Motto

’’Medicina este într-adevăr o profesie, dar nu e o profesie

ca toate celelalte. Ea cere nu numai multă pricepere, ci şi

multă pasiune de a se dedica sănătăţii oamenilor. În medicină

omul trebuie să fie totdeauna prezent şi prevenirea oricărei

posibilităţi de îmbolnăvire trebuie să constituie pentru noi

toţi preocuparea de fiecare clipă.’’

Th.Burghele

MOTIVAŢIE

Medicina este arta de a păstra sănătatea şi eventual de a vindeca

boala cuibărită în corp.

Dreptul la sănătate se cuvine tuturor membrilor societăţii.

Sănătatea – este starea în care funcţiile necesare se îndeplinesc

insensibil sau cu plăcere.

Omul – este fiinţa cea mai iubită de pe Terra, de aceea ea trebuie

ocrotită de factori agresivi şi perturbanţi care ar putea acţiona asupra

organismului uman prin ruperea echlibrului homeostatic, ducând la

apariţia unor boli grave care uneori pot duce chiar la moarte.

Dedic această lucrare miilor de oameni suferinzi de această boală

recunoscând cu sinceră bucurie că odată devenind membră a

profesiunii numită ’’medicină’’ privesc omul ca pe un tot unitar

dându-mi seama că pacientul aşteaptă de la mine nu numai ajutor, ci

şi cuvinte de încurajare şi o atitudine de solidaritate umană.

Oricine ar vrea să stăpânească într-adevăr arta medicinii trebuie

să aibă urmatoarele calităţi: darul de la natură, o pregătire

corespunzătoare, să ştie să aleagă locul potrivit pentru studiu, să fie

educat şi iniţiat, să aibă dragoste pentru muncă şi multă răbdare.

2

PARTEA GENERALA

3

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN ISTORICUL BOLII

Comitetul de experţi OMS a definit hipertensiunea arterială o creştere

cronică a tensiunii arteriale sistolice şi / sau diastolice.

Tensiunea arterială normală la adult este în mod arbitrar stabilită ca o

tensiune sistolică egală sau inferioară cifrei de 140 mmHg şi / sau o tensiune

diastolică egală sau mai mare de 90mm Hg.

Sub influenţa diferiţilor factori ai mediului intern sau extern, presiunea

sanguină variază şi în condiţii fiziologice, în limite relativ largi.

Pacientul hipertensiv poate fi complet asimptomatic.

Când apar, simptomele subiective sunt nespecifice, de aceea măsurarea

tensiunii arteriale este obligatorie într-un examen clinic corect.

În evaluarea pacientului cu hipertensiune arterială apreciem valorile

tensionale (severitatea bolii = grading), răsunetul asupra cordului şi pereţilor

vasculari (stadializarea bolii = staging) şi riscul pacienţilor de a suferi

evenimente cardio-vasculare majore în ultimii 10 ani (prognosticul dat de suma

factorilor de risc, leziunilor organelor ţintă şi afecţiunilor cardiovasculare şi

renale asociate precum şi de alte aspecte ale stressului personal, medical şi

social al pacientului.

Valorile presiunii arteriale, condiţionate în principal de produsul dintre

debitul cardiac şi rezistenţa vasculară periferică, oscilează mult în timpul

ciclului nicthemeral, adaptându-se mereu cerinţelor şi solicitărilor organismului.

4

CAPITOLUL II

DATE DIN LITERATURĂ

II.1.DEFINIŢIE ŞI CLASIFICARE

Hipertensiunea arterială (HTA) - sindrom clinic caracterizat prin creşteri

ale TA sistolice egală sau mai mare de 140 mmHg şi / sau a TA diastolice egală

sau mai mare de 90 mmHg.

CLASIFICARE

Se folosesc mai multe criterii pentru clasificarea hipertensiunii

arteriale:

1. Clasificare patogenică:

- hipertensiune arterială de debit;

- hipertensiune arterială de elasticitate;

- hipertensiunea arterială de rezistenţă.

2. Clasificare etiologică :

- hipertensiune arterială esenţială;

- hipertensiune arterială secundară:

• HTA renală şi renovasculară;

• HTA endocrină;

• HTA din unele boli cardiovasculare;

• HTA din bolile sistemului nervos central.

3. Clasificare clinică:

- HTA de graniţă;

- HTA stabilă, moderată, severă;

5

- HTA paroxistică;

- HTA accelerată, malignă;

- HTA la bătrâni;

- HTA refractară la tratament.

WHO / ISH Guidelines for the Management of Hypertension (1999)

definesc şi clasifică valorile tensionale care depăşesc normalul astfel:

Categoria TA sistolica

(mm Hg)

TA diastolica

(mm Hg)Optim <120 <80

Normal <130 <85

Normal (la limită) 130-139 85-89

HTA uşoară (gradul 1) 140-159 90-99

-subgrup: de graniţă 140-149 90-94

HTA moderată (gradul 2) 160-179 100-109

HTA severă (gradul 3) ~180 ~110

HTA gravă (gradul 4) >210 >120

HTA sistolică izolată ~140 <90

-subgrup: de graniţă 104-149 <90

Stadiile hipertensiunii arteriale adoptate de OMS sunt:

Stadiul I Hipertensiunea care nu se însoţeşte de modificări

patologice la nivelul cordului şi vaselor.

Stadiul II Hipertensiunea complicată cu afectarea cordului şi

vaselor (HVS, angiopatie retiniană).

Stadiul III Hipertensiunea complicată cu ateroscleroză în diverse

teritorii (coronarian, cerebral, renal, periferic) şi suferinţa

structurilor irigate defectuos (HTA visceralizată).

6

În ultimii ani, această stadializare este insuficientă pentru caracterizarea

pacientului şi se preferă, pentru evaluarea prognosticului, adică a riscului de a

suferi în următorii 10 ani un eveniment cardiovascular major (infarct

miocardic, accident vascular), alături de valorile tensionale, identificarea unor

liste de factori.

II.2. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INIMII

Aparatul cardiovascular se împarte în:

- sistemul sanguin;

- sistemul limfatic.

Sistemul sanguin este format din: inimă şi vase de sânge.

INIMA – este organul central, principal al aparatului cardiovascular care

asigură propulsarea sângelui la nivelul organismului. Circulaţia sângelui are loc

într-un sens unic.

Inima este situată asimetric faţă de planul sagital median în cavitatea

toracică, două cincimi aflându-se în dreapta liniei mediene, iar trei cincimi în

stânga acestei linii. Vârful inimii este îndreptat în jos, înainte şi la stânga, iar

baza este orientată posterior şi spre dreapta. Are forma unui con turtit. Inima are

o greutate de 250-300 grame şi o capacitate de 500-600 ml. Desfăşoară o

activitate uriaşă, permanentă, în 24 de ore contractându-se de peste 100.000 de

ori şi pompează peste 7200 litri de sânge. Inima prezintă o structură specifică

funcţiilor pe care le îndeplineşte, fiind un organ cavitar, musculos format din

peretele şi cavităţile inimii.

7

Pe faţa anterioară se află două şanţuri: un şanţ longitudinal anterior sau

şanţul ventricular şi un şanţ transversal numit şanţul atrioventricular sau şanţul

coronar. Pe faţa posterioară sau diafragmatică se află de asemenea două şanţuri:

unul longitudinal numit şanţul longitudinal posterior sau interventricular

posterior care este o continuare a şanţului interventricular şi cel de-al doilea

şanţ care se află în continuarea şanţului coronar. Aceste şanţuri aflate pe faţa

externă a inimii marchează limitele dintre cele patru cavităţi cardiace.

În interior, inima prezintă un perete longitudinal care corespunde şanţurilor

longitudinale extreme şi care împarte inima în două părţi: inima dreaptă şi

inima stângă. De asemenea, în interiorul inimii se află şi un perete transversal

care corespunde şanţurilor transversale externe şi care împarte fiecare dintre

cele două părţi în alte două cavităţi, o cavitate spre baza inimii numită atriu şi

una către vârful inimii numită ventricul.

Cele două atrii şi cele două ventricule sunt despărţite de septul

atrioventricular. Peretele longitudinal este alcătuit din septul interatrial care

desparte atriile şi septul interventricular care desparte ventriculele.

Ventriculele – au formă piramidală, triunghiulară şi sunt aşezate spre

vârful inimii. Au pereţii mai îngroşaţi decât atriile şi prezintă pe faţa internă

unele proeminenţe musculare numite trabecule.

La baza ventriculelor se află orificiile atrioventriculare (drept şi stâng) şi

orificiile arteriale prin care ventriculul stâng comunică cu artera aortă, iar

ventriculul drept comunică cu trunchiul pulmonar (artera pulmonară) orificiul

atrioventricular stâng.

Orificiul atrioventricular drept face legătură între atriul drept şi ventriculul

drept şi este prevăzută cu o valvulă atrioventriculară dreaptă.

Orificiile arterei aorte şi orificiul arterei pulmonare sunt prevăzute cu trei

valvule sigmoide care au rolul de a dirija circulaţia sângelui din ventricule în

artera aortă şi artera pulmonară, împiedicând trecerea în sens invers, muşchii

papilari şi cordajele ce susţin valvele inclusiv sistola.

8

Atriile – au formă cuboidă cu pereţii mai subţiri decât ai ventriculelor.

Fiecare atriu prezintă câte o prelungire numită auricul sau urechiuşa.

Septul interatrial prezintă o porţiune mai subţire numită fosa ovalară care

reprezintă locul orificiului BOTALO, existent în perioada dezvoltării

embrionare.

Din punct de vedere structural inima este alcătuită din trei tunici: de la

exterior spre interior acestea sunt: epicardul, miocardul, endocardul.

- EPICARDUL - este foiţa viscerală a pericardului seros care acoperă

inima la exterior.

- MIOCARDUL - sau peretele muscular al inimii cuprinde miocardul

adult (contractil) de execuţie sau ţesutul cardiac şi miocardul embrionar, de

comandă sau ţesutul nodal.

a) ţesutul cardiac este un muşchi striat. În atrii fibrele sunt dispuse

circular, iar în ventricule sunt dispuse oblic, spiralat formând vârtejul inimii.

b) ţesutul nodal se află în anumite porţiuni în peretele muscular al inimii.

Fibrele acestui ţesut constitue formaţiuni sub forma de grămăjoare numite

noduli.

Principalii noduli ai acestui ţesut sunt:

-nodulul sinoatrial KEITH – FLACK se găseşte în peretele atriului drept;

-nodulul atrioventricular ASCHOFT - TAWARA, fasciculul atrio -

ventricular sau fasciculul HISS care se bifurcă în două ramuri. Reţeaua lui

Purchinje este rezultată din arborizaţiile celor două ramuri.

Ţesutul nodal prin fasciculul HISS face legătura dintre atrii şi ventricule şi

are rolul de a elabora şi transmite excitaţia la miocardul adult asigurând

automatismul inimii.

- ENDOCARDUL - (tunica internă) – căptuşeste cavităţiile inimii şi se

continuă cu endoteliul vaselor mari.

9

VASELE SANGUINE – sângele circulă printr-un sistem închis de

tuburi numite vase sanguine, care după structura şi rolul lor se diferenţiază în:

artere, vene şi capilare.

Arterele – constituie ansamblul vaselor care conduc sângele încărcat cu

oxigen şi substanţe nutritive de la inimă spre ţesuturi şi organe. Ele pornesc din

ventricule şi se diferenţiază prin arterele mari, mijlocii şi mici (arteriole). Pereţii

arterelor sunt formaţi din trei tunici:

- tunica internă;

- tunica mijlocie;

- tunica externă.

- Tunica internă (intimă) – este formată dintr-un singur strat de celule

turtite;

- Tunica medie (mijlocie) – este formată din fibre elastice şi fibre

musculare;

- Tunica externă (adventicea) – este formată din fibre conjunctive, colagene

şi elastice printre care se află şi fibre nervoase.

De la inimă pornesc două artere principale mari:

- artera aortă;

- artera pulmonară.

Artera aortă porneşte din ventriculul stâng şi formează o dilataţie numită

bulbul aortic.

Din punctul aortic pleacă cele două artere coronare dreaptă şi stângă.

Bulbul arterial aortic se continuă cu aorta ascendentă care formează arcul aortic

sau cârja aortică. De la nivelul arcului aortic se desprinde trunchiul

brahiocefalic drept, artera carotidă comună stângă şi artera subclaviculară

stângă.

Trunchiul brahiocefalic se bifurcă formând artera carotidă comună dreaptă

şi subclaviculară dreaptă.

10

Arterele subclaviculare dau ramuri colaterale: artera vertebrală, artera

tiroidiană inferioară artera toracică internă. Arterele subclaviculare se continuă

cu arterele axiale, humerale care dau artera radială şi cubitară. Se continuă la

nivelul mâinii şi se termină cu arterele digitale comune şi proprii.

Arterele carotide comune se împart în: artera carotidă externă şi artera

carotidă internă.

Artera carotidă externă vascularizează o parte din organele de la nivelul

gâtului şi capului, iar cea internă vascularizează creierul şi globii oculari.

Cârja aortică se continuă cu aorta descendentă. Artera iliacă internă irigă

pereţii şi viscerele din bazin, iar artera iliacă externă formează artera femurală

care se continuă cu artera poplitee şi care se bifurcă în artera tibială anterioară şi

posterioară.

Din ventriculul drept porneşte trunchiul arterei pulmonare care se bifurcă

în artera pulmonară stângă şi dreaptă.

Venele – sunt vase sanguine prin care sângele circulă de la periferie,

dinspre capilare spre inimă până la nivelul atriilor. Pot fi vene superficiale sau

vene profunde. Venele situate sub nivelul cordului sunt prevăzute cu valvule

endoteliale.

Sistemul venos al marii circulaţii este format din totalitatea venelor care

colectează şi transportă sângele venos de la ţesuturi şi organe la inimă în atriul

drept.

Cele mai importante sunt:

- vena cavă superioară;

- vena cavă inferioară.

Vena cavă superioară colectează sângele venos din regiunea capului,

gâtului, membrelor superioare şi din pereţii organelor cavităţii toracice.

Vena cavă inferioară colectează sângele din pereţii şi organele cavităţii

abdominale şi de la membrele inferioare.

11

Vena portă este formată din vena splenică si venele mezenterice superioare

şi inferioare.

Venele pulmonare aduc sângele oxigenat de la plămâni şi se deschid în

atriul stâng.

Capilarele – sunt cele mai mici vase sanguine dispuse în toate organele

şi ţesuturile, formând reţele capilare. Capilarele fac legătura între artere şi vene

şi au diametrul foarte mic. Peretele lor este format din trei straturi: epiteliu,

membrana bazală şi endoteliu.

FIZIOLOGIA INIMII

Aşezată între sistemul venos şi arterial, inima, prin relaxare, primeşte

sângele din vene, iar prin contracţie îl împinge în artere. Funcţionând ca o

pompă aspirorespingătoare, ea are un rol esenţial şi primordial în circulaţia

sângelui.

Proprietăţile funcţionale ale muşchiului cardiac

Însuşirile caracteristice şi fundamentale ale muşchiului cardiac sunt:

automatismul, conductibilitatea, excitabilitatea şi contractilitatea.

Automatismul – sau ritmicitatea este propietatea muşchiului cardiac de a

elabora ritmic stimuli necesari contracţiilor. Frecvenţa normală a stimulilor este

de 72/min. Stimulii iau naştere în nodulul sinoatrial, iar când acesta nu mai

emite excitaţii comanda este preluată de nodulul atrioventricular, iar frecvenţa

bătăilor inimii este de 40-58/min. Când din diferite cauze nici acest nodul nu

mai poate produce stimuli, atunci aceştia iau naştere în fasciculul Hiss, iar

frecvenţa cardiacă este de 20-30/min.

12

Automatismul poate fi pus în evidenţă prin scoaterea inimii din organism,

caz în care inima continuă să se contracte ritmic dacă individului i se asigură

condiţii optime.

Conductibilitatea constă în propietatea muşchiului cardiac de a răspândi

sau ’’a conduce’’ excitaţiile produse într-o anumită porţiune a lui.

Excitabilitatea este proprietatea muşchiului cardiac de a răspunde la

stimuli fiziologici naturali, cât şi la excitanţi artificiali de natură mecanică,

fizică şi chimică. Cu ajutorul curentului electric s-au pus în evidenţă legile: ’’tot

sau nimic’’ şi legea ’’inexcitabilităţii periodice’’.

Contractilitatea constă în proprietatea muşchiului cardiac de a se

contracta. Forţa de contracţie este cu atât mai mare, cu cât el este mai intens,

mai alungit din cauza presiunii sângelui.

Funcţia de pompă a inimii şi circulaţia sângelui în inimă

Circulaţia sângelui în inimă constă în trecerea lui din atrii în ventricule şi

apoi din ventricule în arborele vascular printr-un mecanism de pompă.

Circulaţia sângelui se face în inimă într-o singură direcţie. Atriul drept

comunică cu ventriculul drept prin orificiul valvular tricuspid. Atriul stâng

comunică cu ventriculul stâng prin orificiul valvular bicuspid sau mitral.

Între ventricule şi artere există un sistem de câte trei valvule sigmoide. În

timpul diastolei ventriculare, valvulele sigmoide împiedică scurgerea sângelui

din artere în ventricule. Atriile şi ventriculele se contractă într-o anumită

succesiune, asigurând inimii condiţiile optime pentru funcţia de pompă.

Succesiunea unei perioade de contracţie a miocardului cu o perioadă de relaxare

este cunoscută sub numele de revoluţie cardiacă.

13

Revoluţia cardiacă sau ciclul cardiac (sistola atrială), cuprinde relaxarea

atriilor (diastola atrială), contracţia ventriculelor (sistola ventriculară), relaxarea

lor (diastola ventriculară) şi relaxarea întregii inimi (diastola generală).

Ciclul cardiac are o durată de 0,8 secunde. El se începe prin umplerea

atriilor. La sfârşitul diastolei generale, atât valva mitrală cât şi cea tricuspidă

sunt larg deschise, iar valvulele sigmoide: aortice şi pulmonare sunt închise. În

acest moment, în cavitatea inimii drepte pătrunde sângele venos din circulaţia

generală, iar în cavităţile inimii stângi sângele atrial din circulaţia pulmonară.

Pătrunderea sângelui întinde pereţii atriilor şi se declanşează contracţia lor

sau sistola atrială. Sistola atrială durează 0,1 secunde şi este urmată de o

diastolă atrială care durează 0,7 secunde.

În timpul sistolei atriale sângele este expulzat în ventricule. Sistola atrială

este urmată de sistola ventriculară 0,30 secunde care contribuie la expulzarea

sângelui în artera aorta şi pulmonară. Sistola ventriculară se desfăşoară în două

faze: de contracţie izometrică şi de expulzare.

Cantitatea de sânge expulzată în fiecare ventricul în timpul sistolei

ventriculare este de circa 70-90 ml sânge. După expulzia acestei cantiăţi mai

ramân în ventricul aproximativ 50 ml sânge.

După sistola ventriculară urmează diastola ventriculară. Există o perioadă

în care diastola atrială corespunde cu cea ventriculară, perioadă care durează

0,4-0,5 secunde şi se constituie diastola generală.

Debitul cardiac - cu fiecare contracţie, inima aruncă în arterele mari 70-

90 ml sânge care poartă numele de debit sistolic sau debit de bătaie. Debitul

cardiac poate varia de la 5 l / minut în perioada de repaus la 30 l / minut în

eforturi fizice (digestie, sarcină, temperatură ridicată).

Lucrul mecanic sau travaliul inimii se realizează prin contracţiile inimii. El

se face cu mare consum de oxigen. Lucrul mecanic săvârşit de ventriculul stâng

în timpul unei contracţii este de aproximativ 140 g / m, pe când cel făcut de

ventriculul drept atinge 30 g / m.

14

II.3.EPIDEMIOLOGIE

Cercetările epidimiologice au evidenţiat o distribuţie continuă a valorilor

T.A în populaţie, dar stabilirea unei limite precise între ’’normal’’ şi

’’patologic’’ este arbitrară.

Hipertensiunea arterială esenţială (HTA esenţială) poate fi definită ca acea

formă de HTA în care tensiunea arterială (TA) creşte progresiv, în perioade

de luni şi ani de zile, la valori mari, nu are o cauză cunoscută şi induce

modificări vasculare generale, mai ales la nivelul cordului, creierului şi

rinichilor. Cu cât valorile TA sunt mai mari, cu atât este mai mare şi

morbiditatea şi mortalitatea prin HTA.

HTA este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare. Prezenţa

bolii oscilează între 5-7 % în ţările industrializate. Se apreciază că, în

aproximativ 50 % din cazuri, HTA este uşoară chiar asimptomatică. Încă de la

sfârşitul secolului trecut curba frecvenţei HTA a cunoscut o creştere continuă,

care s-a aplatizat spre sfârşitul anilor 60 pentru ca, în ultimele două decenii să

scadă atât în Europa, cât şi în SUA.

Dinamica frecvenţei HTA este variabilă de la ţară la ţară. Frecvenţa HTA

la populaţia adultă, dacă valorile limită ar fi 140-90 mm Hg ar creşte până la

38%. HTA apare de regulă după vârsta de 30 de ani, frecvenţa ei creşte în

general cu vârsta, este asemănătoare la cele două sexe între 40 şi 60 de ani

devine frecventă la femei la 60 de ani.

În perioada cu cele mai mari creşteri (1968-1976) fenomenul a fost cel mai

exprimat în ţara noastră la bărbaţi (25%) şi în Germania şi Polonia la femei cu

53,7, respectiv (39%).

Tendinţa de reducere a frecvenţei HTA, în special în ultimii 10 ani este

mai exprimată în Belgia şi Germania pentru bărbaţi iar Islanda şi Finlanda

pentru femei.

Prin frecvenţa mare, prin manifestările şi complicaţiile pe care le produce,

HTA reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi de invaliditate a populaţiei

15

adulte. Morbiditatea cardiovasculară la hipertensivi cu hipertensiune diastolică

moderată, netratată, creşte în 5 ani cu 15% la persoanele sub 50 ani şi cu

63% la persoanele peste 60 ani.

