b) experientele spirituale tranzitorii NyamDaca dezordinile energetice (rLung) aparute in urma unor practici yoghine incorect realizate reprezinta intotdeauna ceva negativ, cea de-a doua categorie de obstacole posibile experientele spirituale tranzitorii -Nyam- nu reprezinta prin ele insele ceva negativ; dimpotriva chiar. Asa cum se preciza in textul citat mai sus, acestea apar spontan atunci cand:prana (energia) este mentinuta in anumite puncte din canalele energetice. Insa, asa cum preciza Shamarpa al VI-lea:

acestea sunt de fapt semne bune, ele indicand faptul ca realizezi progrese. Prin urmare ar trebui sa te feliciti si sa accepti cu bucurie provocarea.Insa,(si aici exista un mare insa),daca reactia individului la aparitia unor astfel de experiente este una de:suferinta, frica, aroganta, etc, atunci acestea pot deveni un mare obstacol.De exemplu, marele maestru tibetan Dudjom Lingpa (1835-1904), intr-una din lucrarile sale (Esenta Vajrei- un celebru text care este folosit la ora actuala in manastirile dinIndia si Tibet) vorbeste pe larg despre aceste experiente spirituale tranzitorii. Voi prezenta pe scurt o lista cu diverse tipuri de experiente meditative (Nyam) citate de Dudjom Lingpa in lucrarea sa, ce pot aparea in cursul practicilor yoghine meditative:

- o durere puternica la nivelul inimii, ca rezultat al tuturor gandurilor care ne trec prin minte, ca si cum am fi intepati cu varful unei sabii- sentimentul extatic ca nemiscarea mentala este placuta si agitatia mentala este dureroasa- perceptia tuturor fenomenelor ca fiind compuse din particule colorate, stralucitoare- o durere intolerabila care ne strapunge intreg corpul- sentimentul ca chiar si mancarea si bautura ne pot face rau, datorita faptului ca suntem afectati de o serie de afectiuni fizice- o inexplicabila stare paranoida care apare cand dorim sa vizitam alte persoane, sau cand vizitam locuri publice- stare interiora atat de proasta incat simtim ca inima ne va exploda de atata suferinta- insomnie in timpul noptii, si (in cazul in care totusi reusim sa adormim) suferinta interioara si stare de dezorientare la trezire- aparitia in minte, unul dupa altul, a tot felul de ganduri care ne provoaca suferinta si impulsul de a le da curs, oricat de dureros ar fi acest lucru- convingerea ca exista un sens special in spatele fiecarui sunet pe care il auzim sau a oricarei forme pe care o vedem, gandind: acesta trebuie sa fie un semn pentru mine si speculand intr-un mod irezistibil asupra lor- sentimentul ca sunetele exterioare, vocile oamenilor si zgomotele provocate de animale si pasari , etc, ne patrund in inima ca niste spini (deci o stare de extrema hipersensibilitate)- aparitia unor reactii mentale negative, atunci cand ii vedem pe cei din jur razand si glumind, gandind ca acestia rad de noi,- dorinta interioara de a avea parte si noi de fericirea celor din jur, atunci cand ii privim, ca urmare a starii de suferinta interioara pe care o resimtim- stare de frica si de teroare chiar si fata de proprii prieteni, datorita faptului ca mintea ne este mai mereu plina de anxietate- aparitia in minte, seara inainte de a adormi, a o serie de imagini, forme, chipuri, in special ale unor demoni, ceea ce ne va provoca o stare de frica necontrolabila, manie sau ura- devotiune foarte puternica fata de propriul maestru, amplificarea puternica a sentimentului de renuntare fata de ciclul existentelor si o imensa compasiune fata de toate fiintele vii- experiente brutale, urmate de disparitia oricarei suferinte si saturarea mintii cu o stare de claritate radianta si de extaz- experienta faptului ca demonii sau zeii ne dezmembreaza in bucati, smulgandu-ne capul, membrele si organele interne, nelasand aproape nimic in urma lor (aceasta experienta poate fi traita in starea de vis sau chiar si in stare de veghe)- schimbari bruste ale starii interioare: treceri rapide, necontrolabile de la bucurie la tristete, de la dorinta la ura, etc- din punct de vedere al vorbirii, ne putem trezi ca cantam diverse melodii sau ca bolborosim incoerent sau intr-un mod necontrolat- experienta perceperii unor forme dezagreabile (demoni), perceptia unor sunete placute sau neplacute, a diverse mirosuri sau gusturi, a unor senzatii tactile, etc- o experienta extatica care ne cuprinde incet mintea, exact ca un cer inorat, vijelios care devine treptat senin, fara nici un nor

