COMBATEREAINSECTELORVATAUATOARE pBpTNIERELB DE MOLID DIN MOLDOVADE I{ORD INde Ing. Dr. XL ENE.

f nbod,ucere. L Cercetitri pe teren asuprd o.cqiunilor insectelor t)dtdnui'oo'"' o. obseroa.qii in pepiniere .9i terenuri de culturd. B. Specii,Le de insecte c,ittiimittoare. II. Lucrdri de combntereu insectelor et'ectuate tn trecut. Proced.eeaplicate. III. Erperimentdri d.e cornbatere cu :1.nulckl'Nitrout'rt. \. Ltrcrdri unterioare strd.i.ne. 71. Materio.l qi rnetodd. C. Mersul erperimentiirii. D . O b s e n ' o l iu ' r t s u p l i m e n l o r r . i IV. Conclu;ii., Bibliogra.lii. Rezttmat.

INTRODUCERN Lucrarea de fa!6 a fost iniliatd de conducerea Institutului de Cercetdri silvice al R.P.R., in scopul de a se meri produclia de puie{,ivigurogi, necesari tmpiduririlor de mari proporlii. Ea a fost executatS. Staliunea Experimental[ I.C.E.S. CAmpulungla Moldova in 1950. La efectuareaexperimentdrilor au colaborat, pe ldngd responsabilul temei, gi tov. laborantd V. Vasilovschi insolitd de studentul Parascan D. dela Institutul de Silviculturd din Cdmpulung. Scopul lucrdrii a fost determinat de 3 obiecte, qi anume: 1. llS,rirea proiluctiei de puieli Refacerea din Nordul Moldovei, reclamd permamasivelor de rdginoase nent cantitd{'i insemnate de puieli de calitate bund pentru plantalii. Pe lAng[ trebuinlele curente anuale de puieli, doud fapte importante au necesitat in mod imperios gi urgent mdrirea producliei. Exploatarea desordonat[ a pidurilor dinainte de 23 Augusl L944 precum qi catastrofalele doboriri de vAnt din iarna 1947_-L948,au ingreunat gi turburat buna gospopepinierelor ddrire a pddurilor. In urma acest,or fapte, numdrul qi suprafelele au trebuit sd fie rndrite. pdduroase, In planul de stat fiind inscrisdca sarcin[ refacereamasivelor lucrarea de fa!5 tinde sd contribuela mdrirea producliei de puieli, prin combaterea insectelorvdtdmdtoare pentru cultura lor in pepinrere. 2. Determinarea insectelorvft5,rnltoare In cursul anilor, multe ocoale silvice din aceastdregiune au raportat, fie I.C.E.S",fie Nfinisterului,cazuri de atacuri de insectepetrecute in pepi-