HTA reprezintă un factor de risc pentru diferite boli: ateroscleroza

coronariană, insuficienţă cardiacă, accidente vasculare cerebrale, insuficienţă

renală. S-a arătat de asemenea că şi creşterile mici ale TA nu sunt inofensive,

ele putând contribui la scurtarea duratei de viaţă.

HTA este o cauză importantă de deces. Peste 50% din infarctele

miocardice şi peste 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază HTA. Ea

rămâne principalul factor de risc pentru boala vasculară cerebrală, coronariană

şi renală, pentru bolile cardiovasculare în general care realizează peste 50% din

totalul deceselor în populaţia adultă.

HTA are numeroase implicaţii socio-economice care şi ele influenţează

frecvenţa şi caracterul bolii. Răspândirea bolii pe glob este inegală. Există pe de

o parte populaţii cu nivel economic ridicat, în care HTA este frecventă şi

frecvenţa bolii creşte cu vârsta, iar complicaţiile sunt majore şi paralel cu

colectivităţile slab dezvoltate din punct de vedere economic în care incidenţa

bolii este rară, chiar necunoscută, frecvenţa ei nu creste cu vârsta şi nu se

asociază nici cu ateroscleroza.

În Germania se apreciază că fiecare al 5-lea locuitor suferă de HTA, că

50% din hipertensivi nu ştiu că au valori crescute ale TA, boala fiind

asimptomatică şi că jumătate din bolnavii trataţi datorită lipsei sau penuriei de

simptome nu-şi iau boala în serios şi nu respectă recomandările medicale.

Ţările în care mortalitatea este redusă sunt: Grecia, Portugalia şi Spania, pe

când în Irlanda, Insula Malta, Finlanda şi Scoţia aceasta este ridicată.

În sezonul rece, luând ca referinţă anul 1983, mor zilnic prin boli ale

aparatului cardiovascular 162 de barbaţi şi 185 de femei. Dintre aceştia 13%

sunt sub 60 de ani.

În anul 1975, mortalitatea prin complicaţiile HTA a fost de 33,4 la 100.000

locuitori, iar în 1997 a fost de 39 la 100.000 locuitori. După 1980 nivelul

16

mortalităţii prin HTA în ţara noastră a devenit practic staţionar (în jurul cifrei de

42,5 la 100.000 de locuitori) cu o rată de creştere anuală de 0,1.

Cea mai mare creştere s-a înregistrat la grupa de vârsta de 45-54 ani,

îndeosebi la bărbaţi.

La noi în ţară, mortalitatea prin boli cardiovasculare este mai ridicată în

mediul rural decât cel urban.

Aceste aspecte epidimiologice, legate de condiţiile social-economice, de

mediul geografic, de compoziţia solului şi a apei potabile, ca şi de alte aspecte

particulare unor grupuri etnice, pledează pentru intervenţia unor factori în

complexul etiologic şi patogenic al bolii.

II.4 ETIOLOGIE

Deşi HTA este o boală de mult cunoscută şi deşi frecvenţa ei este mare în

populaţie, în majoritatea cazurilor, nu i se cunoaşte etiologia. Sunt cunoscuţi

însă numeroşi factori care participă interindividual şi în măsură variabilă la

patogenia HTA: diametrul şi elasticitatea vaselor, contractilitatea miocardului,

vârsta, sexul, rasa, obezitatea, aportul în exces de sare, dereglări ale sistemelor

hormonale, hormoni tisulari cu funcţie auto- şi paracrină, substanţe endoteliale,

factori de creştere. Numai într-o mică parte a cazurilor, etiologia este bine

cunoscută. Cazurile de hipertensiune cu o cauză definită sunt foarte rare,

proporţia din totalul hipertensiunilor fiind apreciată în jur de 5% în condiţiile

unei investigaţii etiologice amănunţite şi riguroase.

Cercetarea cauzelor HTA esenţială (primară sau idiopatică) a fost

îndreptată înspre analiza condiţiilor în care ea apare mai frecventă în

unele situaţii cum ar fi în unele familii, în unele grupuri de persoane, în unele

profesiuni, în unele condiţii de alimentaţie şi viaţă. În contrast au fost analizate

17

şi situaţiile în care frecvenţa HTA esenţială este mică. Factorii şi condiţiile în

prezenţa cărora frecvenţa HTA este mai mare poartă numele de factori de risc.

Factorii de risc principali ai HTA esenţiale, discutaţi în literatura de

specialitate, sunt: ereditatea, conţinutul de Na din alimentaţie, stările de

încordare nervoasă, inclusiv tipul de comportament, vârsta, sexul,

supragreutatea, fumatul şi consumul de alcool.

Ereditatea – în general contribuţia factorului genetic, a fost apreciată între

60% la gemeni, şi 30% în studiile pe familii de hipertensivi. HTA esenţială

poate afecta mai mulţi membrii ai aceleaşi familii (agregabilitatea familială),

este mai frecventă şi survine la vârste mai tinere, şi are de regulă, o evoluţie mai

severă la descendenţii hipertensivilor, şi în special la rudele de gradul I

comparativ cu familiile fără membrii hipertensivi. În familiile cu ambii părinţi

hipertensivi, HTA apare cu 10 ani mai devreme decât în familiile cu un singur

părinte afectat şi cu 20 de ani mai devreme decât în familiile neafectate.

Prevalenţa HTA creşte de 1-2 şi respectiv 3-5 ori în familiile cu un părinte

(tata, mama) sau ambii părinţi afectaţi.

Dintre factorii endogeni ereditari cu posibil rol în geneza HTA esenţială,

sunt de subliniat:

• grupa sanguină: în general HTA este mai frecventă în grupele O, A şi B

şi mai rară în grupul AB;

• un deficit genetic funcţional renal în sensul că rinichiul este

incapabil să excrete în mod suficient Na+ ; acest deficit determină creşterea aşa

numitului ’’al treilea factor’’, factor circulator inhibitor al trasportului Na prin

membranele celulare (inhibitor al Na+ -K+ -ATP-azei) – celulele implicate fiind

până în prezent celulele musculare, leucocitele şi limfocitele.

• unele cercetări sugerează prezenţa unui anumit tip de HTA la

bolnavii hipertensivi, la care boala are o evoluţie malignă.

18

• date relativ recente arată că există persoane sensibile la ingestia

respectiv restricţia de Na din alimentaţie şi persoane la care alimentaţia

bogată în Na sau restricţia de Na nu influenţează valorile TA.

Cercetările pentru a găsi ’’trăsături genetice caracteristice HTA’’ sunt în

continuă dezvoltare. Ideal ar fi găsirea unor markeri genetici. TA având un

control patogenic nu poate avea însă un marker unic. Până în prezent au fost

suspectaţi ca markeri genetici hipertensivi următorii:

• incapacitatea relativă a angiotensinei;

• scăderea eliminării urinare a kalikreinei;

• absenţa din urină a substanţelor vasopresoare;

• modificări în transportul cationic transmembranar;

• creşterea urinară a metabolitului OHDOCA.

Vârsta – valorile TA au o creştere de-a lungul vieţii cu rate diferite de

variaţie: o primă creştere rapidă se constată la trecerea de la nou-născut la

valorile mai mari ale copilului şi adolescentului. Creşterea fiziologică a

valorilor tinde să fie minimă între 20 şi 45 ani atât la bărbaţi cât şi la femei,

pentru ca între anii 60-70 să se constate o creştere anuală cu 0,5-1 mm Hg a TA

sistolice. În general se acceptă o medie de creştere a TA în populaţie de la

frecvenţa de 3-6% la persoane sub 40 ani, la 9-15% între 40 şi 50 ani şi la peste

20% la vârste peste 60 ani.

Sexul – în general, HTA esenţială este mai frecventă la bărbaţi în populaţia

sub 40 ani, devine egal răspândită între cele două sexe, între 40 şi 60 ani şi

apare mai des la femei după vârsta de 60 ani. În fapt femeile prezintă creşteri

ale TA mult mai mici decât ale bărbaţilor în decadele 3-4 de viaţă, pentru ca

apoi aceste creşteri să devină mai mari şi mai frecvente decât ale bărbaţilor.La

toate vârstele şi în toate populaţiile, HTA esenţială la femei evoluează mai lent

şi mai uşor de controlat decât la bărbaţi. În ţara noastră, studiile epidemiologice

au arătat că în mediul rural, spre deosebire de cel urban, HTA este mai

frecventă la femei decât la bărbaţi.

19

Rasa – Creşterea valorilor TA prezintă unele varietăţi cu rasa şi aria

geografică. Populaţia neagră din Africa şi America de Nord are aceeaşi rată şi

frecvenţă a valorilor crescute ale TA faţă de populaţia albă. Incidenţa şi

prevalenţa HTA pare mult mai redusă faţă de populaţia albă de tip caucazian, la

populaţiile din subcontinentul indian. La unele comunităţi din Africa de Est,

Asia, Africa de Sud, Polinezia se constată o foarte mică creştere a valorilor TA

cu vârsta.

La unele grupe populaţionale a fost descrisă şi o frecvenţă mai mare a bolii

generată de o mai mare incidenţă a deficitelor genetice care se asociază cu boala

hipertensivă.

Factorii de risc secundari sau asociaţii morbide.

HTA este de 2-3 ori mai frecventă la persoane cu:

• diabet zaharat;

• supragreutate (obezitate);

• ateroscleroză;

• diateză urică.

Această asociere se datoreşte unor factori etiopatogenici comuni, printre

care şi unele trăsături genetice. Deşi este greu de diferenţiat cât aparţine

mediului ambiant şi cât factorilor endogeni, prezenţa acestor boli asociate, la

persoane sau în antecedentele heredocolaterale, constituie unul dintre factorii de

risc ai hipertensiunii arteriale.

Factorii de mediu

1. Aportul alimentar de sare – ingestia unei cantităţi mari de Na este

considerată ca un factor de risc important pentru apariţia HTA. Se defineşte

drept consum crescut de sare, consumul a peste 10 g /zi, iar cel scăzut, sub 4 g /

zi. Un alt argument al rolului ingestiei crescute de Na în producerea HTA este

faptul că restricţia de sare la bolnavii hipertensivi duce la scăderea valorilor TA.

20

Această sensibilitate la restricţia de sare este mai evidentă la tineri decât la

vârstnici. De aici concluzia că regimul hiposodat are indicaţii profilactice /

terapeutice. În ceea ce priveşte datele referitoare la un eventual rol al ionilor de

potasiu, calciu şi magneziu, în etiologia HTA ele sunt considerate ca

insuficiente, atât pentru a susţine un atare rol, cât şi pentru recomandări de ordin

preventiv şi terapeutic.

2. Excesul alimentar. Studiile epidemiologice arată o relaţie între nivelul

TA şi greutatea corporală. Excesul alimentar, obezitatea se însoţesc frecvent de

HTA, iar scăderea în greutate este urmată de scăderea valorilor TA. Nu toţi

supraponderalii, obezii, devin hipertensivi. Între excesul alimentar, obezitate şi

HTA există interelaţii complexe care interesează verigile nervoase centrale de

reglare vasculo – metabolică.

3. Duritatea apei potabile. S-a arătat că există o corelaţie inversă între

duritatea apei potabile şi morbiditatea prin HTA. Au fost aduse de asemenea

argumente pentru relaţia dintre HTA şi conţinutul în anumite oligoelemente din

apă şi sol. Excesul de cadmiu şi / sau plumb în apă, precum şi creşterea

raportului Cd / Zn în rinichi ar favoriza apariţia HTA.

4. Consumul de alcool. Consumatorii de peste 60 ml etanol / zi au în

general, valori tensionale mai mari şi o incidenţă crescută a HTA, decât cei cu

consum mai mic de alcool. Creşterea TA este datorată în mare măsură factorilor

asociaţi, psihoemoţionali, vârsta, fumat, consum de cafea. Efectul cel mai intens

îl are berea, urmată de vin şi de băuturile tari. Hipertensiunea indusă de alcool

este reversibilă după abstinenţa de alcool.

5. Tutunul produce prin nicotină o creştere de scurtă durată a TA, dar nu

există dovezi sigure că ar fi o cauză a HTA. Nicotina are importanţă însă în

ceea ce priveşte apariţia de complicaţii la hipertensivi în metabolismul

adrenalinei – noradrenalinei, crescând eliberarea de noradrenalină. Creşterea

TA la cei ce au renunţat la fumat pare a fi datorată creşterii în greutate a acestor

persoane.

21

6. Factorii psihoprofesionali. HTA este mai frecventă la categoriile

profesionale caracterizate prin sedentarism şi muncă predominant intelectuală

decât la categoriile profesionale fizic active. Diferenţele de frecvenţă sunt

determinate în parte de alimentaţie, predispoziţie ereditară şi de factori

psihologici (stress, mod de viaţă).

II.5. PATOGENIA BOLII

În HTA, problemele fiziopatologice sunt strâns legate de cele ale

hemodinamicii. Din punct de vedere hemodinamic, se ştie că presiunea arterială

(PA) este determinată pe de o parte de debitul cardiac (DC) şi pe de altă parte

de rezistenţa totală periferică (RTP): PA = DC X RTP.

HTA poate rezulta din creşterea debitului cardiac, din creşterea rezistenţei

totale periferice sau prin creşterea de DC cât şi a RTP. În formula PA = DC x

RTP, PA se referă la presiunea arterială medie care poate fi determinată.

=

din formula:

Ps = presiunea sistolică

Pd = presiunea diastolică

La realizarea presiunii arteriale mai contribuie şi alţi factori, mai puţin

importanţi decât DC şi RTP: elasticitatea pereţilor arteriali, vâscozitatea

sângelui, întoarcerea venoasă. Debitul cardiac este influenţat de performanţa

ventriculului stâng şi de frecvenţa bătăilor cordului, iar rezistenţa totală

periferică este influenţată de tonusul sistemului simpatic, de nivelul şi calitatea

substanţelor vasoactive circulante.

Modificările hemodinamice nu sunt similare la toţi hipertensivii, ci

prezintă diferenţe ce pot fi grupate în trei categorii

22

• diferenţe corelate cu etiologia HTA;

• diferenţe în cadrul aceleiaşi etiologii, dependente de diverşi

factori ce produc HTA la un anumit subiect;

• diferenţe corelate cu gravitatea HTA.

În cursul HTA condiţiile hemodinamice se modifică în raport cu

creşterea TA.

Reglarea reflexă a TA. Reglarea TA se face prin mai multe mecanisme de

control corelate, fiecare îndeplinind funcţii specifice. Pentru continuarea

acţiunii reglatoare intervin mecanisme cu acţiune de durată în cadrul cărora

rinichiul joacă un rol important prin capacitatea de a creşte sau scădea volumul

circulant prin reabsorţia sau respectiv creşterea eliminării de apă şi săruri.

Asocierea funcţiei renale cu activitatea unor hormoni ca relaxina sau

aldosteronul permit reglarea în timp a TA. La persoanele tinere (17-29 ani),

HTA începe prin creşterea debitului cardiac cu rezistenţa periferică normală sau

uşor crescută la efort. La vârsta de 30-31 ani, debitul cardiac se normalizează,

iar rezistenţa periferică creşte pentru ca după 50 de ani, debitul cardiac să scadă,

iar rezistenţa periferică totală să crească foarte mult.

HTA apare deci ca o dereglare a multitudinii de factori care

interacţionează pentru a menţine presiunea arterială normală, un rol deosebit

jucând sistemul nervos, sistemul endocrin, rinichiul, substanţele vasoactive,

ionii de Na şi Ca.

Rolul sistemului nervos central şi al sistemului nervos simpatic

Anumite zone din sistemul nervos central şi periferic au rol în reglarea

tensiunilor arteriale:

- aria postremă – excită activitatea centrului vasomotor medular;

- centrul vasomotor medular aflat sub influenţa hipotalamusului şi a sistemului

limbic, precum şi a cortexului şi nucleului tractului solitar;

23

- nucleul tractului solitar localizat bilateral pe partea dorsală a bulbului rahidian

şi inhibă activitatea centrului vasomotor medular;

- grupul neuronal A1 si A2;

- aria anterolaterală a ventriculului trei;

- hipotalamusul;

- eferenţe simpatice excitatoare la nivelul inimii şi vaselor medulosuprarenalei,

rinichiului;

- receptori adrenergici: alfa -1- postsinaptici a căror excitaţie inhibă eliberarea

ulterioară de norepinefrină la nivelul terminaţiei nervoase simpatice, menţinând

astfel un tonus vascular periferic; beta -1- receptori – prin excitaţie cresc

frecvenţa cordului; beta -2- receptori – prin excitaţie produc arteriolodilataţie;

- neurotransmiţători: norepinefrina, epinefrina, dopamina, serotonina,

acetilcolina şi unele peptide endogene;

- sistemul nervos central, sistemul nervos vegetativ, precum şi reflexele primite

de la baro- şi presoreceptor, chemoreceptori şi volumreceptori, intervin în

reglarea tonusului arterial şi a presiunii arteriale. Se consideră că sistemul

nervos are un rol primordial în producerea HTA esenţiale.

Sistemul renină - agiotensina – aldosteron. Acest sistem intervine ca un

reglator al rezistenţei periferice şi debitului cardiac. Cunoaşterea rolului

sistemului renină – angiotensina – aldosteron în geneza şi în menţinerea HTA a

dus la cercetarea şi la descoperirea unor mijloace terapeutice care să interfereze

aceste mecanisme patogenice: antireninice, diuretice în formele hiporeninice,

inhibitori ai enzimei de conversie, inhibitori competitivi ai angiotensinei II sau

III asupra receptorilor.

Hormonul natriuretic. Peptidele natriuretice secretate la nivelul atriului,

având ca stimul creşterea tensiunii la acest nivel, se opun acţiunii sistemului

renină – agiotensină – aldosteron în patru modalităţi:

- prin reducerea secreţiei de renină;

- blocarea secreţiei de aldosteron;

- contrabalansarea efectelor vasoconstrictoare ale agiotensinei II;

24

- împiedicarea reţinerii de Na de către aldosteron.

Serotonina are proprietăţi vasoactive ce se exercită prin intermediul unor

receptori specifici de pe celulele endoteliale miocitele peretelui vascular.

Când serotonina se fixează pe receptorul S-1 de pe celula endotelială, aceasta

produce o substanţă încă neidententificată care duce la vasorelaxare şi

vasodilataţie. Pe miocitele vasculare serotonina produce prin intermediul

receptorului S-2, o constricţie a arterelor şi venelor.

Rinichiul intervine în realizarea HTA prin rolul său important în reglarea

hidroelectrolitică şi vasomotricităţii. În formele cronice de HTA, indiferent de

etiologie, există întotdeauna o participare renală la întreţinerea bolii.

Sistemul kalikreină – kinine- prostaglandine. În afară de capacitatea de a

creşte TA prin eliberarea de renină de către rinichi, acesta îşi exercită efectul

antihipertensiv prin sistemul kalikreină-kinine, care împreună cu

prostaglandinele duce la vasodilataţie intrarenală cu creşterea excreţiei de sodiu

şi apă. Sistemul kalikreină–kinine protejează rinichiul de efectul vasoconstrictor

al agiotensinei şi contrabalansează efectul agiotensinei şi aldosteronului asupra

TA şi volumului sanguin. Acţiunea prostaglandinelor asupra sistemului

circulator se realizează prin reglarea tonusului musculaturii netede.

Transportul Na în HTA esenţială. În afara transportului sodiului prin

intermediul pompei de Na s-a mai descris un sistem de transport concomitent al

Na si K în interiorul sau în afara celulei, depinzând de gradientele de

concentraţie. Acest fenomen este denumit „cotransportul Na / K” şi poate fi

inhibat de furosemid. Se consideră astfel că în condiţiile unei diete bogate în

sare, unele persoane au dificultăţi în menţinerea balanţei de Na şi aceasta se

realizează doar prin intermediul hormonului natriuretic care inhibă parţial

pompa de Na, ducând la creşterea rezistenţei vasculare periferice.

Reactivitatea vasculară în HTA esenţială. Rolul de mecanism patogenic

principal în HTA în general creşte rezistenţa periferică, expresie a unei

hiperreactivităţi vasculare, a fibrei musculare netede a vaselor. Arteriolele îşi

25

pot autoregla contractilitatea prin producţia sau eliberarea de factori proprii

endoteliali.

Când TA începe să crească ea activează aşa-numiţii factori de creştere din

miocitele arteriale şi miocardice ce stimulează sinteza de proteine şi sunt

responsabili de procese hipertrofice şi hiperplazice în peretele vascular şi în

miocard. Modificările de tonus şi de contracţie ale peretelui arteriolar sunt

influenţate de sisteme hormonale vasoactive ce iau naştere în pereţii arteriolari.

HTA esenţială are o mare heterogenitate patogenică şi morfologică, clinică,

terapeutică, evolutivă şi prognostică.

II.6.MORFOPATOLOGIE

Modificările induse de HTA pot fi funcţionale sau morfologice.

Modificările funcţionale sunt reprezentate de zone de arterioconstricţie

alternând cu zone de dilataţie, evidenţiabile mai ales la nivelul arteriolelor

renale, retiniene, coronariene.

Modificările morfologice se pot clasifica în două categorii:

1.modificări degenerative în artere şi arteriole, incluzând

hialinizarea, necroza fibrinoidă, anevrismul;

2. modificări hipertrofice ale arterelor şi inimii.

Hipertrofia mediei arteriale este determinată de hipertrofia şi hiperplazia

celulelor musculoase netede, ca răspuns la creşterea presiunii. Această

hipertrofie duce la creşterea rezistenţei periferice şi la menţinerea valorilor

crescute a TA în HTA.

Îngrosarea hialină este modificarea care se întâlneşte frecvent în HTA,

localizată în special la nivelul arterelor aferente ale glomerulului şi mai rar în

splină, creier, retină. Consecinţa acumulării hialinului este îngustarea marcată a

lumenului, creşterea rigidităţii peretelui arteriolar, scăderea fluxului sanguin, în

special renal, cu atrofia organului. Ca răspuns la această îngustare a

26

lumenului la nivelul rinichiului se eliberează renina, cu formare de angiotensină

şi creşterea TA.

Ateroscleroza apare precoce şi evoluează la bolnavii hipertensivi.

Mecanismul prin care HTA duce la apariţia aterosclerozei constă în acţiunea

mecanică directă a coloanei de sânge ce exercită forţe de forfecare asupra

peretelui arterial, în special asupra endoteliului „stressul de drogare”. Leziunile

care se instalează sunt reprezentate de plăci fibroase şi ateroscleroase

complicate.

