circulatia arteriala

Upload: ciortan-nicoleta

Post on 13-Jul-2015

703 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI

CIRCULATIA ARTERIALA

PROF. DR. NECHITA AUREL1

CIRCULATIA ARTERIALAVasele de snge formeaz arborele circulator care conine artere, capilare i vene. Arterele reprezint vasele de snge care pleac de la inim spre organe. Dupa dimensiune, ntlnim artere mari, mijlocii, mici(arteriole) i metaarteriole (reprezint captul terminal al arteriolelor, ce se deschide n capilare).2

Calibrul arterelor scade de la inim spre periferie. Toate arterele mari, mijlocii i mici alctuiesc sistemul vascular arterial, care are doua componente : sistemul arterial al marii circulaii sau sistemul aortic (circulaia sistemic) i sistemul arterial al micii circulaii (circulaia pulmonar).Structura arterelor relev existena a 3 tunici : intern, medie i extern. Tunica intern(intima) este alcatuita din endoteliu si tesut subendotelial. Endoteliu este format dintr-un strat de celule pavimentoase asezate pe membrana bazal.

3

4

Functiile endoteliului sunt:

5

- Prostaciclina (PG I2) sintetizata din acidul arahidonic are efect vasodilatator si antiagregant plachetar. - Oxidul Nitric (NO) este un gaz sintetizat din L arginina sub influenta unei enzime NO- sintetaza. Efectul NO este de vasodilatatie prin scaderea concentratiei de Ca+2 in celulele musculare din peretele vasului de sange. Acetilcolina, bradikinina si serotonina, au efect vasodilatator prin eliberarea de NO la nivelul endoteliului vascular.

6

- Endotelinele reprezinta cei mai importanti factori vasoconstrictori sintetizati de endoteliul vascular. Endotelina 1 (ET1) actioneaza pe receptorii membranari ETA si ETB. Receptorii ETA se gasesc la nivelul muschiului neted vascular si sunt responsabili de efectul vasoconstrictor al endotelinei. Receptorii ETB se gasesc la nivelul muschiului neted vascular si sunt responsabili de efectul vasoconstrictor, dar si la nivelul

7

endoteliului vascular unde mediaza vasodilatatia prin eliberarea de NO. - Bradikinina actioneaza pe receptorii BK2 si determina vasodilatatie prin eliberarea de NO si prostaciclina la nivelul endoteliului vascular. -Serotonina este un derivat al triptofanului, sintetizat de celulele enterocromafine din tubul digestiv. Este stocata de trombocite si eliberata in timpul hemostazei, efectul fiind mediat de eliberarea endoteliala de NO.

8

Tesutul subendotelial formeaza lamina elastica interna ce separa membrana bazala endoteliala de fibrele musculare netede. In anumite afectiuni se produce proliferarea intimei urmata de formarea placii de aterom.Tunica medie este format din esut conjunctiv (n care se gsesc fibre elastice) i din esut muscular neted. n funcie de tunica medie ntlnim artere musculare (predomin esutul muscular neted) i artere elastice (predomin esut elastic).

9

10

Arterele mici i mijlocii sunt de tip muscular iar cele de calibru mare sunt elastice.

11

Tunica extern (adventicea) este format din esut conjunctiv n care predomin fibre de colage i elastice.

Ea contine vase de sange ce asigura nutritia arterei (vasa vasorum) si este separata de tunica media prin lamina elastica externa.

12

13

14

Peretele arterial este inervat de fibre simpatice. Tunicile arterelor sunt hrnite diferit. Intima i partea intern a mediei sunt hrnite de plasma sangelui circulant, iar partea extern a mediei i adventicea prin capilare, arteriole i venule care alctuiesc "vasa vasorum". n afara elementelor comune, peretele arterial prezint elemente variabile n raport cu diametrul vasului. Circulaia arterial este diferit n funcie de diametrul vaselor.

15

Parametrii circulatiei arteriale:I) Presiunea arteriala

Presiunea arterial este presiunea pe care sngele o exercit asupra peretelui arterial.

Tensiunea arterial este egal i opus ca sens cu presiunea arterial i reflect apsarea exercitat de pereii arteriali, destini de jetul de snge, asupra coloanei sanguine.

16

Presiunea arterial este determinat de : fora de contracie a ventriculului stng; calitile peretelui arterial; calitile sngelui; rezistena arteriolar periferic.

17

Presiunea arteriala scade progresiv de la aorta ( Pao =100 mmHg) la vasele capilare PVC(0-3 mmHg); In artere, presiunea este pulsatil (datorit activitii cardiace pulsatile): Presiunea in aorta (Pao ) este Psistolic=120-135 mmHg si Pdiastolic = 60-80 mmHg . Se observa ca Pdiferenial=40-55 mmHg In arteriole Paa scade progresiv18

19

Presiunea arteriala medie(Pm) reprezinta valoarea presiunii arteriale obtinuta printr-o curgere sanguina continua, in conditiile mentinerii debitului circulator egal cu cel din timpul curgerii pulsatile a sangelui.

Presiunea medie are o valoare mai apropiat de minim.

Prin evaluarea Pm se nlocuiesc valorile instantanee (sistolic i diastolic) cu o valoare medie constant de care depinde de fapt valoarea debitului circulator.20

Pm se poate calcula: a.prin planimetria curbei de nregistrare a presiunii sistolice i diastolice; b. cu ajutorul unei formule de calcul (Morand i colab., 1980)

Ps Pd Pm= 3 + Pd

Ps = pres.sistolica Pd = pres.diastolica

21

Valorile normale la adult: Pm scade spre periferie: - n arterele mici 80-100 mm Hg; - n segmentul final al arteriolelor este de 30-35 mm Hg. Valorile cresc cu vrsta i la subiecii cu arterioscleroz.