Allan Wallace, unu dintre putinii experti in budism care a reusit sa combine intr-un mod admirabil o cariera universitara cu o intensa practica yoghina, spune referitor la aceste experiente in lucrarea sa The Attention revoluttion Unlocking the Power of Focuseed Mind:

desi multi dintre noi, daca am fi confruntati cu astfel de experiente interioare dezagreabile, s-ar opri imediat din orice practica si ar cauta ajutor medical, Dudjom Lingpa numeste aceste experiente semne de progres! Intr-adevar, este un progres sa realizei cat de turbulenta iti este propria minte. Cu cat ne avantam mai profund in profunzimile salbatice al proprie minti, cu atat mai mult vom intalni tot felul de amintiri si impulsuri neasteptate si uneori, profund perturbatoare, ce se pot mainfesta atat la nivel psihic cat si la nivel fizic. Uneori, acestea pot deveni atat de perturbatoare incat va fi necesara o consiliere psihologica sau chiar un tratament medical. Sfatul lui Dudjom Lingpa este sa ne continuam practica, continuand sa observam cu atentie tot ceea ce apare in minte, fara a fi deloc atasati de nimic. Nu exista nici o alta modalitate de a patrunde in adancurile psihicului, decat trecand prin toate aceste nevroze si dezechilibre. Ar trebui sa constituie pentru noi a alinare constiinta faptului ca niciuna din toate aceste experiente atat de descurajatoare nu este provocata (introdusa in minte) de catre practica meditativa in sine. Tot ceea ce iese la suprafata exista deja acolo, ascuns fiind de turbulentele si obtuzitatea propriei minti. Ar trebui sa constituie o alinare faptul ca toate aceste dificultati intalnite in practica meditatiei sunt limitate in timp.In cele din urma vom strapunge straturile psihicului si vom ajunge in spatiul clar si luminoas al constiintei primordiale. Dudjom Lingpa descrie aceasta realizare in urmatoarele cuvinte: Dupa ce toate senzatiile placute sau brutale au disparut in spatiul mintii vei putea avea acces la o extraordinara experienta, caracterizata prin bucurie, luminozitate si non-conceptualitate

Prin urmare,Nyamsunt experiente tranzitorii, neobisnuite, psihosomatice, catalizate de catre o practica meditativacorecta. Asa cum precizeaza si Allan Wallace intr-o alta lucrare a sa:

Daca practicati incorect va puteti crea probleme de durata. Puteti sa alunecati in depresii adanci, chiar si in psihoze, va puteti ruina sistemul nervos, puteti sa ajungeti sa suferiti de niste insomii cronice, etc. Toate acestea pot fi rezultatele utilizarii mintii intr-un mod incorect. Insa cand vorbim despre Nyam nu vorbim despre asa ceva. Experientele de tipul Nyam sunt experiente catalizate de o practica meditativa corecta.

Voi concluziona cu un citat din textul original al lui Dudjom Lingpa:

Acest tip de experiente (Nyam) se datoreaza impulsurilor misterioase ale mintii. Nu uita faptul catoate aceste senzatii sunt experiente inselatoare/iluzorii ce apar ca semne de-a lungul caii.Considera aceasta cunoastere ca fiind de o foartemare importanta

Dupa cum se poate vedea, experientele interioare si somatice (Nyam) care pot aparea ca urmare a practicilor meditative corect efectuate pot fi uneori foarte dure, putand fi extrem de usor confundate cu o afectiune de natura psihiatrica. Intrebarea care se naste este urmatoarea: pot aceste experiente spiritual tranzitorii siiluzorii, ce apar ca semne pe cale sa duca, in cadrul unor practicanti nepregatiti sau prost ghidati, la declansarea unorepisoade psihotice reale? Raspunsul din pacate este da. Doctorul Lois VanderKooi scria in cadrul lucrarii sale de cercetare/doctorat intitulata:Psihoza indusa prin intermediul meditatie si starile alterate ale constiintei: experiente si perspective budisteurmatoarele:

Diverse stari alterate ale constiintei pot apare in stadiile initiale sau avansate ale practicilor meditative.Cele care apar in stadiile mai avansate ale practicii meditative, tind sa fie mult mai puternice decat cele care apar in stadiile initiale, acestea fiind asemanatoare cu experientele psihotice din punct de vedere al continutului si al emotiilor(religioase, grandioase, deliruri persecutive si stari maniaco-depresive). Probabil ca aceste stari alterate ale constiintei reprezinta atat baza unor fenomene de tip psihotic, cat si a unor experiente mistice.Daca cineva va deveni sau nu psihotic (ca urmare a acestor experiente) acest lucru va depinde de taria egoului sau, si de capacitatea lui de a observa si integra aceste experiente. In general un practicant aflat intr-un stadiu mai avansat de practica, a dezvoltat deja o putere de concentrare si de constientizare suficient de mare (asa zisa tarie a egoului) incat sa contrabalanseze efectul acestor experiente.In concluzie, daca practicantul nu este suficient de pregatit, sau daca este prost ghidat, confruntarea cu astfel de experiente extreme poate duce chiar la declansarea unor episoade psihotice .