Necroza fibrinoidă a arterelor mici şi arteriolelor este leziunea

caracteristică în hipertensiunea malignă. Ea constă într-o intensă excedare a

proteinelor plasmatice în peretele arterial, determinată de fragmentarea fibrelor

musculare. Necroza fibrinoidă poate determina ischemia şi distrugerea

rinichiului, cu insuficienţă renală cronică, modificări ischemice retiniene sau

hemoragie cerebrală.

Anevrismele constituie o altă consecinţă a HTA severe. Microanevrismele

apar la nivelul arterelor mici cerebrale, iar ruptura lor duce la o hemoragie

cerebrală. Efectele asupra inimii sunt reprezentate prin hipertrofie ventriculară

stângă la început concentrică, apoi asociată cu dilataţia. Grosimea peretelui

ventricular hipertrofiat depăşeşte 1,5 cm, iar greutatea cordului 400g,

modificările care depăşesc limitele funcţionale ale adaptării se însoţesc cu

insuficienţă ventriculară stângă.

Aspecte topografice ale leziunii vasculare. Modificările morfologice în

HTA esenţială sunt difuze. Modificările apar şi leziunile progresează la nivelul

’’organelor ţintă ’’ ale HTA: creier, rinichi, inimă, organe cu hemodinamică

bogată şi cu nevoi crescute de O2:

- leziunile vasculare renale la nivelul arterelor aferente intraglomerulare,

interlobulare, arcuite sunt de tip nefroangioscleroză benignă, cu

hialinizarea şi fibrozarea secundară a glomerulilor şi tubilor;

27

- leziunile vasculare cerebrale sunt în principal de tipul angiopatiei

hipertensive, cu predominanţă la nivelul poligonului Willis şi al arterelor

cerebrale principale;

- leziunile vasculare retiniene sunt complexe şi sunt detectabile prin

examenul fundului de ochi. Evoluţia este codificată în patru stadii:

1. stadiul I (angiospasm) - arteriole contractate, cu reflex mai

accentuat;

2. stadiul II – artere îngustate cu reflex accentuat cu semne

de încrucişare cu venele;

3. stadiul III - edem, exudat şi hemoragii retiniene, retinopatie

hipertensivă;

4. stadiul IV – la cele de mai sus se adaugă edemul difuz al papilei;

II.7. TABLOUL CLINIC

HTA esenţială are o evoluţie clinică îndelungată, de ani şi zeci de ani.

Creşterea TA reprezintă elementul cel mai caracteristic al bolii. La început

boala are un caracter pur funcţional: există o hipertonie arterială, cu creşterea

HTA fără nici o modificare morfologică organică, nici la nivelul vaselor şi nici

la nivelul organelor ’’ţintă’’.

Primele tulburări pentru care se prezintă bolnavul la medic nu coincid

întotdeauna cu debutul real al bolii. De mult ori, HTA este descoperită

întâmplător, la persoane fără nici un simptom. Uneori, simptomele apar numai

după ce bolnavul află că are valori tensionale crescute. Alteori simptomatologia

clinică debutează odată cu apariţia unor complicaţii ale bolii sau datorită

asocierii HTA cu o alta boală (diabet zaharat, ateroscleroză).

Simptomele de debut ale bolii nu sunt caracteristice creşterii valorilor

tensiunii arteriale, ele exprimă mai degrabă starea de hiperexcitabilitate a

28

bolnavului şi sunt de regulă, simptome nespecifice sau manifestări

vegetative:

- cefalee (cu diverse localizări, mai frecvent occipitală, mai ales

dimineaţa la trezire);

- oboseală fizică şi astenie;

- insomnie;

- ameţeli mai rar asociate cu palpitaţii;

- înţepături precardiace (mai ales la emoţii, enervări).

Când tensiunea arterială se menţine mai mult timp la valori ridicate apare

tabloul clinic propriu-zis al bolii. Acesta cuprinde, în variate grade şi

combinaţii, manifestări din partea sistemului nervos şi a organelor de simţ, din

partea cordului, a rinichilor.

Manifestări din partea sistemului nervos central şi a organelor de simţ

se traduc prin simptome ale vasculopatiei hipertensive (creşterea tensiunii,

îngustarea lumenului, anevrisme, rupturi, trombozări) şi ale encefalopatiei

hipertensive (creşterea presiunii, vasculopatie, edem cerebral).

Tabloul clinic al cerebrovasculopatiei hipertensive cuprinde simptomele

descrise ale debutului bolii, mai accentuate, mai constante şi mai trenante, iar

deseori mai apar şi alte simptome:

- ameţeală;

- greţuri şi vărsături;

- pierderea de scurtă durată a cunoştinţei;

- tulburări ale organelor de simţ: tulburări de vedere (vedere ca prin

ceaţă, scotoame), vâjâituri în urechi;

- la nivelul extremităţilor apar amorţeli, furnicături, senzaţie de

deget mort, uneori crampe în muşchii gambelor.

Tot expresie a neurovasculopatiei hipertensive sunt şi accidentele

vasculare cerebrale. Ele apar datorită spasmelor trombozelor şi hemoragiilor

provocate de HTA. Tabloul clinic îmbracă forma atacului ischemic tranzitor, a

29

accidentelor vasculare cerebrale majore, a insuficienţei circulatorii cerebrale

cronice sau a encefalopatiei hipertensive.

Ischemia acută tranzitorie se manifestă cu tulburări scurte de memorie, de

vorbire, de auz, parestezii – pareze. Se datoreşte spasmului cerebral,

microemboliilor, creşterii bruşte ale hipertensiunii arteriale, tulburărilor de

irigaţie şi postmedicamentoasă.

Accidentele vasculare cerebrale majore se traduc prin tulburări motorii,

senzoriale şi afective persistente: cefalee intensă, obnubilare, comă, uneori

convulsii tonicoclonice, mono- sau hemiplegii, afazie.

Insuficienţa circulatorie cerebrală cronică se manifestă prin excitabilitate

şi emotivitate crescută, scăderea capacităţii de muncă intelectuală, astenie

fizică, slăbirea memoriei, ameţeli, vâjâituri în urechi, tulburări de vedere şi auz,

tulburări de echilibru, tulburări ale somnului, ale senzaţiilor de foame şi

saţietate, mers cu paşi mici, modificări de personalitate.

Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin cefalee de intensitate foarte

mare, tulburări de vedere (diplopie), vărsături şi greţuri, stări de nelinişte, de

apatie, pierderea temporară a vederii, a cunoştinţei, convulsii tonicoclonice,

tulburări neurologice.

Examenul fizic în cerebrovasculopatia hipertensivă evidenţiază semne de

mono- sau hemipareză, paralizii, spasm, tulburări de sensibilitate. Pentru

stabilirea diagnosticului o mare importanţă o are examenul fundului de ochi.

Modificări din partea aparatului cardiovascular. Primele

simptome, legate de creşterea valorilor presiunii arteriale sunt palpitaţii sau

senzaţii greu definibile în regiunea precardiacă, uneori înţepături declanşate de

emoţii, efort fizic sau încordări psihice. Ele sunt expresia modificărilor de tip

simpatoadrenergic, cu tulburări de excitabilitate si creşterea presiunii arteriale.

Frecvente la debutul bolii, ele se menţin pe parcursul evoluţiei - se accentuează

în condiţii deosebite psihoemoţionale şi se asociază cu simptome ale

cardiopatiei hipertensive.

30

Cardiopatia hipertensivă - se manifestă prin hipertrofia concentrică a

ventriculului stâng (HVS) şi creşterea masei acestuia. Există un paralelism între

creşterea valorilor TA şi cea a masei ventriculare, s-a observat că masa

ventriculară creşte odată cu vârsta. Se pare că există o creştere adaptativă a

masei VS – hipertrofie fiziologică şi o creştere în exces a masei VS sau

hipertrofie patologică. Masa critică sau nivelul critic după Hinzbach este 300 g,

sub 300 g hipertrofia este adaptivă, iar peste 300 g hipertrofia este patologică.

În hipertrofia adaptivă, funcţia VS în repaus şi la efort, este normală,

chiar supranormală în hipertrofia patologică, funcţia VS poate fi normală în

repaus, dar este patologică în efort.

Simptomatologia clinică este absentă în HVS fiziologică. Simptome ca

palpitaţii, înţepături precardiace sau alte manifestări funcţionale cardiace sunt

corelate cu starea de psihoexcitabilitate şi de valori crescute ale TA. Uneori

apare o insuficienţă ventriculară acută sau acutizată manifestată prin dispnee

paroxistică nocturnă sau edem pulmonar hemodinamic.

Tabloul clinic al cardiopatiei ischemice hipertensive se poate manifesta ca

angină pectorală, infarct miocardic, tulburări de ritm, insuficienţă cardiacă sau

moarte subită.

Examenul obiectiv al cordului aduce informaţii pentru stabilirea

diagnosticului:

- la ascultaţia cordului prezenţa zgomotului IV precede cu mult timp orice

matităţi precardiace;

- şocul apexian, bine bătut, este deplasat în jos, spre spaţiul VI intercostal stâng

şi aria cordului se măreşte longitudinal;

- accentuarea zgomotului II aortic este determinat de HTA şi nu de HVS;

- ortopnee, valuri de stază;

- edeme;

- tulburări de ritm cardiac.

31

II.8. FORME CLINICE ALE HIPERTENSIUNII

ARTERIALE ESENŢIALE

În funcţie de tabloul clinic, de evoluţie şi de nivelul valorilor presiunii

arteriale, de gradul de dezvoltare a bolii şi de timpul în care se realizează

variatele complicaţii ale bolii, de manifestările clinice dominante, de

complicaţiile ivite, de felul în care boala răspunde la tratament etc. – se descriu

mai multe forme clinice ale HTA esenţiale:

1. HTA – forma comună cea mai frecventă (70%) este cunoscută sub

numele de HTA benignă. Are o evoluţie care se întinde pe o perioadă

îndelungată (10 – 30 ani) cu tablou clinic moderat în manifestări, cu răspuns

relativ bun la tratament, cu perioade de stagnare şi remisiuni în evoluţie, cu

apariţia tardivă a complicaţiilor. Substratul anatomic al acestei forme clinice

este aterioscleroza.

2. HTA cu evoluţie accelerată – este forma clinică cu evoluţie rapidă,

progresivă, spre complicaţii ale bolii. Ea se manifestă cu un sindrom clinic

asociind o TA diastolică foarte mare (> 130 mmHg). Criteriile după care se

recunoaşte această formă de evoluţie a HTA sunt:

- creşteri mari susţinute ale valorilor tensionale, cu TA diastolică de

minimum 130 mmHg, cu relativă rezistenţă la terapia convenţională;

- retinopatie hipertensivă de gradul III sau IV;

- alterare funcţională renală, relativ rapidă;

- manifestări variabile din partea celorlalte ”organe ţintă”.

Forme clasice în funcţie de valorile TA şi a evoluţiei:

1. HTA de graniţă sau limită – HTA de debut, are valori între 141-149/91-

94 mm Hg. Se întâlneşte la aproximativ 10% din adulţi şi la 20% dintre aceştia

evoluează spre o HTA stabilă.

2. HTA uşoară cuprinde persoanele cu valori ale presiunii diastolice între

90 şi 140 mm Hg. Este cea mai frecventă formă a HTA, reprezintă 70-80%

32

din totalul hipertensiunilor şi are o frecvenţă de aproximativ 10-15% din

populaţia adultă.

3. HTA moderată are valori ale presiunii diastolice între 105 şi 114mmHg.

4. HTA severă, cu valori ale presiunii diastolice persistente peste

115mmHg, este forma care impune tratament antihipertensiv relativ urgent.

5. HTA malignă are presiuni diastolice ce depăşesc 130 mm Hg, în mod

constant însoţită de modificări specifice ale organelor ţintă.

Alte forme clinice ale HTA esenţiale au fost descrise la:

- tineri, vârstnici, gravide cu asociaţii patologice, cu manifestări cardiace,

cerebrale, renale;

- HTA cu evoluţie în crize hipertensive;

- HTA cu tulburări electrolitice (hipokalemie, hipomagnezemie);

- HTA refractare (rezistente) la tratament.

Relaţii ale HTA cu alte boli. Datorită evoluţiei îndelungate, uneori cu

perioade de zeci de ani, HTA se asociază deseori cu alte boli, care-i complică

sau completează tabloul clinic şi evoluţia:

- HTA esenţială se asociază cu ateroscleroza;

-HTA esenţială se asociază între 20-40% din cazuri cu supraponderea şi

obezitatea;

- HTA se asociază frecvent în 15-30% din cazuri cu diabetul zaharat;

- HTA esenţială se asociază cu diateza urică.

II.9. EXPLORĂRI PARACLINICE

Examenul radiologic cardiotoracic poate aduce informaţii nu numai asupra

HVS şi asupra dilataţiei cordului. Acest examen aduce şi informaţii privind

prezenţa aterosclerozei, a insuficienţei cardiace.

33

Electrocardiograma - este în măsură să evidenţieze HAS, primul semn al

HVS. Se consideră că diagnosticul HVS se poate face dacă sunt prezente două

din următoarele modificări:

- forţele tensionale ale undei T (în U1) < 0,04 mm / sec.

- raportul durata undei / durata P-R (în D2) > 1,6;

- unda P (DII) > 0,3 mV;

- unda P (DIII) > 0,12 sec.

Comitetul de experţi OMS recomandă criteriul ”voltaj crescut” Sokolov-

Lyon:

- R din V5 sau V6 +S din V1 > 35 mm sau cel puţin mai înalt R din precordiale +

cel mai negativ S din precordiale > 4,5 mV;

- axa QRS în plan frontal < -30 şi axa T > 180 faţă de axa QRS;

- deflexiunea intrinsecoidă la nivelul lui V5 sau V6 mai largă decât 0,06 s;

- subdenivelarea segmentului ST cu peste 0,5 mm;

- apariţia unei V negative în HTA severă.

Ecocardiografia, în modul M sau biplan, oferă posibilitatea de a evidenţia,

atât HVS, cât şi parametrii funcţionali ai VS: funcţia de pompă şi cuantificarea

hipertrofiei prin încărcarea de presiune.

Ecocardiografia se dovedeşte a fi în prezent metoda cea mai eficace atât

pentru depistarea precoce a HVS, a HAS, cât şi pentru aprecierea masei

ventriculare şi, prin aceasta diferenţierea HVS adaptive de cea patologică.

Mecanofonocardiograma se utilizează pentru depistarea zgomotului IV

sau pentru studiul performanţei ventriculare prin indici de modificări din partea

rinichiului. Manifestările clinice renale în HTA se datoresc în prima etapă,

tulburărilor de hemodinamică intrarenală, în mare măsura reversibile, iar

etapele următoare nefroangiosclerozei şi diverselor grade de insuficienţă renală.

Explorări biologice. De regulă se efectuează examenele de laborator ce

urmăresc, pe de o parte, să depisteze interesarea diverselor aparate ”ţintă” şi pe

34

de altă parte, depistarea cazurilor posibile de HTA secundare – sau a diverşilor

factori de risc pentru HTA sau boli asociate ei.

Investigaţiile obişnuite, de apreciere a răsunetului visceral şi de depistare a

unei etiologii a HTA constau în:

1. Examenul urinei:

a) examenul de rutină al urinei:

- proteinurie, mică sub 1 g / zi si /sau hematurie mică;

- scăderea densităţii urinare;

b) modificări urinare indicatoare de etiologie:

- proteinurie semnificativă;

- hematurie microscopică;

- cilindurie, piurie;

- leucociturie;

- bacteriurie semnificativă;

- modificări ale densităţii urinare: hipostenurie (1014-1018), izostenurie

(1010-1011), subizostenurie (1005-1007);

c) investigaţii urinare specifice pentru determinarea etiologiei:

- excreţia pe 24 ore a catecolaminelor sau a produşilor de metabolism;

- ionograma urinară pentru depistarea pirderilor de K;

- excreţia crescută de aldosteron.

2. Examinări sanguine:

- creatinina;

- uree;

- acid uric; ionograma din ser şi uneori din hematii;

- valorile serice ale Na, K, Mg, Ca;

- colesterol;

- trigliceride;

- glicemie.

Pentru depistarea unor HTA secundare se recurge şi la alte examinări de

laborator cum ar fi:

35

- arteriografie renală;

- urografie;

- nefrogramă izotopică;

- dozarea reninei în venele renale;

- dozarea aldosteronului în venele suprarenale;

- ecografie suprarenală;

- tomodensitometria axială computerizată;

- dozări de hormoni;

- testul de saralazină.

II.10. EVOLUŢIE, COMPLICAŢII ŞI

PROGNOSTIC

EVOLUŢIE

HTA esenţială are, de regulă, o evoluţie îndelungată. Istoria naturală a

bolii parcurge o serie de etape evolutive de la stadiul de debut cu valori

oscilante ale presiunii arteriale, până la stadiul complicaţiilor, al valorilor

constant crescute, ale presiunii arteriale. Pentru evoluţia bolii sunt importante

valorile presiunii arteriale, pe de o parte, şi repercusiunile lor asupra organelor

ţintă, pe de altă parte.

OMS recomandă o clasificare a evoluţiei în trei stadii:

- stadiul I: stadiul de hipertensiune izolată pură, fără modificări organice;

- stadiul II: stadiul de hipertensiune cardiovasculară, în care există cel puţin

unul din urmatoarele semne: îngustarea generalizată sau focală a arterelor

retiniene, hipertrofie ventriculară stângă evidenţiată clinic, radiologic,

36

electrocardiografic, ecocardiografic, proteinurie şi / sau creşterea moderată a

creatininei plasmatice;

- stadiul III: stadiul de hipertensiune complicată, în care, în diferite organe apar

simptome şi semne ca urmare a leziunilor provocate de hipertensiune:

hemoragie cerebrală, encefalopatie hipertensivă, insuficienţa VS, tromboza

intercraniană, angina pectorală, infarct miocardic, anevrisme vasculare

disecante, arteriopatie ocluzivă, insuficienţă renală.

Evoluţia hipertensiunii arteriale esenţiale mai poate fi împărţită într-o

primă etapă numită „boala hipertensivă vasculară” – etapă în care, toate

simptomele şi semnele sunt datorate exclusiv creşterii valorii tensiunii arteriale,

fără simptome şi / sau semne de leziune ale organelor ţintă şi o a doua etapă,

numită „boala hipertensivă cardiovasculară” – etapa în care sunt prezente

visceropatiile hipertensive, complicaţii ale bolii.

COMPLICAŢII

HTA reprezintă un factor de risc major de îmbolnăvire pentru vase şi

organele ţintă. La riscul produs de aceşti factori mai trebuie adăugaţi: vârsta,

sexul, bolile asociate, condiţiile de viaţă şi muncă şi eficacitatea tratamentului,

complianţa bolnavului. Având în vedere că HTA esenţială îşi are, deseori,

originea în terenul genetic şi condiţiile de viaţă şi că tabloul clinic se dezvoltă în

trepte, în evoluţia bolii se pot descrie mai multe perioade:

1. între 0 şi 30 ani – ”prehipertensiune”;

2. între 30 şi 50 ani – ”hipertensiune stabilă ”;

3. între 40 şi 60 ani – ”hipertensiune complicată”.

Nu toate cazurile însă se pot încadra în aceste perioade ale HTA esenţiale.

Unele complicaţii se datoresc valorilor crescute ale TA, cu repercusiuni asupra

hemodinamicii, şi o evoluţie ce poate fi influenţată de scăderea valorilor

presiunii arteriale prin tratament corespunzator – şi altele sunt datorate sclerozei

37

vasculare – a carei evoluţie este favorizată şi agravată de prezenţa HTA – dar

puţin influenţată de corectarea valorilor TA.

În apariţia aterosclerozei şi a complicaţiilor aterosclerotice din

hipertensiunea arterială intervin şi alţi factori, printre care factorii

tromboembolici au o deosebită importanţă.

În funcţie de organul ţintă asupra căruia se repercută HTA – inclusiv

ateroscleroza asociată – se pot distinge următoarele complicaţii:

- la nivelul cordului: cardiopatia hipertensivă şi cardiopatia ischemică

manifestate prin insuficienţă cardiacă stângă, insuficienţă cardiacă cronică

congestivă, angină pectorală cu variatele ei forme, infarct miocardic, tulburări

de ritm şi conducere, moarte subită;

- la nivelul creierului: encefalopatia hipertensivă, accidente vasculare

intracerebrale sau subarahnoidiene, tromboza arterei renale, dezvoltarea unei

hemoragii cerebrale datorată asterosclerozei, atacuri ischemice tranzitorii;

- la nivelul rinichiului: nefroangioscleroza, cu reducerea progresivă a

capacităţii funcţionale renale, agravarea evoluţiei unei HTA esenţiale benigne

prin dezvoltarea unei HTA renovasculare datorită aterosclerozei ce poate

obstrua arterele renale;

- la nivelul arterelor: se pot distinge două feluri de complicaţii: unele

reprezentând un efect patogenic direct al HTA asupra peretelui arterial:

hemoragii hipertensive intracraniene, infarctizarea lacunară cerebrală, disecţia

aortei; altele rezultând din favorizarea apariţiei si dezvoltării aterosclerozei:

tromboza cerebrală, cardiopatia coronariană, boala vasculară periferică

ischemică.

PROGNOSTIC

În general, HTA esenţială are o evoluţie lungă cu repercursiuni lent

progresive asupra sistemului cardiovascular, astfel încât complicaţiile bolii,

apar după 10-20 sau mai mulţi ani.

38

Istoria naturala a bolii si evoluţiei ei fără tratament sau sub tratament arată

că prognosticul bolii are un caracter variabil şi este în funcţie de tipul de

personalitate a bolnavului, de antecedentele sale cardiovasculare, de consumul

de sare şi de numărul ţigărilor fumate, de forma clinică şi de gradul (severitatea)

HTA, de natura şi severitatea complicaţiilor, de asocierea cu alte boli, de

răspunsul la tratament, complianţa bolnavului.

Evaluarea prognostică a fiecărui caz de HTA esenţială se face în urma

examenului clinic şi a explorărilor complementare corespunzătoare, efectuate în

dinamica procesului de evoluţie.