Presiunea arteriala depinde de volumul sanguin si de calitatile elastice ale vasului.

22

Volumul sanguin din artere depinde de debitul cardiac (= fluxul de intrare) si de rezistenta totala periferica arteriolara(= fluxul de iesire)(RPT).

Modificarile debilului cardiac sau a RPT determina modificari corespunzatoare ale presiunii arteriale.

Reglarea presiunii arteriale se face prin mecanisme rapide,intermediare si lente.

23

mecanismele rapide apar in cazul hipotensiunii arteriale si actioneaza in cateva secunde, fiind declansate de stimulii care au originea la nivelul baroreceptorilor ,chemoreceptorilor sinocarotidieni sau din crosa aortei, precum si de raspunsul sistemului nervos central la ischemie. Raspunsul la ischemie este reprezentat de vasoconstrictie si cresterea TA, dar depasirea unui interval de 3-4 min de ischemie determina inhibarea centrilor vasomotori.

24

Mecanismele intermediare actioneaza in cateva minute si sunt reprezentate de vasodilatatia reflexa determinata de acumularea de sange in vas, precum si de vasoconstrictie prin actiunea sistemului renina- angiotensina -aldosteron.

Mecanismele lente actioneaza in ore sau zile si sunt reprezentate de modificarile diurezei sub actiunea aldosteronului si a hormonului natriuretic atrial.

25

26

Evaluarea valorii presiunii arteriale

Se poate face prin metode directe i indirecte. a.Metoda direct Const n puncionarea arterei i racordarea acului la un manometru. Se folosete manometrul Ludwig.

27

n practica medical se efectueaz prin cateterism vascular. Prin nregistrarea grafic a oscilaiilor presionale se obine un grafic n care se disting mai multe tipuri de oscilaii.

b.Metodele indirecte sunt cel mai frecvent utilizate n practica medical.

Valorile presiunii arteriale determinate n stare de repaus sunt un indicator concludent al dinamicii circulaiei.

28

Principiu: Se echilibreaz presiunea sngelui din arter cu o presiune exterioar de valoare cunoscut (reprezentata de presiunea exercitata de manseta tensiometrului). Metode de determinare: metoda palpatorie (Riva Rocci); metoda ascultatorie. Curgerea laminar normala a sangelui nu produce vibraii ale peretelui arterial sesizabile cu ajutorul stetoscopului.

29

Spre deosebire de curgerea laminar, curgerea turbulent genereaz vrtejuri caracteristice i astfel produce zgomote. Turbulena depinde de o vitez critic de curgere. Zgomotele care se percep n timpul msurrii indirecte (prin metoda ascultatorie) a presiunii arteriale se numesc zgomotele lui Korotkov.

30

31

Efectul gravitatiei asupra circulatiei arteriale

32

La nivelul inimii exista 0 hidrostatic. Presiunea hidrostatica Ph=gh, unde 1cm ap=0,73mmHg In clinostatism scaderea inaltimii(h) determina scaderea presiunii hidrostatice. In ortostatism cresterea inaltimii (h) determina cresterea presiunii hidrostatice. La un individ inalt de 180 cm, presiunea hidrostatica din regiunea corpului situata de la inima spre cap, este de 35mmHg iar presiunea hidrostatica din regiunea corpului situata de la inima spre picior, este de 90mmHg.33

In zona superioara a corpului, circulatia arteriala (TA =100mmHg) este influentata negativ de gravitatie : Ph = 100 35 = 65 mmHg. In hipoTA poate sa apara lipotimia deoarece scade presiunea de perfuzie a creierului.

In zona inferioara a corpului, circulatia arteriala (TA =100mmHg) este influentata pozitiv de gravitatie : Ph = 100 + 90 = 190 mmHg

34

II) Viteza de circulatie a sangelui Scade progresiv n sectorul arterial i n capilare (minim) i creste progresiv n vene. * n artera aorta Ao: VMaxim = 45 cm/sec; * in arterele mici viteza este de 5-6 cm/sec * in arteriole viteza scade progresiv pana la 0,2 cm/sec Viteza de circulatie a sangelui este direct proportionala cu fluxul sanguin expulzat de sistola ventriculara si invers proportional cu suprafata de sectiune a vasului (vaselor) de sange. Masurarea vitezei de circulatie a sangelui se face prin ecografie Doppler.35

III) Suprafaa vasculara Creste progresiv de la Ao (2.5 cm2) la artere mici i arteriole; Este crescuta f. mult la nivel capilar (2500 cm2) . Aici suprafaa este maxim fiind adaptat schimburilor transcapilare;Vase Aorta Artere mici Arteriole Capilare Venule Vene mici 2 Suprafaa de seciune (cm ) 2,5 20 40 2500 250 80

36

n circulaia pulmonar presiunea este mai mica decat in cea sistemica In artera pulmonar presiunea este de 15-20 mmHg (n sistol) i 7-12 mmHg (n diastol); Ea scade progresiv n capilare i vene (civa mmHg); La nivelul microcirculaiei pulmonare Ph Vcritic : n marile artere la nceputul sistolei. * Patologic: chiar daca Vcurgere