26r

niere, eerdnd instrucliuni pe-ntru combaterealor. Intre anii lg47 -rg4g, ln urma introducerii formularelor de semnalare, Seclia de proteolia pddurilor din I.C.E.S. a fost informatd deasemenea atacuii $i anume: ocolul Falcdu anunla in- vara 1948, atacuri intense la puielii de molid 4" J*a 1ni, de-pe.o suprafa!{ de 0,5 ha din pepinieri, aiacuri provocate de larve de cdr[bugi. ocolul Brodina a_nun_!a in vara 1948 un atac de larve de ciribugi, tot pe o suprafald de t ha din pepinierd. ocolul Baia anunla un atac produs de cdribugi, prin desfrunzireaspeciilor foioase. ocolul Dolhasca anunla in -Mai-1946 un atac de cirdbuqi, care a provocat desfrunzirea procent de 50-100 a arborilor in vdrsid de 50-'100 in ani din marginea p[durilor, pe o ldlime de b0 -200 rn gi pe o suprafald de 800 ha. . ocolul Argel anunla atacuri in pepinierd, in vara l91r8,la puielii de molid de I an, pe o suprafald de 1000 ms, gdsindu-se larve la t mz. t2 atac de larve de cdrdbugi in pepinierd, in r,fai .^,pcql.ul Pd-trdu!_i^anunla-un 1950. S'au sdsit 72 larve la m2. . ocolul-Iliqeqti, zbor puternic de cdrirbupiqi atacuri puternice prin desfrunzire, in l\{ai 1950. Acestea sunt numai caleva exemple. Din ele se poate vedea prezenla cdrdbuqilor ca factor vdtdmdtor in pepinierele pi cirlturile forestiere din regrune. ele . Informa{,iile ins{ nu-sunt coryp_lectg, nu dau detalii asupra speciilor, stadiilor de desvoltaregi numdrului de larve la m2, pentru a se'putea vedea in ce mdsurd se produc vdtdmdrile. Mai mult, vdtdmdrile cauzite puie{,ilor sunt puse-_toategi totdeauna pe seama cdr[buqului de Mai, insd 1n p-epiniere se afld g! alte insecte vitimdtoare, care desigur au concurat cu larvele cdrdbuqului la vdt[marea puielilor. Necunoicandu-se aceste fapte, lucrarea de fald are qi scopul de a determina insectelevdtimdtoare'din pepinierele regiunii. 3. Experimentlri cu insecticiile moilerne Pentru combaterea insectelor din solul pepinierelor qi culturilor, in special a larvelor de cdrdbuqi, s-'aupreconizat in cursul vremurilor metodd qi proced_e_e diferite (mecanice,chimice, biologioe),care au dat rezultate relativ bune. Nu se va face aici istoricul lor. Faptul important estecd acestemijloace n'au putut nimici sau reduce insectele-in aqa md.surd,incat ele si nu mai producd vdtSmiri. Astfel, tratarea pepiniereior cu sulfurd de carbon, ultimul remediu utilizql gi la noi in pe-pinieie,dup4 diferite rapoarte primite, nu dd in toate cazurile rezultate_ mu{umitoare.-Dacd. tratdrile se fac prea'tarziu, in vari, gi prea aproape de rdd[cina puielilor, sulfura are acliune v5tflmdtoare, causticd qi asupra puielilor. Pentru a fi eficace, aplicarea ei cere o serie .de conditrii,.un anumit fel de sol (afdnat), o anumitd vreme (uscatd gi c_aldd), ann-mittimp (Mai pand in lulie). Durata eficacitdlii este redusd, un costul relativ ridicat, manipulaiea dificild, sulfura fiind toxicd gi ugor inflamabild. noilor insecticide de contact, cle tip DDT (Diclordifenil. Descoperirea_ tricloretan) 9i HCCI-{ (H.exaclorooiclohexan) gdsit iplicalie qi in proteclia au plantelg. Insecticidelede tipul acestorase manipileaz[ upor,-se iplici in orice timp al anului, au eficacitate de lungi durati gi sunt reiativ ieftine. 262

Deaceea,lucrarea de fa!{ are de scop gi comunicareaexperienlelor fdcute -combaterea insectelor v[tdmdtoare pepinierelor. cu acest insecticid, pentru Pentru ldmurirea complectd a problemei, lucrarea va inf5liga rezult'atul cercetd.rilorintreprinse in dou[ direclii: Cercet5ri qi observalii de teren fflcute in regiunea CAmpulung-Moldova, pentru stabilirea insectelor vltdmdtoare qi: Experimentiri pe teren pentru stabilirea acliunii insecticidului asupra insectelorqi plantelor.