În majoritatea cazurilor, evoluţia şi prognosticul bolii depind de

precocitatea, calitatea, durata tratamentului aplicat şi complianţa bolnavului. De

asemenea, trebuie să se ia măsuri terapeutice cuvenite pentru bolile cu care

HTA se asociază şi îi agravează prognosticul: ateroscleroza, diabetul zaharat,

supragreutatea şi diateza urică.

Prognosticul poate fi influenţat şi prin măsuri de profilaxie secundară,

precum şi prin programe de reabilitare şi recuperare corespunzătoare.

HTA esenţială de debut, uşoară şi medie poate fi controlată.

II.11. DIAGNOSTIC POZITIV

În stabilirea diagnosticului pozitiv de HTA esentială, pe lângă

înregistrarea unor valori anormale ale TA, diagnosticul HTA ca boală necesită

unele precizări cum ar fi: tipul sfigmomanometric al hipertensiunii,

tipul clinicoevolutiv: dacă este permanentă sau oscilantă, ocazională, de

hiperreacţie, paroxistică, malignă.

Este de asemenea, necesară precizarea diagnosticului etiopatogenic al

HTA, al stadiului de evoluţie, al formei clinice, al complicaţiilor. În acest scop

se apelează la anamneză, examen fizic şi examinări complementare.

Examenul clinic consemnează date de examen general şi mai ales

consecinţele HTA asupra organelor ţintă şi existenţa unor complicaţii ale bolii

39

sau caracterul secundar al HTA. Examenele paraclinice: examen radiologic

toracic, EKG, examenul urinei, examenul fundului de ochi, completează

elementele necesare precizării stadiului evoluţiei bolii. Examenele de laborator

sunt: glicemia, colesterolul, ureea, creatinina, potasiu, proteinuria, hematuria.

Coroborând toate datele furnizate de istoricul bolii (familiar şi al

bolnavului), cu examenul clinic şi cu examenele paraclinice, se poate formula

diagnosticul pozitiv al HTA esenţiale care trebuie să cuprindă tipul bolii, forma

clinică şi stadiul ei de evoluţie, prezenţa complicaţiilor, precum şi alte

componente legate de vârstă, de tratament şi eficienţa lui (fără tratament

rezistenţa la tratament, cu manifestări adverse), de asociere cu alte boli

(ateroscleroza, diabet zaharat, supragreutate, gută).

II.12. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

În hipertensiunea arterială esenţială nu există problema diagnosticului

diferenţial. El poate fi pus în discuţie doar în cazurile de valori tensionale

crescute ocazional (după consum de alcool, cafea, tutun, stări de încordare

nervoasă, ingestie de lichide, tratament cu corticoizi, simpaticomimetice).

Diagnosticul în aceste cazuri este uşor, valorile crescute ale TA normalizându-

se odată cu îndepărtarea condiţiilor declanşatoare. Problema diagnosticului

diferenţial se pune şi în cazul hipertensiunilor descoperite la un prim examen

medical şi care nu se mai înregistrează la examinările ulterioare. În rest,

diagnosticul diferenţial în HTA se concentrează pe diferenţierea hipertensiunii

esenţiale de hipertensiunile secundare, şi precizarea, în cazul acestora, a tipului

etiopatogenic.

II.13. DIAGNOSTIC NURSING

40

Diagnosticul identifică nevoile pacientului sub toate aspectele (fizic, psihic,

emoţional) stabilind o problemă actuală sau potenţială de sănătate şi permiţând

un plan de îngrijiri ce ajută pacientul şi familia să se adapteze schimbărilor ce

intervin în starea sa.

Diagnosticul nursing are avantaje atât pentru pacient cât şi pentru asistenta

medicală:

• pentru pacient:

- individualizarea îngrijirilor;

- selecţie specifică a intervenţiilor;

- stabilirea criteriilor de analiză a rezultatelor obţinute.

• pentru asistenta medicală – nursa:

- o comunicare mai eficientă între ea şi pacient;

- o comunicare cu ceilalţi membri ai echipei de sănătate;

- continuitate şi planificare a activităţilor având ca scop asigurarea

calităţii muncii echipei.

Componentele diagnosticului de nursing au în general acceptate şi includ:

P – Probleme de sănătate actuale sau potenţiale.

E – Cauza ce le-a determinat (etiologia).

S – Semnele şi simptomele existente / manifestările.

P – este rezultatul clar, concis al problemelor de sănătate ale pacientului –

existente sau potenţiale.

E – reprezintă identificarea factorilor de mediu, sociologici de natură spirituală,

psihologică, fiziologică şi de orice alţi factori care sunt în legătură cu o varietate

de factori etiologici.

S – semnele şi simptomele sunt cele care reflectă existenţa unor caracteristici

observabile ale stării de sănătate definite. Asistenta medicală – nursa – poate

folosi un modul pentru evaluarea progresului pacientului în realizarea

scopurilor propuse.

41

Tipuri de diagnostic de nursing

Diagnosticul actual – cuprinde două elemente: problema actuală sau

reacţiile pacientului la o problemă şi factorii etiologici.

Diagnosticul potenţial – poate fi enunţat pe baza istoricului stării de

sănătate a pacientului, cunoaşterea complicaţiilor bolii, experienţa asistentei.

Diagnostic posibil – poate fi utilizat pentru a evidenţia un răspuns incert al

pacientului sau legat de factori necunoscuţi.

Caracteristicile diagnosticului de nursing, avantaje:

• este un enunţ clar şi concis al problemelor pacientului;

• este specific unui pacient;

• se bazează pe datele obţinute în primă etapă a procesului de nursing;

• se schimbă în funcţie de modificările răspunsului pacientului la

problemele de sănătate;

• ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate;

• orientează asistenta spre intervenţiile specifice problemelor pacientului;

• promovează planificarea interventiilor independente;

• facilitează comunicarea asistentei cu ceilalti membri ai echipei de

sănătate;

Asistenta madicală – nursa – trebuie să evite erorile de diagnostic prin:

- date incomplete;

- date incorecte, omise sau incorect corelate, sau interpretate.

În stabilirea diagnosticului nursing se parcurg etape ce încep cu culegerea

datelor, clasificarea lor în funcţie de cele 14 nevoi fundamentale, departajarea

datelor ce denotă independenţa. Stabilirea problemelor privind dependenţa (P),

definirea surselor de dificultate (E) – definirea semnelor şi simptomelor – a

manifestărilor de dependenţă (S) – duc la enunţarea diagnosticului nursing.

42

Dacă problemele au fost identificate, trebuiesc rezolvate, deci găsite

soluţiile posibile cele mai potrivite, cu mijloacele ce le avem trecându-se astfel

la cea de-a treia etapă a planului de îngrijire – nursing.

Probleme posibile ale pacienţilor cu hipertensiune arteriala esenţială

Problemă: Durerea

Nursa trebuie să deţină următoarele cunoştinţe:

- recunoaşte fenomenul complex cu componentă fizică şi emoţională–

durerea;

- cunoaşte caracterul durerii;

- cunoaşte stimulii ce acţionează ca poartă de intrare a durerii. 

Atitudini:

- evaluează durerea pacientului prin descrierea făcută de acesta şi

supraveghează felul în care el reacţionează la durere;

- observă semnele de durere.

Abilităţi:

Nursa stabileşte:

- localizarea durerii;

- caracterul durerii;

- intensitatea şi durata;

- factorii declanşatori;

- antecedentele;

- manifestările pacientului la durere;

- stabileşte dacă durerea apare în repaus, mişcare, sau noaptea;

- fixează intensitatea durerii determinând caracterul şi durata acesteia;

- înregistrează orice activitate şi intervenţie care reduce / accentuează

intensitatea durerii;

-înregistrează şi comunică medicului efectul analgezicelor

administrate.

43

Problemă: Dispneea

Cauze:

- ca expresie a stazei şi hipertensiunii pulmonare;

- durere.

Manifestări:

- ortopnee;

- dispnee intensă, tuse;

- anxietate;

- nelinişte;

- edem cardiac cu retenţie hidro – salină;

- modificări ale valorilor tensiunii arteriale.

Obiective:

- asigurarea confortului fizic şi psihic;

- diminuarea anxietăţii;

- corectarea tulburărilor de ritm şi presiunii arteriale;

- prevenirea complicaţiilor;

- asigurarea unui regim igieno – dietetic adecvat.

Problemă: Astenia

Cauze:

- diureza intempestivă (hipovolemie, hipopotasemie).

Manifestări:

- oboseală;

- deficit de autoîngrijire;

- disconfort;

- ameţeli;

- palpitaţii;

- tulburări de memorie şi concentrare.

Obiective:

- promovarea confortului;

44

- corectarea tulburărilor volemice şi electrolitice;

- prevenirea tulburărilor de ritm cardiac.

Intervenţii:

- constau într-un complex de măsuri urgente şi intense care presupun în

general repaus la pat;

- monitorizarea funcţiilor vitale: TA, puls, respiraţie;

- determinarea bilanţului hidric şi a debitului urinar;

- administrarea de lichide pentru refacerea volemiei;

- administarea medicaţiei pentru combaterea durerii;

- bolnavul va fi ajutat în satisfacerea nevoilor fundamentale în funcţie

de starea generală;

-aplică măsuri de prevenire a efectelor imobilizării la pat cu mobilizare

progresivă a pacientului conform indicaţiilor medicului;

- bolnavii cu edeme şi tratament diuretic vor fi cântăriţi zilnic pentru a

putea face bilanţul ingesta / excreta;

- asigură alimentaţia pacientului în funcţie de starea generală, de

afecţiune: hipocalorică, hiposodată;

- bolnavii vor fi informaţi asupra factorilor de risc.

II.14. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE ESENŢIALE

În prezent există posibilităţi reale de tratament care realizează scăderea

nivelului presiunii arteriale, reducerea ratei de dezvoltare a bolii, prevenirea

apariţiei complicaţiilor, ameliorarea calităţii vieţii şi prelungirea duratei de viaţă

a hipertensivilor.

Obiectivul oricărui tratament antihipertensiv este împiedicarea leziunilor

secundare de organ şi a riscului aterogen.

Teoretic tratamentul trebuie aplicat tuturor persoanelor cu valori continuu

crescute ale presiunii arteriale, asigurându-se astfel controlul bolii şi evitarea

45

complicaţiilor ei, mai ales a cardiopatiei ischemice şi a accidentelor

cerebrovasculare.

Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale se clasifică în:

a) tratamente antihipertensive nespecifice, nefarmacologice;

b) tratamente antihipertensive specifice, madicamentoase.

a) TRATAMENTUL ANTIHIPERTENSIV NEFARMACOLOGIC

Principalele mijloace de tratament nefarmacologic, nespecific, cu eficienţă

asupra HTA sunt:

- restricţia în consumul de sare s-a dovedit eficientă în prevenirea

şi tratamentul HTA. Prin regim hiposodat se obţine nu numai reducerea

valorilor TA, ci şi o potenţare a efectului hipotensor al altor factori terapeutici,

medicamentoşi sau nemedicamentoşi. Restricţia de sodiu duce la scăderea TA

prin reducerea lichidului extravascular, reducerea volumului plasmatic circulant

şi diminuarea reactivităţii vasculare;

- reducerea excesului ponderal – reducerea aportului caloric se

însoţeşte de reducerea reninei plasmatice, iar scăderea ponderală este corelată

cu o scădere a volumului sanguin şi a volumului bătăii şi deci cu scăderea TA;

- efortul fizic – este dovedit rolul benefic al efortului fizic moderat

asupra aparatului cardiovascular, manifestat prin: modificări de debit şi volum

cardiac, creşterea HDL – colesterolului, creşterea activităţii fibrinolitice,

activarea sistemelor aminelor vasoactive;

- eliminarea altor factori de risc cardiovasculari, reducerea tensiunii

nervoase, a stressului – măsurile antihipertensive urmăresc contracararea

acestor efecte ale stressului zilnic. Stresori somatici (căldura, frigul, zgomotul,

leziunile, infecţiile, durerea) se combat prin măsuri corespunzătoare fiecărui

factor în parte. Stresorii psihici (anxietatea, teama, agresiunea, pericolul) se

combat prin măsuri de autoeducaţie, autocontrol, metode şi mijloace de

relaxare, eforturi fizice moderate. Stresori socioculturali (condiţii dificile de

46

viaţă) pot fi înlăturaţi numai printr-un amplu complex de măsuri – cu antrenarea

tuturor factorilor implicaţi.

b) TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Arsenalul medicamentos antihipertensiv este în continuă îmbogăţire cu noi

substanţe care acţionând pe diversele mecanisme patogenice ale HTA, încearcă

totodată să se apropie de calităţile agentului hipotensor ideal şi acestea sunt:

- reduce tonusul musculaturii netede şi, prin aceasta reduce rezistenţa

periferică totală şi rezistenţele vasculare de la nivelul organelor;

- menţine debitul cardiac şi fluxul sanguin de la nivelul organelor în

limite normale;

- are puţine efecte asupra mecanismelor de contrareglare;

- nu stimulează în mod corespunzător inima prin creşterea frecvenţei,

contractilităţii şi a fracţiei de efective;

- nu induce modificări metabolice;

- nu provoacă reacţii adverse;

- se poate administra în doze mici şi are acţiune prelungită;

- se poate asocia cu alte medicamente.

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR

Terapia hipertensivă se clasifică în mai multe grupe funcţionale

farmacologice:

I .Diuretice

Diureticele utilizate în prezent în tratamentul HTA esenţiale sunt:

- diuretice tiazidice (Nefrix, Ufrix, Diuril) se administrează 25-100 mg / 24h,

per os – tablete 500 mg;

- diuretice de ansă (Furantril, Lasix) se administrează în doze de 40-

120mg/24h, IV, fiole de 20-40 mg;

47

- diuretice de economisire a K (Spironolactonă, Colectrin) se administreză 5-

10-25 mg / 24h, per os, tablete de 5-10-25 mg, în 1-2 prize / 24h.

Alegerea diureticului se face în funcţie de modul de acţiune, durata

acţiunii, dinamica efectului în timp, numărul de prize necesare pe zi, efecte

adverse, de contraindicaţii, cost, disponibilitate.

În cazul diureticelor ce economisesc K, suplimentarea cu K, este necesar

atunci când nivelul seric al K scade sub 3,5 m Eq/l.

II. Medicamentaţia antiadrenergică

Această medicaţie include medicamente care acţionează central, asupra

activităţii centrilor vasomotori, sau periferic asupra descărcărilor neuronale de

catecolamine şi blocarea receptorilor alfa şi / sau beta adrenergici. Aceste

medicamente se clasifică în:

1. Medicamente care acţionează în interiorul neuronilor terminali:

- Guanetidina – se administrează , ca doză unică, de 10-300 mg / zi;

- Bethanidina şi Debrasoquinul.

- Rezerpina – în general se administrează o singură doză de 0,10-

0,25mg / zi. Forma injectabilă a Rezerpinei este Raunervil, sub formă de

fiole a 1 ml cu 2,5 mg. Rezerpina se administrează IM.

2. Medicamente cu acţiune asupra receptorilor:

a) Agonişti cu acţiune predominant centrală:

- Metyldopa (Aldomet) - se administrează în doze de 250-300 mg în

3-4 prize/zi pe cale orală, IM, IV;

- Clonidina (Clonidina, Catapres) - se administrează 0,100-0,300 mg /zi în

3 prize până 0,600-0,900 mg / zi IV;

- Guanafacina (Estulic, Estulina) - se administrează în doză zilnică 1-3 mg /

zi (1mg / zi).

b) Antagonişti cu acţiune predominant periferică :

1) Antagonişti ai alfa – receptorilor:

- Fenoxibenzamina (Dibenzylina);

48

- Prozosinul (Minipress, Sinetens) se administrează pe cale orală în doză

medie de 5-10 mg / 24h (tablete de 1-2 si 5 mg), în formele severe sunt

necesare doze mai mari 20-30 mg / 24h;

- Urapidilul (Ebrantil) se administrează oral, în preparate retard, capsule a

30-90 mg / 24 h în priză unică.

2) Antagonişti ai beta – receptorilor (Beta – blocante):

- Propranolol (Inderal) se administrează oral în doze fracţionate de 3 ori / zi a

câte 80-240 mg/ zi;

- Oxprenolol (Traxicor) – se găseşte sub formă de comprimate de 40 mg şi 80

mg şi sub formă reterd în comprimate de 160 mg, se administrează în doze de

40-360 mg / zi în trei prize;

- Metoprolol (Lopresor, Betaloc) - se administrează în doze de 100-300 mg / zi.

3) Antagonişti ai alfa – şi beta – receptorilor adrenergici:

- Labetolol (Albetol) – se administrează IV 20 mg /zi sau per os 400-500 mg/zi

- Celiprolol – se administrează în doze de 200-600 mg /zi.

3. Antihipertensive prin acţiune vasodilatatoare periferică:

- Hidralizina (Apresolina, Apressin) - se administrează doze mici (40-60 mg

/zi) care cresc progresiv până la 200-400 mg/zi, se administreză la interval de

6, 8-12 ore;

- Dihidralazina (Nepresol, Depresan) – se găseşte sub formă de comprimate de

25 mg şi se utilizează în doze de 25-200 mg /zi;

- Prazosinul se administrează în doze de 50-100 mg /zi;

- Nitroprusiatul de sodiu (Nipride, Nipress) – se administrează IV în perfuzie

(în soluţie de glucoză 5%) perfuzându-se în ritm de 0,5-8 µg/ kg/ min.

4. Blocanţii canalelor lente de calciu (blocanţi de calciu, antagonişti

ai calciului anticalcice):

- Verapamilul (Isoptin) inhibă influxul transmembranar al ionilor de calciu. Se

prezintă în tablete de 40 mg, 80 mg şi 120 mg, 160 mg, 240 mg retard şi în fiole

de 2 ml cu 5mg veropamil. Se administrează per os tablete de 80 mg de 3 ori/ zi

49

sau 1-2 tablete retard de 120 mg de 2 ori/zi sau se administrează în perfuzie cu

ser fiziologic sau soluţie glucozată 5-10 mg/oră, până la un total de 100 mg/zi;

-Nifedipina (Adalat, Corinfor) – se prezintă în tablete de 10 mg, se

administrează per os 10-30-60 mg/zi, în trei prize/zi sau sublingual;

- Diltiazemul (Dilzem, Cardizem) - se prezintă în tablete de 30 sau 60 mg, doza

terapeutică administrată fiind între 120 – 240 mg/zi în 4-6 prize.

5.Antihipertensive cu acţiune asupra sistemului renină-angiotensină:

a) Inhibitorii eliberării reninei sunt reprezentaţi de către substanţele

antiadrenergice, iar cele mai des utilizate sunt:

- Clonidina;

- Metyldopa;

- Rezerpina;

- Guanetedina.

b) Inhibitorii enzimei de conversie:

- Captoprilul (Lopirin, Capoten) – se prezintă sub formă de tablete de 25 mg şi

50 mg. Dozele sunt variate între 50-300 mg/zi. La început se administrează

doze mai mici de 12,5-25 mg/zi, apoi de 2-3 ori/zi câte o tabletă de 25 mg;

- Enalaprilul – se prezintă sub formă de tablete a 10-20 mg. Se administrează

în priză unică sau mai rar în două prize pe zi, doza zilnică eficace este între 10-

40 mg/zi;

- Ramiprilul – se administrează în doză de 10 mg/zi.

c) Antagonişti ai angiotensinei II la nivelul receptorilor din pereţii vasculari:

- Saralazina.

CONCEPTUL TERAPIEI ÎN TREPTE A HTA ESENŢIALĂ

Acest program terapeutic este cunoscut sub numele de ”terapie în trepte” şi

a fost propus în 1970 de către United States Joint National Comitee on

50

Detection and Treatment of Hight Blood Pressure şi aplicat în 1977 şi aceasta

cuprinde:

Treapta I Diuretic tiazidic (in HTA dupa 45 ani) sau betablocant

(Propranolol – in HTA la tineri, sub varsta de 45 ani)

Treapta II Diuretic tiazidic + betablocant (Propranolol) sau

Diuretic tiazidic + Metyldopa sau

Diuretic tiazidic + Rezerpină

Treapta III Hidralazină / Rezerpina + una din asociaţiile

medicamentoase anterioare

Treapta IV Guanetidina substituia orice altă medicaţie sau se adauga

la asociaţia din treapta a II – a., insa este din ce in ce

mai rar utilizata din cauza efectelor secundare. Se

prefera asocierea mai multor medicamente: betablocant

+ diuretic + 2-3 alte antihipertensive (Clonidina,

Metyldopa, Prazosin).

În 1978, un comitet de experţi OMS au formulat un nou program

terapeutic, iar în 1986, Liga germană împotriva hipertensiunii a elaborat un

program asemănător de ”terapie în trepte”.

Ultimul program terapeutic ”liberal” a fost propus în 1985 de Zanchetti şi

cuprinde:

Treapta I Beta – blocant

Treapta II Beta – blocant + diuretic sau nifedipină sau prazosin

Treapta III Beta – blocant + diuretic + nifedipină sau prazosin

Treapta IV Orice asociere medicamentoasă care este eficientă

În tratamentul antihipertensiv sunt de reţinut unele elemente de principiu,

unanim acceptate:

51

- necesitatea tratamentului de lungă durată sau indefinit;

- necesitatea controlului eficienţei schemei terapeutice aplicate;

- necesitatea combaterii efectelor adverse;

- necesitatea rezolvării prompte a urgenţelor hipertensive;

- necesitatea prevenirii şi rezolvării complicaţiilor;

- necesitatea controlului bolilor asociate;

- necesitatea reevaluării periodice a tratamentului.

TRATAMENTUL URGENŢELOR HIPERTENSIVE

Se consideră urgenţă hipertensivă orice creştere bruscă şi de durată a

presiunii arteriale (valori > 230 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi mai

ales > 130 mm Hg pentru cea diastolică).

Toate urgenţele hipertensive reclamă scăderea rapidă a TA, nu neapărat la

valori normale şi nu în toate cazurile cu aceeaşi rapiditate.

1. Encefalopatia hipertensivă constitue o urgenţă majoră care impune

diagnostic precoce şi reducerea imediată a TA.