ZenSi in traditia Zen se vorbeste pe larg despre pericolele practicilor meditative incorect realizate. De exemplu in textul intitulat:Elementele esentiale ale Dharmei pentru cultivarea opririi si a contemplatieiscris de Chih-i of Tien-t, in capitolul intituatTratamentul dezordinilorse precizeaza:

Cand practicantul isi stabileste mintea in practicarea Caii, pot apare dezordini legate de cele 4 elemente. Atunci, toba respiratiei (practicile respiratorii) pot instiga (declansa) activarea unor afectiuni deja existente (in germene). Uneori se intampla ca practicantul sa nu fie capabil sa regleze intr-un mod corect (sa mentina intr-o stare de echilibru) cei trei factori: corpul, respiratia si mintea. Drept rezultat se pot declansa calamitati patologice datorita interferentei dintre situatile interne si externe. Cat despre practica sederii in absorbtie meditativa, daca discipolul este capabil sa utilizeze corect mintea, atunci cele patru sute de tipuri de afectiuni vor fi in mod natural vindecate.In situatia in care practicantul esueaza in plasarea corecta a mintii, atunci aceasta poate duce la aparitia celor patru sute de tipuri de afectiuni.Prin urmare, fie ca suntem doar niste practicanti, fie ca ii instruim pe altii, trebuie sa fim pricepeuti in recunoasterea cauzelor diverselor afectiuni. Trebuie sa cunoastem bine metodele de tratare a dezordinilor legate de mintea subiectiva angajata in practica absorbtiei meditative.Daca intr-o zi vom activa (declansa) o astfel de dezordine, s-ar putea sa nu fie vorba doar despre un simplu obstacol ce ne-a aparut pe Cale, ci s-ar putea sa fie vorba pur si simplu despre contemplarea pierderii propriei noastre vieti.De exemplu in lucrarea:The Practice of Chinese Buddhism, 1900-1950scrisa de H. Welch, gasim o descriere a victimelor colaterale ale practicii Zen din China

Uneori auzim despre calugari care nu au reusit in nici un fel sa aiba un moment de intelegere/patrundere, fie deoarece erau prosti, fie ca nu au reusit sa se opreasca din a se gandi asupra parintilor, sotiei, copiilor si asupra altor lucruri pe care le-au lasat in urma.La inceput, acestia nu erau capabili sa isi mentina mintea concentrata pe nimic. Apoi, incepeau sa aiba halucinatii si sa vorbeasca aiureli. In acest punct, acestia erau de obicei inchisi intr-o camera si un doctor ii examina. Unii se recuperau; unii mureau.Insa poate cel mai celebru exemplu in acest sens se regaseste in autobiografia maestrului Zen Hakuin (Wild Ivy: The Spiritual Autobiography of Zen Master Hakuinde Hakuin Ekaku,Norman Waddell), unde acesta povesteste cum a fost chiar el insusi victima unei astfel de afectiuni Zen (dezordini energetice de tip rLung) ce a aparut ca rezultat al practicii sale meditative prea viguroase. Practic un capitol intreg din autobiografia lui este dedicat luptei sale cu aceasta dezordine:

Am simtit atunci ca trebuie sa imi retrezesc hotararea neinfricata de a ma arunca din nou in lupta Dharmei (practica spirituala). Cu dintii stransi si cu privirea fixate drept inainte am inceput sa ma dedic cu o mare concentrare practicii (Zen), ignorand somnul si hrana. Inainte ca luna sa se fi sfarsit, focul din zona inimii a inceput sa se deplaseze in sus, contrar cursului sau natural.Talpile si pocioarele imi erau mereu reci ca gheata;ca si cum ar fi fost mereu bagate in zapada.Tot timpul auzeam un bazait in urechi, ca si cum m-as fi deplasat mereu pelanga un torent de munte.Am devenit anormal de slab si de timid, fiind temtor in tot ceea ce faceam.Ma simteam total epuizat din punct de vedere fizic si slabit din punct de vedere mental. Vizuni ciudate mi-au aparut in timpul starii de veghe si in timpul somnului.Am calatorit peste tot in cautarea unor maestrii Zen intelepti si a unor medici priceputi. Dar nici unul dintre acestia nu a reusit sa ma ajute in nici un fel.

In cele din urma, dupa o lunga suferinta, Hakuin a avut norocul sa intalneasca un calugar batran, pe maestrul Hakuyu, care l-a invatat o forma speciala de meditatie, cu ajutorul careia si-a corectat dezechilibrul energetic si a reusit sa se vindece complet.

Traditia crestinaSi in traditia crestina intalnim o multime de descrieri ale unor psihoze aparute ca urmare a practicii contemplative isihaste. Cel mai des gasim astfel de descrieri in Patericuri, unele dintre acestea sfarsindu-se intr-un mod tragic, precum este si urmatoare istorisire, extrasa dinPatericul egiptean:

Era un oarecare sihastru iscusit ce tria n pustie cu mult nfrnare, postire i priveghere i alte osteneli pentru mntuirea sa, att nct se socotea pe sine c a ajuns la msura prinilor celor de demult. Pe acesta a nceput vrjmaul diavol a-l amgi i a-l nela cu nluciri diavoleti. I se arta lui adesea n chip de nger, ca i cum ar fi delaDumnezeutrimis pentru pustniceasca lui via cea iscusit. i aa, mult vreme artndu-i-se n chipul ngerului luminat, multe lucruri netiute i arta i i spunea. Iar el nesocotind vicleugul vrjmaului, s-a ncredinat cum c este ngerul i i slujete pentru viaa sa plcut luiDumnezeu.Tatl acestui sihastru nc era viu i tria la ar. i dup mult vreme auzind el despre feciorul lui sihastru, unde triete i n ce loc n pustie, a dorit s mearg acolo, s-l mai vad cu ochii mai nainte de moartea sa, fiindc numai pe acel fecior l avea i de muli ani nu-l vzuse. i aa, lundu-i traista i o secure n mn, a plecat i a ajuns n acea pustie. Apropiindu-se de acel loc, unde era chilia sihastrului, acel nger al satanei care pururea se arta sihastrului, i-a grit lui zicnd: pzete-te i ia aminte de tine cdiavoluls-a nchipuit n chipul tatlui tu i vine la tine cu o traist i cu o secure n mn vrnd s te omoare. Deci, ia-i i tu degrab securea n mn i iei naintea lui i apropiindu-te de dnsul, apuc nainte i-l lovete cu securea i-l omoar. Iar el ncredinndu-se acelui nger i ascultndu-l a ieit i vzndu-i tatl venind cu securea n mn, precum i-a spus, s-a apropiat de el i lovindu-l cu muchea securii n cap,l-a omort.In cazul de mai sus, se poate distinge cu usurinta un episod psihotic tipic, cu halucinatii de tip vizual si auditiv de comanda. Ca de obicei, in crestinism gasim o personalizare (proiectie/personificare) a propriilor nevroze si psihoze, sub forma diavolului, pe spatele caruia este aruncata vina pentru toate problemele si laturile nevrotice ale propriului psihic. (Un aspect interesant, si care sustine din plin aceasta interpretare, il gasim si in lucrarea scriitorului si a cercetatorului isihasmului Vasile Andru, intitulataExorcismele, unde acesta realizeaza o analiza detaliata a o serie de cazuri de posesie de la noi din tara, concluzionand in final, ca in majoritatea cazurilor, a fost vorba despre niste fenomene nevrotice/psihotice, si nicidecum despre niste fenomene reale de posesie. La fel, in lucrareaTerapia isihasta, Vasile Andru spunea:Mai sunt si astazi preoti care isi sperie enoriasii slabi de inger cu scenarii malefice, infernale. Acesti preoti induc (in enoriasii mai vulnerabli) nevroze sau sindromul de posesiune. De ce mai sunt astfel de preoti? Reminescente dintr-o pedagogie negativa care nu stiu cate roade a dat in Evul Mediu, dar care azi in mod cert reprezinta un atavism si un semn de retardare).

Un alt exemplu, de data aceasta mai degraba de delir religios (de grandomanie), il gasim tot inPatericul egiptean:

Un frate oarecare, Avramie, tria n pustie i era foarte ndrtnic, neasculttor i nesupus, umblnd numai dup voia gndului su i a prerii sale. Acesta cu foarte mult dorin poftea sfnta preoie i multe nluciri i vedenii i arta lui neltorul noaptea n vis pe care el socotindu-le cu amnuntul, le credea c sunt adevrate. i de vreme ce multe din cele ce vedea n vis, se izbndeau aievea, se ncredea foarte mult visurilor sale. Odat a venitla dnsuldiavoluln vis n chipul luiHristosi cungerii Si i i-a zis: vzut-am multa i marea ta poft i dorin, pe care de mult o ai pentru sfnta preoie. Bun i ales lucru doreti, cci n vremile acestea cu mare nevoie se ctig preoia i numai cei ce sunt bogai i de neam slvit o pot ctiga. Cci arhiereii s-au fcut acum toi lacomi, mndri, mrei i iubitori de cinste. Pentru aceea eu nsumi am venit la tine, vzndu-i multa i marea ta dorin, s te hirotonesc i s te fac preot. Acestea zicnd, au nceput ngerii a cnta cntare dulce i vesel: axios, adic vrednic! i aa l-au tuns pe el i l-au fcut preot i dup ce l-au preoit, l-au lsat i s-au ridicat cu ngerii nlndu-se la cer. Aceasta fcndu-se, s-a deteptat fratele din somnul su i se minuna i sebucura foarte de acel vis minunat. Aa a crezut c este preot cu adevrat. i mulumea luiHristosc l-a fcut preot i a nceput a-i citi pravila cu ncepere preoeasc. Dup aceea a mers la biserica prinilor, ca s liturghiseasc, fiind ziua duminicii. i se adunaser prinii de prin pustie la biseric. Atunci a venit i el i intrnd n biseric, a mers drept n altar i cu mare ndrzneal a luat sfintele veminte s se mbrace, nentrebnd pe nimeni. Dar preoii bisericii care erau n altar, vzndu-l c ia sfintele veminte preoeti, l-au ntrebat, zicnd: ce vrei s faci? Pentru ce iei vemintele? El le-a rspuns: eu vreau s m mbrac, s liturghisesc astzi. Zis-au lui: dar cum vrei s faci tu aceasta, nefiind preot i cum ndrzneti de intri nsfntul altar, unde numai preoii i slujitorii lor intr? i cum ndrzneti de iei vemintele preoeti, de care nu i se cade ie nici s te atingi? Au doar ai nnebunit? Rspuns-a lor, zicnd: nu! nu am nnebunit, ci i eu sunt preot ca i voi. Iar ei tiind c nu este preot, l-au scos afar dinsfntul altar. Atunci a nceput a se glcevi i a striga n gura mare, zicnd: pentru ce s m scoat pe mine afar din altar, c i eu sunt preot i m-a preoit nsui DomnulHristoscusfiniingeri. Iar prinii vznd i auzind acestea de la dnsul, l-au cunoscut c este amgit i nelat de vrjmaul diavol. Atunci au cunoscut prinii c pentru ndrtnicia, neplecarea i nesupunerea lui, i s-a ntmplat aceasta. i au poruncit prinii de i-au pus fiare mari n picioare i l-au trimis la o mnstire afar din pustie i au poruncit s fie acolo n paz i s-l smereasc cu ascultri grele, fr de odihn, pn ce se va smeri i i va cunoate neputina i nelciunea sa. i aa i-au fcut, pn ce a venit el ntru cunotin i a cunoscut nelciunea i smerindu-se s-a pocit.Importante sunt insa (in cadrul traditiei isihaste) mecanismele de protectie foarte bine puse la punct, impotriva unor astfel de episoade de tip psihotic , rodul probabil a peste o mie de ani de experienta contemplativa. Practic, mereu li se reaminteste calugarilor isihastica mai toate viziunile, senzatiile, etc care apar in cursul practici contemplative isihaste sunt iluzorii, recomandandu-li-se mereu si mereu sa nu creada niciodata in astfel de aparitii, adica, mai exact, sa nu se prinda in acest joc al mintii, sa le ignore complet si sa isi continue cu hotarare lucrarea rugaciunii.Ca si o paranteza, in literature psihiatrica se aminteste mereu de faptul ca intrarea intr-o psihoza nu este totusi un act care scapa complet controlului propriu. Dimpotriva, exista un anumit gard de liber arbitru chiar si aici. Altfel, nu ar mai exista cazuri de vindecare complete a unor afectiuni spihice grave, fara nici un medicament. (De exemplu, ultimele cercetari arata ca, la nivel mondial, in tarile subdezvoltate, schizofrenia se vindeca in proportie de aproape 45-50%, fara a se lua nici un medicament. In tarile civilizate insa, unde pacientii sunt internati in spitale, si se utilizeaza la greu medicamente psihotrope cu efecte extrem de toxice la nivelul creierului si al intregului organism, procentul de vindecare este undeva in jur de 20-24%%, boala mai mult fiind cronicizata). Multe persone care s-au vindecat de diverse afectiuni psihice, vorbesc de faptul ca, chiar si in cele mai cumplite episoade psihotice, exista insule de realitate, in care exista posibilitatea de a alege daca sa intri sau nu in acel mod de gandire delirant, complet rupt de realitate, deci de a nu te lasa prins in tot acel proces halucinator,mai ales daca persoana in cauza intelege natura complet iluzorie/halucinatorie a acelor stari/experiente.)

Iata de exemplu sfaturile pe care le da parintele Dumitru Staniloaie in una dintre lucrarile sale:

Senzatiile sau imaginatiile, care tind sa impiedice mintea sa patrunda in inima pentru aajunge la rugaciunea curata sau rugaciunea inimii, sunt fie senzatii sau imaginiproduse de pacat ori care il atrag pe om in pacat, fie senzatii sau imagini care ii dau omului impresia ca este atras spre o

actiune buna sau spre o intalnire reala cu Dumnezeu insusi, desi in realitate ele nu-l conduc spre Dumnezeu. Din acest motiv,Parintii ii avertizeaza pe monahi chiar impotriva inchipuirilor care li s-ar parea bune.Ei ii indeamna pe monahi sa nu se increada in nici un fel de inchipuire sau de aparitie.De exemplu, in lucrarea episcopului/misticului Vladica Antonie Marturisitorul -Calea Rugaciunii Launtrice. Manualul Isihieise spune:

In timpul rugaciunii, mintea nu trebuie s-i mute atenia asupra vreunui fenomen suprafiresc, nici asupra luminii, chiar dac ea ar fi emanat dintr-o icoan, i nici asupra vocilor, chiar dac ar cnta ngerii, deoarece ea trebuie s se ndrepte prin rugciune la nsui Stpnul ngerilor, care n chip nevzut este pretutindeni. Nu se cuvine n nici un caz a lua n serios artrile de ngeri i sfinipentru c, pn la curirea desvrit de patimi i pn la deprinderea mplinirii cu desvrire a voii lui Dumnezeu nu pot avea loc adevratele artri, ci numai nluciri.Vznd c patimile slbesc, Satana ncepe a-1 speria pe cel ce lucreaz rugciuneaprin imaginaie, aprnd n tot felul de chipuri nspimnttoare,dorind s-1 smulg pe om de la rugciune pentru totdeauna, sau dac nu, mcar pentru un timp sau chiar pentru un minut. Acesta este perioada cnd harul i ofer minii s vad rdcinile patimilor, temelia lor, adic pe diavolul cu toi demonii care s-au ascuns n inim.Povara suferinei ntr-un asemenea moment, poate fi comparat cu cele mai mici chinuri din iad,aici fiind binevenite cuvintele: Cel ce ridici pn la ceruri, cobori pn la iad. Satana, nfuriat i izgonit din inim, ncepe s acioneze n mod simitor, lovind cnd din stnga, cnd din dreapta.Lucrtorul rugciunii minii din inim este supus atacului a diferite fiine cu chip de fiar i montri de nenchipuit,care atac n particular sau mai muli, dar cu un singur scop, i anume acela de a lovi cu fric i de a sustrage de la rugciune.Cel ce se roag, va respinge orice ispit i o va transforma n nimic, numai dac va persista cu atenie n lucrarea sa, cea a minii din inim, n care va fi ajutat de harul ce se afl prezent n nsi rugciunea. Suferind o nfrngere n timpul atacurilor din partea stng, atunci cnd se arat n chipuri nspimnttoare, diavolul ncepe ispita din partea dreapt.Acum se arat n chipurile sfineniei i plcut la nfiare. Asemenea ispite sunt greu de recunoscut. Aici, unii ascei prsind atenia la rugciune din voia lor proprie, au primit rni adnci i dureroase sau au suferit o nfrngere total. ns cel mai uor treceau peste aceast ncercare aceia ce nu ddeau importan la nici un fel de chipuri nevzute, ci vorbeau n gndul lor cu Hristos, avnd credin tare n prezena Lui. A rezistat cel care inea minte c el nu-L poate vedea cu vedere simitoare pe Dumnezeu, pe Maica Domnului, pe ngeri i pe Sfini, acela care tia c artrile cereti sunt date prin nevoin i n mod exclusiv celor ce sunt curai cu inima. Pctosului, cele sfinte nu i se arat.Satana este capabil, n mod imaginar bineneles, s ia asupra sa chipul lui Hristos dup felul cum este E1 artat n icoane, i tot el, diavolul, poate arta o icoan care nvie i pe Atotiitorul cobornd din ea gata s binecuvnteze, sau o icoan care se ndreapt spre tine mrindu-se n dimensiuni.S-ar putea s vezi i o lumin din icoan sau pe Sfinii din cer; s auzi voci sau cntri pseudo-ngereti sau altceva de acest fel, fie realitate sau nchipuire, pe care omul supus simurilor nu le poate deosebi.Satana procedeaz astfel pentru ca cel ce se roag, fiind copleit de visuri, s se nchine lui, diavolului care i s-a nfiat ntr-unul din chipuri, lucru pe care unii 1-au i fcut,din care cauz au nnebunit.ns cel ce cunoate ct de mare este preul iertrii pcatelor, i care i cunoate propria nevrednicie, acela este atent doar la rugciune.Doar cel ce niciodat nu se ncrede propriilor simuri trece prin ispite fr nici o pagub.

Cel ce lucreaz rugciunea, atta timp ct nu a ajuns la msura curiei inimii, nu trebuie s dea importan simurilor fiziologice: cldura din trup sau din piept, frigerea sau sltarea nuntrul trupului sau sub piele. Toate acestea trebuie respinse i nebgate n seam.Toate aceste fenomene sunt de ordin neo-firesc i sunt nevinovate dar, dac le primim ca fiind pline de har, atunci urmeaz nelarea.S-ar putea simi o dulcea n gtlej, o mireasm sau altceva de acest fel, adic o funcie a unuia din cele cinci simuri exterioare. Dar s nu dai atenie la nimic din ceea ce este supus simurilor, ci s le alungi de la tine. S cunoti doar rugciunea i s te ngrijeti de atenie. n rugciune se gsete tot ceea ce este necesar. Ea duce [pe cel ce o practic- n.n.] la ceea ce ochiul n-a vzut, nici urechea n-a auzit, nici la inima omului nu s-au suit, acestea au gtit Dumnezeu celor ce l iubesc pre dnsulIn textul de mai sus, foarte importanta este observatia urmatoare:pn la curirea desvrit de patimi i pn la deprinderea mplinirii cu desvrire a voii lui Dumnezeu, nu pot avea loc adevratele artri, ci numai nluciri.Exact aceasta este si atitudinea intalnita in traditia budista. Mereu si mereu se atrage atentia asupra acestui fapt: ca viziunile adevarate pure, apar doar in fazele foarte avansate de practica, restul fiind doar naluciri, sau, asa cum spunea atat de clar Dudjom Lingpa:experiente inselatoare/iluzorii ce apar ca semne de-a lungul caii. Considera aceasta cunoastere ca fiind de o foartemare importanta tocmai cu scopul de a nu permite practicantului sa ajunga sa creada in realitatea lor, si astfel sa cada prada unor fenomene de tip psihotic.Iata ce scrie Vasile Andru cu privire la acest aspect:

Sfantul Antonie cel Mare spunea ucenicului sau: Azi a venit la mine ngerul si i-am spus sa plece. Ucenicul s-a speriat si Antonie i-a zis: Nu te speria, sa faci la fel cnd ngerul vine la tine: sa-i spui sa plece. De ce? Daca a fost cu adevrat ngerul, el stie de ce l-am alungat, dar daca nu a fost cu adevrat, bine am fcut ca l-am alungat. Si va veni mine nca o data, daca sunt ntr-o stare receptiva, i spun sa plece si mine. Si va mai veni nca o data. De fiecare data cnd el va veni, va veni mai purificat de adaosurile tale subiective.Purificarea viziunii se face prin nlturarea viziunii.Pentru ca n primele faze ale vieii contemplative, viziunile au multe elaborri si scenarii personale.Dar pe msura ce le inlaturi, ele revin mai curate, pana ce ntr-o zi, cnd vei avea harul si experiena lui Antonie cel Mare, viziunile vor fi att de curate nct poti sa speri cu adevarat la atingeri teoforice, aproape de informaionalul dumnezeiesc.Psihiatria contemporanaSi in psihiatria actuala, starile psihotice ce apar in urma practicilor meditative au inceput sa fie tot mai mult studiate. De exemplu, dr. Stanislav Grof (un psihiatru cu o experien de peste 50 de ani n cercetarea strilor modificate de contiin, care a lucrat ca ef al Cercetrii Psihiatrice la Centrul de Cercetri Psihiatrice din Maryland i ca profesor universitar la Catedra de Psihiatrie a Universitii Johns Hopkins) vorbeste pe larg despre aceste fenomene in lucrarile sale:Se stie deja faptul ca, in timpul unor retrageri spirituale intensive, in care se folosesc sa nu exercitii respiratorii, gen retrageri Zen, Vipasana, retrageri de rugaciune crestine, retrageri sufite, etc, pot apare problem serioase, inclusive episoade psihotice

Stanislov Grof atentioneaza de asemenea in lucrarile lui, ca desi pentru persoana in cauza, toate respectivele fenomene halucinatorii par foarte reale , totusi trebuie sa nu se faca greseala de a i se valida in vreun fel halucinatiile. Pentru ca pana la urma, totusi este vorba doar despre niste halucinatii..Insa problema efectelor adverse/negative ale practicilor meditative este la ora actuala probabil cel mai intens studiata de dr. Willoughby Britton (director de cercetare in cadrul Departamentului de Psihiatrie al Universitatii Brown). Doctor Willoughby cordoneaza un studiu intitulatEfecte adverse si stagii dificile in calea contemplativain care se focalizeaza exclusiv asupra acestui gen de psihoze induse prin intermediul practicilor meditative.Mai jos aveti o prezentare video din cadrul unei conferinte, in care dr. Willoughby sintetizeaza pe scurt rezultate cercetarilor ei de pana acum:

Dr. Willoughby BrittonfromContemplative StudiesonVimeo.

Mai jos am sintetizat pe scurt ideile principale exprimate in aceasta prezentare:- in literature de specialitate exista foarte putine studii in aceasta directie (in total in jur de 50 de articole numai, majoritatea fiind din pacate articole non-stiintifice)

- aceste studii sunt din pacate limitate doar la cazurile mai grave, ce au necesitat internarea de urgenta a practicantilor, acestia prezentand simptome psihotice acute (delir, halucinatii, etc) Pentru a obtine totusi mai multe informatii, dr. Willoughby s-a decis sa intervieveze diversi invatatori spirituali mai cunoscuti, cu o mare experienta in domeniu (Alan Wallace, diversi maestri tibetani, J. Kornfield, etc). Unul dintre acestia a fost Jack Kornfield, caruia i-a adresat urmatoarele intrebari: cati oameni au dezvoltat astfel de instabilitati mentale in urma retragerilor meditative, astfel incat sa se ajunga la psihoza?, cat de des se produc astfel de evenimente, si in cadrul caror tipuri de retrageri?. Raspunsurile acestuia au fost: in general ne confruntam cu un caz de psihoza la aproape 2 ani si fenomene de acest tip se pot declansa in cazul oricarui tip de retrageri (chiar si a unor retregeri meditative de numai 10 zile), existand si cateva cazuri de sinucidere in ultimii 30 de ani. Intrebat fiind cam cate persoane sufera de instabilitati psihice care ii impiedica sa lucreze timp de minim o luna dupa o astfel de retragere meditativa, Jack Kornfield a raspuns ca intalneste aproximativ 2-4 cazuri pe an, (doar el personal)

- elementele centrale in cadrul acestor tulburari psihice sunt:disolutia structurilor egoului, halucinatiile, diverse probleme cognitive, de focalizare a atentiei, probleme cu memoria, confuzie, dezorientare,anxietate, agitatie,etc. De asemenea domeniul afectiv tinde sa fie caracterizat de stari de panica si teroare extrema, mai ales ca urmare a sentimentului de dizolvare a sinelui. Ies de asemenea la iveala o multime de materiale psihice din subconstient. Cat despre durata pe care se intind aceste tulburari psihice, aceasta este destul de lunga:in medie 3 ani, cu un minim de 6 luni si un maxim de pana la 10 ani!