ASUPRA ACTIUNII IIISECTDLOR r. cnB0aTenr pn TEREN YATIMATOARNDE A. OBSERYATIIIN PEPINIERE $I TBR,XNURI CULTURI Pentru a stabili in ce misuril se produc v[tdmdri puielilor in pepiniere gi ce anume insecte cauzeaz[, acestevdt[mdri, am fdcut mai multe observa{,ii pepiniere gi terenuri destinate culturilor. ln diferrte Observajiiie s'au-f5.cut mai ales pela finele lunii Aprilie. 1950, adicl atunci cAnd-,odatd cu incdlzirea solului, insectele igi incep activitatea. Din literaturi se cunoaqte faptul cd larvele cdrdbuqului urcd. primdv-ala spre rdddcinile puielilor, cind slratul in care au iernat se incfllzeqtela t2oC. Acest lucru se petrece cam in jumdtatea a doua a lunii Aprilie. pepiniere gi tereAu fost vizitate gi s'au fdcut observalii tn urmS.toarele nuri de alt5, cultur[: a) Pepiniere: l. Sdhla (Oc. CAmpulung,15.XI.1949, 27.IV.1950),puie{,ii de riqinoase qi foioase vdtdmali de larve: de Amphimallus solstitialis (cdrdbuqul de (larvesArmi), 5larve la m2lde Elateridae Iunie) stadiulII $ilII, gdsindu-se Agrotis sp. (omida neagrd.de p[mAnt), Harpalus. " 2. So[ca'(Oc. Solca, 20.XI.L949) atacuri puternice, puieli vdtimali de larve de Amph. solst. st. IIL5i de Elateridae. 3. Gura Eumorului (Oc. G. Humorului, 22.II.L950) atao de Fusariuml anul anterior Gryllotalpa vulgaris L. (coropignila) a produs vdtdmdri; rare exemplare de Harpalus in sol. observalii. 4.- Md,muca(Oc. G. Humorului, 25.II), aceleaqi /. 5. RoSoSa (Oc. Argel, 24.IV) puielii nu sunt vdtimali qi nu se gS.sesc insecte. 6. Rogopa (Oc. Argel, 24.IV), puielii vdt[mali de Fusarium qi de larve 2. de Melolontha vulgaris L. (Cdrdbuqulde Mai), st. III 3larve la m2; larve de Harpalus qi larve de Elateridae rare. 7. Paltin 7. (Oc. Stulpicani,25.IV), puielii vdtdmali de Fusarium, larve rare de Elateridae. B. Pattin 2. (Oc. Stulpicani, 25.IV), puielii vdtdmali de larve de Mel. vulg. stad. I ;i II qi de Amph. solst, stad. I qi II, 10 larve la m2; larve de Elateridae. 9. Paltin 3. (Oc. Stulpicani,25.IV), nu sunt vdtflmdri, nici insecte. L0. Geamdna1. (Oc. Stulpicani, 25.IV), solul argilos nu e prielnic desvoltdrii insectelor; nu sunt vltdmdri. tt". Geamdna2. (Oc. Stulpicani, 25.IV) aceleaqiobservalii.

L2. Valea Seacd,(Oc. _Qdppulung,26-2g.IV), pulini puieli atacali de Fusarium_$ide larve d9.N!el. vulg.-stad. II qi IIi, camb,5 iarve ra"mr; larve de Elateridae-,omizi de Agroiis gi exempiare de Harpalus numeroase. L3. valea vinului (oc. Rodna, 3.v), rare exemplaredelan'e de Elateridae; pulini puieli vdtdmali. r, 1:!. I-l-iula/^. (O:. Ilva-Mare, 4.V), pulini puie!i vdrdmali de' Grylt. vulg. "Gryllotilpa 15vuT.Iliu{a.2. (oc. Ilva-Mare, 4.v)f rare exemplarede garis gi omizi de Agrotis. .16..Ili,geftd(og. I-liqegti, ?0,v),.puternice atacuri de larve de Mel. vurg., solul nisipos e prielnic desvoltdrii insectei, in prezent zbor puternic de c[r-dbuqi, cu desfrunziriaccentuate arborilor de-pemargineahrboretelor. ale 17. Izuorul Alb (oe., campulung, qi it.vrty, atacuri similare provocate de larve de Mel.. vulg. stad. 14JI 4 larve la mz; in urma geru"ilo" IIr ; tdrzii din t5.VI mugurele*terminal a degerat la mulli puieli. 18. Frumosul 1. (oc. Pojorata,--15.Yil,nu sunt vatlmaii, niei insecte; anul trecut au fost atacuri de Gryllotalpa'vulgaris. 19. Frumosul 2. (o_c.. Pojorata, 15.vI), cafeva exemplarede Harpalus. 20. Poiordta-(oc. Pojordta, 15.v), atacuri insulare mai vechi, caluzate , de larve de Mel. vulg., in prezent se gisesc rare exemplare de'larve de Elateridae. b), Terenuri de altd culturd,: r. Parchetulanual.de plant^at(oc. Argef 24.ru); ra fiecare groapd fdcutd pentru. plantare se gdsesc1-2 larve de-Mel. vulg. stad. III,"terenul fiind puternic infectat. 2- Terenul degradat Bunescu(oc. campulung, 26.IV), in care s,au fdcut " plantalii cu. puie{,i de molid de 2 ani, deqi ilul era'compact gi pietros, dar fiind inierbat, s'au putut desvolta in ei insectele,gdsindu-se ia'fiecare groapd 1-2 larve de Amph. solst, stad. I gi II mai ra"r,iar stad. III mai frecvent. 3-.Teren.rl agricol l/alea seacd_(campulung, 25.1V qi 29.1v) din jurul peprnierei, numeroase are larve de Mel. vulg. stad. II qi III, precum qi numeroase larve de Elateridae ale aceloraqispecii gdsite in pepiniere. -in Din datele de mai sus, rezultd c,i regiun"ea cercetatd se gdsescrdsprindite insecte care fac vdtdmdri in pepinierd qi terenuri de c'ltirrd. B. SPECIILN INSECTD DE VATiUATOITN Materialul faunistic qi, in special, entomologic,recoltat din pepinierele qi terenurile cercetate, prin sondaje, a fost dete"rminatin laboratbr] pentru determinare s'a folosit literatura gi'in specialtabelelede determinare,menlionate la finele lucrdrii. Rezultatul determindrii este urmltorul: a\ Insectevdtdmdtoare: Ord. Coleoptera. 1. Fam. Alleculidae. Prionychus sp. larve sArmd false, mature. 26tL