- până la internarea în spital se administrează obligatoriu IV 40-60 mg

Furosemid, pentru reducerea edemului cerebral şi evitarea riscului unui accident

cerebrovascular;

- Nitroprusiatul de Na se administrează în perfuzie IV 3/mg/kg/min în ser

glucozat 5%, substanţa se dizolvă în 5 ml glucoză 5%, introdusă apoi într-un

flacon cu 500 ml glucoză 5%;

- Diazoxid (Hyperstat) 300-600 mg IV;

- Clonidina IV (fiole a 0,1 mg) sau per os, în doze de 0,1 mg la fiecare oră;

- Nifedipina 10-20 mg per os sau sublingual;

- Corticoizi IV sau perfuzii cu maxitor;

- Fenitoina sau barbiturice (pentru manifestări neurologice).

2. Valori mari ale TA însoţite de insuficienţă ventriculară stângă: în

care este implicată reducerea promptă a suprasolicitării ventriculului stâng

insuficient funcţional. Reducerea TA se face cu:

52

- nitroprusiat de Na;

- Trimetaphan (Arfonad) IV 0,1- 1%, 3-4 ml/min;

- Diazoxidul IV;

- Furosemid IV 40-80 mg sau acid etacrinic 50-100 mg IV;

- Aşezarea bolnavului în poziţie sezândă;

- Mialgin IV o fiolă a 100 g sau morfină IV lent 10-15 mg:

- Aminofilin IV o fiolă (0,24 g);

- Oxigen barbotat prin apă şi alcool (4 - 6 l / min);

- Eventuala emisie de sânge sau aplicare de garouri la rădăcina membrelor;

- Cardiotonici (Digoxin, Lanatozid c).

3. Valori mai mari ale TA însoţite de hemoragie intracerebrală şi / sau

subarahnoidă, în acest caz atitudinea terapeutică este următoarea:

- Nitroprusiatul de Na sau un ganglioplegic (Trimetophan), se administrează în

perfuzie IV.

4. Accidente coronariene acute, însoţite de valori mari ale TA.

Ridicarea valorilor TA se însoţeşte de creşterea necesitaţii de oxigen a

miocardului, iar creşterea bruscă a TA poate induce o insuficienţă coronariană

acută. Reducerea presiunii arteriale se face cu:

- Nitroprusiat de Na , în perfuzie IV;

- Rezerpina (Raunervil) 2,5 mg (fiolă – 1/2 fiole IM);

- Nifedipina 10-20-30 mg per os sau sublingual;

- Clonidina 0,1 mg IV, 150-450 mg per os;

- Beta blocant (Propranolol, Veroponil 1-5 mg IV).

5. Disecţia acută a aortei. HTA este cel mai frecvent precursor al disecţiei

acute a aortei. Se adimistrează:

- Trimetaphanul (Arfonad) IV 3-4 mg /min;

- Propranolol;

- Guanitidina.

6. Hipertensiunea accelerată (malignă) are risc vital pe termen scurt sau

mediu. Reducerea TA reprezintă o necesitate, astfel atitudinea terapeutică este:

53

- Furosemid sau Acid etacrinic;

- Rezerpină 1-2,5 mg IM;

- Hidralazină (Apresolină) 5-20 mg IM;

- Rezerpină + Hidralazină în HTA la copii;

- Labetolol perfuzie IV;

- Nifedipina per os 10-30 mg/zi;

- Clonidină per os 0,150-0,45 mg/zi;

- Sulfat de magneziu (Mg) 25% fiole IV;

- Metyldopă (Aldomet) 500 mg IV.

7. Valori crescute ale TA în toxemia gravidică, eclampsie se tratează

cu:

- SO4Mg IV 4-6 g / 24h;

- Metyldopă;

- Hidralazină.

II.15. PREVENIREA HIPERTENSIUNII

ARTERIALE ESENŢIALE

Programele de profilaxie primară se adresează atât persoanelor cu risc cât

şi colectivităţilor cu risc, precum şi întregii populaţii şi susţin măsuri necesare

pentru combaterea factorilor de risc.

Măsurile preventive trebuie aplicate în copilărie şi adolescenţă cu atenţie

sporită pentru copii descendenţi din părinţi hipertensivi.

Practica profilaxiei primare a HTA esenţiale prevede reducerea

consumului de sare la 3-5 g/zi, reducerea greutăţii corporale, activitate fizică,

interzicerea, respectiv abandonarea fumatului, a consumului de alcool, a

medicamentelor hipertensive, evitarea stărilor conflictuale.

54

Profilaxia HTA esenţiale se bazează pe identificarea factorilor de risc, pe

descifrarea condiţiilor de boală şi se conturează programe privind combaterea

de lungă durată a acestora.

Odată cu îmbogăţirea continuă a arsenalului terapeutic al bolii cu

medicamente tot mai active şi eficiente, profilaxia secundară – respectiv de

împiedicare a evoluţiei bolii şi de evitare a complicaţiilor – devine tot mai

conturată în formă şi conţinut, în timp ce profilaxia primară a bolii,

împiedicarea apariţiei bolii, este încă în curs de organizare.

PARTEA SPECIALA

55

CAPITOLUL III

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING

ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENŢIALĂ

În vederea stabilirii planului de îngrijire se fixează obiectivele ce vor fi

atinse în două faze:

- obiective de rezolvat;

- mijloace de rezolvare.

Obiectivele planului vizează rezolvarea problemelor existente şi identifică

problemele potenţiale precum şi ajutorul dat pacienţilor.

Pentru a realiza acest lucru trebuie stabilit un scop pentru fiecare problemă

existentă sau potenţială.

Obiectivele sunt centrate pe pacient din punct de vedere a celor trei

dimensiuni: bio-fiziologică, psihologică şi socio-culturală şi vor demonstra

56

modificările observate în comportamentul pacientului, la evaluare, dacă aceste

obiective vor fi atinse sau dacă este necesar să fie completate.

AVANTAJELE PLANULUI NURSING

• Identifică problemele specifice individului;

• Ajută la stabilirea unor obictive reale;

• Asigură stabilirea unor intervenţii individualizate;

• Asigură abordarea holistică a individului;

• Rezolvă reacţiile persoanelor îngrijite faţă de boală;

• Asigură acordarea sistematică a îngrijirilor şi elimină reacţiile şi

omisiunile;

• Promovează flexibilitatea şi gândirea independentă;

• Facilitează comunicarea, informarea şi continuitatea tuturor acţiunilor

într-o secţie sau comunitate;

• Scoate în evidenţă rolul unic al asistentei medicale;

• Realizează satisfacţia nursei.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

OBIECTIVE GENERALE

• Restabilirea funcţiei circulatorii;

• Stabilizarea tensiunii arteriale;

• Prevenirea complicaţiilor;

• Restabilirea stării de nutriţie: regim hiposodat, hipocaloric, hipoproteic;

• Educaţia sanitară.

NEVOILE FUNDAMENTALE AFECTATE SUNT:

- nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie,

- nevoia de a se alimenta şi de a se hidrata,

57

- nevoia de elimina,

- nevoia de a dormi, a se odihni

- nevoia de a evita pericolele,

- nevoia de a învăţa pentru sănătate.

DIAGNOSTIC NURSING:

- alterarea circulaţiei prin tulburarea funcţiei cardiace;

- alterarea stării de nutriţie prin alimentaţie inadecvată;

- anxietate sau stare de agitaţie datorită necunoaşterii prognosticului bolii;

- durere retrosternală;

- insuficienta cunoaştere a cauzei bolii datorită gradului de cultură

medicală scăzut.

INTERVENŢII PROPRII ŞI LA INDICAŢIA MEDICULUI:

- repaus la pat, după remiterea principalelor sindroame se păstrează un

program de 12-18 ore repaus la pat,

- se informează bolnavul asupra evitării restricţiilor exagerate, deoarece

pot avea efect negativ asupra psihicului, deci repausul la pat va fi individualizat

şi în funcţie de starea generală a bolnavului, de evoluţie sau voinţă.

Comunicarea este primul pas în procesul de îngrijire a bolnavului,

- se asigură o alimentaţie completă, echilibrată cu aport de vitamine,

respectându-se normele de igienă, se combat unilateralizările dietetice şi orice

prejudecată,

- s-a calculat zilnic bilanţul ingesta /excreta, s-a notat in F.O.,

- s-a suplinit pacientul dependent pentru satisfacerea nevoilor de

autoîngrijire,

58

- s-au supravegheat zilnic semnele vitale, culoarea tegumentelor şi

mucoaselor, starea generală, somnul, igiena personală, s-au asigurat condiţii de

microclimat în salon.

CAPITOLUL IV

TEHNICA LUCRĂRII, MATERIALUL

ŞI METODA DE LUCRU

Materialul de lucru a fost reprezentat de pacienţii internaţi la secţia

Cardiologie a Spitalului de Urgenta Tg-Jiu, internaţi cu diagnosticul de

hipertensiune arterială esenţială.

Urmărirea bolnavilor a fost făcută pe o perioadă de 2 ani (2007-2008)

reţinând pentru studiu un număr de 1620 de bolnavi (620 în 2007 si

1000 în 2008).

Din totalul de 1620 de bolnavi internaţi cu afecţiuni cardiovasculare în

intervalul respectiv, 180 dintre aceştia au fost diagnosticaţi cu hipertensiune

59

arterială esenţială (HTAe) – (tabelul si graficul nr.1) şi am constituit lotul de

studiu.

Metoda de lucru a constat în observarea directă a fiecărui pacient

(anamneza, examen clinic) şi alcătuirea unei fişe individuale în care s-au

consemnat toate datele personale, ale examenului obiectiv, rezultatele

examenelor paraclinice.

La fiecare pacient s-au înregistrat: sexul, vârsta, profesia, mediul de

provenienţă (rural, urban), antecedente personale patologice, expunerea la

diverse noxe (alcool, tutun), terenul pe care a survenit HTAe (bolnavi, taraţi, cu

imunodepresie).

De asemenea, s-au constatat bolile cardiovasculare preexistente pe care s-a

gravat HTA esenţială.

Pentru prelucrarea materialului am folosit metoda statistică, iar pentru

ilustrarea rezultatelor metoda reprezentată prin tabele şi grafice, comentându-le

la fiecare parametru studiat în paginile ce urmează.

Prezentarea şi interpretarea datelor

Lotul luat în studiu alcătuit din 180 de pacienti diagnosticaţi cu

hipertensiune arterială esenţială, a reprezentat 11% din totalul bolnavilor cu

afecţiuni cardiovasculare.

Acest lot a fost supus unei analize matematice în care s-a urmărit

parametrii enunţaţi la metoda de lucru.

Tabel nr. 1

2007 2008 Total

HTA esenţială 60 120 180

60

Afecţiuni cardio- vasculare 620 1000 1620

Distribuţia cazurilor studiate după vârsta şi sexul bolnavilor

Distribuţia după sexul bolnavilor a lotului studiat arată o

predominanţă a sexului feminin faţă de cel masculin:

- 108 femei reprezentând 60%;

- 72 bărbaţi reprezentând 40%.

Distribuţia pe decade de vârstă şi sex a fost următoarea:

- sub 20 ani: 0 pacienţi;

- între 21-30 ani: 0 pacienţi;

- între 31-40 ani: 0 pacienţi;

- între 41 - 50 ani: 51 pacienţi reprezentând 28% (femei –39,

bărbaţi – 12);

- între 51 – 60 ani: 54 pacienţi reprezentând 3% ( femei - 45,

bărbaţi – 9);

- între 61 – 70 ani: 57 pacienţi reprezentând 31% (femei –18,

bărbaţi – 39);

- între 71 - 80 ani: 18 pacienţi reprezentând 11% (femei –6,

bărbaţi – 12);

- peste 80 ani: 0 pacienţi.

61

Tabel nr. 2

Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

Femei - - - 39 45 18 6 - 108

Bărbaţi - - - 12 9 39 12 - 72

Total - - - 51 54 57 16 - 180

Distribuţia cazurilor studiate după vârsta şi domiciliu (urban, rural)

Este prezentată în tabelul şi graficul nr. 3 şi arată o predominanţă uşoară

a celor cu domiciliul în rural, mai ales a persoanelor din decadele 51-60 şi

61-70.

Repartiţia lotului studiat numai după domiciliu exprimată cifric şi

procentual, arată astfel:

- 84 pacienţi au domiciliul în mediul urban reprezentând 46%;

- 96 pacienţi au domiciliul în mediul rural reprezentând 53%.

Repartiţia cazurilor cu HTA esenţială după domiciliu pe decade de vârstă

se prezintă astfel:

62

Tabelul nr. 3

Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

Urban - - - 24 24 27 9 - 84

Rural - - - 27 30 30 9 - 96

Total - - - 51 54 57 18 - 180

Se observă că pacienţii ce aparţin decadelor de vârstă ce corespund

adulţilor în activitatea profesională provin din mediul rural, iar după 60 ani

provin tot din mediul rural.

Distribuţia cazurilor studiate după vârstă şi profesie

Din totalul de 180 de pacienţi internaţi cu diagnosticul de HTA esenţială,

distribuţia după vârstă şi profesie a fost următoarea:

- elevi şi studenţi: 0 pacienţi;

- muncitori: 51 pacienţi reprezentând 28%;

- agricultori: 84 pacienţi reprezentând 46%;

- intelectuali: 45 pacienţi reprezentând 25%.

63

Tabelul nr.4

Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

Elevi şi

studenţi

- - - - - - - - -

Muncitori - - - 30 18 3 - - 51

Agricultori - - - 33 39 6 6 - 84

Intelectuali - - - 18 21 3 3 - 45

Total - - - 81 78 12 9 - 180

Distribuţia cazurilor studiate după vârsta şi fumat

64

Fumatul, această deprindere nocivă de la vârste din ce în ce mai tinere,

este un factor favorizant pentru producerea HTA esetială prin scăderea

mecanismului de apărare local şi general.

Ponderea fumătorilor în lotul studiat este evidentă: din cei 180 pacienţi

- 39 reprezentând 21% sunt nefumatori, iar

- 141 sunt fumători reprezentând 78%.

Tabelul nr.5

Vârstă 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

Nefumători - - 12 10 11 6 - 39

Fumători - - 39 44 46 12 - 141

Total - - 51 54 57 18 - 180

Pe decade de vârstă se observă că predomină 41-80 ani, cu o scădere

evidentă după această vârstă.

Distribuţia cazurilor studiate după vârstă şi consum de alcool

65

Alături de fumat, consumul de alcool poate fi considerat ca factor

favorizant al apariţiei HTA esenţială prin scăderea mecanismelor de apărare.

Tabelul nr.6 arată un număr mare de băutori la pacienţii cuprinşi între

40 -80 ani.

După tabelul de pacienţi luaţi în studiu, 66 reprezentând 36% au

recunoscut un consum zilnic de alcool, uneori în cantităţi semnificative, faţă de

cei 114 reprezentând 63% care consumă ocazional alcool sau chiar deloc.

Tabelul nr.6

Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

cu alcool

- - - 6 15 36 9 - 66

fără alcool

- - - 45 36 24 9 - 114

Total - - - 51 51 60 18 - 180

Distribuţia cazurilor după vârstă şi factorii favorizanţi ai HTA

esenţială.

66

Terenul pe care survine HTA joacă un rol esenţial în aceeaşi măsura cu

factorii etiologici, pentru că el poate influenţa mecanismele de apărare cardiacă.

Factorii de teren sunt factori favorizanţi şi se regăsesc atât în formele comune

de HTA, dar mai ales în formele grave, complicate.

Alături de fumat şi consumul de alcool, principalii factori care

favorizează instalarea bolii sunt: stressul, bolile cardiovasculare, boli debilitante

(diabet zaharat, neoplazii, insuficienţă renală, obezitate), bolnavi cu imunitate

deprimată sau compromisă, ca şi bolnavii aflaţi sub medicaţie cortizonică

prelungită şi / sau citostatică.

În lotul studiat din cei 180 bolnavi cu HTA esenţială un număr de

84 reprezentând 46% au prezentat diverse afecţiuni extracardiace şi cardiace

(renale, hepatice, diabet zaharat, neoplazii), comparativ cu 96 bolnavi la care nu

s-a diagnosticat alte afecţiuni reprezentând 53%.

Tabelul nr.7

Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

Taraţi - - - 21 30 30 3 - 84

Fară tare - - - 33 27 27 9 - 96

Total - - - 54 57 57 12 - 180

Se observă că factorii favorizanţi ai HTA predomină la bolnavii peste 40 ani.

67

Distribuţia comparativă a cazurilor studiate după vârsta şi boli

extracardiace asociate.

Repartizate pe decade de vârstă afecţiunile extracardiace pe care a

survenit HTA esenţială, în cadrul lotului studiat se prezintă astfel:

Tabelul nr. 8

Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80

Diabet Zaharat - - - 3 3 1 3 -

Ciroze hepatice - - - 1 6 9 6 -

Boli pulmonare - - - 9 12 3 9 -

Neoplazii - - - 3 15 9 12 -

Infecţii renale - - - 6 3 6 3 -

Corticoterapie,

citostatice

- - - 1 6 1 3 -

68

Se observă că afecţiunile extracardiace cele mai frecvente pe care a

survenit HTA esenţială în cadrul lotului studiat sunt bolile pulmonare,

neoplaziile, diabetul zaharat şi infecţiile renale.

Distribuţia cazurilor studiate după vârstă şi prezenţa afecţiunilor

cardiovasculare preexistente.

Instalarea HTA esenţială este favorizată şi de unele boli cronice

cardiovasculare: cardiopatie ischemică dureroasă şi nedureroasă, angină

pectorală de efort şi repaus, aritmii extrasistolice, valvulopatie mitrală şi nu în

ultimul rând şi de malformaţiile congenitale de cord.

În cadrul lotului studiat, afecţiunile cardiovasculare preexistente pe care

a survenit HTA esenţială reprezentate în tabelul nr. 9 au fost întâlnite la

120 bolnavi din cei 180 reprezentând 66%, faţă de 60 pacienţi fără afecţiuni

cardiovasculare.

69

Tabelul nr.9

Vârstă <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

Afecţiuni cardio- vasculare

- - - 18 42 48 12 - 120

Fără afecţiuni cardio-vasculare

- - - 33 9 9 9 - 60

Total - - - 51 51 57 21 - 180

Se observă că începând cu vârsta peste 50 de ani predomină HTA

esenţială care a survenit pe boli cardiovasculare preexistente, faţă de vârsta mai

tânără (sub 50 ani).

10. Distribuţia comparativă a cazurilor studiate după vârsta, sex şi

prezenţa afecţiunilor cardiovasculare.

Dintre cei 180 pacienţi cu HTA esenţială apărută pe o suprafaţă

cardiovasculară preexistentă, 72 au fost femei, adică 40%, iar 48 au fost bărbaţi,

adică 26%.

Pe decade de vârstă tabelul arată astfel:

70

Tabelul nr.10

Vârsta <20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 >80 Total

Femei - - - 18 39 12 3 - 72

Bărbaţi - - - - 6 36 6 - 48

Total - - - 18 45 48 9 - 120

Se observă că afecţiunile cardiovasculare predomină în primele decade la

femei până la 60 ani, apoi după decada a VI-a la bărbaţi.

CAPITOLUL V

71

DESCRIEREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE

CAZUL CLINIC NR. 1

1.CULEGEREA DATELOR

● DATE PERSONALE

Nume şi prenume: E.R.

Vârsta: 57 ani

Religie: ortodoxă

Sex: feminin

Data naşterii: 15.03.1951

Domiciliul: Tg-Jiu, Gorj

● DATE DESPRE SPITALIZARE

Data internării: 06.03.2008

Data externării: 12.03.2008

Zile spitalizare: 7

● DIAGNOSTIC MEDICAL

- Diagnostic la internare: HTA esenţială

- Diagnostic la externare: HTA esenţială gradul III

● MOTIVELE INTERNĂRII:

- dureri precordiale;

- astenie;

- cefalee, vertij.

● ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mamă hipertensivă.

● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: HTA esenţială de 13

ani, angină pectorală de efort.

● CONDIŢII DE VIAŢĂ: corespunzătoare.

● ISTORICUL BOLII: Pacientă în vârstă de 57 de ani se internează pentru

apariţia în urmă cu trei zile a asteniei fizice, vertij, cefalee, dureri precordiale

72

mai accentuate decât de obicei. În urmă cu trei zile a făcut afort fizic, urmat de

stress, însoţit de valori tensionale până la 180 mm Hg. Este în tratament cu

Furosemid 1-2 fiole /zi, Captopril 1 tb /zi, Meprobamat 2 tb.

● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME

STARE GENERALĂ: moderat alterată

STARE DE NUTRIŢIE: supraponderală

STARE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată

TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,

T=36,5oC

FANERE: relativ normale

ŢESUT CONJUNCTIV – ADIPOS: bogat reprezentat

GANGLIONI LIMFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili

SISTEM OSTEO-ARTICUALAR: poliartroze

SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic

APARAT RESPIRATOR: căi respiratorii superioare permeabile,

puncte sinusale şi otice nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale

bilateral, vibraţii vocale egal transmise, sonoritate pulmonară, murmur vezicular

prezent.

APARAT CARDIOVASCULAR: aria precordială de aspect normal,

aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian sp.VI i.c. stg. pe L.M.C.,

zgomote cardiace ritmice uşor accentuate, TA=160/105 mmHg, A.V.=80 b/min.

APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri şi carii, limbă cu aspect

normal, abdomen mobil cu mişcările respiratorii, uşor sensibil la palpare în

epigastru, tranzit intestinal prezent, ficat la rebordul costal, splină nepalpabilă.

APARAT URO-GENITAL: loji renale nedureroase, rinichi

nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.

SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ:

- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale

73

- bolnavă cooperantă, dar anxioasă,

- tiroidă în limite fiziologice.

● ANALIZE DE LABORATOR:

- HEMOLEUCOGRAMĂ: HB=14 gr%; L=9800/mm, Nseg.=70, E=4,

Limfocite=17, Ht=39%

- VSH=16 mm/1h, 40 mm/2h

- GLICEMIE=80 mg/dl

- GOT – 40 UI, GPT -15 UI

- Bilirubină directă - 0,10 mg%,

- Bilirubină indirectă – 0,58 mg%

- Bilirubina totala - 0,68 mg%

- EXAMEN URINĂ: densitate –1025, pH –acid, albumină –abs.,

sediment –epitelii, pigmenţi biliari –abs., hematii şi leucocite –rare, cilindrii –

abs.

