intoxicatia cu piretrine si piretroizi

7/16/2019 Intoxicatia cu Piretrine si Piretroizi

http://slidepdf.com/reader/full/intoxicatia-cu-piretrine-si-piretroizi 1/11

INTOXICATIA CU

PIRETRINE SI PIRETROIZI

Minicaru Andreea

3408



ASPECTE GENERALE

Piretrinele sunt insecticide naturale extrase

din florile anumitor specii de crizanteme.Substanta activa este piretrina, care este

utilizata ca insecticid in agricultura si ca

antiparazitar cu administrare topica.

Piretroizii sunt derivati sintetici ce tind sa

inlocuiasca piretrinele, acestea din urma

avand dezavantajele ca au un pret ridicat

de productie si sunt instabile in conditii de

lumina, caldura, oxigen. Sunt insa mai

toxice.Gandacul din Colorado, paduchii de frunza,

paduchii lanosi, cicadele sunt doar cateva

exemple de insecte daunatoare carora

piretrina le provoaca rapid moartea prin

asfixiere. Crizantemele din zona montana



Clasificare

Sursa: „Clinical Veterinary toxicology” , Konnie H. Plumlee, 2003, St. Louis,Missouri



Preparate comerciale

Se gasesc sub o mare varietate de

forme, precum: pipete, spray-uri,sampoane, prafuri, geluri, etc.

Delthametrin- Butox, Decis, Scalibor

Cypermethrin- Romparasect, Super-Killer

Permetrin- Petrin E, Defendog,Romparasect

Tetrametrin- Killer, Neostomosan

Alfametrin- Protaid

Flumetrin- Bayvarol Aplicate in doze foarte mari sauatunci cand sunt ingerate sau inhalatepot provoca intoxicatia animalelor, cusimptome precum hipersalivatie,

hiperexcitabilitate, dispnee, tremuraturi,voma, parezii, ataxie, convulsii, etc .



Mecanism de actiune

Piretrinele si piretroizii

cauzeaza hiperexcitabilitate prindeschiderea si inchiderea lenta acanalelor de sodiu aflate in numar mare in musculatura, glandelesalivare si SNC, scazand decicantitatea de sodiu care patrunde in

celule si suprimand iesireapotasiului. Sunt substante lipofile,distribuindu-se rapid in tesuturilebogate in lipide, precum SNC,tesutul adipos, ficat, rinichi. Durataactiunii este mai mare in cazul

tipului II de piretroizi. Modificarea amai putin de 1% din canalele desodiu determina aparitia semnelor nervoase .



Toxicocinetica

Absorbtia - orala(aprox.40-60%), cutanata(sub 2%), prin mucoasarespiratorie, in urmainhalarii particulelor deinsecticid.

Distributie larga datoritanaturii lipofile.

Metabolizarea – are loc inplasma si ficat. Pisicile suntmai sensibile, conjugareahepatica realizandu-seineficient la aceasta specie.

Eliminarea – metabolitiiinactivi sunt eliminati prinurina.



Toxicitate Receptivitate: animalele slabite, bolnave, cu infestatii parazitare

masive. Pestii sunt foarte sensibili si de aceea piretroizii folositi in

agricultura langa medii acvatice au uz restrictionat, pentru a evitapoluarea apelor si intoxicatia pestilor. Pasarile sunt considerate a fi

rezistente, insa excipientii folositi la spray-uri le pot provoca

tulburari respiratorii.

Interactiunea cu alte substante: metoprenul si piperonil butoxidul

potenteaza actiunea piretrinelor si piretroizilor; combinate intre ele

au efect aditiv (! A nu se folosi sampoane cu piretrine concomitent

cu preparate topice)

Toxicitate orala – tulburari GI (voma, hipersalivatie, etc.);

Toxicitate oculara – iritatii ce pot determina leziuni secundare

produse de animal in urma gratajului;

Toxicitate cutanata – parestezie (caine), tremuraturi si convulsii

(pisica);

Toxicitate respiratorie – risc de soc anafilactic sau alte reactii

alergice, in cazul piretrinelor naturale.

Toxicitate renala – mioglobinurie in urma activitatii muscularecrescute in caz de tremuraturi/ convulsii prelungite



Taboul clinic Animale de experienta:

Piretroizi I – hiperexcitabilitate, tremuraturi musculare,paralizie.

Piretroizi II – hipersalivatie, slabiciune, sindromdistinctiv de “zvarcolire”.

Simptome generale – in functie de cantitatea detoxic din organism, animalele pot prezenta:hipersalivatie, hiperexcitabilitate, dispnee,tremuraturi, voma, parezii, ataxie, convulsii, moarte.

Pisica – prezinta cele mai multe reactii la toxic,adaugandu-se miscari frenetice din coada, urechi,mers anormal cu un membru posterior in lateral, sause ascunde si refuza sa se miste.

Cainele – de regula in urma excesului de substanteantiparazitare externe: este evident sindromulparestezic, adaugandu-se la simptomele obisnuite si

un comportament modificat (isi linge sau muscapielea, se. rostogoleste pe podea, isi freaca spatelede obiectele din jur).

Pestii – sunt foarte sensibili la toxic si de regula mor.

Animalele, in functie de cantitatea de toxic dinorganism, fie mor, fie se vindeca in 24-72 ore.

Nu s-au decelat modificari anatomo-patologicesemnificative



Diagnostic

Diagnosticul se pune pe baza coroborarii semnelor clinice cu datele anamnetice si cu testele de laborator.

Examenele hematologic si biochimic prezinta in generalvalori normale, cu exceptia unor parametri ce pot indicaprezenta stresului: neutrofilie, hiperglicemie.

Cadavre: gazcromatografia poate evidentia o eventualaexpunere la piretrine, nu si piretroizi

Diagnostic diferential:

intoxicatii cu insecticide organofosforice, carbamati,metaldehida, cocaina, amfetamine, micotoxine,aflatoxine, antipsihotice, stricnina, etc;

Tulburari neurologice: infectii, inflamatii, tumori;

Tulburari metabolice: renale, hepatice, hiperglicemie.



Tratament

Detoxifiere: in cazul aplicarilor topice, animalelese spala cu apa si sapun. In caz de ingerare,daca expunerea e recenta (pana la 4 ore), seadministreaza emetice sau se realizeaza lavajgastric. Daca au trecut mai mult de 4 ore, seadministreaza carbune activ pentru adsorbtiatoxicului. In caz de toxicoza oculara, se face lavaj

cu solutie salina sau cu apa calduta timp de 10-15 minute, si se poate face si un test cufluoresceina pentru a observa eventuale leziunicorneene.

Terapie de sustinere: fluidoterapie pentru a

rehidrata organismul in urma vomei sihipertermiei datorate hiperactivitatii musculare,diazepam sau barbiturice pentru controlulhiperexcitabilitatii si al convulsiilor, si atropinapentru reducerea hipersalivatiei si a

hipermotilitatii gastro-intestinale.Nu exista antidot s ecific.



Bibliografie

1. „Clinical Veterinary toxicology” , Konnie H. Plumlee, 2003,St. Louis,Missouri

2. „Toxicology”, Gary D. Osweile, D.V.M., Ph.D., D.A.B.V.T.,

1996, Lippincott Williams & Wilkins

3. “Small Animal Toxicology ”, Gary D. Osweiler, DVM, MS,

PhD, DABVT, Lynn R. Hovda, RPH, DVM, MS, DACVIM,

Ahna G. Brutlag, DVM, Justine A. Lee, DV.M, DACVECC

intoxicatia cu piretrine si piretroizi

Documents