2. Fam. Elateridae (gdndaci siritori). Agriotes lineatus L. larve sArmd, stadiu mijlociu. Lacon murinus L.. larve sdrmi mature. Corymbites(Selatosomus) aeneusL., lalve sArmemature. Corymhitescastaneus L., larve sArmd mature. Athous subfuscusM 11., larve sArmd mature. Athous sp.. larve sArmd. mature. Limonius sp., larve sArmd. matur'e. 3. !'am. Carabidae. Harpalus pubescensMiill, larve qi adulJ,i. 4. Fam. Scarabaeidae(c5ribuqi). illelolontha vulgaris L. (cdrdbugul de Mai), larve de stadiile I, II 9i III. Amphimallus solstitiarisL. (cdrdbuqulde lunie), larve de stadiile I, II pi III. Este dc menlionat c5.anul acesta, spre deosebirede ceilalli ani gi in speciacare S C specialde anul trecut, nu s'au gdsit exemplarede coropiqni{,d, desvoltasegi provocasevdtdmdri in trecut. (entomofage): h) Insectelolositoare Ord. Coleoptera. L . Fam. Carabidae. Carabus violaceusL., larve mature. Ord. Hymenoptera. Fam. Formicidae. Formica sp. (cu cuibul construit subteran). C. OAUZEDN INFE{JTARE Atacurile de insecte au fost generalein pepinierelecreate pe terenuri agricole(cultivate cu cereale, cartofi, etc.) infectate cu insectevdtdmdtoare. Cazuri tipice: pepiniereleSolca qi Valea geaci, II. LUCRARI DE COMBATNREAINSDCTI]LOR,EFECTUATA III TRECUT. PITOCEDAEAPLICATE Lucrdri de eombatere s'au efectuat qi in trecut in diverse pepiniere. Aceste lucrdri, au dat insd.numai rezultate parliale, din cauza imperfec!,iei procedeelor, cauza aplic[rii nejudicioase acestoraqi, in fine, din cauza din a greutdlilor de naturi tehnicd. Se va face prin arS.tarea cAtorva exemple, o expunerecriticd a acestorprocedee aplicate. a) Tratamentul eu sulfuri, de earhon De regulS,tratamentul cu sulfurd de carbon se face prin injectareain sol a unei cantitd!,ide 50 cm3la mz, cu ajutorul Pal-injectorului.Operalia se face pe timp cald qi uscat, dela finele lui Aprilie pdn{ la finele lui Iunie. Efestul este radical. in sol afdnat.