● INVESTIGAŢII PARACLINICE:

- EKG

- Radiografie pulmonară

Stabilirea diagnosticului nursing actual

A) PLANUL NURSING AL PACIENTEI E.R. LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi /minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi;

74

Intervenţii:

- impunerea repausului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3

tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale şi notare în F.O.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale

Obiective:

- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive;

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale

datorată repausului prelungit la pat.

Obiective:

- reluarea tranzitului intestinal;

- prevenirea eventualelor recidive.

Intervenţii:

- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);

75

- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;

- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limite 1005-1025).

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de se odihni datorată durerilor

precordiale şi stării de anxietate.

Obiective:

- restabilirea stării generale;

- echilibrare fizică şi psihică a pacientei.

Intervenţii:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2 tb/zi, Diazepam

1tb/seara;

- asigurarea microclimatului în salon, a condiţiilor necesare pentru odihnă.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi mobilizării la

pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavei la pat;

- diminuarea durerilor articulare şi precordiale şi a cefaleei;

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- administrarea tratamentului medicamentos;

76

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de se îmbrăcă şi dezbrăca datorată

asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea

nevoii.

Obiective:

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat;

- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

77

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultate în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independentă;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

Intervenţii:

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1

dată/zi);

- îngrijirea fanerelor (spălarea părului, tăierea unghiilor, etc).

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicaţiei prescrise de medic);

- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- facilitarea vizitării bolnavei de către familie sau prieteni;

- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii;

78

- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a

acestora.

10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- susţinerea morală a pacientei;

- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnava pentru a-i întări moralul;

- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);

- exprimarea empatiei faţă de pacientă.

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată

perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiunea arterială

manifestată prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.

Obiective: ajutarea pacientei să-şi practice religia.

Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru

realizarea acestei nevoi.

12.NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

79

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat /util

datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi util.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii: respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a

regimului igieno-dietetic; pacienta poate fi utilă pentru sine dacă î-si poate

realiza autonom nevoile şi dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să

o binedispună şi să o recreeze.

Obictive: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacienta să se recreeze.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-SI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientei privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia;

- sa poată preveni apariţia unui alt episod similar.

80

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;

- nursa va încerca să capteze interesul pacientei în îngrijirile acordate şi

obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.

B) PLANUL NURSING AL PACIENTEI E.R. LA 3 ZILE DE LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- impunerea repausului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3

tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

81

- tegumente calde în extremităţi.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

Evaluare: pacienta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.

Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independentei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere al celorlalte nevoi.

82

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la

pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavei în pat.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

Evaluare: durerile articulare şi precordiale şi cefalea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată

asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea

nevoii.

Obiective:

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

83

- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat;

- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

Evaluare: pacienta înţelege faptul că îmbrăcămintea lejera şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independent;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

Intervenţii:

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi/sau infirmieră (1

dată/zi);

- îngrijirea fanerelor (spălarea părului, tăierea unghiilor, etc.).

Evaluare: pacienta cooperează la efectuarea toaletei corporale.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

84

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicaţiei prescrise de medic);

- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

facilitarea vizitării bolnavei de către familie sau prieteni;

- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacienta cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime

de prevenire a acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 2

Diagnosting nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

- susţinerea morală a pacientei.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

85

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);

- exprimarea empatiei faţă de pacientă.

Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului

medical şi a tratamentului aplicat.

11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;

- asigurarea pacientei de confidenţialitate.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT/UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat/util

datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi util.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii: respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a

regimului igieno-dietetic; pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate

realiza autonom nevoile şi dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii .

Evaluare: bolnava respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate

deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.

13.NEVOIA DE A SE RECREEA

86

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să

o binedispună şi să o recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei, astfel încât pacienta să se recreeze.

Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14.NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientei privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- să poată preveni apariţia unui alt episod similar;

- pacienta să cunoască manifestăril bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.

Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile

acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.

87

C) PLANUL NURSING AL PACIENTEI E.R. LA EXTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2 tb./zi, Ergoceps 30

picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;

- control periodic al TA.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 b/min;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

- tegumente calde în extremităţi.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

88

- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

- administrarea unei alientaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese şi

lichide suficiente.

Evaluare: pacinta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea achilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.

Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.

4.NEVOIA DE A DORMI , DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere al celorlalte nevoi.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

Diagnosic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la

pat.

Obiective:

89

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolavei în pat.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

Evaluare: durerile articulare şi precordiale şi cefalea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei în realizarea nevoii.

Intervenţii: înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea

lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în

realizarea nevoii.

7.NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii.

90

Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei

tegumentelor.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de

apariţie a coplicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicaţiei prescrise de medic);

- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacienta cunoaşte posibilele complicaţii şi intervenţiile optime

de prevenire a acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- susţinerea morală a pacientei;

- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical.

91

Intervenţii:

- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);

- exprimarea empatiei faţă de pacientă.

Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului

medical şi a tratamentului aplicat.

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;

- asigurarea pacientei de confidenţialitate.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată,

utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi utilă.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii: respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a

regimului igieno-dietetic; pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate

realiza autonom nevoile şi dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

Evaluare: bolnava respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate

deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

92

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să

o binedispună şi să o recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacienta să se recreeze.

Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientei privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza bolii si evoluţia acesteia;

- să poată preveni apariţia unui alt episod similar.

Intervenţii:

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;

- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei.

Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile

acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.

93

DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

2 (a, b, c) 2 (a, c) 2 (c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, b, c) 1 1

5. Nevoia de a se mişca 3 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

3 (a, b, c) 2 (b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (a, b, c)

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

2 (a, b, c) 2 (b, c) 2 (b, c)

13. Nevoia de a se recrea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

2 (a, b, c) 2 (a, b) 2 (a, b)

TOTAL 31 25 22

Surse de dificultate:

a – care ţin de nursă 31 puncte – dependenţă majoră

b – care ţin de pacient 25 puncte – dependenţă moderată

c – independente de nursă şi de pacient 22 puncte – dependenţă moderată

CAZUL CLINIC NR. 2

1. CULEGEREA DATELOR

94

● DATE PERSONALE

Nume şi prenume: C.B.

Vârsta: 52

Sex: masculin

Religia: ortodoxă

Data naşterii: 04.06.1955

Domiciliu: Băleşti, GORJ

● DATE DESPRE SPITALIZARE

Data internării: 20.04.2008

Data externării: 24.04.2008

Zile spitalizare: 5

● DIAGNOSTIC MEDICAL

- Diagnosic la internare: HTA esenţială gradul III

- Diagnostic la externare: HTA esenţială gradul III

● MOTIVELE INTERNĂRII:

- dureri precordiale;

- astenie;

- cefalee, vertij.

● ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără legătură cu cazul

● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: cardiopatie ischemică

din 1996, hipertensiv din 2000.

● CONDIŢII DE VIAŢĂ: nefumător, consumă ocazional alcool şi cafea,

urmează regim alimentar desodat, hipolipidic, hipoproteic, hipoglucidic.

● ISTORICUL BOLII: Bolnav în vârstă de 52 ani se internează pentru

apariţia în urmă cu două zile de ameţeli, palpitaţii, fatigabilitate, dureri

precordiale şi dispnee de efort care durează şi în prezent. Aceste simptome au

apărut în urma unui stress fizic şi psihic foarte accentuat. Este în tratament cu

Captopril, Nifedipin şi Furosemid.

● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME

STARE GENERALĂ: moderat alterată, astenie, anxietate.

95

STARE DE NUTRIŢIE: normoponderal.

STARE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată.

TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,

T=36,50 C.

FANERE: relativ normale.

ŢESUT CONJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat.

GANGLIONI LIMFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili.

SISTEM OSTEO-ARTICULAR: normal.

SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic.

APARAT RESPIRATOR: C.R.S. permeabile, puncte sinusale şi otice

nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale bilateral, vibraţii vocale

egal transmise, matitate pulmonară, murmur vezicular înăsprit R=20

respiraţii /min.

APARAT CARDIO-VASCULAR: aria precordială de aspect normal,

aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian sp.VI i.c. stg. pe L.M.C.,

zgomote cardiace ritmice uşor accentuate, TA 160/110 mmHg, A.V.80b/min.

APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri şi carii, abdomen suplu,

elastic, mobil cu mişcările respiratorii, tranzit intestinal prezent, ficat la

rebordul costal, splină nepalpabilă.

APARAT URO-GENITAL: loji renale nedureroase, rinichi

nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.

SISTEM NERVOS, ENDOCRIN ORGANE DE SIMŢ:

- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale;

- bolnav cooperant, dar anxios;

- tiroidă în limite fiziologice.

● ANALIZE DE LABORATOR:

- HEMOLEUCOGRAMĂ: HB=14 gr%; L=9800/mm, Nseg=70, E=4,

Limfocite=17, Ht=39%;

- VSH=16 mm/1h, 48 mm/2h;

96

- GLICEMIE=60 mg/dl;

- GOT – 40ui, GPT – 10ui;

- Bilirubină directă – 0,03 mg%,

- Bilirubină indirectă – 0,15 mg%;

- Bilirubină totală – 0,18 mg% ;

- EXAMEN URINĂ: densitate – 1025, pH – acid, albumină –abs.,

sediment –epitelii, pigmenţi biliari – abs., hematii şi leucocite –rare, cilindri –

abs.

● INVESTIGAŢII PARACLINICE:

- EKG;

- Radiografie pulmonară.

Stabilirea diagnosticului nursing actual

A) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI C.B. LA INTERNARE

1.NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/min;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- impunerea repausului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3

tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale si notarea in F.O.

97

2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

- administarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale

datorată repausului prelungit la pat.

Obiective:

- reluarea tranzitului intestinal;

- prevenirea eventualelor recidive.

Intervenţii:

- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);

- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;

- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limite 1005-1025).

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor

precordiale şi stării de anxietate .

98

Obiective:

- restabilirea stării generale;

- echilibrare fizică şi psihică a pacientului.

Intervenţii:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2tb/zi, Diazepam

1tb/seara;

- asigurarea microclimatului în salon a condiţiilor necesare pentru odihnă.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense şi imobilizării la pat.

Obictive:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavului în pat;

- diminuarea durerilor articulare şi precordiale şi a cefaleei.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- administrarea tratamentului medicamentos;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă:

Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată

asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea

nevoii.

Obiective:

99

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;

- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată

îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independent;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

Intervenţii:

- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată

pe zi);

100

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp ( administrarea corectă a

medicaţiei prescrise de medic);

- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei;

Intervenţii:

- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- facilitarea vizitării bolnavului de către familie sau prieteni;

- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii;

- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a

acestora.

10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- susţinerea morală a pacientului

-creşterea încrederii pacientului în tratamentului aplicat şi în calificarea

personalului medical;

101

Intervenţii:

- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacientul);

- exprimarea empatiei faţă de pacient.

11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată

perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiune arterială manifestată

prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.

Obiective: ajutarea pacientului să-şi practice religia.

Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru

realizarea acestei nevoi.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat /util

datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi util.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi regimului igieno-

dietetic:

- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care îl, pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă

102

obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l

binedispună şi să-l recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia .

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacientul să se recreeze.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientului privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate ;

- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia;

- să poată prevenii apariţia unui episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;

- nursa va încerca să capteze interesul pacientului în îngrijirile acordate şi

obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.

B) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI C.B. LA TREI ZILE DUPĂ INTERNARE

1. NEVOIA DE RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

103

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţia rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- impunerea repausului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1tb/zi, Nitropector 3

tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

- tegumente calde în extremităţi.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

104

-administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic.

Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcuta independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere al celorlalte nevoi.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense si imobilizării la pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavului in pat.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

105

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

Evaluare: durerile precordiale şi articulare şi cefaleea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbracă şi dezbrăca datorată

asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea

nevoii.

Obiective:

- rezolvarea independentă a nevoii;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;

- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată

îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

Evaluare: pacientul înţelege faptul că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN

LIMITE NORMALE

Grad de de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: nu este cazul.

Intervenţii:

- nu este cazul, se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

106

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independent;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

Intervenţii:

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată

pe zi);

- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).

Evaluare: pacientul cooperează la efectuarea toaletei corporale.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 2

Diagostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicamentaţiei prescrise de medic);

- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- facilitarea vizitării bolnavului de către familie sau prieteni;

107

- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacientul cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime

de prevenire a acestora.

10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

-creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

- susţinerea morală a pacientului.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor fără a obosi pacientul;

- exprimarea empatiei faţă de pacient.

Evaluare: pacientul are deplină încredere în calificarea personalului

medical şi tratamentul aplicat.

11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacientul să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

- încurajarea pacientului să-şi exprime sentimentele, nevoile;

- asigurarea pacientului de confidenţialitate.

108

12. NEVOIA DE FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat / util

datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi util.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-

dietetic;

- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

Evaluare: bolnavul respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate

deveni util dacă îşi poate realiza autonom nevoia.

13.NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l

binedispună şi să-l recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzator: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacientul să se recreeze.

Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14.NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

109

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientului privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- pacientul să cunoască manifestările bolii,cauza bolii şi evoluţia acesteia;

- să poată preveni apariţia unui alt episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.

Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientului în îngrijirile

acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.

C) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI C.B. LA EXTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;

110

- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2tb/zi, Ergoceps 30

picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;

- control periodic al TA.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale ;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

- tegumente calde în extremităţi.

2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de

care suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

- administrarea unei alimentaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese

şi lichide suficiente;

Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3.NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.

111

Intervenţii: aport suficient de lichide si regim igieno-dietetic.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere al celorlalte nevoi.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense şi imobilizării la pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavului în pat.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor fiziolgice.

Evaluare: durerile articulare şi precordiale şi cefaleea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei in realizarea nevoii.

112

Intervenţii: înţelegerea din partea pacientului a faptului că

îmbrăcămintea lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină

independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei

tegumentelor

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii cu angina pectorală de efort la o persoană vârstnică, dar

şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de apariţie a

complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp ( administrarea corectă a

medicaţiei prescrisă de medic);

- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

113

Intervenţii:

- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacientul cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime

de prevenire a acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: pentru menţinerea satisfacerii nevoii nursa susţine creşterea

încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea personalului

medical.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;

- exprimarea empatiei faţă de pacient.

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacientul să-şi menşină încrederea în sine şi să aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

- încurajarea pacientului să-şi exprime sentimentele, nevoile;

- asigurarea pacientului de confidenţialitate.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea interesului pentru a realiza independent nevoia.

114

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-

dietetic;

- eventualele complicaţii.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-

l binedispună şi să-l recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacientul să se recreeze.

Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: educaţia pentru sănătate.

Intervenţii: nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce

trebuie să facă pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate.

DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE

115

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

3 (a, b, c) 2 (a, c) 2 (c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b,c) 2 (a, b, c) 2 (c)

3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 3 ( a, b, c) 1 1

5. Nevoia de a se mişca si a avea o bună postură

3 (a, b, c) 2 (c ) 2 (c )

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c ) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2(b, c)

10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 (a, b, c) 2 (b, c) 1

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (b ,c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat / util şi realizare

2 (a, b, c) 2 (b, c) 1

13.Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b) 1

TOTAL 34 24 19

Surse de dificultate:

a – care ţin de nursă 34 puncte – dependenţă majoră

b – care ţin de pacient 24 puncte – dependenţă moderată

c – independente de nursă şi de pacient 19 puncte – dependenţă moderată

CAZUL CLINIC NR. 3

116

1. CULEGEREA DATELOR

● DATE PERSONALE

Nume şi prenume: M.S.

Vârsta: 60 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxă

Data naştere: 03.10.1947

Domiciliul: Turcineşti, GORJ

● DATE DESPRE SPITALIZARE

- Data internării: 05.11.2007

- Data externării: 10.11.2007

Zile spitalizare: 6

● DIAGNOSTIC MEDICAL

- Diagnostic la internare: HTA esenţială gr.I

- Diagnostic la externare: HTA esenţială gr.I

● MOTIVELE INTERNĂRII

- dispnee de efort;

- ameţeli;

- fatigabilitate;

- dureri precordiale.

● ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: fără importanţă.

● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: hipertensiv de 20 ani,

AVC trobotic în 1989

● CONDIŢII DE VIAŢĂ: fost fumător a un pachet/zi, consumă ocazional

cafea, consumator cronic de alcool (1200-1400 ml).

● ISTORICUL BOLII: Pacient în vârstă de 60 de ani se internează pentru

ameţeli, dureri precordiale însoţite de creşterea valorilor tensionale,

fatigabilitate, transpiraţii. Este în tratament cu Furosemid 1 fiolă/zi, Nitropector

3 tb./zi, Meprobamat 2tb., Algocalmin 1g/zi, Nifedipin 2tb./zi.

117

● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME

STARE GENERALĂ: alterată.

STARE DE NUTRIŢIE: normoponderal.

STARE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată.

TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,

T=36,5o C.

FANERE: relativ normale.

ŢESUT CONJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat.

GANGLIONI LIFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili.

SISTEM OSTEO-ARTICULAR: dureri articulare.

SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic.

APARAT RESPIRATOR: C.R.S. permeabile, puncte sinusale şi otice

nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale bilateral, vibraţii vocale

egal transmise, matitate pulmonară, murmur vezicular înăsprit R=20.

APARAT CARDIO-VASCULAR: aria precordială de aspect normal,

aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian sp.VI i.c. stg. pe L.M.C.,

zgomote cardiace ritmice uşor accentuate, TA 170/130 mmHg, A.V.80b/min.

APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri, limbă cu aspect normal,

abdomen mobil cu mişcările respiratorii, uşor sensibil la palpare în epigastru;

tranzit intestinal prezent, ficat la rebordul costal, splină nepalpabilă.

APARAT URO-GENIATAL: loji renale nedureroase, rinichi

nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.

SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ:

- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale;

- bolnav cooperant, dar anxios;

- tiroida în limite fiziologice.

● ANALIZE DE LABORATOR:

118

- HEMOLEUCOGRAMA: HB=14 gr%; L =9800/mm, Nseg=70, E=4,

Limfocite=17, Ht=39%;

- VSH =24 mm/1h, 40 mm/2h;

- GLICEMIE =80 mg/dl;

- GOT – 40UI, GPT –10UI;

- Bilirubină directă –0,03 mg%,

- Bilirubină indirectă – 0,15 mg%;

- Bilirubină totală – 0,18 mg%;

- Colesterol –1280 mg%;

- EXAMEN URINĂ: densitate –1025, pH - acid, albumină –abs.,

sediment-epitelii, pigmenţi biliari –absenţi, hematii şi leucocite –rare, cilindrii –

abs.

● INVESTIGAŢII PARACLINICE:

- EKG;

- Radiografie pulmonară.

Stabilirea diagnosticului nursing actual

A ) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI M.S. LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI DE A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

119

- impunerea repausului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb./zi, Nitropector 3

tb./zi, Nifedipin 2 tb./zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno- dietetic impus;

- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale

datorată repausului prelungit la pat.

Obiective:

- reluarea tranzitului intestinal;

- prevenirea eventualelor recidive.

Intervenţii:

- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);

- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;

- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limita 1005-1025).

120

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor

precordiale şi stării de anxietate.

Obiective:

- restabilirea stării generale;

- echilibrare fizică şi psihică a pacientului.

Intervenţii:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2tb./zi, Diazepam 1

tb./seara.

- asigurarea microclimatului în salon a condiţiilor necesare pentru odihnă.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la

pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavului în pat;

- diminuarea durerilor articulare şi precordiale şi a cefaleei.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- administrarea tratamentului medicamentos;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

121

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a se de îmbrăca şi dezbrăca

datorată asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în

realizarea nevoii.

Obiective:

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;

- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea curată şi lejeră

îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent;

Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultate în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independent;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

122

Intervenţii:

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi / sau infirmieră (1

dată/zi);

- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc).

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicamentaţiei prescrise de medic);

- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- facilitarea vizitării bolnavului da către familie sau prieteni;

- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii;

- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a

acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi asteniei fizice.

Obiective:

123

- susţinerea morală a pacientului.

-creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

Intervenţii:

- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacientul);

- exprimarea empatiei faţă de pacient.

-

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată

perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiunea arterială

manifestată prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.

Obiective: ajutarea pacientului să-şi practice religia.

Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru

realizarea acestei nevoi.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat/util

datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de afi util.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza indepenent nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-

dietetic;

- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

124

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l

binedispună şi să-l recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacientul să se recreeze.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientului privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza bolii şi evoluţia acesteia;

- sa poată prevenii apariţia unui episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul

asupra eventulelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.

- nursa va încerca să capteze interesul pacientului în îngrijirile acordate şi

obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.

B. PLANUL NURSING AL PACIENTULUI M.S. LA 3 ZILE DUPĂ INTERNARE

125

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori 140/80 mmHg;

- menţinerea pusului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- impunerea repausului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector 3

tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

- tegumente calde în extremităţi.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

126

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno- dietetic impus;

-administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3. NEVOIE DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.

Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nuesing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independentei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere al celorlalte nevoi.

5.NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi mobilizării la

pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

127

- asigurarea poziţiei bolnavului în pat;

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- ajutorul acordat de către infirmieră / asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

Evaluare: durerile articulare, precordiale şi cefaleea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată

asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea

nevoii.

Obiective:

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

- susţinerea pacientului pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;

- înţelegerea din partea pacientului a faptului că îmbrăcămintea curată şi lejeră

îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

Evaluare: pacientul înţelege faptul că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent;

Obiective: nu este cazul.

128

Intervenţii: nu este cazul. Se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultate în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independent;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

Intervenţii:

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi / sau infirmieră (1

dată/zi);

- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc).

Evaluare: pacientul cooperează la efectuarea toaletei corporale.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicaţiei prescrise de medic);

- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei;

Intervenţii:

129

- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- facilitatea vizitării bolnavului de către familie sau prieteni;

- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacientul cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime

de prevenire a acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

- susţinerea morală a pacientului.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacientul);

- exprimarea empatiei faţă de pacient.