-interesant este ca desi majoritatea sunt de acord cu simptomatologia, cand vine vorba de evaluarea caracterului patologic sau evolutiv al acestor simptome extreme, aici deja exista mari dezacorduri intre cei intervievati. De exemplu in traditia tibetana se vorbeste pe larg dspre dezordinile de tipsog-lung, care se datoreaza eforturilor excesive depuse in practica meditatiei, care se aseamana destul de mult ca si descriere cu dezordinile de anxietate din psihiatria moderna, si care au un caracter evident patologic- de asemenea si in traditia budista Therevada exista o serie de stadii meditative mai avansate despre care se stie ca sunt foarte problematice. Primul stadiu de acest tip se numeste stadiul disolutiei, care este imediat urmat de un alt stadiu numit, stadiul terorii. Aceste etape meditative se stie ca sunt foarte greu de depasit, si in general practicantii care au fost deja diagnosticati anterior cu diverse afectiuni spihiatrice, se blocheaza la aceste nivele (nu am mai discutat posibilele efecte adverse ale practicilor meditative in cadrul traditiei budiste Therevada, caci si asa materialul este destul de lung)- in DSM IV (Manualul de Diagnostic si Statistic al tulburarilor Mentale un gen de biblie a psihiatriei moderne) se precizeaza chiar, la capitolul referitor la afectiunea de depersonalizare ca: starile de depersonalizare induse in urma unor practici meditative/religioase, nu trebuie sa fie considerate drept semn ale unor afectiuni psihice. Deci chiar DSM -4 atrage atentia asupra acestui fapt.

- Allan Wallace atrage atentia asupra faptului ca este necesar sa se faca o distinctie clara intre starile spirituale tranzitorii, uneori extreme de neplacute Nyam, descrise pe larg in lucrarea sa, care pot sa apara ca urmare a unor practici meditative corect realizate, si efectele negative datorate unor practici meditative incorecte.Nyamsunt parte a unui proces normal al mintii de stabilire in natura proprie (un gen de purificare profunda a subconstientului)

- s-a incercat identificarea caracteristicilor comune ale celor care cad victime ale unor astfel de tulburari psihice. S-au descoperit mai multe elemente; multi dintre acestia au avut parte de experiente traumatice in trecutul lor, sau au fost diagnosticati anterior cu diverse afectiuni psihiatrice (schiozofrenie, manie), care este foarte posibil sa se fi reactivat in cadrul practicilor meditative. Exista insa si multi indivizi care nu au avut parte de nici un fel de experiente traumatice, si nu au fost diagnosticati anterior cu nici un fel de boli psihice, si care totusi au trecut prin astfel de episoade psihotice in urma practicilor meditative

- cercetarile arata ca durata de timp pe care s-au intins aceste simptome este direct legata de tipul de suport pe are il are persoana in cauza in jurul ei, deci daca au avut sau nu langa ea un profesor competent, care cunoastea aceste fenomene si stia exact despre ce este vorba (aspect care este foarte important, cred eu).

- in general cei care trec prin astfel de tulburari ajung sa fie tratati de 10-15 psihoterapeuti, inainte de a isi reveni complet, ceea ce arata ca exista o mare ignoranta in domeniu. Adevarul este ca, in general oamenii nu stiu ce sa faca intr-o astfel de situatie.

- deja manualul DSM-4 a incercat sa integreze aceste simptome sub diagnosticul probleme religioase sau psihoza Qi-gong (deci cumva se incearca o depatologizare a acestor fenomene) insa intr-un mod destul de diluat.

- concluzia nu exista suficiente date in aceasta directie in psihiatria moderna, nu se stie ce cauzeaza cu exactitate aceste fenomene, cat de grave sunt acestea, etc. Se stie doar ca astfel de tulburari psihice grave apar uneori in urma practicilor meditative.

In concluzie: practicile meditative si respiratoriicorectrealizate, pot duce uneori la aparita unor experiente spirituale tranzitorii mai dure (Nyam), care daca nu sunt cu atentie ghidate si coordonate de catre un profesor competent, pot duce chiar la aparitia unor episoade psihotice. Pe cile spirituale traditionale, exista o serie de masuri de protectie/strategii (de exemplu in crestinism), reducandu-se astfel la minim aceasta posibilitate.

Practicile meditative si respiratoriiincorectrealizate pot duce la aparitia unor dezechilibre energetice (rlung) descrise pe larg in literatura de specialitate, care prin ele insele pot duce la declansarea unor tulburari psihice acute. Mai ales in astfel de situatii, prezenta unui profesor competent este extrem de necesara, deoarece, in situatia in care fenomenul nu este clar inteles, exista riscul unei greseli de diagnosticare (cei in cauza pot fi diagnosticati gresit cu afectiuni gen schizofrenie, sindrom maniaco-depresiv, se poate confunda o tulburare energetica (rLung) cu o experienta tranzitorie (Nyam), etc), ceea ce poate avea consecinte grave.