265

In unele pepiniere tratate dupf, acesteprescriplii, rezultatul a fost pozitiv. Puielii, vitdmali parlial de larve, rdmagi ln pepinier{ dupfl tratament, au vegetat bine. In unele cazuri 1ns5,au intervenit cauze care au schimbat rezultatul. Astfel: 1,. Arndnarea tratamentului din cauza uremii ploioasesau a lipsei de sulfurd, a dat r[gaz insectelor, in special larvelor de c[r[buqi, s5. se grupeze Ia riddcina puielilor, aga ci. ele in momentul tratdrii n'au mai fost surprinse de sulfurd, intre r6.ndurilede puieli (pepinieraIzvorul alb). 2. Tratarea paietrilor prin injectare la rd.dd,cind., urmare a cazului de ca mai sus, a gdsit puieli in activitate fiziologic[ avansatd qi a cauzat arderea (cauterizarea) parlialfl a rdddcini]or, nimicind insd qi larvele de cdr[bugi (pepiniera PojorAta). 3. Injectarea sullurii se face, de .reguld,, 20 cm addncime.AdAncimea la ins5.trebue sI depindd de speciainsectei,adic[ de biologia acesteia. Astfel: - Larvele cdrdbugului de Mai (Melolontha sp.) urcd in sol in jumdtatea a doua a lunii Aprilie, dela addncimea medie de 50 cm unde au iernat. Vaporii de sulfur[ de carbon injectatd la 20 cm, fiind mai grei ca aerul, intAlnesc larvele in drum qi le nimicesc. - Larvele cdrdbugului Iunie (Amphimallussp.) ierneazdla adAncimea de de t0-{5 cm (rareori coboard. mai addnc), aqa c5. injectarea sulfurii la 20 cm nu mai d{ posibilitate vaporilor de a intAlni larvele. In pepinierele infectate cu larve de cirlbugi de lunie, atacul poate continua, cu tot tratamentul fdcut (pep. Solca). Momentul tratamentului trebue bine ales (prin sondaje), in aga fel ca adAncimea de injectare, ln ambele cazuri menlionate mai sus, si fie ceva mai micd sau cel mult egald cu aceea Ia care se gdsesc larvele in acel moment. - Larvele sArmd sunt mai rezistentela acliunea sulfurii de carbon, lncAt cele care scap5.continu[ atacul. 4. Defectaree. unor piese ale aparatului (Pal-injector), in special a garniturilor, provocatil de sulfura de carbon, duce la mdrirea dozei de sulfurd, care devine astfel v[tlmdtoare rdddcinilor puie{ilor. b) Culegerealarvelor Procedeul de culeqerea larvelor in momentul cAnd se cxecutd lucrdrile culturale dd bune rezultate, dac[ operalia se face cu atenlie. Desfundarea solului, af6.narea, repicareasunt opera{ii prin care se scot la suprafald nume.roase insecte vdtf,m{toare (pepiniera Valea Seacd). Procedeul are usipdrli negative, fiind migdlos qi neputdndu-seextinde pe toatd suprafala pepinierei, ci numai asupra tarlalelor in care se fac lucrdrjle de natura celor sus menlionate. c) Arderea unui strat tlc vreascuri in pepinierii Acest procedeu este utilizat in tehnica proteclionisti sovieticd. Prin cdldura produsd se distrug insectele qi ciupercile vdtdmdtoare culturilor care se afld in sol, pdnd la addncime de 20 cm. Dupd tratament urmeazS. semdnarea sau plantarea. Procedeul a fost aplicat in pepiniera Frumosul I qi IL La controlul f[cut de noi la IS.VI, n'am gdsit niciun fel de insecte vdtdmdtoare. In prezent, procedeuleste in experimentarela noi, in unele 266