Evaluare: pacientul are deplină încredere în calificarea personalului

medical şi tratamentului aplicat.

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacientul să-şi menţină încrederea în sine şi aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

130

- încurajarea pacientului să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare fizică

bună.

- asigurarea pacientului de confidenţialitate.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat /util

datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi util.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-

dietetic:

- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

Evaluare: bolnavul respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate

deveni util dacă îşi poate realiza autonom nevoia.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l

binedispună şi să-l recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacientul să se recreeze.

131

Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientului privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;

- să poată prevenii apariţia unui episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientului;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul

asupra eventulelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

acestuia şi intervine când este nevoie la indicaţia medicului.

Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientului în îngrijirile

acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.

C) PLANUL NURSING AL PACIENTULUI M.S. LA EXTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arterială şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

132

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30

picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;

- control periodic al TA.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 bătăi / minut;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

- tegumente calde în extremităţi.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacientul trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

- administrarea unei alimentaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese

şi lichide suficiente.

Evaluare: pacientul cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

133

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea echilibrului electrolitic şi acido-bazic.

Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independentei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere al celorlalte nevoi.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA SI AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la

pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavului în pat.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

Evaluare: durerile articulare, precordiale şi cefaleea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

134

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei în realizarea nevoii.

Intervenţii: înţelegerea din partea pacientului a faptului că

îmbrăcămintea lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină

independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii.

Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei

tegumentelor.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientului manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

135

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicamentaţiei prescrise de medic);

- pacientul va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- explicarea pacientului a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- ajutarea pacientului să recunoască singur şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacientul cunoaşte posibilele complicaţii şi intervenţiile

optime de prevenire a acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- creşterea încrederii pacientului în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

- susţinerea morală a pacientului.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnavul pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientului manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a pritenilor fără a obosi pacientul;

- exprimarea empatiei faţă de pacient.

Evaluare: pacientul are deplină încredere în calificarea personalului

medical şi tratamentul aplicat.

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

136

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacientul să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

- încurajarea pacientului să-şi exprime sentimentele, nevoile;

- asigurarea pacientului de confidenţialitate.

12. NEVOIA DE FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupat / util

datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi util.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-

dietetic;

- pacientul poate fi util pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

Evaluare: bolnavul respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate

deveni util dacă îşi poate realiza autonom nevoia.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care îl pun pe pacient în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, acesta neputând să participe la activităţi care să-l

binedispună şi să-l recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât acesta să-şi poată satisface singur nevoia.

137

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacientul sa se recreeze.

Evaluare: pacientul şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientului privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;

- să poată preveni apariţia unui alt episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientului şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientului;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientului, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientului şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.

Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientului în îngrijirile

acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acestuia.

DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE

138

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

2 (a, b, c) 2 (a, c) 2(c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, b, c) 1 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

3 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

3 (a, b, c) 2 (b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (a, b, c)

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

2 (a, b, c) 2 (b, c) 2 (b, c)

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

2 (a, b, c) 2 (a, b) 2 (a, b)

TOTAL 31 25 22

Surse de dificultate:

a – care ţin de nursă 31 puncte – dependenţă majoră

b – care ţin de pacient 25 puncte – dependenţă moderată

c – independente de nursă şi de pacient 22 puncte - dependenţă moderată

CAZUL CLINIC NR. 4

1. CULEGEREA DATELOR

139

● DATE PERSONALE

Nume şi prenume: C.N.

Vârsta: 68 ani

Sex: feminin

Religia: ortodoxă

Data naştere: 02.12.1938

Domiciliul: Motru, GORJ

● DATE DESPRE SPITALIZARE

Data internării: 15.10.2007

Data externării: 20.10.2007

Zile spitalizare: 6

● DIAGNOSTIC MEDICAL

- Diagnostic la internare: HTA esenţială gr.II;

- Diagnostic la externare: HTA esenţială gr.II.

● MOTIVELE INTERNĂRII:

- dureri precordiale;

- astenie;

- cefalee.

● ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama hipertensivă.

● ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: HTA oscilantă de 27

de ani.

● CONDIŢII DE VIAŢĂ: corespunzătoare.

● ISTORICUL BOLII: pacientă în vârstă de 68 ani se internează pentru

cefalee, astenie fizică, dureri precordiale apărute în urmă cu o săptămână. Este

în tratament antihipertensiv de 10 ani cu Furosemid 1 fiolă/zi, Captopril 1tb./zi.

● EXAMENUL OBIECTIV PE APARATE ŞI SISTEME

STARE GENERALĂ: moderat alterată.

140

STARE DE NUTRIŢIE: supraponderală.

SATE DE CONŞTIENŢĂ: păstrată.

TEGUMENTE ŞI MUCOASE: palide, umede, buze cianotice,

T=36,5oC.

FANERE: relativ normale.

ŢESUT CONJUNCTIV-ADIPOS: bogat reprezentat.

GANGLIONI LIMFATICI: ganglioni superficiali nepalpabili.

SISTEM OSTEO-ARTICULAR: poliartroze.

SISTEM MUSCULAR: normoton, normodinamic, normokinetic.

APARAT RESPIRATOR: căi respiratorii superioare permeabile,

puncte sinusale şi otice nedureroase, torace normal conformat, A.M.R. egale

bilateral, vibraţii vocale egal transmise, sonoritate pulmonară, murmur vezicular

prezent.

APARAT CARDIO-VASCULAR: aria precordială de aspect normal,

aria matităţii cardiace în limite normale, şoc apexian spaţiul VI intercostal stg.

pe linia medioclaviculară, zgomote cardiace ritmice uşor accentuate,

TA=160/105 mmHg, A.V.=80 bătăi/minut.

APARAT DIGESTIV: dentiţie cu lipsuri şi carii, limba cu aspect

normal, abdomen mobil cu mişcările respiratorii, uşor sensibil la palpare în

epigastru; tranzit intestinal prezent, ficat la rebordul costal, splină nepalpabilă.

APARAT URO-GENITAL: loji renale nedureroase, rinichi

nepalpabili, Giordani negativ bilateral, micţiuni fiziologice.

SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ:

- R.O.T. egale, simetrice şi bilaterale;

- bolnavă cooperantă, dar anxioasă;

- tiroida în limite fizilogice.

● ANALIZE DE LABORATOR:

141

- HEMOLEUCOGRAMA: HB=14%; L= 9800/mm, Nseg=70, E=4,

Limfocite=17, Ht=39%;

- VSH=24mm/1h, 40mm/2h;

- GLICEMIE=60 mg/dl;

- GOT –40UI, GPT –10UI;

- COLESTEROL –1280 mg%;

- FIBRINOGEN – 259 mg%;

- Bilirubină directă – 0,03 mg%,

- Bilirubină indirectă – 0,15 mg%;

- Bilirubină totală – 0,18 mg%;

- EXAMEN URINĂ: densitate – 1025, pH – acid, albumină – absentă,

sediment – epitelii, pigmenţi biliari – absenţi, hematii şi leucocite – rare, cilindri

– absenţi.

● INVESTIGAŢII PARACLINICE:

- E.K.G.

- Radiografie pulmonară.

Stabilirea diagnosticului nursing actual

A) PLANUL NURSIG AL PACIENTEI C.N. LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/min;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

142

- impunerea repaosului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector

3tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.

2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

-administarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: dificultate de a elimina materiile fecale

datorată repausului prelungit la pat.

Obiective:

- reluarea tranzitului intestinal;

- prevenirea eventualelor recidive.

Intervenţii:

- alimentaţie bogată în fibre vegetale (fierte);

- monitorizare şi notare în foaia de observaţie ingesta şi excreta;

- verificarea densităţii urinare (menţinerea în limite 1005-1025).

143

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor

precordiale şi stării de anxietate .

Obiective:

- restabilirea stării generale;

- echilibrare fizică şi psihică a pacientei.

Intervenţii:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2tb/zi, Diazepam

1tb/seara;

- asigurarea microclimatului în salon a condiţiilor necesare pentru odihnă.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense şi imobilizării la pat.

Obictive:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavei în pat;

- diminuarea durerilor articulare, precordiale şi a cefaleei.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- administrarea tratamentului medicamentos;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

144

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată

asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea

nevoii.

Obiective:

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat;

- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea constantă a temperaturii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independentă;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

145

Intervenţii:

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată

pe zi);

- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 3.

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp ( administrarea corectă a

medicaţiei prescrise de medic);

- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei;

Intervenţii:

- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- facilitatea vizitării bolnavei de către familie sau prieteni;

- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii;

- cunoaşterea posibilelor complicaţii şi intervenţiile optime de prevenire a

acestora.

10.NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

146

- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

- susţinerea morală a pacientei.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);

- exprimarea empatiei faţă de pacientă.

11.NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a-şi respecta religia datorată

perioadei prelungite de spitalizare cauzată de hipertensiune arterială manifestată

prin incapacitatea de a participa la slujba religioasă.

Obiective: ajutarea pacentei să-şi practice religia.

Intervenţii: anunţarea preotului spitalului în vederea intervenţiei pentru

realizarea acestei nevoi.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată/

utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi utilă.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi regimului igieno-

dietetic:

- pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

147

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorită asteniei,

imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care sa

o binedispună şi să o recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât acesta să-şi poată satisface singură nevoia .

Intervenţii:

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacienta să se recreeze;

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 3

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei cunoştinţelor pacientei privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate ;

- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;

- sa poată prevenii apariţia unui alt episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;

- nursa va încerca să capteze interesul pacientei în îngrijirile acordate şi

obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.

B)PLANUL NURSING AL PACIENTEI C.N. LA 3 ZILE DUPĂ INTERNARE

148

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- impunerea repaosului la pat;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Captopril 1 tb/zi, Nitropector

3tb/zi, Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps 30 picături de 3 ori/zi;

- monitorizarea funcţiilor vitale şi notarea în F.O.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

- tegumente calde în extremităţi.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

- asigurarea alimentaţiei pasive.

149

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno- dietetic impus;

- administrarea unei alimentaţii hipoproteică, hipolipidică, hipoglucidică,

hiposodată;

- monitorizare ingesta/excreta.

Evaluare: pacienta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3. NEVOIE DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.

Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se odihni datorată durerilor

precordiale şi stării de anxietate.

Obiective:

- restabilirea stării generale;

- echilibrare fizică şi psihică a pacientei.

Intervenţii:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic: Meprobamat 2 tb/zi, Diazepam

1tb/seara;

- asigurarea microclimatului în salon, a condiţiilor necesare pentru odihnă.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

150

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării în

pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

- asigurarea poziţiei bolnavei în pat.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- ajutorul acordat de către asistentă/infirmieră în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

Evaluare: durerile articulare, precordiale şi cefaleea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se îmbrăca şi dezbrăca datorată

asteniei fizice marcate şi manifestată prin dificultate şi dezinteres în realizarea

nevoii.

Obiective:

- rezolvarea independentă a acestei nevoi;

- creşterea interesului faţă de realizarea nevoii.

Intervenţii:

- susţinerea pacientei pentru realizarea nevoii de către nursă, infirmieră sau

aparţinători;

- asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat;

- înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

151

Evaluare: pacienta înţelege faptul că îmbrăcămintea lejeră şi curată îi

sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: nu este cazul.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a menţine tegumentele curate

datorată asteniei fizice manifestată prin dificultatea în realizarea nevoii şi igienă

precară.

Obiective:

- realizarea nevoii independent;

- suplinirea nevoii de către îngrijitori;

- realizarea igienei personale corespunzătoare.

Intervenţii:

- efectuarea toaletei generale corporale de către nursă şi /sau infirmieră (1 dată

pe zi);

- îngrijirea fanerelor (spălarea parului, tăierea unghiilor, etc.).

Evaluare: pacienta cooperează la efectuarea toaletei corporale.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

152

vârstnică dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicaţiei prescrise de medic);

- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- facilitarea vizitării bolnavei de către familie şi prieteni;

- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacienta cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime

de prevenire a acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

- susţinerea morală a pacientei.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);

- exprimarea empatiei faţă de pacientă.

153

Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului

medical şi a tratamentului aplicat.

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;

- asigurarea pacientei de confidenţialitate.

12. NEVOIA DE A FI OCUPAT /UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată/

utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi utilă.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independentă nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi regimului igieno-

dietetic:

- pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

Evaluare: bolnava respecta tratamentul prescris şi înţelege că poate

deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă

154

obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care

să o binedispună şi să o recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.

Intervenţii:

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacienta să se recreeze;

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.

Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi lipsei necunoştinţelor pacientei privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate ;

- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;

- să poată prevenii apariţia unui alt episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia;

Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile

acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.

155

C) PLANUL NURSING AL PACIENTEI C.N. LA EXTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de circulaţie datorată hipertensiunii

arteriale şi manifestată prin valori tensionale mari.

Obiective:

- calmarea durerilor precordiale;

- menţinerea TA la valori sub 140/80 mmHg;

- menţinerea pulsului la valori situate sub 80 bătăi/minut;

- coloraţie rozată a tegumentelor, tegumente calde în extremităţi.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic, stress, oboseală, emoţii;

- administrarea tratamentului indicat de medic: Nifedipin 2 tb/zi, Ergoceps

30picături de 3 ori/zi, Nitroglicerină la nevoie;

- control periodic al TA.

Evaluare:

- diminuarea durerilor precordiale;

- TA se menţine la 124/80 mmHg;

- pulsul se menţine la 80 bătăi/minut;

- tegumentele şi-au recăpătat culoarea roz;

- tegumente calde în extremităţi.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se alimenta şi hidrata datorată

hipertensiunii arteriale.

Obiective:

- pacienta trebuie să cunoască restricţiile alimentare specifice afecţiunii de care

suferă;

156

- asigurarea alimentaţiei pasive.

Intervenţii:

- respectarea regimului igieno-dietetic impus;

- administrarea unei alimentaţii normocalorică, hiposodată cu mese mici şi dese

şi lichide suficiente.

Evaluare: pacienta cunoaşte şi respectă restricţiile alimentare.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea tranzitului intestinal în limite fiziologice şi

menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic.

Intervenţii: aport suficient de lichide şi regim igieno-dietetic.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: nursa observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere al celorlalte nevoi.

5. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a avea o bună postură şi de a se

mişca datorată durerilor precordiale, cefaleei intense, vertijului şi imobilizării la

pat.

Obiective:

- realizarea independentă a acestei nevoi;

- asigurarea alimentaţiei pasive la pat;

- asigurarea materialelor necesare satisfacerii nevoilor fiziologice la pat;

157

- asigurarea poziţiei bolnavei în pat.

Intervenţii:

- evitarea efortului fizic;

- ajutorul acordat de către infirmieră/asistentă în satisfacerea nevoilor

fiziologice.

Evaluare: durerile articular, precordiale şi cefaleea au diminuat în

intensitate.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei în realizarea nevoii.

Intervenţii: înţelegerea din partea pacientei a faptului că îmbrăcămintea

lejeră şi curată îi sporeşte confortul şi că trebuie să obţină independenţă în

realizarea nevoii.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei satisfacerii nevoii.

Intervenţii: se monitorizează zilnic dimineaţa şi seara.

8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoie satisfăcută independent.

Obiective: menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii.

Intervenţii: supravegherea menţinerii integrităţii şi curăţeniei

tegumentelor.

158

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a evita pericolele datorată

asocierii hipertensiunii arteriale cu angina pectorală de efort la o persoană

vârstnică, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacientei manifestată prin riscul de

apariţie a complicaţiilor.

Obiective:

- asigurarea tratamentului adecvat, corect şi la timp (administrarea corectă a

medicamentaţiei prescrise de medic);

- pacienta va cunoaşte riscurile bolii şi tipurile de îngrijiri ce urmează să le

primească;

- instalarea calmului şi siguranţei.

Intervenţii:

- explicarea pacientei a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- ajutarea pacientei să recunoască singură şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

Evaluare: pacienta cunoaşte posibile complicaţii şi intervenţiile optime

de prevenire a acestora.

10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII

Grad dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de comunicare datorată stării

generale alterate, imobilizării la pat şi stării de anxietate.

Obiective:

- creşterea încrederii pacientei în tratamentul aplicat şi în calificarea

personalului medical;

- susţinerea morală a pacientei.

Intervenţii:

- discuţii cu bolnava pentru a-i întării moralul;

- se vor explica pacientei manoperele şi tratamentul ce urmează a fi efectuate;

159

- se va permite vizita familiei, a prietenilor (fără a obosi pacienta);

- exprimarea empatiei faţă de pacientă.

Evaluare: pacienta are deplină încredere în calificarea personalului

medical şi tratamentul aplicat.

11. NEVOIA DE A RESPECTA RELIGIA

Grad de dependenţă: 1

Diagnostic nursing actual: nevoia este satisfăcută independent.

Obiective: pacienta să-şi menţină încrederea în sine şi să aibă o stare

psihică bună.

Intervenţii:

- încurajarea pacientei să-şi exprime sentimentele, nevoile;

- asigurarea pacientei de confidenţialitate.

12. NEVOIA DE FI OCUPAT / UTIL PENTRU A SE REALIZA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a se realiza şi de a fi ocupată /

utilă datorată hipertensiunii arteriale şi manifestată prin astenie, cefalee, vertij şi

imposibilitatea de a fi utilă.

Obiective: recăpătarea interesului pentru a realiza independent nevoia.

Intervenţii:

- respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-

dietetic;

- pacienta poate fi utilă pentru sine dacă îşi poate realiza autonom nevoile şi

dacă ştie cum să prevină eventualele complicaţii.

Evaluare: bolnava respectă tratamentul prescris şi înţelege că poate

deveni utilă dacă îşi poate realiza autonom nevoia.

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

Grad de dependenţă: 2

160

Diagnostic nursing actual: problemă de a se recreea datorată asteniei,

imobilizării la pat care o pun pe pacientă în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită în momentul de faţă, aceasta neputând să participe la activităţi care să

o binedispună şi să o recreeze.

Obiective: ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea stării de sănătate

astfel încât aceasta să-şi poată satisface singură nevoia.

Intervenţii:

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament;

- asigurarea unui climat corespunzător: televizor în cameră, citirea zilnică a

presei astfel încât pacienta să se recreeze.

Evaluare: pacienta şi-a recăpătat încrederea în forţele proprii.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI PĂSTRA SĂNĂTATEA

Grad de dependenţă: 2

Diagnostic nursing actual: problemă de a învăţa pentru a-şi păstra

sănătatea datorată afecţiunii şi necunoştinţelor pacientei privind boala,

manifestată prin imposibilitatea de a se autoîngriji.

Obiective:

- educaţia pentru sănătate;

- pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza şi evoluţia acesteia;

- sa poată preveni apariţia unui alt episod similar.

Intervenţii:

- nursa trebuie să explice pacientei şi aparţinătorilor ceea ce trebuie să facă

pentru o îmbunătăţire a stării de sănătate a pacientei;

- se vor supraveghea alimentaţia şi evoluţia pacientei, informând medicul

asupra eventualelor modificări pozitive sau negative în ceea ce priveşte starea

pacientei şi intervine când este nevoie la indicaţia acestuia.

Evaluare: nursa a realizat captarea interesului pacientei în îngrijirile

acordate şi obţinerea unui răspuns favorabil din partea acesteia.

161

DIAGNOSTICELE NURSING ACTUALE

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

3 (a, b, c) 2 (a, c) 2 (c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (c)

3. Nevoia de a elimina 2 (a, b, c) 1 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

3 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 (a, b, c) 2 (b, c) 2(b)

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

2 (a, b, c) 2 (b, c) 2 (b, c)

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b) 2(b)

TOTAL 34 25 22

Surse de dificultate:

a – care ţin de nursă 34 puncte – dependenţă majoră

b – care ţin de pacient 25 puncte – dependenţă moderată

c – independente de nursă şi de pacient 22 puncte - dependenţă moderată

162

Diagnosticele medicale asociate şi tablourile sinoptice corespunzătoare

intervenţiilor nursing centrate pe cele 14 nevoi descrise de Virginia Henderson

pentru ceilalţi şase bolnavi din lotul studiat sunt următoarele:

CAZUL CLINIC NR. 5

O.G., 65 ani, sex: feminin, Tg-Jiu, GORJ, F.O. 4115/13.10.2007 care

prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.I.

Pacienta prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi

intervenţiile aplicate pe perioada internării:

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

2 (a, b, c) 2 (c) 2 (c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1

3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

3 (a, c) 2 (c) 2 (c)

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (b, c)

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (a, b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

TOTAL 31 27 17

163

CAZUL CLINIC NR. 6

P.L., 70 ani, sex-masculin, Rovinari, GORJ, F.O. 5523/08.11.2007 care

prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.I.

Pacientul prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi

intervenţiile aplicate pe perioada internării:

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (a, b, c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1

3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

2 (a, c) 2 (c) 1

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (a, b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

TOTAL 30 25 14

164

CAZUL CLINIC NR. 7

D.C., 45 ani, sex-masculin, Tg-Jiu, GORJ, F.O. 3213/24.05.2008 care

prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.III.

Pacientul prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi

intervenţiile aplicate pe perioada internării:

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (a, b, c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1

3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

2 (a, c) 2 (c) 2 (c)

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (a, b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

TOTAL 30 26 16

165

CAZUL CLINIC NR. 8

I.D., 55 ani, sex-feminin, Săcelu-GORJ, F.O. 3683/20.04.2008 care

prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.II.

Pacienta prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi

intervenţiile aplicate pe perioada internării:

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

3 (a, b, c) 2 (c) 2 (a, c)

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, c) 1

3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

2 (a, c) 2 (c) 1

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 3 (a, b, c) 2 (b, c)

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii si valori

2 (a, b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

TOTAL 34 27 16

166

CAZUL CLINIC NR. 9

I.F., 67 ani, sex-masculin, Negomir, GORJ, F.O. 4239/10.05.2008 care

prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.I.

Pacientul prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi

intervenţiile aplicate pe perioada internării:

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

3 (a, b, c) 3 (c) 2

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 3 (a, b, c) 2 (a, c) 2

3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 2 (a, c) 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 2 (c) 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

3 (a, c) 2 (c) 2 (c)

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 2 (b, c)

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (a, b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

TOTAL 34 27 19

167

CAZUL CLINIC NR. 10

V.A., 43 ani, sex-feminin, Tg-Jiu, GORJ, F.O. 1397/25.02.2008 care

prezintă diagnostic medical asociat: HTA esenţială gr.II.

Pacienta prezintă următorul tablou sinoptic referitor la dependenţă şi

intervenţiile aplicate pe perioada internării:

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La externare

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

3. Nevoia de a elimina 2 (a, c) 1 1

4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 (a, c) 1 1

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

2 (a, c) 2 (c) 1

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

1 1 1

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre

2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

9. Nevoia de a evita pericolele 2 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 (a, b, c) 1 1

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor condiţii şi valori

2 (a, b, c) 1 1

12. Nevoia de a fi ocupat/util si realizare

2 (a, b, c) 1 1

13. Nevoia de a se recreea 2 (a, b, c) 1 1

14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea

3 (a, b, c) 2 (a, b, c) 1

TOTAL 29 21 14

168

CAPITOLUL VI

DISCUŢII

În urma studiului efectuat pe lotul de 10 pacienţi am observat la internare

următoarele aspecte principale:

În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie 60%

din lotul de pacienţi au avut un grad de dependenţă moderată (3), ceilalţi

40% au avut un grad de dependenţă uoară (2). Acest lucru se datorează

hipertensiunii arteriale şi durerilor precordiale.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea tratamentului corespunzător;

- monitorizarea funcţiilor vitale.

La nevoia de a se alimenta şi hidrata pacienţii au fost afectaţi în

proporţie de 10% cu un grad de dependenţă moderată (3), 90% cu un grad de

dependenţă uşoară (2), cauza principală fiind boala suferindă.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- evaluarea hidratării din punct de vedere clinic;

- monitorizarea ingesta/excreta.

La nevoia de a elimina s-a constatat afectarea pacienţilor în totalitate cu

un grad de dependenţă uşoară (2), datorată afecţiunii cardiovasculare.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- utilizarea medicaţiei laxative;

- verificarea densităţii urinare.

La nevoia de a dormi şi a se odihni doar 20% au avut un grad de

dependenţă moderată (3), ceilalţi 80% au avut un grad de dependenţă

uşoară (2). Acest lucru se datorează durerilor precordiale manifestate prin

insomnie.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic;

169

- realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului, linişte.

La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură cea mai mare parte a

cazurilor, respectiv 60% au avut dependenţă moderată (3), restul de 40% cu

un grad de dependenţă uşoară (2), datorată hipertensiunii arteriale.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea tratamentului cauzal;

- planificarea perioadelor de activitate în aşa fel încât să alterneze cu cele de

odihnă pentru a evita oboseala;

- susţinerea mersului şi activităţilor de igienă care necesită eforturi fizice (duş,

spălarea părului).

La nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca procentajul a fost echlibrat

astfel: 50% au avut un grad de dependenţă uşoară (2) şi 50% un grad de

dependenţă moderată (3), motivul fiind astenia intensă specifică

hipertensiunii arteriale şi durerilor precordiale.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- impunerea schimbării hainelor transpirate sau murdare;

- asigurarea lejerei curate.

La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale toţi

pacienţii au prezentat grad de independenţă intervenţiile nursing constând

doar în menţinerea independenţei acestei nevoi.

La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre s-a constatat

afectarea în procente de: 80% dependenţă uşoară (2), restul de 20%

prezentând dependenţă moderată (3), problemele fiind astenia fizică şi

durerile precordiale manifestate prin dificultate în realizarea nevoii.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- toaleta parţială;

- spălarea părului;

- îngrijirea generală zilnică.

La nevoia de a evita pericolele au fost afectaţi pacienţii în proporţie de

80% cu un grad de dependenţă moderată (3), 20% au avut un grad de

170

dependenţă usoară (2). Acest lucru se datorează asocierii unor diverse

afecţiuni cu hipertensiunea arterială, dar şi a lipsei de cunoştinţe a pacienţilor.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- învăţarea pacienţilor a importanţei efectuării tratamentului;

- explicarea pacienţilor a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- ajutarea pacienţilor să recunoască singuri şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

La nevoia de a comunica cu semenii 80% au avut un grad de

dependenţă uşoară (2) si 20% au fost afectaţi moderat (3), datorită stării

generale alterate manifestată prin lipsa dorinţei de a comunica.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- aplicarea tehnicilor de comunicare;

- încurajarea pacienţilor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta discuţii;

- reducerea stării de agitaţie.

La nevoia de a respecta religia toţi pacienţii au fost afectaţi cu un grad

de dependenţă uşoară (2), motivul fiind perioada prelungită de spitalizare,

cea mai utilizată intervenţie fiind colaborarea cu preotul spitalului.

La nevoia de a fi ocupat/util 50% au avut un grad de dependenţă

moderată (3) şi 50% au avut o dependenţă uşoară (2), datorată stadiului

avansat al bolii.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- încurajarea pacienţilor să participe la anumite activităţi care să-i facă să se

simtă utili, dar care să nu-i obosească;

- identificarea acestor activităţi.

La nevoia de a se recreea gradul de afectare al tuturor pacienţilor a fost

de dependenţă uşoară (2), motivul fiind astenia intensă care îi pune pe

pacienţi în imposibilitatea de a duce o viaţă obişnuită.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- identificarea modalitatilor de a se recreea care le fac plăcere bolnavilor:

televizor în salon, citirea zilnică a presei;

171

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.

La nevoia de a învăţa pentru a-si păstra sănătatea marea majoritate,

20% au fost afectaţi cu un grad de dependenţă uşoară (2), 80% au avut un

grad de dependenţă moderată (3). Acest lucru se datorează afecţiunilor grave

şi lipsei de cunoştinţe privind boala.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- discuţii cu pacienţii despre boală şi cum trebuie să urmeze tratamentul;

- educaţia pentru sănătate.

La 3 zile situaţia se prezintă astfel:

În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie toţi

pacienţii au avut un grad de dependenţă uşoară (2). Acest lucru se datorează

hipertensiunii arteriale şi durerilor precordiale.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea tratamentului corespunzător;

- monitorizarea funcţiilor vitale.

La nevoia de a se alimenta şi hidrata toţi pacienţii au avut un grad de

dependenţă uşoară (2), acest lucru datorându-se hipertensiunii arteriale.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea tratamentului medicamentos;

- monitorizarea ingesta/excreta.

La nevoia de a elimina s-a constatat că 50% din pacienţi au avut un

grad de dependenţă uşoară (2) şi 50% au devenit independenţi datorită

intervenţiilor nursing aplicate.

La nevoia de a dormi şi a se odihni 70% au avut un grad de

dependenţă uşoară (2) datorată durerilor precordiale manifestate prin

insomnie şi 30% au devenit independenţi.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic;

- realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului, linişte.

172

La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură toţi pacienţii au avut

dependenţă uşoară (2).

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea tratamentului cauzal;

- planificarea perioadelor de activitate în aşa fel încât să alterneze cu cele de

odihnă pentru a evita oboseala;

- susţinerea mersului şi activităţilor de igienă care necesită eforturi fizice (duş,

spălarea părului).

La nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca toţi pacienţii au avut

dependenţă uşoară (2).

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- impunerea schimbării hainelor transpirate sau murdare;

- asigurarea lenjeriei curate.

La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale s-a

constatat menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii datorită

intervenţiilor nursing.

La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre s-a constatat

ameliorarea în totalitate a sănătăţii pacienţilor, gradul de dependenţă fiind de

dependenţă uşoară (2) prin eficienţa intervenţiilor utilizate:

- toaleta parţială;

- îngrijirea generală zilnică.

La nevoia de a evita pericolele au fost afectaţi pacienţii în proporţie de

80% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), 20% cu un grad de

dependenţă moderată (3), acest lucru se datorează lipsei de cunoştinţe a

pacienţilor.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- învăţarea pacienţilor a importanţei efectuării tratamentului;

- ajutarea pacienţilor să recunoască singuri şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

173

La nevoia de a comunica cu semenii 10% dintre pacienţi sunt

independenţi, 90% au fost afectaţi uşor (2) datorată stării generale alterate

manifestată prin lipsa dorinţei de a comunica.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- aplicarea tehnicilor de comunicare;

- încurajarea pacienţilor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta

discuţii.

La nevoia de a respecta religia toţi pacienţii au devenit independenţi

datorită intervenţiilor nursing şi a colaborării cu preotul spitalului.

La nevoia de a fi ocupat/util 10% au fost independenţi restul de 60%

au avut o dependenţă uşoară (2), datorită stadiului avansat al bolii.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- încurajarea pacienţilor să participe la anumite activităţi care să-i facă să se

simtă utili, dar care să nu-i obosească;

La nevoia de a se recreea pacienţii au devenit independenţi în

proporţie de 10% şi 90% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), motivul

fiind astenia intensă care îi pune pe pacienţi în imposibilitatea de a duce o viaţă

obişnuită.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- identificarea modalităţilor de a se recreea care le fac plăcere bolnavilor:

televizor în salon, citirea zilnică a presei;

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.

La nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea toţi pacienţii au avut

un grad de dependenţă uşoară (2), acest lucru se datorează afecţiunilor grave

şi lipsei de cunoştinţe privind boala.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- discuţii cu pacienţii despre boală şi cum trebuie să urmeze tratamentul;

- educaţia pentru sănătate.

174

La externare pacienţii se prezintă amelioraţi, motivul fiind caracterul

cronic al bolii:

În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

doar 10% au devenit independenţi restul de 90% având un grad de

dependenţă uşoară (2). Acest lucru se datorează hipertensiunii arteriale şi

durerilor precordiale.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea tratamentului corespunzător;

- monitorizarea funcţiilor vitale.

La nevoia de a se alimenta şi hidrata pacienţii au fost afectaţi în

proporţie de 50% cu un grad de dependenţă uşoară (2), restul de 50%

devenind independenţi datorită intervenţiilor nursing de genul:

- administrarea tratamentului medicamentos;

- monitorizare ingesta/excreta.

La nevoia de a elimina gradul de satisfacere a nevoii a fost de

independenţă în toate cele 10 cazuri datorită intervenţiilor nursing efectuate

prompt şi cu eficienţă.

La nevoia de a dormi şi a se odihni procentul de independenţi este în

totalitatea cazurilor studiate prin intervenţii nursing acordate.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- administrarea medicaţiei prescrisă de medic;

- realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului, linişte.

La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură 70% au avut

dependenţă uşoară (2), 30% şi-au putut satisface nevoia independent.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- planificarea perioadelor de activitate în aşa fel încât să alterneze cu cele de

odihnă pentru a evita oboseala;

- susţinerea mersului şi activităţilor de igienă care necesită eforturi fizice (duş,

spălarea părului).

175

La nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca - este satisfăcută 10%

independent din lotul de pacienţi, restul având un grad de dependenţă

uşoară (2).

La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale s-a

observat satisfacerea independentă de către toţi pacienţii, intervenţia nursei nu

a mai fost necesară.

La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre toţi pacienţii au

fost independenţi.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- toaleta parţială;

- îngrijirea generală zilnică.

La nevoia de a evita pericolele au fost afectaţi pacienţii în proporţie de:

70% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), 30% au fost independenţi.

Acest lucru se datorează lipsei de cunoştinţe a pacienţilor.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- învăţarea pacienţilor a importanţei efectuării tratamentului;

- explicarea pacienţilor a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat;

- ajutarea pacienţilor să recunoască singuri şi să anunţe modificările apărute în

evoluţia bolii.

La nevoia de a comunica cu semenii 80% dintre pacienţi au fost

independenţi, 20% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), datorită stării

generale alterate manifestată prin lipsa dorinţei de a comunica.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- aplicarea tehnicilor de comunicare;

- încurajarea pacienţilor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta discuţii;

La nevoia de a respecta religia şi-au menţinut independenţa prin

colaborarea cu preotul spitalului.

La nevoia de a fi ocupat/util marea majoritate, 60% au fost

independenţi, 40% au avut un grad de dependenţă uşoară (2), datorită

stadiului avansat al bolii.

176

Cele mai utilizate intervenţii au fost: încurajarea pacienţilor să participe

la anumite activităţi care să-i facă să se simtă utili şi care să nu-i obosească.

La nevoia de a se recreea doar 40% au avut un grad de dependenţă

uşoară (2), motivul fiind astenia intensă care îi pun pe pacienţi în

imposibilitatea de a duce o viaţă obişnuită, marea majoritate, 60% au fost

independenţi.

Cele mai utilizate intervenţii au fost:

- identificarea modalităţilor de a se recreea care le fac plăcere bolnavilor:

televizor în salon, citirea zilnică a presei;

- discuţii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament.

La nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea 20% au fost afectaţi

cu un grad de dependenţă uşoară (2), 80% au fost independenţi datorită

intervenţiilor nursing care au fost:

- discuţii cu pacienţii despre boală şi cum trebuie să urmeze tratamentul;

- educaţia pentru sănătate.

177

CAPITOLUL VII

CONCLUZII

Din studiul corelat cu datele din literatură se desprind următoarele

concluzii:

1. Hipertensiunea arterială esenţială este creşterea cronică a tensiunii

arteriale sistolice şi / sau diastolice de etiologie diversă foarte greu de elucidat.

2. Mecanismul fiziopatologic esenţial îl reprezintă hemodinamica inimii.

Din punct de vedere hemodinamic se ştie că presiunea arterială este determinată

pe de o parte de debitul cardiac (DC) şi pe de altă parte, de rezistenţa totală

periferică (RTP).

3. Lotul studiat a cuprins 180 bolnavi internaţi cu diagnosticul de HTA

esenţială între anii 2007-2008, reprezentând 11% din totalul bolnavilor

internaţi.

4. În cadrul lotului studiat HTA predomină la femei într-o proporţie de

60% faţă de bărbaţi cu o crestere semnificativă a incidentei bolii între decadele

40-80 de varsta.

5. Cea mai mare parte a bolnavilor provin din mediul rural 53%, iar ca

profesie predomină agricultori, muncitori şi apoi intelectuali.

6. Fumatul şi consumul de alcool ca factori favorizanţi sunt întâlniţi la

36% din bolnavi.

7. Boli debilitante, diabet zaharat, ciroze hepatice, neoplazii, au fost

întâlnite la 84 bolnavi reprezentând 46%.

178

8. Cardiopatie ischemică, angina pectorală, valvulopatii, tratamentul cu

citostatice şi / sau corticoterapie sunt cele mai frecvente afecţiuni pe care a

survenit HTA esenţială în cadrul lotului studiat, cu importanţă deosebită în

tratamentul bolilor cardiovasculare.

9. Asocierea HTA esenţială cu boli cardiovasculare în cadrul lotului studiat

se constată la 120 bolnavi (66%) predominând HTA esenţială cu sechele AVC

si cu IMA.

10. HTA, indiferent de etiologia lor sunt o cauză majoră de morbiditate şi

mortalitate datorită complicaţiilor apărute pentru anumite categorii de vârstă si

cu toate progresele făcute în terapia etiologică a bolii inca constitue o cauză

importantă de mortalitate la batrani si adulţi.

11. Nevoile frecvent afectate au fost:

- Nevoia de a respira şi a-si păstra o bună circulaţie;

- Nevoia de a evita pericolele;

- Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

- Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea;

12. Prin intervenţiile nursing acordate prompt şi cu profesionalism starea

bolnavilor s-a ameliorat vizibil astfel că gradele de dependenţă moderată s-au

transformat în grade de dependenţă uşoară şi grade de independenţă.

179

BIBLIOGRAFIE

1. Schneider Fr. – „Fiziologie cardio-vasculara” – Ed. „Vasile Goldis”

University Press, Arad, 2002

2. Schneider F., Avram C. – „Indrumator de fiziologie practica” – Ed.

„Vasile Goldis” University Press, Arad, 2001

3. Liana Mos – „patologie medicala – aparatul respirator, cardiovascular,

digestiv, renal, colagenoze” – Curs, Ed. „Vasile Goldis” University Press,

Arad, 2006

4. Liana Mos, Coralia Cotoraci – „Notiuni de semiologie medicala” – Curs,

Ed. „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2004

5. Doina Teodorescu, Adriana Iorga, Mariana Rista – „Teorii, concepte,

diagnostic in nursing”, Ed. „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2007

6. Dumnici Alexandru – „ Lucrari practice de chirurgie” - Ed. „Vasile

Goldis” University Press, Arad, 2008

7. Beldean Luminiţa şi col. – „Aspecte nursing în afecţiuni respiratorii şi

cardiovasculare” – Ed. „Alma Mater”, Sibiu, 2001.

8. Beldean Luminiţa şi col. – „Ghid de practică nursing” - Ed. „Alma

Mater”, Sibiu, 2001.

9. Borundel C. – „Manual de medicină internă pentru cadre medii” – Ed.

All, 1994.

10.Bruckner I. – „Semiologie Medicală” – Ed. Medicală, Bucureşti, 2002.

11.Cârstea Doina, Stancu C. P. – „Mică enciclopedie de cardiologie clinică”

Ed. Aius, Craiova, 1997.

12.Domnişoru Leonard – „Compendiu de medicină internă”, Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti, 2004.

180

13.Dragomir Nicuşor, Dragomir Nicoleta – „Nursing clinic, Medicină

internă - vol II – Aparatul cardiovascular”, Ed. Medicală Universitară,

Craiova, 2004.

14.Genest J., Koiv E., Kuchel O. – „Hypertension”, Ed. Mc Graw- Hill Cie,

New York, 1977.

15.Georgescu D. – „Boli interne” – Vol I+II, Ed. Naţional, Bucureşti, 1998.

16.Gherasim Leonida – „Medicină internă” – vol.II, Bolile cardiovasculare-

respiratorii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1995.

17.Gherasim Leonida, Apetrei E. – „Actualităţi în cardiologie”, Ed.

Medicală Amaltea, Bucureşti, 1998.

18.Laragh J., Brenner B.M. – „Hypertension”, Ed. Saunders, Philadelphia,

1990;

19.Mogoş Gh. – „Mică enciclopedie de medicină internă”, Ed. Medicală,

Bucureşti, 1986.

20.Mozeş Carol – „Tehnica îngrijirii bolnavului” – vol. I + II, Ed. Medicală,

Bucureşti, 1974.

21.Negoiţă I. Constantin – „Hipertensiunea arterială secundară în Tratat de

medicină internă, Boli cardiovasculare”, partea III (red. R. Paun), Ed.

Medicală, Bucureşti, 1992.

22.Negoiţă I. Constantin – „Clinica medicală” vol. I, Ed. Didactică şi

Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995.

23.Negulescu Mihai – „Ghid practic de medicină internă”, Ed. SITECH-

Craiova, 1997.

24.Negulescu Mihai – „Compendiu de medicină internă – Aparat respirator,

Aparat cardiovascular, Aparat renal”, Ed. SITECH- Craiova, 2001.

25.Stancu Petru Constantin, Comănescu Cezar Constantin – „Examenul

clinic – Semiologie practică”, Ed. SITECH- Craiova, 2000.

26.Tcherdakoff Ph. – „Hypertension artérielle” – Ed. Sandoz, 1981.

27.Titircă Lucreţia – „Ghid de nursing”, Ed. „Viaţa Medicală Românească”-

Bucureşti, 1999.

181

28.Titircă Lucreţia – „Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de

asistenţii medicali”, Ed. „Viaţa Medicală Românească”- Bucureşti, 2000.

29.Titircă Lucreţia – „Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988.

30.Titircă Lucreţia – „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii

medicali”, Ediţie revizuită-1997, Ed. „Viaţa Medicală Românească”-

Bucureşti.

31.Titircă Lucreţia – „Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale

acordate bolnavului”, Ed. „Viaţa Medicală Românească”- Bucureşti,

2000.

32.Titircă Lucreţia – „Ghid de nursing – cu tehnici de evaluare si îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale” – Vol I – Ed. „Viaţa Medicală

Românească”, Bucureşti, 2001.

33.Titircă Lucreţia – „Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali” – Ed. „Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti,

2003.

182

CUPRINS

PARTEA GENERALA

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN ISTORICUL BOLII…………………...........………...............4

CAPITOLUL II

DATE DIN LITERATURĂ

II.1.DEFINIŢIE ŞI CLASIFICARE………………………....………...............…....5

II.2.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INIMII…………………………........................7

II.3.EPIDEMIOLOGIE………………………………….............……........………..14

II.4.ETIOLOGIE…………………………………………..........……........………...17

II.5.PATOGENIA BOLII……………………………………………….............…...21

II.6. MORFOPATOLOGIE……………………………………………….................25

II.7.TABLOU CLINIC……………………………………………………................28

II.8.FORME CLINICE ALE HIPERTENSIUNII ARTERIALE ESENŢIALE.........31

II.9. EXPLORARI PARACLINICE...........................................................................33

II.10.EVOLUTIE, COMPLICAŢII ŞI PROGNOSTIC……………………..............36

II.11.DIAGNOSTIC POZITIV...................................................................................39

II.12.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL………………………………….....................40

II.13. DIAGNOSTIC NURSING………………………………………....................40

II.14.TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE ESENŢIALE…............45

II. 15. PREVENIREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE.........................................54

183

PARTEA SPECIALA

CAPITOLUL III

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN HIPERTENSIUNEA

ARTERIALA ESENŢIALĂ.......................................................................................56

CAPITOLUL IV

TEHNICA LUCRĂRII, MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU………............59

CAPITOLUL V

DESCRIEREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE NURSING

CAZUL 1.....................................................................................................................72

CAZUL 2.....................................................................................................................95

CAZUL 3....................................................................................................................117

CAZUL4.....................................................................................................................140

CAZUL 5....................................................................................................................163

CAZUL 6....................................................................................................................164

CAZUL 7....................................................................................................................165

CAZUL 8....................................................................................................................166

CAZUL 9....................................................................................................................167

CAZUL 10..................................................................................................................168

CAPITOLUL VI

DISCUTII...................................................................................................................169

CAPITOLUL VII

CONCLUZII……………………....……………..…………........……….……...…178

184

BIBLIOGRAFIE………………...………….....………………...…….......…..

…180

185