Iegiuni. La aplicarea generalS. acestui procedeu mai au de spus un cuvAnt a qi pedologii, in ceeace priveqte schimbarea calitdlilor solului (structur5., pH, microbiologie, etc.). d) Combatereaeoropisnitei (Gryllotalpa vulgaris L.) Pentru combatereacoropiqnilei s'au utilizat in anul 1949 urmdtoarele procedee: l. Prinderea insectelortn ghiveceingropate gi unite intre ele cu stinghii. S'a constatat cd.rezultatul a fost mai bun, adic5.s'au prins mai multe insecte, atunci cAnd ghiveceleau fost ingropate pe poteci (rdzoare),intre straturi qi nu pe straturi (pepiniera Gura Humorului). 2. Infiin{area de gropi cu gunoi (bdligar) la collurile gi centrul peprnierei. In acestease adun5.insectele pentru iernare. Iarna, pe ger, gunoiul este imprS.qtiat qi insectele sunt distruse de frig. S'a constatat ci gunoiul de bou este mai eficace decdt cei de cal sau oaie. Rezultatul este total negativ, dac[ gunoiul este inundat (Pepiniera Mdmuca). Din cele expuse rezultd. c[ s'au aplicat procedee diferite, care au dat necesitatea de a standardiza rezultate diferite. Mai rezultd deaseme.nea metode de combatere care sd fie uqor aplicate, ieftine qi cu rezultate cdt mai bune, ducAnd la nimicirea a cAt mai multor specii de insecte vitdmdtoare qi a cdt mai multor indivizi. III. EXPERIMEI{TiRI DE COMBATERE CU ANALCID NITROXAII

STRiTNE A. LUCRIRI ANTERIOARE Utilizarea insecticidelor de contact, neglijatd mult timp in trecut, a fost reluat5., studiatd qi aplicatd, in ultimii 10 ani, in diferite domenii ale vielii practice. Insecticidele tip DDT (Diclorodifeniltricloretan) HCCH (Hexagi de clorociclohexan) au fost utilizate in special la inceput in timpul rdzboiului pentru combaterea parazililor omului (Pediculus vestimenti Nitzsch), rdsp6Lnditoride agenli patogeni (tifos). Utilizarea gi-a gdsit apoi aplicarea qi in alte domenii gi anume in proteclia plantelor contra insectelor, Literetura ocrcctatd in vederea experimentirilor carc urm&u s5. se faci la Staliunea CAmpulung-Moldova,a dat la iveali date lncepAnd din anul 1,945.TJn cercetitor sovietic D. F. Rudnev a utilizat ln tg45 qi 1948 insecticidele DDT gi HCCH in culturile forestiere pentru combateri experimentale, oblinAnd rezultate pozitive. Lucrdrile qi rezultatele lui au antrenat ln experimentare numerogi cercetS.torisovietici. Astfel, incepAnd din anul 1948, iau nagtere lucr[rile cercetfltorilor sovietici Krutihovschi, Mihailovschi, Lebedeva, Petrova, N. E. qi allii. Lucr[rile lor expun date interesanteasupra mersului experimentdrilor gi asupra rezultatelor oblinute cu DDT gi HCCH, Din ele rezultS. pentru combatereainsectelordin sol, insecticidul HCCH cd este mai eficace decflt DDT. In lumina acestor lucrdri am intreprins experimentareain Staliune. R. IIATERIAT,U nnrOni 6r a) Inseete Insectele folosite in cursul lucrdrii au fost recoltate din pepiniereleqi terenurile cercetate gi men!,ionatemai sus, precum qi din altele. E1e au fost

recoltate treptat, la date diferite, pe mdsura necesitdlilor. Pe lAng[ recoltdri noi, s'a mai pdstrat gi la locul experimentdrii, tn pepinierd, in condilii de viald optime, un numd.r de insecte din fiecare specie.Materialul a fost iecoltat gi transportat ln borcane de sticli cu capac. In acesteas'au pus pe rAnd insecte qi pdmAnt pentru a se menline umezeala qi pentru a nu se vdtama larvele intre ele, prin mupcdri cu mandibulele. Insectele;utilizate in experimentare au fost: 1. Larve de cdrdbuqde Mai (Melolonthavulgaris L.), stadiile I,'stadiile II gi III" 2. Larve de c[rdbuq de Iunie (Amphimallus solstitialis L.), I, II qi III. 3. Harpalus pubescensMiill, Iarve qi adulli. 4. Larve sArmd (larve de Elateridae) de diferite specii. Dupi cum am menlionat mai sus, exemplare de coropignild am gdsit prea_puline ,pentru a putea face experien!fl qi asupra lor.-in Materialul faunistic, venit in pepinierl timpul gi la locul experienfei, a fost alcdtuit din Furnici, Myriapode qi Raure. Slau fdcut observalli ocaiionale sumare gi asupra acestora. In total s'au intrebuintat: - Cdrdbugde Mai, larve in stad. I -210 exemplare. stad. II - 160 exemplare. stad. III - ll0 exemplare. - Cdrdbuqde Iunie, larve in stad. I -250 exemplare. stad. II - 200 exemplare. stad. III - 170 exemplare. - Harpalus - 370 exemplare. - Larve sdrmd - 340 exemnlare. - Puieti - 1350 exemplare.l Menliondm cd insectele au fost seleclionateqi nu s'au utilizat decdt cele ce aveau aspect s5.ndtos. Aceeaqi observalie este valabil5 qi pentru puieli. b) Inseetieidul S'a utilizat insecticidul de contact indigen Analcid-Nitroxan (praf, de tipul HCCH), in concentraliede 60/o,procurat din comer!, in ambalaj de pungi de hdrtie. c) Meiliu Pentru executareaexperienlei s'au folosit urms.toarelemedii: t. PepinieraValea Seac[ (Cdmpulung-Mold.), care s'au amenajat tarin lalele respective.Am ales aceast[ pepinierd deoarece prezenta urmltoarele caracteristici: - condilii de climd gi sol, favorabile desvoltdrii insectelor, (terenul agricol din jurul pepinierei era infectat cu larve de cdr5buqgi larve sArm5); - condilii de climd qi sol, favorabile desvoltdrii puielilor de molid; - accesibilitate pentru observalii, lucriri ulterioare qi supraveghere; - in aceeagi pepinierdse executauqi alte lucrdri ale Stafiunii; - in aceeagipepinierd, ocolul silvic a executat lucrdri de repicare cu puieli de molid, din care o parte au fost folosili la experimentare. 2. Terenul degradatBuneSti, pe care ocolul fdcea plantalie cu puieli de molid de 2 ani. 268

aceastfl datfl a inceput s5.se observe activitatea insectelor qi tot atunci se executau lucrdrile in pepinierd precum gi de planta{ie. Prin experienle s'a urmdrit: 7. Comportareainsectelorin solul tratat cu analcid. In vederea acestor observalii s'au amenajat in pepinierd trei tarlale de cAte 12 mz (3 x 4) fiecare (fig. t). In acesteas'a desfundat gi s'a afdnat solul, indepdrtAndu-se

rnstararea experienlei il"'i;:lT"'i ffii'f""til - 2eAprlie, eoarece d la

III

I3tlIL

m13?l

22

23

4

5

6

l4

r5t8 20

16

2427

25

26

7

8

I

v

t9

28 30

29

t0

Fig. 1. - Cele 3 tarlale irnpir$ite in careurl.

plantele gi insecteleexistente sau resturile acestora. In fiecare tarla s'au separat 9 careuri de cdte I m2 (1 x t) prin ligle dreptunghiularede 25133 o cm. Acesteaau fost ingropate vertical qi la rAnd, ldsdndu-se indllime de 2 cm deasupra solului pentru a se izola aceste suprafele gi a impiedica trecereainsectelor dintr'un careu la altul (fig.2). In careurile1.-9,71-19 qi

Fig. 2. -

Tarla impSrtil,i in careuri prin ligle.

269

2L -29, s'a tratat pdmAntul, amestecdndu-se cazmaua,cu Analcid Nitroxan cu pe o adAncimede 20 cm, in doze diferite de 20,30 qi 40 g la m2. Insecticidul a fost imprdptiat cu o sitd ln momentul cAnd pflmAntul era rdsturnat, cdutdndu-se a se obline un amestec cdt mai uniform.>< >< x x >< >< .x, >< >< xx>< xx,>< >< >< x- x. xx,x>< xx>< >< >< >< xx>< xx>< x.xx>< >< x, >< >< >< x>< >